Sunteți pe pagina 1din 7

Umblarea cu Viflaimu'

(culeasă in noiembrie 2021, din satul Păgaia, județul Bihor)

Descriere:
• Ingerul ii vesteste Ciobanlui ca s-a nascut Mesia.
• Cei trei Crai (Magii de la Rasarit) urmeaza Steaua si ajung la Ierusalim. Acolo ei întreabă pe oricine intalnesc in calea lor:
"Unde s-a născut un Crai tânăr de curând?". "Dar a răspunde la această întrebare/ Nimeni nu este în stare." Ostasul afla
despre acestea si il instiinteaza pe Irod.
• La prunca imparateasca, Ostasul merge "de-i cauta si-i cheama" pe Cei 3 crai si le cere sa se osteneasca sa treaca pe la Irod
sa-i dea socoteala de ce-au venit la Ierusalim si pe cine cauta acolo. Craii se-nvoiesc, vin la palat si ii spun lui Irod despre
Stea si depre proorocia despre nasterea lui Mesia.
• Irod ii ademeneste pe cei trei crai cu daruri si ii indeamna: "Mergeți și cercetați bine și vă întoarceți pe la mine/ Ca și eu cu
plecăciune să-I fac Lui închinăciune "
• Cei trei craii ajung la Viflaim, la locul unde S-a nascut Domnul Hristos si ii inchina darurile pe care i le-au pregatit: aur,
smirna si tamaie.
• Pe drumul de intoarcere a Celor trei crai de la Viflaim acas,a Ingerul li se arata in vis si le spune sa nu mai treaca prin
Ierusalim: "Să nu treceți prin cetate ci să dați prin altă parte/ Căci Irod în gând și-a pus ca să-L taie pe Iisus.", iar acestia il
asculta.
• Vazand ca e ceva vreme de cand Cei trei crai au poposit pe la dansul, Irod isi da seama ca acestia nu au mai revenit la
Ierusalim. De aceea, el se nelinisteste "Craii joc de mine-și bat și pe-aici nu mi se-abat!"si isi pune isi pune in gand
"Paloșu-n mân-oi lua, pe toți pruncii i-oi tăia/ Prunci de doi ani și mai jos ca să moară și Hristos!"
• Parintele il sfatuieste pe Irod "sa nu fie tăiere/ Să fie numai părere" pentru ca "Dumnezeu sfântu te-o bate/ Cu vaietu
pruncilor, cu blestemul mamelor."
• Irod il ameninta pe preot "Griji-ți popă de popie nu umbla cu viclenie/ Că de mai greșești o dată te dezbrac de revereandă"
si duce la indeplinire gandul cel rau. "Acum toată țara plânge udată în lacrimi și sânge", caci ostasii lui Irod au curmat
vietile a "Paișpe mii de copii de la doi ani și mai jos ca să moară și Hristos".
• Nici macar plansetul mamelor n-a putut pune stavila poruncii împărătesti. Dar Irod e impacat ca "acum toate-s așezate" si
prefera ca mai bine mamele "să plângă decât împărăția să mi se stingă/ Și să-mi ia a mea domnie urgisitul de Mesie".

Personaje:
• Îngerul
• Ciobanul
• Ostașul
• Irod
• Cei trei crai:
◦ Baltazar
◦ Gașpar
◦ Melchior
• Preotul

Recuzita:
• Ciobanul: poartă cojoc de cioban și căciulă de-astrahan. El se sprijină într-un toiag
• Cei trei crai și Îngerul: poartă cămașă albă până la genunchi, cu guler roșu, legată la brâu cu panglică tricoloră și pe cap un
cilindru din carton, împodobit cu hârtie roșie și iconițe. Îngerul, se distinge doar prin crucea pe care o are, central, sus pe
cilindrul împodobit. Atât Îngerul cât și cei trei crai au sabie de lemn.
• Preotul: are cel puțin un patrafir, o Cruce și o Biblie.
• Ostașul: e îmbrăcat în soldat. Nu are sabie. Dacă rolul e împărțit între mai mulți copii, e de preferat să se-mbrace la fel.
• Irod: e îmbrăcat în general de armata. Are sabie de lemn.
• Cu toții au o biserică în miniatură cu instalație electrică ce reprezintă orașul Viflaim, pe care o așează pe o masă în fața lor
și a gazdei.

Amplasare: semicerc, de la stânga la dreapta:


Cei trei crai
Preotul Irod Ostasul Îngerul Ciobanul
Baltazar Melchior Gaspar

Toți împreună (colindă)


În orașul Viflaim, veniți azi ca să-L vestim

1
/ Căci acolo S-a născut, Domnul Cel făr' de-nceput :/ bis
Trei crai de la Răsărit, la-nchinare au venit
/ Daruri multe-I aduceau, Lui Hristos așa-I ziceau :/ bis
Culcă-Te-mpărat ceresc, În sălaș dobitocesc
/Culcă-Te pe fân uscat, de îngeri înconjurat :/ bis
Craii te vor lăuda, și mărire îți vor da
/ Mărire-ntru Cel de Sus, pace până la Apus :/ bis

Îngerul
(către cioban)
Scoală ciobane nu dormi
Că somnul nu-ți va folosi
Să mergem la Viflaim degrabă
O păstorule de treabă...
Iar acolo vei afla că s-a născut Mesia

Ciobanul
(către Înger)
Ciudat vis am visat, îndată ce m-am culcat
Să mergem la Viflaim, pe Mesia să-l găsim
Uite cerul s-a aprins, să mergem ca nu e vis

Ostașul
(către Irod)
Preaputernice și mare împărate
S-a lăsat vestea-n cetate
Că cei 3 crai de la răsărit au pornit de grabă
Și pe cine întâlnesc întreabă:
"Unde s-a născut - zicând - un Crai tânăr de curând?"
Dar a răspunde la această întrebare
Nimeni nu este în stare.

Irod
(către Ostaș)
Mergi de-i caută și-i cheamă să vină aici să dea seamă
Ce crai? ce caută? și pe cine? fără voie de la mine
Aici într-al meu pământ

Ostașul
(către crai)
Voi crailor preacinstiți, vă rog să binevoiți
Să vă faceți osteneală până la împăratul Irod
Unde s-a strâns mult norod spre a voastră socoteală.

Irod
(către Cei trei crai)
Vitejilor din răsărit, pe la noi de ce-ați venit?
La Ierusalim ce umblați? Și pe cine căutați?

2
Baltazar
(către Irod)
Împărate preamărite, nu poți să-ți aduci aminte?
Că suntem și noi viță împărătească
Suntem 3 magi călători care de-un an și mai bine
Umblăm prin întinsa lume.
Văi coline neumblate si păduri nedesfundate
Pretutindenea călcarăm și de-un copil întrebarăm
"Unde s-a născut zicând un crai tânăr de curând?"

Irod
(către Cei trei crai)
Foarte mă prinde mirarea de a voastră întrebare
Ce-mpărat poate să fie într-a mea împărăție?
Aici să se nască, pe mine să mă-ntâlnească?
C-aici aici în pământul meu singur împărat sunt eu!
De care cu groază mare toată lumea frică are
Iar către voi iubiți frați la care vă zice împărați
Nu-s potrivnic, nici rău de a vă sluji cum vreau eu
Dar voi face o întrebare până la preotul cel mare
Scriptura să o citească, ce-mpărat v-a să se nască?
Dar vai de a voastră cunună de mă purtați cu minciună

Gașpar
(către Irod)
Împărate să trăiești! La mulți ani să stăpânești!
Dar de minciuni nu ne face că nu știi-n scripturi ce zace
Căci noi suntem magi preaînalți și cu minciuni nepătați
Și aici dac-am venit n-avem timp de viclenit ci chiar de adeverit
Graiul stelei ce-a lucit, departe sus la Răsărit
După cum spunea prorocia că se va naște Mesia.

Preotul
(către Cei trei crai)
Ba-mi-aduc și eu aminte de oarecare cuvinte
Știu și foaia, știu și locul, scrise de Varlaam prorocul
Căci în Viflaim v-a să fie a lui Mesia împărăție

Irod
(către Cei trei crai)
Crailor veniți la mine cu daruri sa vă-ncarc bine
Încetați a mai străbate cărări lungi nenumărate
Dup-o Stea strălucitoare vouă de rău aducătoare
Nu vă lăsăți în amăgire, că este un lucru peste fire
Ca o biată Stea să vă vestească de-o naștere împărătească?!

Melchior
(către Irod)
Împărate ce ne-mbii cu toate
Să ai la mulți ani cu sănătate!
În zadar te ostenești pe noi să ne-amăgești
Că suntem niște soli cu credință

3
Și avem o sfântă făgăduință
Pe care nicidecum n-o-ncălcăm
Nici daruri de la tine nu luăm
Ci mai bine ne îndreaptă de știi la împărăteasca rază
Astfel prieten ne poți fi, nu umbla a ne-amăgi
Că și noi avem oaste împărătească
Cu a ta să se-ntâlnească

Irod
(către crai)
Și cu astfel de cuvinte cereți spre-a iudeilor părinte?
Nu te temi îndefăimare de ascuțitul paloș mare
Care poate să se repeze și al tău cap să ți-l reteze
Căci singur în astă lume sunt Irod cu groaznic nume
Pe care când îl aude și pasărea-n nori se ascunde!
Răi bărbați și fără minte mă ispitiți prin cuvinte?
Când v-aș putea fi părinte?!
De pedepse n-ascultați dar eu vă pot da porunci
Ca să fiți supuși la munci!

Gașpar
(către Irod)
Dar tu Iroade ce gândești? Nouă de munci ne povestești?
Cum că nouă ne-ar fi frică de a ta inimă mică?
Nu ne vorbi de porunci ca să fim supuși la munci
Cu oastea te-om ocoli și țara ți-om cotropi
Of astronoame Baltazar sloboade și al tău jar
Cu catran și cu pucioasă ca pe ăst' tiran să-l arză
Să-l vedem cum se botează!

Baltazar
(către Irod)
Vrăjitorii toți se-nchină la o Stea ce dă lumină
Numai tu prea-ntunecate, ticălosule Iroade
Nu te temi că te vor bate ale tale mari păcate și fărădelegile toate?
Poruncim planetelor, mai ales cometelor
Palatul ți-om pustii, praf și pulbere să fie.
Tu cerescule Părinte ascultă ale noastre cuvinte:
Cum de ai așa răbdare pentru-așa ticălos mare?
Om de nesecătuință și umplut de necredință
Trimite peste el tunet, peste împărație trăznet
Să-l lovească și să-l arză în Hristos și el să crează
Trimite-i o boală mare să nu aibă vindecare
Și să nu se lecuiască fără legea creștinească

Ostașul
(către Irod)
Împărate preamărite iată și a mele cuvinte:
Mai bine cu lingușire să încerci a-i scoate din fire.

4
Irod
(către Cei trei crai)
Fraților să-mi dați iertare căci am fost în tulburare
Și în cuget necurat. Dar acum vă dau dreptate:
Porniți,mergeți și aflați și mereu mă-nștiințați
Ca să mă închin și eu, ca unui mare Dumnezeu.

Gașpar
(către Irod)
O Iroade împărate te-ai umplut de răutate
Noi nu credem că se poate-așa de-odată, să ai inima curată
Tu umbli cu lingușeli ca pe noi să ne înșeli
Și cu flori ritoricești ca pe noi să ne-amăgești!

Irod
(către Cei trei crai)
Mergeți și cercetați bine și vă întoarceți pe la mine
Ca și eu cu plecăciune să-I fac Lui închinăciune

Baltazar
(către Irod)
Of Iroade, crunt Irod cazi în blestem de norod!
(către Cei trei crai)
N-o fi el prea bucuros de nașterea lui Hristos?!

Melchior
(către Cioban )
Dar voi unde și în ce parte duceți turmele a paște?
Care de unde veniți, pe nume cum vă numiți și-ncotro călătoriți?

Îngerul
(către Cei 3 crai)
Eu sunt îngerul lui Dumnezeu, ascultați ce vă spun eu:
Să nu treceți prin cetate ci să dați prin altă parte
Căci Irod în gând și-a pus ca să-L taie pe Iisus.

Irod
(către Ostaș)
Craii joc de mine-și bat și pe-aici nu mi se-abat!

Ostașul
(către crai)
Și pe mine mă prinde mirarea că umblă cu înșelarea
(către Irod)
Irod tu ce vei ști face dacă nu se vor întoarce?

Irod
(către Ostaș)
Paloșu-n mân-oi lua, pe toți pruncii i-oi tăia
Prunci de doi ani și mai jos ca să moară și Hristos!

5
Preotul
(către Irod)
Ba mai bine mă ascultă
Să nu faci tăiere cruntă

Irod
(către Preot)
Tăiere! Tăiere! Groaznică tăiere!

Preotul
(către Irod)
Ba să nu fie tăiere
Să fie numai părere

Irod
(către Preot)
Griji-ți popă de popie nu umbla cu viclenie
Că de mai greșești o dată te dezbrac de revereandă
Porunca să fie împărțită la toată oastea împărătească
Cu toată graba să se saie și cu dânsa (arată spre sabie) să se taie
Prunci de doi ani făr' de milă.

Preotul
(către Irod)
Nemiloase împărate Dumnezeu Sfântu te-o bate
Cu vaietu pruncilor, cu blestemul mamelor

Ostașul
(către Irod)
Înălțate împărate acum toate-s așezate
Acum toată țara plânge udată în lacrimi și sânge
Paișpe mii de copii de la doi ani și mai jos ca să moară și Hristos
Of cum plângeau mamele când zburau săgețile si curmau viețile
Taceți mamelor sărace că noi n-avem ce vă face
Porunca e împărătească și trebuie să se-mplinească

Irod
(către Ostaș)
Mai bine ele să plângă decât împărăția să mi se stingă
Și să-mi ia a mea domnie urgisitul de Mesie

Baltazar (colindă)
/ Eu Baltazar mă numesc :/ bis

Cei trei crai împreună(colindă, intersectându-și săbiile)


/ Cu aur îi dăruiesc :/ bis

Melchior (colindă)
/ Eu Melchior mă numesc :/ bis

Cei trei crai împreună(colindă, intersectându-și săbiile)


/ Cu tamâie-i dăruiesc :/ bis

6
Gașpar (colindă)
/ Numele meu e Gașpar :/ bis

Cei trei crai împreună(colindă, intersectându-și săbiile)


/ Smirnă îi aduc în dar :/ bis

Toți împreună (colindă)


O, Iroade împărate, Te-ai umplut de răutate.
Zădărnicia lumească și lăcomia domnească
Ai făcut groaznice munci și ai stins iudeii prunci
Tu cu poruncile tale, ai umplut lumea de jale
Nicio casă nu-i scutită, nicio mama ogoită
Tiran rău și blestemat, câine spurcat și turbat
Mamele le-ai pedepsit și pruncii i-ai omorât
Iar de-acum până-n vecie, Hristoase mărire Ție!

*ogoită = alinată, liniștită


*ce ne-mbii = ce ne imbii; a imbia = a oferi, a ademeni, a ispiti
*Cu toată graba să se saie = Cu toată graba să se sară ("Sai Brașovule bătrâne")

S-ar putea să vă placă și