Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cuprins
Cuprins
4.1. Introducere..................................................................................................................... 22
4.3.2.1. Calitatea principalelor lacuri din România în raport cu gradul de troficitate ........ 34
4.3.2.1.1. Zooplanctonul ............................................................................................. 34
4.3.2.1.2. Macronevertebratele ................................................................................... 35
4.3.2.1.3. Fitoplanctonul ............................................................................................. 36
4.3.2.2. Calitatea principalelor lacuri din România în raport cu chimismul apei .............. 47
1
4.3.2.2.1. Regimul de acidifiere .................................................................................. 47
4.3.2.2.1.1. pH ....................................................................................................... 47
4.3.2.2.1.2. Regimul oxigenului ............................................................................... 48
4.3.2.2.1.2.1. Dinamica multianuală a oxigenului dizolvat (lacuri) ........................ 48
4.3.2.2.1.2.2. Consum biochimic de oxigen la 5 zile ............................................ 48
4.3.2.2.1.3. Indice de permanganat ........................................................................ 49
4.3.2.2.1. Nutrienţi ...................................................................................................... 50
4.3.2.2.1.1. Azot amoniacal .................................................................................... 50
4.3.2.2.1.1. Azotul din azotiţi ................................................................................... 51
4.3.2.2.1.2. Azotul din azotaţi .................................................................................. 52
4.3.2.2.1.3. Azotul total ........................................................................................... 53
4.3.2.2.1.4. Ortofosfaţi solubili................................................................................. 53
4.3.2.2.1.5. Fosfor total ........................................................................................... 54
4.3.2.2.1.6. Clorofila ,, a”......................................................................................... 54
4.3.2.2.2. Salinitate .................................................................................................... 55
4.3.2.2.2.1. Conductivitate ...................................................................................... 55
4.3.2.2.2.2. Cloruri .................................................................................................. 55
4.3.2.2.2.3. Sulfaţi ................................................................................................... 56
4.3.2.2.2.4. Calciu ................................................................................................... 57
4.3.2.2.2.5. Magneziu ............................................................................................. 58
4.3.2.2.2.6. Sodiu.................................................................................................... 58
4.3.2.2.3. Poluanţi de origine naturală ........................................................................ 59
4.3.2.2.3.1. Crom .................................................................................................... 59
4.3.2.2.3.2. Cupru ................................................................................................... 60
4.3.2.2.3.3. Zinc ...................................................................................................... 60
4.3.2.2.3.4. Arsen ................................................................................................... 61
4.3.2.2.3.5. Plumb................................................................................................... 61
4.3.2.2.3.6. Cadmiu ................................................................................................ 62
4.3.2.2.3.7. Fier ...................................................................................................... 63
4.3.2.2.3.8. Mangan ................................................................................................ 64
4.3.2.2.3.9. Nichel ................................................................................................... 65
4.3.2.2.3.10. Mercur................................................................................................ 65
4.3.2.2.4. Alţi poluanţi chimici relevanţi ....................................................................... 66
4.3.2.2.4.1. Pesticide organoclorurate..................................................................... 66
4.3.2.2.4.1.1. Lindan........................................................................................... 66
4.3.2.2.4.1.2. pp‟ DDT ........................................................................................ 67
4.3.2.2.4.1.3. PCB-uri ......................................................................................... 67
4.3.3. Starea fluviului Dunărea, pe teritoriul R.B.D.D. ........................................................ 67
2
4.3.4. Calitatea apei Dunării pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării ..................... 74
3
4.5. Apa potabilă ................................................................................................................. 109
5.2. Fondul funciar - Repartiţia solurilor din RBDD pe categorii de folosinţe........................ 111
5.3. Presiuni ale unor factori asupra stării de calitate a solurilor din România .............. 116
5.3.5. Poluarea solurilor în urma activităţii din sectorul industrial (minier, siderurgic,
energetic, etc.) ................................................................................................................ 118
6.2.3 Specii de floră şi faună sălbatică valorificate economic, inclusiv ca resurse genetice
........................................................................................................................................ 154
4
6.2.3.1. Resursa stuficolă ............................................................................................ 155
6.2.3.2. Plantele melifere ............................................................................................. 160
6.2.3.3. Plantele medicinale ......................................................................................... 161
6.2.3.4. Ciupercile comestibile .................................................................................... 162
6.2.3.5. Resursa piscicolă din RBDD ........................................................................... 162
6.2.3.6. Specii de faună sălbatică de interes cinegetic ................................................. 169
6.3. Situaţia zonelor cu regim de protecţie integrală ............................................................ 180
6.4.2. Starea ecosistemului şi resurselor vii. Situaţia speciilor periclitate ......................... 197
6.5.6. Suprafeţe din fondul forestier naţional parcurse cu tăieri ....................................... 239
6.5.8. Suprafeţe de teren scoase din fondul forestier pentru alte utilizări ........................ 240
5
6.5.9. Suprafeţe de păduri regenerate în anul 2008......................................................... 240
6.5.10. Presiuni antropice exercitate asupra pădurilor. Sensibilizarea publicului. ............ 242
7.3.3. Gestionarea şi controlul bifenililor policloruraţi şi ale altor compuşi similari ............ 251
7.8. Vehicule scoase din uz – agenţi economici autorizaţi pentru colectarea şi tratarea VSU,
număr de vehicule colectate şi dezmembrate ..................................................................... 255
6
7.11. Iniţiative adoptate pentru reducerea impactului deşeurilor asupra mediului ............... 256
8.2. Informaţiile referitoare la substanţele chimice ca atare sau în preparat conform Ordinului
MMGA nr. 1001/MEC nr. 552/2005 ..................................................................................... 260
8.9. Evaluarea riscului asupra mediului reprezentat de produsele biocide şi pentru protecţia
plantelor .............................................................................................................................. 261
10.3.3. Efectele gestionării deşeurilor asupra stării de sănătate a populaţiei ................... 265
10.4.5. Obiective şi măsuri pentru conservarea şi extinderea spaţiilor verzi .................... 268
11.2.1. Poluarea din sectorul industrial şi impactul acesteia asupra mediului .................. 275
8
13. 3. Situaţia parcului auto................................................................................................ 293
14.2. Cheltuieli şi investiţii efectuate de agenţii economici în anul 2008 şi raportate la Garda
Naţională de Mediu ............................................................................................................. 302
9
CAPITOLUL 1. CADRUL NATURAL, DATE DEMOGRAFICE ŞI ORGANIZAREA
ADMINISTRATIV TERITORIALĂ
10
Fig. 1.1.1. Rezervaţia Biosferei Delta Dunării – coordonate geografice, zonare
11
Fig. 1.1.2. Rezervaţiei Biosferei Deltei Dunării – Vedere satelitară
13
- temperatura medie anuală creşte de la Vest la Est, concomitent cu reducerea
influenţei uscatului şi creşterea influenţei mării şi variază între 11 º C Tulcea
şi Jurilovca şi 11,4 º C Gura Portiţei
- nebulozitatea totală are o medie anuală care se reduce trepata de la Vest (>
5.6 zecimi) spre Est (< 5,2 zecimi) ;
- numărul mediu anual al zilelor cu cer senin creşte de la Vest la Est (Tulcea 66
zile, Jurilovca, 69,4 zile, Sfântu Gheorghe 80,1 zile );
- durata medie anuală de strălucire a Soarelui este de 2500 ore/an;
- precipitaţiile între 400-450 mm/an.
În anul 2008 regimul hidrologic al Dunării s-a caracterizat prin nivele mai mari
faţă de cotele anului 2007, dar apropiate de nivelul cotelor înregistrate în anul 2001 şi
2006 (grafic nr.1.1).
14
Temperatura ambientală (media anuală, maxima şi minima anuală). Precipitaţii
atmosferice (cantitatea anuală)
În anul 2008 temperatura medie anuală a fost cuprinsă între 12°C (Staţia Tulcea,
Mahmudia, Gorgova, Jurilovca) şi 13 °C (celelalte staţii). Cele mai ridicate temperaturi
s-au înregistrat în luna august la staţia Tulcea (35,6)°C şi staţia Jurilovca (35,8°C).
Zilele de vară definite ca având temperatura maximă diurnă > 25 °C, au fost distribuite
de-a lungul unor intervale lungi de timp şi s-au caracterizat printr-o frecvenţă mai mare
în perioada de vară, respectiv în lunile iunie, iulie, august, acestea fiind cuprinse între
102 zile/an la staţia Tulcea, 95 zile/an la staţia Gorgova, 93 zile/an la staţia Gura
Portiţa, cele mai puţine, de 69 zile/an înregistrându-se la staţia Sulina (tabel nr. 1.1).
Zilele tropicale, caracterizate prin temperaturi maxime ale aerului de peste 30°C, au
fost înregistrate la staţia Tulcea - 44 zile/an, staţiile Gura Portiţei şi Gorgova - 27 zile/an,
staţia Jurilovca – 24 zile/an, staţia Mahmudia – 18 zile/an, staţia Sf. Gheorghe –14
zile/an şi staţia Sulina - 1zi/an (tabel nr. 1.1).
15
Cele mai multe nopţi geroase, cu temperaturi mai mici de -10°C, au fost
înregistrate în perioada de iarnă a anului 2008 la staţia Gorgova - 9 nopţi şi Tulcea – 7
nopţi, iar staţiile Sf. Gheorghe, Mahmudia şi Jurilovca – 3 nopţi şi 1 noapte la staţia
Sulina. (tabelul nr. 1.1).
16
Precipitaţii
maxime/24h 189 97 158 312 279 160 305
Zilele de îngheţ au variat în limite restrânse la toate staţiile, cele mai puţine, 37
zile, revin staţiei Sulina, iar cele mai multe, 57 zile, staţiei Tulcea.
Precipitaţiile atmosferice
Media precipitaţiilor în anul 2008 înregistrate la staţiile meteorologice de pe
teritoriul RBDD a fost de 392 mm, înregistrându-se 541 mm/an la staţia Gorgova, 535
mm/an la staţia Mahmudia, , 508 mm/an la staţia Tulcea, 367 mm/an la staţia Jurilovca,
324 mm/an la staţia Sfântu Gheorghe, 307 mm/an la staţia Gura Portiţei şi cel mai puţin,
165 mm/an la staţia Sulina.
Luna cea mai săracă în precipitaţii a fost luna februarie, media lunii fiind cuprinsă
între 0,3 mm (la staţia Gura Portiţei) şi 19,7 mm la staţia Tulcea. Cantitatea cea mai
mare de precipitaţii a fost înregistrată la staţia Mahmudia în luna septembrie (165,8
mm) şi la staţia Jurilovca (126,6 mm).
Din analiza statistică a populaţiei din perimetrul RBDD, în anul 2008 se constată
o creştere a populaţiei cu 1% faţă de anul 2007.
19
CAPITOLUL 2. ATMOSFERA
Încă din anul 1992, un număr de 154 de state au sesizat potenţialul pericol pe
care îl prezintă fenomenul schimbărilor climatice, şi în consecinţă la summit-ul de la Rio
de Janeiro au adoptat Convenţia cadru a Naţiunilor Unite privind Schimbările Climatice
(UNFCCC). Obiectivul fundamental al acestei Convenţii era stabilizarea concentraţiilor
de gaze cu efect de seră în atmosferă la un nivel care să împiedice orice perturbare
20
antropică periculoasă a sistemului climatic. Un astfel de nivel trebuie atins într-un
interval de timp suficient pentru ca ecosistemele să se poată adapta natural la
schimbările climatice, pentru ca producţia alimentară să nu fie ameninţată, iar
dezvoltarea economică să se poată desfăşura în mod durabil.
În 1994, România a ratificat UNFCCC prin Legea 24/1994. Prin semnarea
UNFCCC şi adoptarea ţintei de reducere, România şi-a manifestat în mod clar
preocuparea faţă de schimbările climatice la nivel mondial şi voinţa politică de a
îndeplini angajamentele ce derivă din această Convenţie. Cea de-a treia Conferinţă a
Părţilor ce s-a desfăşurat în decembrie 1997 la Kyoto, în Japonia, a reprezentat un nou
pas înainte în problema schimbărilor climatice din perspective globale, fiind adoptat un
protocol al UNFCC, numit Protocolul de la Kyoto.
Dat fiind faptul că dovezile ştiinţifice apărute după adoptarea UNFCCC au indicat
necesitatea unor măsuri mai stringente de reducere a gazelor cu efect de seră, prin
prevederile Protocolului de la Kyoto s-a cerut Părţilor la Convenţie să-şi asume
angajamente mai puternice decât stabilizarea emisiilor de gaze cu efect de seră
(stabilite prin UNFCCC) şi să limiteze sau să reducă emisiile de gaze cu efect de seră
în prima perioadă de angajament (2008-2012) cu o cotă negociată.
România a fost prima Parte aflată pe Anexa I a UNFCCC care a ratificat
Potocolul de la Kyoto în ianuarie 2001 prin Legea nr. 3/2001, angajându-se să
realizeze prevederile stipulate în Protocol, respectiv:
Concluzii
Prin Strategia Naţională privind Schimbările Climatice, România şi-a propus
introducerea unui sistem de comercializare internaţională a emisiilor, inclusiv în forma
unei Scheme Verzi de Investitii (GIS). Acest sistem se va baza pe alocarea veniturilor
obţinute din comercializarea internaţională a emisiilor (IET) pentru promovarea
investiţiilor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră din România şi pentru alte
proiecte cu beneficii asupra mediului.
În judeţul Tulcea nu a fost implementat nici un proiect de reducere a emisiilor de
gaze cu efect de seră în baza mecanismelor flexibile prevăzute de Protocolul de la
Kyoto.
CAPITOLUL 4. APA
4.1. Introducere
Apa este un element esenţial pentru viaţă şi pentru procesele naturale. Existenţa
noastră şi activităţile noastre economice sunt în totalitate dependente de această
preţioasă resursă. Este în egală măsură factorul climatic important care susţine
dezvoltarea ecosistemelor şi componenta cheie în schimbul de substanţă şi energie în
ciclul hidrologic. Mai mult decât atât, la nivel global, apa reprezintă o resursă limitată.
Apa reprezintă elementul preponderent şi în acelaşi timp de importanţă majoră
pe teritoriul RBDD. Având în vedere aceste lucruri, monitorizarea calităţii apei este
obiectivul central al activităţii laboratorului de ecotoxicologie din cadrul ARBDD.
Directiva Cadru defineşte apele de suprafaţă ca toate apele interioare stătătoare sau
curgătoare de pe suprafaţa terenului, precum şi apele tranzitorii şi apele costiere
(Art.2(1) şi 2(10)).
Activităţile umane exercită presiuni importante asupra resurselor de apă atât
cantitativ cât şi calitativ, astfel că este necesară analiza acestei componente a mediului
înconjurator, impunându-se crearea de instrumente legislative care să se adreseze clar
problemelor aparute şi să contribuie la asigurarea resurselor de apă pentru generaţiile
viitoare.
23
4.3. Ape de suprafaţă
Pentru condiţiile specifice din România, Administraţia Naţională “Apele Române”
(2004) a stabilit tipologia abiotică (pe baza Schemei B recomandate de DCA - (ICPDR,
Part02(ch3.1_3.2_3.3) 2005)) pentru apele de suprafaţă, cu unele adaptări la condiţiile
specific locale ale teritoriului României.
În cadrul acestei tipologii Rezervaţia Biosferei Delta Dunării are o poziţie aparte
datorită hidromorfologiei sale care include:
cursul de apă datorită braţelor Dunării şi a canalelor sale;
lacuri naturale datorită ghiolurilor şi japşelor sale;
apele tranzitorii (care pot fi fluviale lacustre şi marine).
Din punctul de vedere al statutului său de apă curgătoare Delta Dunării se
încadrează în tipul RO22 subtipul 10 şi RO_TT01 datorită apelor sale tranzitorii fluviale
(ICPDR, Part02(ch3.1_3.2_3.3) 2005).
Apele tranzitorii fluviale sunt localizate pe braţele de vărsare ale Dunării în Marea
Neagră (braţul Chilia: 20 km – 0 km, braţul Sulina: 19 km – 0 km şi braţul Sf. Gheorghe:
7 km - 0 km).
Reţeaua de canale din Delta Dunării este reprezentată de 45 gârle în regim
natural de circulaţie a apei în lungime de 1742 km şi 26 de canale în lungime de 1753
km.
În conformitate cu tipologia abiotică în R.B.D.D. au fost identificate 7 tipuri de
lacuri deltaice ROLN04, ROLN05, ROLN06, ROLN07, ROLN08, ROLN09 şi ROLN14 şi
un lac (Sinoe) inclus în categoria de ape tranzitorii lacustre, a cărei tipologie a fost
bazată pe o combinaţie a sistemului A şi sistemului B prevăzut în anexa II a Directivei
Cadru Ape.
Apele tranzitorii marine ale deltei sunt localizate în sectorul nordic al litoralului
românesc, de la gura de vărsare a braţului Chilia la Periboina, ajungând până în dreptul
capului Midia, dacă se ia în considerare limita Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării.
Parametrii de calitate utilizaţi la caracterizarea stării apelor de suprafaţă din Delta
Dunării au fost abiotici şi biotici. Până în prezent, nu este în vigoare la nivelul ţărilor
dunărene, dar nici la nivel naţional o schemă pentru clasificarea calităţii apelor naturale,
există doar reglementările cu privire la parametrii utilizaţi în stabilirea stării ecologice.
Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării a elaborat planul de
monitorizare a calităţii apelor de suprafaţă de pe teritoriul rezervaţiei, pe anul 2008,
ţinând cont de faptul că zonele strict protejate trebuie să beneficieze de o atenţie
deosebită şi funcţie de evaluările din anii anteriori. Prin urmare s-a decis monitorizarea
lunară a 25 de secţiuni, enumerate mai jos şi care sunt evidenţiate pe harta alăturată.
24
Secţiuni monitorizate:
1. Amonte Reni
2. Ceatal Chilia
3. Amonte Izmail
4. Aval Izmail
5. Amonte Chilia
6. Aval Chilia
7. Canal Şontea
8. Canal Crişan-Caraorman
9. Canal Lopatna
10. Lac Rotundu
11. Lac Câşla
12. Lac Merhei
13. Lac Fortuna
14. Lac Nebunu
15. Lac Răducu
16. Lac Potcoava
17. Lac Miazăzi
18. Lac Iacub
19. Lac Cuib cu lebede
20. Lac Roşu
21. Lac Erenciuc
22. Lac Isacov
23. Lac Sinoe
24. Lac Razim
25. Lac Goloviţa
25
Fig. 4.3.1 Harta staţiilor de monitorizare
26
În paralel cu monitorizarea efectuată de laboratorul de ecotoxicologie din cadrul
ARBDD, laboratorul INCDD Tulcea a evaluat calitatea apelor de suprafaţă de pe
teritoriul RBDD în 27 de puncte de prelevare, evidenţiate pe harta alaturată.
3.
15
6. 7. 16
1. 13
11 14
12 4.
2.
25
8 18
9.
22
23
19
10 17 21
24
1. Ceatal Chilia
2. Ceatal Sf. Gheorghe
3. Periprava 5.
4. Sulina
5. Sf. Gheorghe
6. cnl.Şontea
7. cnl. Lopatna
8. cnl. Litcov 25
9. cnl. Crişan - Caraorman
10. cnl. Perivolovca 26
11. L. Rotundu
12. L. Somova
13. L. Nebunu
27
14. L. Fortuna
15. L. Merhei
16. L. Miazăzi
17. L. Gorgostel
18. L. Isacova
19. L. Uzlina
20. L. Iacub
21. L. Roşu
22. L. Roşuleţ
23. L. Potcoava
24. L. Erenciuc
25. L. Razim - Bisericuţa
26. L. Golovita
27. L. Sinoie - Periboina
27
Încadrarea în clase de calitate a fost făcută în conformitate cu Normativul
161/2006, privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării
ecologice a corpurilor de apă, tabelul nr.6, Elemente şi standarde de calitate biologice,
chimice şi fizico-chimice pentru stabilirea stării ecologice a a apelor de suprafaţă, anexa
C, Elemente şi standarde de calitate chimice şi fizico-chimice în apă.
S-au luat în considerare valorile medii multianuale ale concentraţiilor indicatorilor
determinaţi în perioada 2003-2008.
Indicatorii analizaţi au fost grupaţi în funcţie de clasificarea din anexa C,
Elemente şi standarde de calitate chimice şi fizico-chimice în apă, tabelul nr.6, din
Normativul 161/2006:
Regimul de acidifiere: pH;
Regimul oxigenului:oxigen dizolvat, consum biochimic de oxigen la 5 zile,
indice de permanganat ;
Nutrienţi: azot amoniacal, azotul din azotiţi, azotul din azotaţi, azotul total,
ortofosfaţi solubili, fosfor total, clorofila ,, a” ;
Salinitate: conductivitate, cloruri, sulfaţi, calciu, magneziu, sodiu;
Poluanţi de origine naturală: crom, cupru, zinc, arsen, plumb, cadmiu, fier,
mangan, nichel, mercur ;
Alţi poluanţi chimici relevanţi: pesticide organoclorurate (lindan, pp‟ DDT),
PCB-uri.
Analizele fizico-chimice au fost efectuate în laboratorul de chimie al Instututului
Naţional de Cercetare Dezvoltare Delta Dunării Tulcea, laborator acreditat în
conformitate cu SR EN ISO/CEI 17025: 2005, de către Asociaţia de Acreditare din
România, RENAR. Metodele utilizate sunt clasificate în: determinări potenţiometrice,
determinări spectrometrice de absorbţie moleculară, determinări volumetrice,
determinări spectrometrice de absorbţie atomică cu vapori reci (mercur), determinări
prin spectrometrie de masă cu plasmă cuplată inductiv, determinări prin cromatografia
de gaze.
Analizele de fitoplancton, zoobentos şi zooplancton au fost efectuate în cadrul
laboratorului de hidrobiologie al Instututului Naţional de Cercetare Dezvoltare Delta
Dunării Tulcea.
28
Din punct de vedere al chimismului apei, cele 16 lacuri monitorizate de pe
teritoriul Deltei Dunării se încadrează în clasa a-II-a de calitate conform prevederilor
Ordinului Nr. 161/2006.
Evoluţia indicatorilor relevanţi este prezentată în următoarele grafice:
Toate valorile sunt sub limita maximă admisă de Ordinul 161/2006 pentru clasa I
de calitate .
29
Toate valorile sunt sub limita maximă admisă de Ordinul 161/2006 pentru clasa I de
calitate .
Valorile peste limita maximă admisă de Ordinul 161/2006 pentru clasa aIIa de calitate:
lac Sinoe - 4.
30
Valori peste limita maximă admisă de Ordinul 161/2006 pentru clasa aIIa de calitate :
lac Razim- 3,lac Goloviţa- 4, lac Sinoe- 5 .
Valori sub limita minimă admisă de Ordinul 161/2006 pentru clasa aIIa de calitate : lac
Goloviţa- 1, lac Sinoe- 2 .
31
Valori sub limita minimă admisă de Ordinul 161/2006 pentru clasa aIIa de calitate se
înregistrează dor în lunile iulie şi august, perioada cea mai calduroasă a anului.
Toate valorile sunt sub limita maximă admisă de Ordinul 161/2006 pentru clasa aIIa de
calitate.
32
Toate valorile sunt mult sub limita maximă admisă de Ordinul 161/2006 pentru clasa I
de calitate.
Valori peste limita maximă admisă de Ordinul 161/2006 s-au înregistrat în lacul Fortuna
doar în primele 2 luni ale anului, iar în lacul Sinoe în perioada iunie- octombrie.
33
Toate valorile sunt mult sub limita maximă admisă de Ordinul 161/2006.
Graficele prezentate au fost selectate astfel încât să fie reprezentative pentru evoluţia
parametrilor respective la nivelul tuturor complexelor lacustre din RBDD.
Acestea, cât şi mediile anuale ale valorilor indicatorilor studiaţi, evidenţiază faptul că
apele lacurilor monitorizate se încadrează în clasa aIIa de calitate, la toţi aceşti
parametric. Mai mult decât atât, unii indicatori se încadrează în clasa I de calitate( fosfor
total, sulfaţi)
4.3.2.1.1. Zooplanctonul
Deoarece raporturile zooplancterilor s-au dovedit a fi mult mai folositoare decât
măsurarea absolută a comunităţilor de zooplancteri, două dintre aceste raporturi au fost
utilizate în analiza datelor (Anexa 1- 6)
Primul este raportul dintre numărul speciilor mari de Cladocere (Daphnia,
Eurycercus, Simocephalus, Sida, Diaphanosoma, Holopedium, Leptodora,
34
Popyphemus) şi numărul total al cladocerilor incluzând toate speciile de cladocere.
Raportul între cladoceri a arătat o stare ecologică ‚foarte bună‟ (FB) pentru anul 2007 a
lacurilor Cuibul cu Lebede, Fortuna şi Roşu.
Lacurile Sinoe, Goloviţa, Miazăzi şi Rotund din punct de vedere al raportului între
cladoceri prezintă o stare ecologică (P) ‚proastă‟.
Al doilea este raportul dintre biomasa crustaceilor zooplanctonici şi biomasa
fitoplanctonică (cazul nostru Chl “a”). Pentru calculul biomasei zooplanctonice s-a
utilizat biomasa în mg/L, (ww) substanţă umedă, calculată după (Pechen 1965;
Klekowski 1966; Edmondson 1971; Dowing 1984), în funcţie de lungimea individuală a
fiecărei specii (L ).
În consecinţă s-a utilizat un raport între biomasa zooplanctonică (mg/l) şi Chl “a”
(mg/l).
În lacuri cu stare ecologică ‚foarte bună‟ (FB) sau ‚moderată‟ (M) este o proporţie
mai mare de cladoceri mari care găsesc refugii împotriva prădătorismului unor specii de
peşti, printre plantele acvatice. Acolo unde nu există aceste plante adică o stare
ecologică ‚proasta‟ – (P) în toate lacurile zooplanctori mari devin mult mai puţin
frecvenţi. Sunt oricum indicii că speciile mari sunt relativ mai puţin abundente în lacurile
iniţial calde, poate din cauza unei multiple împrospatări cu puiet de peşte (Moss,
Becares et al. 2003). Raportul dintre biomasa zooplanctonică şi cea fitoplanctonică sau
chl”a” oferă o măsură independentă a influenţei zooplanctonului şi de asemenea include
biomasa tuturor grupelor taxonomice zooplanctonice.
Raporturile tind să fie mai mari acolo unde comunităţile zooplanctonice utilizează
refugiile oferite de către plantele acvatice, care la rândul lor tind să limiteze dezvoltarea
fitoplanctonului prin mecanisme ce includ menţinerea unui număr mare de zooplancteri
ierbivori cum este cazul pentru anul 2007 a lacurilor: Razim, Sinoe, Somova, Rotund şi
Nebunu (FB).
Menţionăm ca această împărţire reflectă realitatea ecologică, subliniind
variabilitatea evidenţiată a ecosistemlor acvatice din Delta Dunării, eliminând orice
criteriu artificial de clasificare care ar putea conduce la o încadrare care să nu fie în
conformitate cu starea reală a sistemelor ecologice.
4.3.2.1.2. Macronevertebratele
Macronevertebratele bentonice deţin un rol important în procesele de acumulare
şi transfer a energiei în lanţurile trofice specifice ecosistemelor acvatice. Fiind un grup
divers, constituit dintr-un număr mare de organisme cu cicluri de viaţă diferite ca durată
şi cerinţe ecologice variate, macronevertebratele bentonice integrează în distribuţia lor
efectele fluctuaţiilor factorilor de mediu. Aceste caracteristici stau la baza utilizării
macronevertebratelor bentonice în evaluarea stării ecologice a ecosistemelor acvatice.
Zoobentosul este utilizat de foarte mult timp la caracterizarea ecosistemelor
acvatice. Multe dintre caracterizări depind de o bună determinare, de cele mai multe ori
până la nivel de specie, fapt ce măreşte considerabil timpul de analiză. Chiar dacă
Directiva Cadru pentru Apă cere realizarea unei evaluări a macronevertebratelor,
complexitatea tipurilor de comunităţi pe care acestea le formează, corelată cu
diversitatea habitatelor fac extrem de dificilă utilizarea lor în evaluarea stării ecologice.
De aceea se încearcă utilizarea unor indicatori cât mai simpli care să eficientizeze
procesul de clasificare ecologică a lacurilor. Procentul de Orthocladiine din totalul
35
larvelor de chironomide, raportul dintre Naidide (Oligochete) şi chironomide, procentul
taxonilor (Plecoptera, Ephemeroptera, Trichoptera) sensibili la eutrofizare şi concentraţii
scăzute de oxigen, sunt câtiva dintre indicatorii utilizaţi pentru determinarea stării
ecologice a lacurilor.
Orthocaldiinele sunt caracteristice apelor cu concentraţii ridicate de oxigen
reflectând o calitate bună a apei la fel ca şi raportul dintre Naidide şi chironomide. În
schimb, sortarea Orthocladiinelor dintre celelalte grupe de chironomide necesită foarte
mult timp şi cunostinţe taxonomice avansate. De aceea acest indicator nu a fost utilizat
decât foarte rar şi numai atunci când se urmăreşte evaluarea unui număr relativ mic de
ecosisteme acvatice. Numărul lacurilor care fac obiectul prezentului studiu fiind mare
am renunţat la utilizarea acestui indicator. Raportul Naidide/total chironomide nu poate
fi utilizat în cazul Deltei Dunării datorită numărului scăzut al speciilor ce aparţin familiei
Naididae.
Indicatorul utilizat în acest studiu este raportul dintre oligochete şi chironomide
(abundente numerice) deoarece reprezintă grupele de organisme dominante în lacurile
din Delta Dunării spre deosebire de ceilalţi indicatori care utilizează organisme cu
variabilitate spaţială puternică fapt care influenţează rezultatele analizei în situaţiile în
care numărul de probe prelevate este mic.
Starea ecologică caracterizată din punctul de vedere al raportului
oligochete/chironomide rămâne constant pe toată perioada analizată cu excepţia anului
2007 când sunt observate unele modificări. În acest sens se constata o creştere a
calităţii apei în toate lacurile din reţeaua de monitorizare cu o singură excepţie,
reprezentată de lacul Somova care a trecut de la starea ecologică „proastă‟ la cea
„moderată‟.
Astfel 6 din cele 18 lacuri studiate prezintă o stare ecologică „proastă‟, 6
„moderată‟, 5 „bună‟ şi doar unul singur – Miazăzi - „foarte bună‟.
4.3.2.1.3. Fitoplanctonul
Programul de monitorizare a evoluţie elementelor de calitate biologice a scos în
evidenţă faptul că fitoplanctonul înregistrează în perioada 2001-2003 o dezvoltare
explozivă a algelor fitoplanctonice (înfloririle algale); o creştere a frecvenţei şi intensităţii
cu care apar înfloririle cu cianoficee în lacurile Somova, Rotund, Erenciuc, Sinoe, Razim
şi Merhei; o extindere a perioadei cu înfloriri algale dominate de cianoficee pe toată
perioada verii şi începutul toamnei. Tendinţele evolutive ale fitoplanctonului în perioadă
2003-2007 arată că, înfloririle algale, au scăzut ca intensitate în majoritatea lacurilor din
Delta Dunării. Cele mai frecvente specii care „înfloresc‟ sunt: Aulacoseira granulata,
Cyclotella meneghiniana, Fragilaria construens, Anabaena sp., Oscillatoria limnetica şi
Lingbya limnetica. Au apărut însă ocazional în perioada 2001-2006 înfloriri şi cu alte
specii: Asterionella formosa, Ulnaria (Fragilaria) ulna, Cryptomonas erosa, Dynobryon
divergens, Mycrocystis aeruginosa. Cea mai mare intensitate a înfloririlor (mai mult de
50% a pragului de înflorire) a fost înregistrată în complexul Razim-Sinoe şi s-a datorat
cianobacterie (Chroococcus sp.).
36
Chiar dacă, frecvenţa înfloririlor s-a menţinut relativ ridicată, în perioada 2003-
2007 cianoficee au înregistrat o frecvenţă ridicată doar în complexul lagunar Razim-
Sinoe şi în complexul lacustru Matiţa-Merhei.
În figura de mai jos se poate observa distribuţia înfloririlor algale realizată pe
baza frecvenţei cu care apar diverse tipuri de înforire în Rezervaţia Biosferei Delta
Dunării.
37
Notă: culoarea albastră=cianobacteriile şi diatomeele înfloresc cu o frecvenţă
aproximativ egală; culoarea verde=diatomeele înfloresc cu o frecvenţă mai mare decât
cianobacteriile; culoarea roşie=cianobacteriile înfloresc cu o frecvenţă mai mare decât
diatomeele
Stare ecologică
Stare ecologică
Stare ecologică
Oligo:chiron.
Fitoplancton
biologic
a(ug)
2003
Complex Razim-
Sinoe
Complex Şontea-
Fortuna
38
Nebunu A M 0.6 FB 0.21 P 35 1.25 P P
Complex
Gorgova-Isac
Complex Matiţa-
Merhei
Complex Rosu-
Puiu
Avandelta
A = 0 înfloriri/an
FB = FOARTE
BUNĂ M = MODERATĂ FP = FOARTE PROASTĂ B = 1 - 2 înfloriri/an
P=
B = BUNA PROASTĂ C = 3 - 4 înfloriri/an
39
Biomasa zooplanctonică(mg)/Chl
Stare ecologică
Stare ecologică
Stare ecologică
Oligo:chiron.
Fitoplancton
biologic
a(ug)
2004
Complex Razim-
Sinoe
Complex Şontea-
Fortuna
Complex Gorgova-
Isac
Complex Matiţa-
Merhei
Complex Roşu-Puiu
40
Roşu B P 0.44 M 0.16 P 45 0.27 B P
Avandelta
M=
FB = FOARTE BUNĂ MODERATĂ A = 0 înfloriri/an
P=
B = BUNA PROASTĂ B = 1 - 2 înfloriri/an
Stare ecologică
Stare ecologică
Stare ecologică
Oligo:chiron.
Fitoplancton
biologic
a(ug)
2005
Complex Razim-
Sinoe
Complex Şontea-
Fortuna
41
Nebunu A M 0.4 M 0.21 P 12.1 1.32 P M
Complex Gorgova-
Isac
Complex Matiţa-
Merhei
Complex Roşu-
Puiu
Avandelta
A = 0 înfloriri/an
FB = FOARTE
BUNĂ M = MODERATĂ FP = FOARTE PROASTĂ B = 1 - 2 înfloriri/an
42
Fig. 4.3.2.1.3.4. Starea ecologică a lacurilor din RBDD în anul 2005
Biomasa zooplanctonică(mg)/Chl
Starea ecologică
Starea ecologică
Starea ecologică
Starea ecologică
Oligo:chiron.
Fitoplancton
biologic
a(ug)
2006
Complex Razim-
Sinoe
Complex
Şontea-Fortuna
Complex
Gorgova-Isac
Cuibul cu
Lebede A FB 0.1 B 42.2 M 19 B 0.55 M M
Complex Matiţa-
Merhei
43
Complex Roşu-
Puiu
Avandelta
A = 0 înfloriri/an
FB = FOARTE
BUNĂ M = MODERATĂ FP = FOARTE PROASTĂ B = 1 - 2 înfloriri/an
Oligochete/chironomide
Zpk/ chl "a" (mg/l)
Starea ecologică
Starea ecologică
Starea ecologică
Starea ecologică
Clorfila “a’’(µg/l)
Fitoplancton
Stare ecol.
cladoceri
2007
Complex Razim-
Sinoe
44
Golovita 0.1 P 51.9 M 62.53 FP 0,27 B
Complex Sontea-
Fortuna
Complex Gorgova-
Isac
Complex Matiţa-
Merhei
Complex Roşu-Puiu
173.
Erenciuc 0.4 M 15.94 P 01 FP 0,40 M
Avandelta
A = 0 înfloriri/an
C=3-4
B = BUNA P = PROASTĂ înfloriri/an
45
Fig 4.3.2.1.3.6. Starea ecologică a lacurilor din RBDD în anul 2007
Biomasa zooplanctonică(mg)/Chl
Starea ecologică
Starea ecologică
Starea ecologică
Starea ecologică
Starea ecologică
Oligo:chiron.
Fitoplancton
biologic
a(ug)
2008
Complex Razim-
Sinoe
Razim
Sinoie
Golovita
Complex Şontea-
Fortuna
Complex
Gorgova-Isac
Complex Matiţa-
Merhei
46
Miazăzi A FB 0.2 M 37.3 M 40.84 P 0.20 FB M
Complex Roşu-
Puiu
Avandelta
A = 0 înfloriri/an
FB = FOARTE
BUNĂ M = MODERATĂ FP = FOARTE PROASTĂ B = 1 - 2 înfloriri/an
4.3.2.2.1.1. pH
Dinamica multianuală a pH-ului (lacuri)
În anul 2008, pH–ul lacurilor din RBDD se află în domeniul de pH, cu valori
cuprinse între 8.19 şi 8.43. În anul 2007, s-au înregistrat cele mai mari valori ale pH-
ului, valori ce depăşesc limita maximă de 8.5. Valorile minime ale pH-ului s-au obţinut în
anul 2003.
47
Lacuri
9.50
9.00
8.50
8.00
pH
7.50
7.00
6.50
6.00
zi
i
na
a
na
va
uc
ub
t
u
u
he
u
de
e
za
ov
un
d
os
ul
rt u
o
zli
ci
c
er
un
be
ia
ac
Ia
os
R
en
eb
U
M
Fo
ot
So
le
Is
R
Er
R
c u
b ul
ui
C
Lacuri
25.000
20.000
O2 , mgO2/l
15.000
10.000
5.000
0.000
zi
i
na
a
a
va
uc
ub
t
u
u
he
u
de
e
za
ov
n
un
d
os
ul
co
zli
ci
tu
c
er
un
be
ia
Ia
os
R
en
eb
r
U
M
a
Fo
ot
So
le
Is
R
Er
R
uc
b ul
ui
C
48
În anul 2008, lacurile din RBDD se încadrează în clasa a II-a de calitate
(Erenciuc, Fortuna, Nebunu, Uzlina, Iacub, Roşuleţ), clasa a III-a de calitate (Cuibul cu
Lebede, Miazăzi, Somova şi Rotundu), clasa a IV-a de calitate (Merhei, Isacova şi
Roşu). Comparativ cu anul 2008, în anul 2007, lacurile din RBDDD se încadrează în
clasa a IV-a de calitate (Cuibul cu lebede, Somova, Iacub, Isacova, Rotundu), clasa a
III-a de calitate (Erenciuc, Fortuna, Merhei, Uzlina, Roşuleţ) şi clasa a II-a de calitate
(Miazăzi, Nebunu, Roşu). În anul 2006, lacurile din RBDD se încadrează în general în
clasa a II-a de calitate. În anul 2005, lacurile din RBDD se încadrează în clasa I de
calitate, excepţie făcând lacurile Iacub şi Rotundu (clasa a II-a de calitate), Roşuleţ
(clasa a III-a de calitate) şi Isacova, clasa a IV-a de calitate.
Lacuri
14.0
12.0
CBO5 , mgO2/l
10.0
8.0
6.0
4.0
2.0
0.0
zi
i
na
a
a
va
uc
ub
t
u
u
he
u
de
ule
za
ov
n
un
d
os
co
zli
ci
tu
c
er
un
be
ia
Ia
os
en
R
eb
r
U
M
a
Fo
ot
So
le
Is
R
Er
R
c u
ul
b
ui
C
49
Lacuri
25.000
20.000
I KMnO4 , mgO2/l
15.000
10.000
5.000
0.000
zi
i
a
a
na
a
c
ub
t
u
u
he
u
de
e
za
ov
n
iu
ov
un
d
os
ul
zli
rtu
c
er
un
be
nc
ia
ac
Ia
os
R
eb
U
M
Fo
e
ot
So
le
Is
R
Er
R
u
c
bul
ui
C
4.3.2.2.1. Nutrienţi
50
Lacuri
2.500
2.000
mg N-NH4+/l
1.500
1.000
0.500
0.000
c
a
a
et
a
zi
va
de
ub
u
u
du
he
ov
iu
n
n
un
za
os
ul
co
zli
tu
be
un
nc
er
m
ia
Ia
os
R
eb
r
a
M
Fo
ot
le
So
Is
R
Er
R
u
lc
bu
ui
C
În anul 2008, apa lacurilor din RBDD se încadrează în clasa a II-a de calitate
(stare ecologică bună), excepţie făcând lacul Fortuna (clasa a III-a de calitate) şi lacurile
Miazăzi, Roşu şi Rotundu (clasa I de calitate). În anul 2007, lacurile se încadrează în
clasa a II-a de calitate, excepţie făcând lacurile Isacova, Roşu, Roşuleţ, Rotundu (clasa
I de calitate) şi lacul Iacub (clasa a III-a de calitate). În anul 2006, incadrarea este
asemănătoare anului 2008, respectiv clasa a II-a de calitate, excepţie facând lacul
Uzlina (clasa a III-a de calitate). Anul 2005 este anul în care lacurile se încadrează în
clasa a IV-a de calitate, excepţie făcând lacurile Cuibul cu lebede, Erenciuc, Somova,
Roşu, Roşuleţ (clasa a III-a de calitate) şi lacul Nebunu (clasa a V-a de calitate). În anul
2004, lacurile din Delta Dunării se încadrează în clasa a IV-a de calitate, excepţie
făcând lacurile Fortuna, Miazăzi, Somova (clasa a III-a de calitate), Merhei, Roşuleţ
(clasa a II-a) şi Roşu (clasa I). În anul 2003, lacurile se încadrează în clasa a II-a de
calitate, excepţie făcând lacurile Cuibul cu Lebede, Erenciuc, Rotundu (clasa a III-a de
calitate), Miazăzi, Isacova, Roşu, Roşuleţ (clasa I de calitate).
51
Lacuri
0.450
0.400
0.350
0.300
mg N-NO2-/l
0.250
0.200
0.150
0.100
0.050
0.000
de uc a i zi u a a b va u du et
ci n he za un ov zli
n cu co os ul
be en r tu er ia eb m Ia R un os
le Fo M M So
U Is
a ot
u Er N R R
lc
bu
ui
C
2003 2004 2005 2006 2007 2008
În anul 2008, azotul din azotaţi are valori corespunzătoare clasei a IV-a de
calitate pentru lacurile Fortuna, Miazăzi, Uzlina, Iacub, Isacova şi Roşuleţ, clasei V de
calitate pentru cuibul cu Lebede, Erenciuc, Nebunu, clasei a III-a de calitate pentru
Merhei, clasei a II-a de calitate pentru Roşu şi clasa I de calitate pentru Somova şi
Rotundu. În anul 2007, azotul din azotaţi are valori corespunzătoare clasei a II-a de
calitate, excepţie făcând lacurile Fortuna, Miazăzi, Nebunu şi Iacub, cu valori
corespunzătoare clasei a III-a de calitate. Anul 2006 are valori comparative cu anul
2007. În anii 2003-2006, apa lacurilor se încadrează în clasa I de calitate.
Lacuri
18.000
16.000
14.000
mg N-NO3 / l
12.000
-
10.000
8.000
6.000
4.000
2.000
0.000
de
du
i
zi
et
a
b
uc
na
a
he
ov
in
cu
un
os
ov
za
ul
be
ci
un
rtu
er
zl
m
os
R
Ia
ac
eb
ia
en
U
le
ot
Fo
So
M
R
Is
N
Er
R
u
lc
bu
ui
C
52
4.3.2.2.1.3. Azotul total
Dinamica multianuală a azotului total (lacuri)
Concentraţia de azot total încadrează apa lacurilor din RBDD, în 2008, în clasa a
III-a de calitate, excepţie făcând Cuibul cu lebede, Erenciuc, Nebunu (clasa a V-a de
calitate), Fortuna, Uzlina, Isacova, Roşuleţ (clasa a IV-a de calitate), Rotundu (clasa a
II-a de calitate). În anul 2007, toate lacurile s-au încadrat în clasa a III-a de calitate.
Lacuri
25.000
20.000
mg Nt / l
15.000
10.000
5.000
0.000
uc
na
a
et
a
zi
va
de
ub
u
So u
du
he
ov
n
un
za
os
ul
co
ci
zli
tu
be
un
er
m
ia
Ia
os
en
R
eb
r
a
M
Fo
ot
le
Is
R
Er
R
u
lc
bu
ui
C
2007 2008
Lacuri
0.140
0.120
mg P-PO4 , /l
0.100
3-
0.080
0.060
0.040
0.020
0.000
eb i
i
na
a
na
a
Fo c
Is b
et
So u
du
he
u
Er e
za
ov
u
ov
cu
un
os
d
ul
zli
ci
rtu
er
un
be
ia
ac
Ia
os
R
en
U
M
ot
le
R
N
R
c u
bul
ui
C
53
4.3.2.2.1.5. Fosfor total
Dinamica multianuală a fosforului total (lacuri)
Lacuri
0.140
0.120
0.100
Pt, mg/l
0.080
0.060
0.040
0.020
0.000
i
uc
na
et
a
a
zi
va
de
u
u
ub
du
he
ov
n
un
za
os
ul
co
ci
zli
tu
be
un
er
m
ia
Ia
os
R
en
eb
r
a
M
Fo
ot
le
So
Is
R
Er
R
u
lc
bu
ui
C
4.3.2.2.1.6. Clorofila ,, a”
Dinamica multianuală a clorofilei ,, a” (lacuri)
Valorile medii anuale ale clorofilei ,, a” din lacurile din RBDD încadrează apa
lacurilor în clasa a II-a de calitate, excepţie făcând lacurile Erenciuc şi Uzlina, a căror
valori sunt corespunzătoare clasei I de calitate. Anul 2007 este anul în care lacurile se
încadrează în clasa a IV-a de calitate, excepţie făcând Cuibul cu lebede (clasa a V-a de
calitate) şi Nebunu (clasa I de calitate). În perioada 2003-2005, apa lacurilor se
încadrează în clasele I, a a II-a şi a III-a de calitate.
54
Lacuri
500
450
Clorofila "a", ug/l
400
350
300
250
200
150
100
50
0
zi
i
na
a
na
a
uc
ub
et
u
du
he
u
de
za
ov
ov
un
os
ul
rt u
zli
ci
c
er
un
be
ia
ac
Ia
os
en
R
eb
U
M
Fo
ot
So
le
Is
R
Er
R
cu
bul
ui
C
4.3.2.2.2. Salinitate
4.3.2.2.2.1. Conductivitate
Dinamica multianuală a electroconductivităţii (lacuri)
Lacuri
600
500
EC, us/cm
400
300
200
100
0
i
uc
et
a
a
va
zi
de
u
u
ub
du
he
ov
n
n
un
za
os
ul
co
ci
zli
tu
be
un
er
m
ia
Ia
os
en
eb
R
r
a
M
Fo
ot
le
So
Is
R
Er
R
u
lc
bu
ui
C
4.3.2.2.2.2. Cloruri
Dinamica multianuală a concentraţiei de cloruri (lacuri)
55
calitate, în anul 2006 lacurile: Cuibul cu lebede, Erenciuc, Merhei, Nebunu, Uzlina şi
Isacova corespund clasei I de calitate , tot în aceeaşi clasă se încadrează în anul 2007
lacurile Erenciuc, Fortuna, Uzlina şi Isacova.
În anul 2004, apa lacurilor se încadrează în clasa I de calitate, stare ecologică bună,
excepţie făcând lacul Merhei , clasa a II-a de calitate. În anul 2003 se înregistrează
excepţii de la clasa a II-a de calitate în lacurile: Cuibul cu lebede, Merhei, Miazăzi,
Roşuleţ ale căror valori sunt corespunzătoare clasei a III-a de calitate.
Lacuri
70.000
60.000
50.000
Cl-, mg/l
40.000
30.000
20.000
10.000
0.000
uc
a
a
et
a
va
zi
de
u
u
du
he
ov
n
n
cu
un
za
os
ul
co
ci
zli
tu
be
un
er
m
ia
Ia
os
R
en
eb
r
a
M
Fo
ot
le
So
Is
R
Er
R
u
lc
bu
ui
C
4.3.2.2.2.3. Sulfaţi
Dinamica multianuală a concentraţiei de sulfaţi (lacuri)
Valorile concentraţiilor de sulfaţi determinate, în anul 2008, din apa lacurilor din
Delta Dunării sunt corespunzătoare clasei I de calitate, respectiv stare ecologică foarte
bună, excepţie făcând valorile determinate în lacurile Nebunu, Uzlina, Rotundu, care se
înscriu în clasa a II-a de calitate, tot clasei I aparţin şi valorile obţinute în anii 2007 şi
2004. În anul 2006 concentraţiile medii de sulfaţi înscriu apele în clasa a III-a de calitate
(stare ecologică moderată), excepţie făcând lacurile Cuibul cu lebede şi Isacova care se
înscriu în clasa a II-a de calitate. Atât în anul 2003 cât şi în anul 2005 mediile anuale din
probele de apă sunt corespunzătoare clasei I de calitate excepţie făcând în anul 2003
Nebunu şi Uzlina iar în 2005 Fortuna, Merhei, Miazăzi, Uzlina, Iacub, Rotundu şi
Roşuleţ, toate acestea încadrându-se în clasa a II-a de calitate.
56
Lacuri
350.000
300.000
250.000
SO42-, mg/l
200.000
150.000
100.000
50.000
0.000
uc
na
a
et
a
va
zi
de
ub
u
u
du
he
ov
n
un
za
os
ul
co
ci
zli
tu
be
un
er
m
ia
Ia
os
R
en
eb
r
a
M
Fo
ot
le
So
Is
R
Er
R
u
lc
bu
ui
C
4.3.2.2.2.4. Calciu
Dinamica multianuală a concentraţiei de calciu (lacuri)
Lacuri
120.000
100.000
80.000
Ca, mg/l
60.000
40.000
20.000
0.000
c
et
a
va
zi
de
du
he
ov
u
n
n
un
cu
za
os
ul
co
ci
zli
tu
be
un
er
m
ia
Ia
os
eb
en
R
r
a
M
Fo
ot
le
So
Is
R
Er
R
u
c
c
c
c
c
lc
La
La
La
La
La
La
bu
ui
C
57
4.3.2.2.2.5. Magneziu
Dinamica multianuală a concentraţiei de magneziu (lacuri)
Lacuri
35.000
30.000
25.000
Mg 2+, mg/l
20.000
15.000
10.000
5.000
0.000
uc
a
a
et
a
va
zi
de
ub
u
u
du
he
ov
n
n
un
za
os
ul
co
ci
zli
tu
be
un
er
m
ia
Ia
os
R
en
eb
r
a
M
Fo
ot
le
So
Is
R
Er
R
u
lc
bu
ui
4.3.2.2.2.6. Sodiu
Dinamica multianuală a concentraţiei de sodiu (lacuri)
58
Lacuri
50.000
45.000
40.000
35.000
Na +, mg/l
30.000
25.000
20.000
15.000
10.000
5.000
0.000
c i i t
de iu na he az nu ov
a a
lin acu
b
ov
a s u ndu ule
be nc rtu Mer az ebu Uz ac Ro otu s
le
Er
e Fo Mi N So m I
Is R R o
u
lc
i bu
Cu
4.3.2.2.3.1. Crom
Dinamica multianuală a concentraŢiei de crom (lacuri)
În anul 2008, lacurile din RBDD se încadrează în clasa I de calitate dupĂ valorile
medii ale concentraţiei de crom total. În anul 2007, apa lacurilor se încadrează în clasa
a V-a de calitate, excepţie făcând lacurile Merhei, Somova, Erenciuc, Iacub (clasa a IV-
a de calitate), Roşu (clasa a II-a de calitate), Miazăzi clasa I de calitate.
Lacuri
900,000
800,000
700,000
600,000
Cr, ug/l
500,000
400,000
300,000
200,000
100,000
0,000
eb i
i
na
a
na
Fo c
Is b
a
So u
du
he
et
de
za
ov
u
ov
cu
un
os
ul
zli
ci
rtu
er
un
be
ia
ac
Ia
R
en
os
U
M
ot
le
R
Er
R
c u
b ul
ui
C
2007 2008
59
4.3.2.2.3.2. Cupru
Dinamica multianuală a concentratiei de cupru (lacuri)
În funcţie de valorile medii ale concentraţiei de cupru, apa lacurilor din RBDD se
încadrează în 2008 în clasa I de calitate, excepţie făcând lacurile Nebunu , Roşuleţ
(clasa a II-a de calitate), Iacub (clasa a III-a de calitate) şi Rotundu, clasa a IV-a de
calitate. În 2006 şi 2007, apa lacurilor din RBDD se încadrează în clasa a V-a de
calitate, excepţie făcând lacurile Erenciuc, Miazăzi, Uzlina, Isacova (clasa a IV-a de
calitate). În anul 2005, apa lacurilor din RBDD se încadrează în clasa a IV-a de calitate,
excepţie făcând lacurile Cuibul cu Lebede, Fortuna, Miazăzi, Rotundu (clasa a III-a de
calitate). În anul 2004, apa lacurilor din RBDD se încadrează în clasa a II-a de calitate,
excepţie făcând lacurile Fortuna, Miazăzi, Nebunu (clasa a I-a de calitate). În anul 2003,
apa lacurilor se încadrează în clasa I de calitate.
Lacuri
200,000
180,000
160,000
140,000
Cu, ug/l
120,000
100,000
80,000
60,000
40,000
20,000
0,000
N azi
i
na
a
na
Fo c
Is b
a
So u
du
he
R su
et
de
ov
u
ov
cu
un
ul
z
zli
ci
rtu
o
er
un
be
ia
ac
Ia
R
eb
en
os
U
M
ot
le
R
Er
uc
b ul
ui
C
4.3.2.2.3.3. Zinc
Dinamica multianuală a concentraţiei de zinc (lacuri)
În anul 2008, valorile medii multianuale ale concentraţiei de zinc total încadrează
apa lacurilor în clasa I de calitate. Comparativ cu 2008, în anii anteriori apa lacurilor se
încadrează tot în clasa I de calitate, excepţie făcând lacurile Uzlina şi Isacova în 2003.
60
Lacuri
120,000
100,000
80,000
Zn, ug/l
60,000
40,000
20,000
0,000
eb i
i
na
a
na
Fo c
Is b
a
So u
du
he
et
Er e
za
ov
u
ov
cu
un
os
d
ul
zli
ci
rtu
er
un
be
ia
ac
Ia
R
en
os
U
M
ot
le
R
N
R
cu
b ul
ui
C
4.3.2.2.3.4. Arsen
Dinamica multianuală a concentraţiei de arsen (lacuri)
În anul 2008, apa lacurilor din RBDD se încadrează în clasa a II-a de calitate,
excepţie făcând lacul Cuibul cu Lebede (clasa a III-a de calitate).
În anul 2007, apa lacurilor se încadrează în clasa I de calitate, excepţie făcând lacurile
Erenciuc, Somovam Rotundu (clasa a II-a de calitate).
Lacuri
30,000
25,000
20,000
As, ug/l
15,000
10,000
5,000
0,000
N azi
i
na
a
na
Fo c
Is b
a
So u
du
he
et
Er de
ov
u
ov
cu
un
os
ul
z
zli
ci
rtu
er
un
be
ia
ac
Ia
eb
R
en
os
U
M
ot
le
R
R
u
c
b ul
ui
C
2007 2008
4.3.2.2.3.5. Plumb
Dinamica multianuală a concentraţiei de plumb (lacuri)
61
excepţie făcând lacurile Roşuleţ, Uzlina şi Somova ale căror valori incadrează apa
acestor lacuri în clasa a II-a de calitate. În anii 2006 şi 2007, valorile medii anuale ale
concentraţiilor de plumb încadrează apa în clasa a V-a de calitate, excepţie făcând
lacurile Isacova (2007), Merhei (2007) şi Cuibul cu Lebede (2006), ale căror valori de
concentraţie încadrează apa în clasa a IV-a de calitate. În anul 2005 valorile medii
anuale ale concentraţiilor de plumb încadrează apa lacurilor în clasa a IV-a de calitate,
cu o singură excepţie, lacul Isacova ale cărui valori de concentraţie încadrează apa în
clasa a III-a de calitate (stare ecologică moderată). În anul 2005 se înregistrează o
variaţie a concentraţiilor medii anuale ce încadrează apa lacurilor din RBDD în clasele a
III-a, a IV-a şi a V-a de calitate. În anul 2004 valorile mediilor multianuale de plumb
încadrează apa lacurilor din Delta Dunării în clasa a III-a de calitate (stare ecologică
moderată), lacul Merhei fiind o excepţie, valorile concentraţiilor acestui lac încadrând
apa în clasa a IV-a de calitate. În anul 2003 s-au înregistrat valori ale concentraţiilor
anuale de plumb ce încadrează apa lacurilor în clasele a IV-a şi a V-a de calitate (stare
ecologică proastă şi foarte proastă).
Lacuri
500,000
450,000
400,000
350,000
Pb, ug/l
300,000
250,000
200,000
150,000
100,000
50,000
0,000
eb i
i
na
a
na
Fo c
Is b
a
u
du
he
et
de
za
ov
u
ov
cu
un
os
ul
zli
ci
rtu
er
un
be
ia
ac
Ia
R
en
os
U
M
ot
So
le
R
Er
R
uc
b ul
ui
C
4.3.2.2.3.6. Cadmiu
Dinamica multianuală a concentraţiei de cadmiu (lacuri)
62
Erenciuc, ale cărui valori de concentraţie încadrează apa în clasa a III-a de calitate
adică o stare ecologică moderată.
Lacuri
25,000
20,000
Cd, ug/l
15,000
10,000
5,000
0,000
zi
i
na
a
a
uc
ub
a
u
du
he
et
de
za
ov
n
ov
un
os
ul
zli
i
tu
c
er
un
be
nc
ia
ac
Ia
eb
os
r
U
M
Fo
e
ot
So
le
Is
R
Er
R
u
c
bul
ui
C
4.3.2.2.3.7. Fier
Dinamica multianuală a concentraţiei de fier (lacuri)
Starea ecologică a apei lacurilor Deltei Dunarii în anul 2008 este una moderată
corespunzătoare clasei a III-a de calitate, excepţie făcând lacurile Roşuleţ, Isacova,
Uzlina şi Fortuna unde, valorile medii anuale ale concentraţiilor de fier încadrează apa
acestor lacuri în clasa a IV-a de calitate (stare ecologică proastă), iar în lacul Iacub
valorile medii ale concentraţiilor de fier încadrează apa acestui lac în clasa a V-a de
calitate (stare ecologică foarte proastă). În anii 2006 şi 2007 se înregistrează o variaţie
a valorilor mediilor multianuale ale concentraţiilor de fier ce încadrează apa lacurilor din
RBDD în primele trei clase de calitate şi anume: clasa I – Roşuleţ (2006 şi 2007),
Merhei (2007), Erenciuc (2006 şi 2007) şi Cuibul cu Lebede (2007), clasa a II-a –
Rosu (2007), Iacub (2007), Somova (2007), Miazazi (2007), Fortuna (2007), Rotundu
(2006) şi clasa a III-a – Rotundu (2007), Isacova (2007), Uzlina (2007), Nebunu (2006 şi
2007) şi Cuibul cu Lebede (2006). În anii 2003-2005, se înregistrează o variaţie a
concentraţiilor medii anuale de fier ce încadrează apa lacurilor din RBDD în clasele a
III-a, a IV-a şi a V-a de calitate.
63
Lacuri
3500,000
3000,000
2500,000
Fe, ug/l
2000,000
1500,000
1000,000
500,000
0,000
eb i
i
na
a
na
a
Fo c
Is b
et
u
du
he
u
de
za
ov
ov
u
cu
un
os
ul
rt u
zli
ci
er
un
be
ia
ac
Ia
os
R
en
U
M
ot
So
le
R
Er
R
u
c
bul
ui
C
4.3.2.2.3.8. Mangan
Dinamica multianuală a concentraţiei de mangan (lacuri)
Lacuri
450,000
400,000
350,000
300,000
Mn, ug/l
250,000
200,000
150,000
100,000
50,000
0,000
eb i
i
na
a
na
Fo c
Is b
a
So u
du
he
et
de
za
ov
u
ov
cu
un
os
ul
zli
ci
rtu
er
un
be
ia
ac
Ia
R
en
os
U
M
ot
le
R
Er
R
c u
b ul
ui
C
64
4.3.2.2.3.9. Nichel
Dinamica multianuală a concentraţiei de nichel (lacuri)
În anul 2007, valorile medii anuale ale concentraţiilor de nichel, încadrează apa lacurilor
din RBDD în clasa a V-a de calitate (stare ecologică foarte proastă) cu mici excepţii.
În anii 2003-2004 valorile medii anuale ale concentraţiilor de nichel, încadrează apa
lacurilor din RBDD în toate cele cinci clase de calitate.
Lacuri
700,000
600,000
500,000
Ni, ug/l
400,000
300,000
200,000
100,000
0,000
eb i
i
na
a
na
Fo c
Is b
a
So u
du
he
et
Er de
za
ov
u
ov
cu
un
os
ul
zli
ci
rtu
er
un
be
ia
ac
Ia
R
en
os
U
M
ot
le
R
N
R
uc
b ul
ui
C
4.3.2.2.3.10. Mercur
Dinamica multianuală a concentraţiei de mercur (lacuri)
Apa lacurilor din RBDD se încadrează în clasa I de calitate atât în anul 2008 cât
şi 2006-2007.
65
Lacuri
0.030
0.025
0.020
Hg, ug/l
0.015
0.010
0.005
0.000
zi
i
na
a
na
va
uc
et
u
du
he
u
Er e
za
ov
cu
un
os
d
ul
rt u
o
zli
ci
er
un
be
ia
ac
Ia
os
en
R
eb
U
M
Fo
ot
So
le
Is
R
N
R
cu
b ul
ui
C
4.3.2.2.4.1.1. Lindan
Dinamica multianuală a concentraţiei de lindan (gamma HCH ) (lacuri)
Lindanul determinat din apa lacurilor din RBDD nu depăşeşte standardul de calitate de
0.02 µg/l.
Lacuri
0.020
0.018
0.016
0.014
Lindan, ug/l
0.012
0.010
0.008
0.006
0.004
0.002
0.000
Cuibul Fortuna Miazazi Somova Iacub Rosu Rosulet
cu
lebede
66
4.3.2.2.4.1.2. pp’ DDT
Dinamica multianuală a concentraţiei de pp‟ DDT (lacuri)
Standardul de calitate de 0.01 µg/l nu este depăşită în anul 2008, nici în anii
anteriori.
Lacuri
0.010
0.009
0.008
pp'DDT, ug/l
0.007
0.006
0.005
0.004
0.003
0.002
0.001
0.000
zi
i
na
a
na
a
uc
ub
et
u
du
he
u
de
za
ov
ov
un
os
ul
rt u
zli
ci
c
er
un
be
ia
ac
Ia
os
R
en
eb
U
M
Fo
ot
So
le
Is
R
Er
R
u
c
bul
ui
C
4.3.2.2.4.1.3. PCB-uri
În anii 2007 şi 2008, s-au făcut determinări de PCB-uri (compuşi bifenilici policloruraţi),
respectiv PCB 28, 52, 101, 118, 138, 153, 180. Valorile concentraţiilor determinate sunt
sub limita de detecţie a aparatului.
Nutrienţi: amoniu, azot în azotiţi, azot în azotaţi, azot total, ortofosfaţi solubili, fosfor
total;
pH- Dunare
v
b
g
r
c
n
l
ar
ai
t
pt
iu
ap
no
oc
fe
ia
iu
au
de
m
se
m
pH- canale
8.4
C. Sontea
7.9
C. Crisan-Caraorman
C. Lopatna
7.4
min
6.9 max
6.4
v
n
l
ar
ai
pt
iu
no
ia
se
m
68
O2 dizolvat- Dunare
11
am. Reni
7 ct. Chilia
am Izmail
5 av Izmail
am Chilia
3 av. Chilia
min
Valorile sub limitele minime admise de Ordinul 161/2006 pentru clasa a IIa: Ceatal
Chilia şi aval Chilia, în perioadă de vară.
O2 dizolvat- canale
12
10
8
C. Sontea
C. Lopatna
6
C. Crisan-Caraorman
min
4
0
iul aug sept oct nov dec
69
Valorile sunt sub limitele minime admise de Ordinul 161/2006 pentru clasa a IIa:
canal Lopatna şi canal Crişan- Caraorman(câte 2), în perioadă de vară.
CBO5- Dunare
am. Reni
4 ct. Chilia
am Izmail
3 av Izmail
am Chilia
2 av. Chilia
max
0
iul aug sept oct nov dec
Toate valorile se încadrează sub limitele maxime admise de Ordinul 161/2006 pentru
clasa aIIa.
CBO5- canale
4
C. Sontea
C. Lopatna
3
C. Crisan-Caraorman
max
2
0
iul aug sept oct nov dec
0.5
0.45
0.4
0.35
0.3 C. Sontea
C. Lopatna
0.25
C. Crisan-Caraorman
0.2 max.adm.
0.15
0.1
0.05
0
ian feb mar apr mai iun iul aug sept oct nov dec
Valori peste limitele maxime admise de Ordinul 161/2006: canal Lopatna şi canal
Crişan-Caraorman în perioada iulie-noiembrie.
71
Valori peste limitele maxime admise de Ordinul 161/2006: amonte şi aval Chilia în
perioada iulie-octombrie, amonte şi aval Izmail în perioada iulie- noiembrie .
72
Fig. 4.3.3.11. Evoluţia valorilor de DDT 4,4’ în secţiunile de pe canalele Dunării
Valori peste limitele maxime admise de Ordinul 161/2006: canal Şontea-1, canal
Lopatna-3, canal Crişan- Caraorman-2.
73
4.3.4. Calitatea apei Dunării pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării
Evaluarea calităţii apei fluviului Dunărea pe braţe şi pe canale s-a făcut funcţie
de valorile medii anuale obţinute pentru indicatorii relevanţi, specificaţi în Ordinul
161/2006, valori care sunt evidenţiate în tabelul de mai jos:
Domeniul optim de pH este cuprins între 6.5 şi 8.5. Valorile medii anuale ale pH-
ului se încadrează în acest domeniu atât în anul 2008, cât şi în anii anteriori. Valorile
maxime s-au determinat în anii 2008 şi 2007 şi minime în 2003.
Dunare
8.600
8.400
8.200
8.000
pH
7.800
7.600
7.400
7.200
i
l
a
e
n
ai
ii
a
av
gh
ic
lin
Re
gh
li
m
hi
is
Su
or
Iz
or
rip
C
P
al
he
he
al
Av
ul
l
Pe
ta
Av
.G
ot
.G
ea
Sf
Sf
C
l
ta
ea
C
74
Canale
9.0
8.8
8.6
8.4
8.2
8.0
pH
7.8
7.6
7.4
7.2
7.0
6.8
Crisan- . Litcov Lopatna Sontea Perivolovca
Caraorman
Dunare
18.000
16.000
O2 , mgO2/l
14.000
12.000
10.000
8.000
6.000
4.000
2.000
0.000
i
l
va
a
e
n
ai
ii
a
gh
ic
lin
Re
gh
li
m
ra
hi
is
Su
or
Iz
or
rip
C
P
al
he
he
al
Av
ul
l
Pe
ta
Av
.G
ot
.G
ea
Sf
Sf
C
l
ta
ea
C
75
Dinamica multianuală a oxigenului dizolvat din apa (canale)
În anul 2008, concentraţia medie anuală de oxigen dizolvat încadrează apa din
canale în clasa a II-a de calitate (stare ecologică) bună. Aceeaşi încadrare o găsim şi în
anii 2003-2007, excepţie făcând canalul Crisan-Caraorman în 2005 şi Litcov în 2006,
când au fost determinate valori ce încadrează apa în clasa a III-a de calitate, stare
ecologică moderată iar în anul 2007se înregistrează valori ce încadrează apa din
canalul Perivolovca în clasa I de calitate.
Canale
14.0
12.0
10.0
m g O2 /l
8.0
6.0
4.0
2.0
0.0
Crisan- Litcov Lopatna Sontea Perivolovca
Caraorman
76
Dunare
10.000
9.000
8.000
CBO5 , mgO2/l
7.000
6.000
5.000
4.000
3.000
2.000
1.000
0.000
i
l
a
n
ai
ii
a
gh
ic
lin
Re
gh
li
m
ra
hi
is
Su
or
Iz
or
rip
C
P
al
he
he
al
Av
ul
l
Pe
ta
Av
.G
.G
ot
ea
Sf
Sf
C
l
ta
ea
C
Canale
12.000
10.000
m g CBO5 /l
8.000
6.000
4.000
2.000
0.000
Crisan- Litcov Lopatna Sontea Perivolovca
Caraorman
77
4.3.4.2.3. Indice de permanganat
Dinamica multianuală a indicelui de permanganat (Dunăre şi braţe)
Dunare
18.000
I KMnO4 , mgO2/l
16.000
14.000
12.000
10.000
8.000
6.000
4.000
2.000
0.000
i
l
va
a
n
ai
ii
a
gh
ic
lin
Re
gh
li
m
ra
hi
Su
or
Iz
or
Pi
rip
C
al
he
he
al
Av
ul
l
Pe
ta
Av
.G
.G
ot
ea
Sf
Sf
C
l
ta
ea
C
78
Canale
12.0
m g I KMnO4 /l
10.0
8.0
6.0
4.0
2.0
0.0
4.3.4.3. Nutrienţi
4.3.4.3.1. Azot amoniacal
Dinamica multianuală a azotului amoniacal (Dunăre şi braţe)
Dunare
1.200
1.000
mg N-NH4+, /l
0.800
0.600
0.400
0.200
0.000
i
va
a
e
l
e
lia
en
ci
ai
lin
gh
gh
si
ra
hi
Izm
Su
or
or
Pi
ip
C
al
he
r
he
al
ul
l
Pe
Av
ta
Av
ot
.G
.G
ea
Sf
Sf
C
l
ta
ea
C
79
Dinamica multianuală a azotului amoniacal (canale)
Concentraţiile medii determinate în anul 2008 din apa din canalele din Delta
Dunării, au valori corespunzătoare clasei I de calitate. Aceeaşi incadrare este obţinută
atât în anul 2007 cât şi în anul 2006. În perioada 2003-2005, azotul amonical are valori
corespunzătoare clasei a II-a, a III-a respectiv a IV-a de calitate.
Canale
1.500
m g N-NH4+/l
1.000
0.500
0.000
Crisan- Litcov Lopatna Sontea Perivolovc
Caraorman a
Valorile medii determinate pentru azotul din azotiţi în anul 2008 încadrează apa
din Dunăre şi braţe în clasa a II-a de calitate, excepţie făcând Aval Reni, Cotul Pisicii şi
Periprava, unde valorile determinate încadrează apa de suprafaţă în clasa a III-a de
calitate (stare ecologică moderată). În anii 2006-2007, valorile determinate sunt valori
corespunzătoare clasei a II-a de calitate, stare ecologică bună, excepţie făcând
Sf.Gheorghe în anul 2006 (clasa a IV-a de calitate). Valorile determinate în anul 2005
sunt valori corespunzătoare clasei a IV-a de calitate. În anul 2004, apa Dunării şi braţele
acesteia se încadrează în clasa a III-a de calitate (Aval Izmail, Ceatal Chilia, Ceatal
Sf.Gheorghe), clasa a IV-a de calitate (Periprava şi Sulina) şi clasa a V-a de calitate
(Aval Reni şi Cotul Pisicii).
80
Dunare
0.800
0.700
mg N-NO2- , /l
0.600
0.500
0.400
0.300
0.200
0.100
0.000
e
ni
ii
va
a
il
e
ilia
ma
gh
lin
gh
Re
is i
ra
Ch
Su
or
lP
or
Iz
rip
al
he
al
he
al
tu
Av
Pe
at
Av
.G
Co
.G
Ce
Sf
Sf
al
at
Ce
Canale
0.200
m g N-NO2-, /l
0.150
0.100
0.050
0.000
Crisan- Litcov Lopatna Sontea Perivolovc
Caraorman a
81
4.3.4.3.3. Azotul din azotaţi
Dinamica multianuală a azotului din azotaţi (Dunăre şi braţe)
În anul 2008, valorile medii ale concentraţiilor de azot din azotaţi sunt
corespunzătoare clasei V de calitate (stare ecologică foarte proastă), excepţie făcând
Aval Reni (clasa I de calitate). Comparativ, anul 2007 are valori corespunzătoare clasei
a IV-a de calitate, excepţie făcând Cotul Pisicii (clasa a V-a de calitate). Valorile
determinate sunt corespunzătoare clasei a IV-a de calitate, excepţie făcând Aval Reni şi
Cotul Pisicii (clasa a II-a de calitate) şi Sf. Gheorghe cu o valoare corespunzătoare
clasei a III-a de calitate.
Dunare
30.000
25.000
mg N-NO3- /l
20.000
15.000
10.000
5.000
0.000
i
va
a
e
l
e
lia
en
ci
ai
in
gh
gh
si
ra
hi
Izm
l
Su
or
or
Pi
rip
C
al
he
he
al
ul
l
Pe
Av
ta
Av
ot
.G
.G
ea
Sf
Sf
C
l
ta
ea
C
82
Canale
14.000
12.000
m g N-NO3- /l
10.000
8.000
6.000
4.000
2.000
0.000
Crisan- Litcov Lopatna Sontea Perivolovca
Caraorman
Concentraţia medie anuală a azotului total determinat din probele de apă în anul
2008, încadrează apa Dunării îi braţele acesteia în clasa a V-a de calitate (stare
ecologică foarte proastă), excepţie făcând Aval Reni (clasa a II-a de calitate) şi Cotul
Pisicii (clasa a IV-a de calitate). Comparativ, în anul 2007, apele sunt încadrate în clasa
a III-a de calitate, excepţie făcând Cotul Pisicii şi Periprava (clasa a V-ade calitate) şi
Ceatal Chilia (clasa a IV-a de calitate).
Dunare
35
30
25
mg Nt / l
20
15
10
5
0
i
va
a
e
l
e
lia
en
ci
ai
lin
gh
gh
si
ra
hi
Izm
Su
or
or
Pi
rip
C
al
he
he
al
ul
l
Pe
Av
ta
Av
ot
.G
.G
ea
Sf
Sf
C
l
ta
ea
C
2007 2008
În anul 2008, apa canalelor din RBDD se încadrează în clasa a III-a de calitate
după valorile concentraţiilor medii anuale de azot total, excepţie făcând canalul Lopatna
(clasa a IV-a de calitate). În anul 2007, Canalul Crişan-Caraorman şi Lopatna sunt în
83
clasa a III-a de calitate, Litcov şi Perivolovca în clasa a II-a de calitate şi Sontea în clasa
a IV-a de calitate.
Canale
14.000
12.000
10.000
mg Nt / l
8.000
6.000
4.000
2.000
0.000
Crisan- Litcov Lopatna Sontea Perivolovca
Caraorman
2007 2008
Valoarea limiă stabilită pentru clasa a II-a de calitate (stare ecologică bună)
pentru ortofosfaţilor solubili exprimaţi ca P-PO4-3 este de 0.1 mg/l. Raportându-ne la
această valoare, am constatat că în perioada 2003-2008, Dunărea şi braţele ei se
încadrează în clasa I de calitate.
Dunare
0.120
0.100
mg P-PO4 /l
3-
0.080
0.060
0.040
0.020
0.000
i
l
va
a
n
ai
ii
a
gh
ic
lin
Re
gh
li
m
ra
hi
is
Su
or
Iz
or
rip
C
P
al
he
he
al
Av
ul
l
Pe
ta
Av
.G
.G
ot
ea
Sf
Sf
C
l
ta
ea
C
84
Dinamica multianuală a ortofosfaţilor solubili (canale)
Canale
0.120
0.100
mg P- PO4 /l
0.080
3
0.060
0.040
0.020
0.000
Crisan- Litcov Lopatna Sontea Perivolovca
Caraorman
Dunare
0.800
0.700
conc. Pt , mg/l
0.600
0.500
0.400
0.300
0.200
0.100
0.000
i
va
a
l
e
lia
en
ci
ai
gh
lin
gh
si
ra
hi
Izm
Su
or
or
Pi
ri p
C
al
he
he
al
ul
l
Pe
Av
ta
Av
ot
.G
.G
ea
Sf
Sf
C
l
ta
ea
C
85
Dinamica multianuală a fosforului total (canale)
Canale
0.400
0.350
0.300
0.250
mg Pt /l
0.200
0.150
0.100
0.050
0.000
Crisan- Litcov Lopatna Sontea Perivolovca
Caraorman
4.3.4.4. Salinitate
4.3.4.4.1. Conductivitate
Dinamica multianuală a electroconductivităţii (Dunăre şi braţe)
Valorile electroconductivităţii în anul 2008 variază în apele din braţele Dunării între 398
µS/cm în Sulina şi 450 µS/cm în Aval Izmail.
Dunare
700
600
EC, uS/cm
500
400
300
200
100
0
i
va
a
l
e
lia
en
ci
ai
gh
lin
gh
si
ra
hi
Izm
Su
or
or
Pi
rip
C
al
he
he
al
ul
l
Pe
Av
ta
Av
ot
.G
.G
ea
Sf
Sf
C
l
ta
ea
C
86
Dinamica multianuală a electroconductivităţii (canale)
În anul 2008 valorile determinate ale electroconductivităţii variază în apele din canale
între 417 µS/cm în Litcov şi 450 µS/cm în Şontea.
Canale
600
500
400
EC, uS/cm
300
200
100
0
Crisan- Litcov Lopatna Sontea Perivolovca
Caraorman
4.3.4.4.2. Cloruri
Dinamica multianuală a clorurilor (Dunăre şi braţe)
87
Dunare
70.000
60.000
50.000
Cl-, ,mg/l
40.000
30.000
20.000
10.000
0.000
i
va
a
l
e
lia
en
ci
ai
gh
lin
gh
si
ra
hi
Izm
Su
or
or
Pi
rip
C
al
he
he
al
ul
l
Pe
Av
ta
Av
ot
.G
.G
ea
Sf
Sf
C
l
ta
ea
C
Concentraţiile medii anuale determinate pentru cloruri, din probele de apă din
canale, în anul 2008 încadrează apa în clasa a II-a de calitate (stare ecologică bună).
Aceeaşi dinamică este observată şi în anii 2003, 2005, 2006 şi 2007 (excepţie făcând
în anul 2003 canalul Şontea când au fost determinate valori ce încadrează apa în clasa
a III-a de calitate, stare ecologică moderată). În anul 2004 conform valorilor obţinute
apa din canale se încadrează în clasa I de calitate corespunzătoare stării ecologice
foarte bune.
Canale
90.00
80.00
70.00
60.00
Cl-, mg/l
50.00
40.00
30.00
20.00
10.00
0.00
Crisan- . Litcov Lopatna Sontea Perivolovca
Caraorman
4.2.4.4.3. Sulfaţi
Dinamica multianuală a sulfaţilor (Dunăre şi braţe)
În anul 2008 valorile medii determinate pentru sulfaţi încadrează apa din Dunăre
şi braţe în clasa I de calitate, clasei a II-a de calitate îi aparţin Ceatal Sfîntu Gheorghe
88
şi Sulina. Concentraţiile medii anuale determinate pentru sulfaţi în anul 2006 încadrează
apa în clasa a III-a de calitate (stare ecologică moderată), excepţie făcând Cotul Pisicii
care se inscrie în clasa I de calitate corespunzătoare stării ecologice foarte bune. În
anii 2007 şi 2004, conform valorilor obţinute, apele din Dunăre corespund clasei I de
calitate. În anul 2003 doar Aval Izmail, Ceatal Chilia şi Ceatal Sf. Gheorghe se înscriu în
clasa a II-a de calitate, celelalte aparţin clasei I de calitate, aceiaşi dinamică se
manifestă şi în anul 2005, cu deosebirea că în acest an Aval Izmail, Cotul Pisicii,
Periprava şi Sf. Gheorghe sunt apele ce se înscriu în clasa a II-a de calitate.
Dunare
250.000
200.000
SO4 , mg/l
150.000
2-
100.000
50.000
0.000
i
va
a
l
e
lia
en
ci
ai
gh
lin
gh
si
ra
hi
Izm
Su
or
or
Pi
rip
C
al
he
he
al
ul
l
Pe
Av
ta
Av
ot
.G
.G
ea
Sf
Sf
C
l
ta
ea
C
89
Canale
180.00
160.00
140.00
120.00
SO4 , mg/l
100.00
2-
80.00
60.00
40.00
20.00
0.00
Crisan- . Litcov Lopatna Sontea Perivolovca
Caraorman
4.3.4.4.4. Calciu
Dinamica multianuală a calciului (Dunăre şi braţe)
Valorile medii determinate pentru calciu în anul 2008 încadrează apa din Dunăre
şi braţe în clasa a II-a de calitate, respectiv stare ecologică foarte bună, excepţie făcând
Aval Reni care corespunde clasei I de calitate. În anul 2007 concentraţiile medii
încadrează apa din Dunăre în clasa I de calitate. Între anii 2003-2006 concentraţiile de
calciu corespund clasei a II-a de calitate (stare ecologică bună), excepţie făcând în anul
2006 Ceatal Chilia, Ceatal Sf. Gheorghe şi Sf. Gheorghe, ale căror valori se înscriu în
clasa a III-a de calitate (stare ecologică moderată).
Dunare
120.000
100.000
Ca, mg/l
80.000
60.000
40.000
20.000
0.000
i
va
a
e
l
e
lia
en
ci
ai
lin
gh
gh
si
ra
hi
Izm
Su
or
or
Pi
rip
C
al
he
he
al
ul
l
Pe
Av
ta
Av
ot
.G
.G
ea
Sf
Sf
C
l
ta
ea
C
90
Dinamica multianuală a calciului (canale)
Canale
120.00
100.00
80.00
Ca, mg/l
60.00
40.00
20.00
0.00
Crisan- . Litcov Lopatna Sontea Perivolovca
Caraorman
4.3.4.4.5. Magneziu
Dinamica multianuală a magneziului (Dunăre şi braţe)
91
Dunare
25.000
20.000
Mg2+, mg/l
15.000
10.000
5.000
0.000
i
va
a
e
l
e
lia
en
ci
ai
lin
gh
gh
si
ra
hi
Izm
Su
or
or
Pi
ip
C
al
he
r
he
al
ul
l
Pe
Av
ta
Av
ot
.G
.G
ea
Sf
Sf
C
l
ta
ea
C
Canale
30.00
25.00
20.00
Mg , mg/l
2+
15.00
10.00
5.00
0.00
Crisan- . Litcov Lopatna Sontea Perivolovca
Caraorman
2003 2004 2005 2006 2007 2008
4.3.4.4.6. Sodiu
Dinamica multianuală a sodiului (Dunăre şi braţe)
92
în clasa a II-a de calitate. În perioada 2003- 2005 valorile obţinute aparţin clasei a II-a
de calitate, excepţie făcând în anul 2004 Cotul Pisicii care se încadrează în clasa I de
calitate.
Dunare
45.000
40.000
35.000
30.000
Na+, mg/l
25.000
20.000
15.000
10.000
5.000
0.000
i
va
a
l
e
lia
en
ci
ai
gh
lin
gh
si
ra
hi
Izm
Su
or
or
Pi
rip
C
al
he
he
al
ul
l
Pe
Av
ta
Av
ot
.G
.G
ea
Sf
Sf
C
l
ta
ea
C
În anul 2008 concentraţiile medii determinate pentru sodiu încadrează apa din
canale în clasa I de calitate, stare ecologică foarte bună, excepţie făcând în Litcov.a
cărui valoare încadrează apa în clasa a II-a de calitate (stare ecologică bună). În
perioada 2003-2007 concentraţiile determinate încadrează apa în clasa a II-a de
calitate, excepţie făcând în anul 2006 Lopatna, şi Şontea care aparţin clasei I de
calitate.
Canale
40.00
35.00
30.00
25.00
Na+, mg/l
20.00
15.00
10.00
5.00
0.00
Crisan- . Litcov Lopatna Sontea Perivolovca
Caraorman
93
4.3.4.5. Poluanţi toxici de origine naturală
4.3.4.5.1. Crom
Dinamica multianuală a concentraţiei de crom (Dunăre şi braţe)
Dunare
450,000
400,000
350,000
300,000
Cr, ug/l
250,000
200,000
150,000
100,000
50,000
0,000
l i
ai n li a e cii va e a
m Re hi gh si ra gh lin
Iz al lC or Pi ip or Su
al Av ta he ul er he
Av ea .f G C
ot P .f G
C l S S
ta
ea
C
2007 2008
94
Canale
500
450
400
350
300
Cr, ug/l
250
200
150
100
50
0
Crisan- Litcov Lopatna Sontea Perivolovca
Caraorman
2007 2008
4.3.4.5.2. Cupru
Dinamica multianuală a concentratiei de cupru (Dunăre şi braţe)
Dunare
350,000
300,000
250,000
Cu, ug/l
200,000
150,000
100,000
50,000
0,000
i
l
va
a
en
ai
ii
lia
gh
ic
in
gh
zm
ra
lR
hi
is
ul
or
or
ip
C
S
lI
va
he
er
he
va
ul
l
ta
A
f. G
f. G
ot
A
ea
S
S
C
l
ta
ea
C
95
Dinamica multianuală a concentratiei de cupru (canale)
Canale
180
160
140
120
Cu, ug/l
100
80
60
40
20
0
Crisan- . Litcov Lopatna Sontea Perivolovca
Caraorman
4.3.4.5.3. Zinc
Dinamica multianuală a concentraţiei de zinc (Dunăre şi braţe)
96
Dunare
160,000
140,000
120,000
Zn, ug/l
100,000
80,000
60,000
40,000
20,000
0,000 i
l
va
a
n
ai
cii
lia
gh
lin
Re
gh
m
ra
si
hi
Su
or
Iz
or
Pi
rip
C
al
he
he
al
Av
ul
l
Pe
ta
Av
.G
.G
ot
ea
Sf
Sf
C
l
ta
ea
C
Canale
90
80
70
60
Zn, ug/l
50
40
30
20
10
0
Crisan- Litcov Lopatna Sontea Perivolovca
Caraorman
4.3.4.5.4. Arsen
Dinamica multianuală a concentraţiei de arsen (Dunăre şi braţe)
97
Dunare
25,000
20,000
As, ug/l
15,000
10,000
5,000
0,000
i
l
a
n
ai
ii
a
av
gh
ic
lin
Re
gh
li
m
hi
is
Su
or
Iz
or
rip
C
P
al
he
he
al
Av
ul
l
Pe
ta
Av
.G
.G
ot
ea
Sf
Sf
C
l
ta
ea
C
2007 2008
În anul 2008, apele canalelor din RBDD se încadrează în clasa a II-a de calitate
în funcţie de concentraţia medie multianuală de arsen, excepţie făcând canalul Litcov şi
Perivolovca (clasa a III-a de calitate). În anul 2007, apa canalelor se încadrează în
clasa I de calitate.
Canale
25
20
15
As, ug/l
10
0
Crisan- Litcov Lopatna Sontea Perivolovca
Caraorman
2007 2008
4.3.4.5.5. Plumb
Dinamica multianuală a concentraţiei de plumb (Dunăre şi braţe)
98
calitate. În anul 2005 se înregistrează o variaţie a concentraţiilor medii anuale ce
încadrează apa în clasele a III-a, a IV-a şi a V-a de calitate. În anul 2004 valorile
mediilor multianuale de plumb încadrează apa Dunării în clasa a III-a de calitate (stare
ecologică moderată). În anul 2003 s-au înregistrat valori ale concentraţiilor anuale de
plumb ce încadrează apa în clasele a III-a şi a IV-a de calitate.
Dunare
140,000
120,000
100,000
Pb, ug/l
80,000
60,000
40,000
20,000
0,000
i
l
va
a
n
ai
cii
lia
gh
lin
Re
gh
m
ra
si
hi
Su
or
Iz
or
Pi
rip
C
al
he
he
al
Av
ul
l
Pe
ta
Av
.G
.G
ot
ea
Sf
Sf
C
l
ta
ea
C
În anul 2008, concentraţia medie anuală de plumb, încadrează apa din canale în
clasa I de calitate (stare ecologică foarte bună), excepţie făcând Crişan-Caraorman, ale
cărui valori de concentraţie încadrează apa în clasa a II-a de calitate. În anul 2007
valorile mediilor multianuale de plumb încadrează apa canalelor din RBDD în clasele a
IV-a (Crişan-Caraorman, Perivolovca şi Litcov) şi a V-a de calitate (Lopatna şi Şontea).
În anul 2006, concentraţia medie anuală de plumb, încadrează apa din canale în clasa
a V-a de calitate. În clasa a IV-a de calitate este incadrată apa în anul 2005, excepţie
făcând Lopatna ale cărei valori de concentraţie încadrează apa în clasa a V-a de
calitate. În anul 2004, valorile mediilor multianuale ale concentraţiilor de plumb
încadrează apa canalelor din RBDD în clasa a III-a de calitate, iar în anul 2003 valorile
mediilor multianuale ale concentraţiilor de plumb încadrează apa canalelor din RBDD în
clasele a IV-a (Crişan-Caraorman şi Litcov) şi a V-a de calitate (Lopatna şi Şontea).
99
Canale
120
100
80
Pb, ug/l
60
40
20
0
Crisan- . Litcov Lopatna Sontea Perivolovca
Caraorman
4.3.4.5.6. Cadmiu
Dinamica multianuală a concentraţiei de cadmiu (Dunăre şi braţe)
Dunare
30,000
25,000
Cd, ug/l
20,000
15,000
10,000
5,000
0,000
i
l
va
a
n
ai
ii
a
gh
ic
lin
Re
gh
li
m
ra
hi
Su
or
Iz
or
Pi
rip
C
al
he
he
al
Av
ul
l
Pe
ta
Av
.G
.G
ot
ea
Sf
Sf
C
l
ta
ea
C
100
Dinamica multianuală a concentraţiei de cadmiu (canale)
Concentraţiile de cadmiu din apa canalelor din RBDD în anul 2008, au valori
corespunzătoare clasei a V-a de calitate, respectiv stare ecologică foarte proastă. În
anii 2005-2007 valorile medii anuale ale concentraţiilor de cadmiu determinate
încadrează, de asemenea, apa canalelor în clasa a V-a de calitate, excepţie făcând
Litcov (2005 şi 2006) şi Crişan-Caraorman (2006), când s-au determinat valori medii
anuale ale concentraţiilor de cadmiu ce încadrează apa în clasa a IV-a de calitate (stare
ecologică proastă). În anii 2003 şi 2004 s-au înregistrat valori ale concentraţiilor de
cadmiu ce încadrează apa canalelor din RBDD în clasa a IV-a de calitate.
Canale
20
18
16
14
12
Cd, ug/l
10
8
6
4
2
0
Crisan- Litcov Lopatna Sontea Perivolovca
Caraorman
4.3.4.5.7. Fier
Dinamica multianuală a concentraţiei de fier (Dunăre şi braţe)
101
Dunare
7000,000
6000,000
5000,000
Fe, ug/l
4000,000
3000,000
2000,000
1000,000
0,000
i
l
va
a
en
ai
ii
lia
gh
ic
in
gh
m
ra
lR
hi
is
ul
or
Iz
or
ip
C
S
va
he
er
he
l
va
ul
l
ta
A
f. G
f. G
ot
A
ea
S
S
C
l
ta
ea
C
Concentraţiile de fier din apa canalelor din RBDD în anul 2008, au valori
corespunzătoare claselor a III-a şi a IV-a de calitate iar canalul Perivolovca în clasa a V-
a de calitate. În anii 2006-2007 valorile mediilor multianuale ale concentraţiilor de fier
încadrează apa canalelor din RBDD în clasa a II-a de calitate (stare ecologică bună) cu
o singură excepţie şi anume canalul Şontea în anul 2006, a cărui valoare a
concentraţiei încadrează apa canalelor în clasa a III-a de calitate. În anul 2005, valorile
mediilor multianuale ale concentraţiilor de fier încadrează apa canalelor din RBDD în
clasele a IV-a de calitate adica o stare ecologică proastă (Şontea, Litcov şi Crişan-
Caraorman) şi una foarte proastă (canalul Lopatna). În anii 2003 şi 2004, starea
ecologică a apei canalelor din RBDD este una moderată, corespunzatoare clasei a III-a
de calitate cu unele excepţii şi anume o stare ecologică foarte bună (Lopatna -2003) şi
o stare ecologică bună (Lopatna şi Şontea 2004).
Canale
3500
3000
2500
Fe, ug/l
2000
1500
1000
500
0
Crisan- Litcov Lopatna Sontea Perivolovca
Caraorman
102
4.3.4.5.8. Mangan
Dinamica multianuală a concentraţiei de mangan (Dunăre şi braţe)
Dunare
400,000
350,000
300,000
Mn, ug/l
250,000
200,000
150,000
100,000
50,000
0,000
i
l
va
a
n
ai
cii
lia
gh
lin
Re
gh
m
ra
si
hi
Su
or
Iz
or
Pi
rip
C
al
he
he
al
Av
ul
l
Pe
ta
Av
.G
.G
ot
ea
Sf
Sf
C
l
ta
ea
C
Starea ecologică a apei canalelor RBDD în anul 2008 este una moderată
corespunzatoare clasei a III-a de calitate. Între anii 2005-2007 starea ecologică a apelor
canalelor din RBDD se încadrează de asemenea în clasa a III-a de calitate, excepţie
făcând anul 2005 când valorile mediilor multianuale ale concentraţiilor de mangan
încadrează apa canalului Lopatna în clasa a II-a de calitate (stare ecologică bună) iar
apa canalului Litcov în clasa a IV-a de calitate (stare ecologică proastă). În anul 2004
concentraţia medie anuală de mangan, încadrează apa canalelor în clasa I de calitate
(stare ecologică foarte bună), iar în anul 2003 starea ecologică a apei canalelor din
RBDD este una bună corespunzatoare clasei a II-a de calitate.
103
Canale
350
300
250
Mn, ug/l
200
150
100
50
0
Crisan- . Litcov Lopatna Sontea Perivolovca
Caraorman
4.3.4.5.9. Nichel
Dinamica multianuală a concentraţiei de nichel (Dunăre şi braţe)
Dunare
250,000
200,000
Ni, ug/l
150,000
100,000
50,000
0,000
i
l
va
a
e
n
ai
cii
lia
gh
lin
Re
gh
m
ra
si
hi
Su
or
Iz
or
Pi
rip
C
al
he
he
al
Av
ul
l
Pe
ta
Av
.G
.G
ot
ea
Sf
Sf
C
l
ta
ea
C
104
Dinamica multianuală a concentraţiei de nichel (canale)
Canale
250
200
150
Ni, ug/l
100
50
0
Crisan- Litcov Lopatna Sontea Perivolovca
Caraorman
4.3.4.5.10. Mercur
Dinamica multianuală a concentraţiei de mercur din Dunăre şi braţele din deltă
În anul 2008, mercurul determinat din apa braţelor Dunării, are valori
corespunzătoare clasei I de calitate. Aceeaşi dinamică se observă şi în anii 2006 şi
2007, excepţie făcând Sf Gheorghe în 2006 (clasa a II-a de calitate).
105
Dunare
0.035
0.03
0.025
Hg, ug/l
0.02
0.015
0.01
0.005
0
i
l
a
e
n
ai
cii
lia
av
gh
lin
Re
gh
m
si
hi
Su
or
Iz
or
Pi
rip
C
al
he
he
al
Av
ul
l
Pe
ta
Av
.G
.G
ot
ea
Sf
Sf
C
l
ta
ea
C
Apa canalelor din RBDD se încadrează în clasa I de calitate atât în anul 2008 cât
şi 2006-2007.
Canale
0.045
0.040
0.035
0.030
Hg, ug/l
0.025
0.020
0.015
0.010
0.005
0.000
Crisan- Litcov Lopatna Perivolovca Sontea
Caraorman
4.3.4.6.1.1. Lindan
Dinamica multianuală a concentraţiei de lindan (gamma HCH) (Dunăre şi braţe)
106
calitate este de 0.02 µg/l, raportându-ne la această valoare, observăm că nu sunt
depăşiri în 2005-2008.
Dunare
0.020
0.018
0.016
Lindan, ug/l
0.014
0.012
0.010
0.008
0.006
0.004
0.002
0.000
i
l
va
a
e
n
ai
ii
a
gh
ic
lin
Re
gh
li
m
ra
hi
is
Su
or
Iz
or
rip
C
P
al
he
he
al
Av
ul
l
Pe
ta
Av
.G
.G
ot
ea
Sf
Sf
C
l
ta
ea
C
Lindanul determinat din apa canalelor din RBDD nu depăşeşte standardul de 0.02 µg/l.
Canale
0.020
0.018
0.016
0.014
Lindan, ug/l
0.012
0.010
0.008
0.006
0.004
0.002
0.000
Crisan- . Litcov Lopatna Sontea Perivolovca
Caraorman
Standardul de calitate pentru pp‟ DDT este 0.01 µg/l. Această valoare nu este
depăşită în 2008 şi nici în perioada 2006-2007 în apa braţelor Dunării.
107
Dunare
0.009
0.008
0.007
pp'DDT, ug/l
0.006
0.005
0.004
0.003
0.002
0.001
0.000
i
l
va
a
e
n
ai
ii
a
gh
ic
lin
Re
gh
li
m
ra
hi
is
Su
or
Iz
or
rip
C
P
al
he
he
al
Av
ul
l
Pe
ta
Av
.G
.G
ot
ea
Sf
Sf
C
l
ta
ea
C
În canalele din RBDD, valoarea de 0.01 µg/l nu este depăşită în anul 2008, nici
în anii anteriori.
Canale
0.020
0.018
0.016
0.014
pp'DDT, ug/l
0.012
0.010
0.008
0.006
0.004
0.002
0.000
Crisan- . Litcov Lopatna Sontea Perivolovca
Caraorman
4.3.4.6.1.2. PCB-uri
Dinamica multianuală a concentraţiei de PCB-uri
108
4.4. Ape subterane
Pe parcursul anului 2008 ARBDD nu a efectuat monitorizarea apelor subterane.
109
În Chilia Veche sistemul de canalizare existentă deserveşte 39% din
localitate. Apele uzate sunt deversate direct în Dunăre, prin pompare.
În Sf.Gheorghe, sistemul de canalizarea deserveşte 10% din localitate,
evacuarea realizându-se prin pompare în canalul colector care are legătură
cu Dunărea.În anul 2008 s-a obţinut acordul de mediu pentru extinderea
reţelei de canalizare şi construirea unei staţii de epurare.
În Maliuc, reţeaua de canalizare deserveşte peste 90% din localitate.
110
CAPITOLUL 5. SOLUL
5.1. Introducere
Evaluarea calităţii solului de pe teritoriul RBDD are o importanţă deosebită
deoarece modificările substanţiale ale parametrilor de calitate au o influenţă directă
asupra faunei şi florei şi implicit asupra tuturor habitatelor protejate din această zonă.
111
Fig. 5.2.1. Harta solurilor din RBDD
112
Categoriile de soluri din RBDD
Conform lucrării „Harta solurilor din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării elaborată
de I. Munteanu şi colab., în 1996, principalele tipuri de sol şi folosinţe sunt:
Solurile aluviale sunt soluri foarte tinere caracteristice în principal grindurilor din
partea fluvială (vestică) a deltei, care în mod regulat primesc aluviuni proaspete. Aceste
grinduri sunt suficient de înalte (2-5mrMN) pentru a fi moderat drenate şi aerate, cel
puţin în partea superioară a profilului de sol (după inundări, apa freatică coboară la
adâncimi de 2-3m). Aproximativ 35.000ha de zone cu soluri aluviale sunt îndiguite şi
cultivate. În condiţiile unui management adecvat aceste soluri sunt productive pentru o
gamă largă de tipuri de culturi pentru teren uscat, dar, din cauza climei uscate fără
irigaţii, producţiile sunt mici şi foarte mici. Orzul, lucerna şi floarea soarelui şi în mai
mică măsură grâul de toamnă, sunt cele mai potrivite culturi. În ecosistemele naturale,
solurile aluviale au un procent relativ redus de acoperire cu vegetaţie, aceasta constând
în principal din pajişti mezo-xerofile pe grindurile înalte, sau pajişti mezofile şi sălcete pe
grindurile umede. Aceste soluri, însă, sunt foarte potrivite pentru pădurile de plop.
Limnosolurile, includ depozitele lacustre/lagunare de pe fundul lacurilor. Aceste
sedimente sunt în marea lor majoritate alcătuite din suspensii minerale aduse de apele
Dunării şi cele provenite în urma proceselor chimice şi biologice care au loc la nivelul
masei de apă şi sedimentelor. Biofuncţiile limnosolurilor în cadrul ecosistemelor
acvatice sunt similare solurilor din cadrul ecosistemelor terestre, având rol de:
mediu de creştere şi suport pentru vegetaţia acvatică;
habitat pentru fauna bentonică;
stocarea şi înmagazinarea metalelor grele aduse de apele fluviului;
filtru, ajutând la protejarea apelor lacurilor şi a celor freatice împotriva poluării
chimice, dar cu efect asupra apei din lacuri, prin producerea carbonului organic
volatil (CH4 - CO2) şi emisii de H2S.
Gleisolurile, reprezintă principalul component al învelişului de sol caracteristic
formelor de relief cuprinse între 0,0 şi 0,5mrMN. Sunt dezvoltate pe depozite aluviale,
dar câteva dintre ele s-au format şi pe depozite de loess (Câmpia Chiliei). Dacă nu sunt
drenate şi cultivate, gleisolurile sunt acoperite, predominant, cu stufărişuri, păpurişuri şi
rogozuri. Pe grindurile fluviale acestea se găsesc sub păduri de Salix alba, Salix fragilis
şi pajişti cu Agrostis stolonifera şi Carex sp.
Psamosolurile şi nisipurile, sunt asociate cu grindurile şi dunele de nisip din delta
maritimă şi din Complexul lagunar Razim-Sinoie. Psamosolurile sunt definite prin
textura lor nisipoasă şi de un profil de sol slab dezvoltat. Nivelul general de fertilitate al
psamosolurilor este foarte scăzut. Sunt folosite în special pentru păşuni şi plantaţii de
plop. Numai pe porţiuni de teren foarte mici, în curţile caselor şi pe lângă sate, sunt
cultivate cu porumb, cartofi, secară, orz.
Solonceacurile includ toate tipurile de sol, care au limita superioară a orizontului
salic în primii 20cm de la suprafaţa solului. Solonceacurile suportă un covor vegetal
sărac, care constă din pajişti halofile de calitate foarte scăzută pentru vite. Prin natura
lor, acestea au o biodiversitate scăzută. Pentru agricultură (exceptând păşunatul
extensiv) este imposibil a fi folosite fără un drenaj artificial şi spălarea sărurilor. O
problemă specială a solonceacurilor nisipoase, care au fost odată drenate, este faptul
că prezintă un risc ridicat de eroziune eoliană.
113
Soluri bălane sunt caracteristice, prin definiţie, stepelor cu climat continental
uscat, sunt singurele soluri zonale din Delta Dunării. Cea mai mare parte a solurilor
bălane este folosită ca teren arabil de către locuitorii comunei Chilia Veche. Cele
alcalizate sunt folosite ca păşuni. Cele de la Stipoc au fost incluse în fermele piscicole.
Cu toate că solurile bălane sunt bune din punct de vedere fizic, ele au un nivel de
fertilitate moderat din cauza conţinutului relativ redus de materie organică, N şi P. Dar
principala cauză a obţinerii de recolte scăzute este lipsa umidităţii din sol. De aceea,
irigarea este întotdeauna necesară pentru obţinerea unor recolte satisfăcătoare de pe
terenurile arabile.
Cernoziomurile sunt soluri puţin răspândite în partea de sud a zonei Chilia, unde se
sfârşeşte câmpia de loess a Chiliei. Teritoriul ocupat de cernoziomuri este folosit în
principal la păşunat; doar o mică parte este folosit la fermele piscicole. Din punct de
vedere ecologic există pericolul creşterii salinităţii solului datorită creşterii nivelului apei
freatice, toate acestea ca urmare a vecinătăţii crescătoriilor de peşte ce au înrăutăţit
drenajul natural al zonei.
Histosolurile constituie principala componentă nivelului pedologic al RBDD
Conform SRCS, solurile clasificate cu acest nume conţin un orizont organic de peste
50cm grosime, cu limita superioară în primii 25cm de la suprafaţa solului.
Modul de utilizare. În stare naturală, histosolurile sunt suport de bază pentru
ecosistemele umede: stufărişuri, vegetaţia acvatică, submersă. Suprafeţe mari sunt
utilizate pentru agricultură în incinte amenajate.
Antroposolurile şi non-solurile sunt rezultatul diferitelor activităţi umane. Sunt
în principal reprezentate de grămezi de pământ sau alte materiale rezultate din săparea
de canale, pentru desecare în incintele agricole, pentru deschiderea unor căi navigabile
(ex. Caraorman şi Mila 23) şi canalelor pentru îmbunătăţirea circulaţiei apei în părţile
mai izolate ale deltei. Antroposolurile sunt constituite în principal din depozite aluviale,
uneori amestecate cu materii organice. Suprafeţe mici - circa 500 ha - sunt folosite de
locuitori pentru cultura legumelor, pepeni şi alte culturi de subzistenţă. Suprafeţe mai
mari ce s-au înierbat natural sunt folosite ca păşune.
Repartiţia solurilor pe categorii de folosinţe
Terenurile cuprinse în limitele teritoriale ale Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării şi
care formează fondul funciar din RBDD au folosinţe diverse:
Agricolă, total:. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 61.453 ha
din care, în amenajări îndiguite. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39.974 ha
114
Cea mai mare parte a suprafeţelor cuprinse în limitele Rezervaţiei Biosferei Delta
Dunării, se găsesc în teritoriul administrativ al judeţului Tulcea, 93,6%, restul fiind în
teritoriul judeţului Constanţa 6,3% şi în teritoriul judeţului Galaţi, 0,1%).
Suprafeţele de teren ce se valorifică economic, în special cele amenajate, se
găsesc de regulă în delta fluviatilă, zonă cu condiţii fizico - geografice şi pedologice
favorabile.
Evidenţa cadastrală nu reflectă fidel folosinţele terenurilor în anul 2006, an în care
o parte relativ mică de suprafeţe de teren din cadrul folosinţelor susmenţionate au fost
utilizate pentru alte folosinţe, respectiv:
- Suprafeţe foarte mici cu diverse destinaţii iniţiale (piscicolă, diguri, curţi ş.a.) sunt
utilizate de către locuitorii ce nu au teren arabil în proprietate, pentru culturi de legume,
cartofi şi fasole, produsele obţinute fiind pentru autoconsum.
- Suprafeţe amenajate piscicol au fost utilizate agricol, pentru culturi sau păşuni.
115
5.3. Presiuni ale unor factori asupra stării de calitate a solurilor din România
a = un, o; un/o oarecare; (nota) la; as, a's; excelent; grozav; o singurã; pe; perfect;
un singur
5.3.1. Îngrăşăminte
Cantitatea de substanţe folosite în anul 2008 pentru fertilizarea terenurilor din
RBDD a fost de 380 to îngrăşăminte chimice. Suprafeţele fertilizate au fost în jur de
25% din suprafaţa agricolă totală (Tabel 5.3.1.). Nu există o evidenţă a folosirii
îngrăşămintelor organice pentru fertilizarea solului şi nici în ceea ce priveşte
tratamentele pentru amendarea terenurilor acide sau degradate. Ca o caracteristică a
zonei se poate spune că în localităţile din RBDD nu există o practică a folosirii
îngrăşămintelor organice provenite din fermele zootehnice deoarece creşterea
animalelor se face preponderent în stabulaţie liberă, bovinele, cabalinele sau porcinele
fiind lăsate libere pe grindurile deltaice sau pe terenurile proaspăt ieşite de sub
inundaţie. Creşterea ovinelor este organizată în mod tradiţional şi se practică în
principal pe păşunile (izlazurile) comunale. În aceste condiţii, cantităţile de îngrăşăminte
organice produse prin creşterea animalelor nu pot fi utilizate pentru fertilizarea
terenurilor agricole, iar cele produse în gospodăriile săteşti sunt nesemnificative,
cantitativ. Nu se constată o preocupare a localnicilor pentru producerea compostului în
gospodăriile proprii prin colectarea deşeurilor menajere de origine vegetală şi a
gunoiului de grajd.
2. Amendamente 0 0 0
116
din grupele a III-a şi a IV-a de toxicitate (produse cu o toxicitate redusă). Produsele au
fost testate asupra remanenţei şi încadrării în ce priveşte limitele de poluare. De
asemenea, datorită puterii financiare scăzute a utilizatorilor de terenuri agricole din
zonă, consumul produselor chimice este extrem de redus situându-se sub 1 kg de
produs brut la 1 ha de teren arabil. Culturile cărora le-au fost aplicate tratamente
fitosanitare au fost floarea – soarelui, grâu, porumb.
În special producţia vegetală furajeră a fost o obţinută fără a se utiliza produse chimice.
117
Capacitatea de suport ecologic pentru folosinţa agricolă în principalele
incinte indiguite (Pardina, Sireasa, Carasuhat şi Murighiol – Dunăvăţ) nu este mare
(studii efectuate de Institutul de Pedologie şi Agrochimie Bucureşti). Tehnologiile de
exploatare agricolă utilizate au fost stabilite de utilizatori, în funcţie de scop şi de
posibilităţi. Aceste tehnologii nu au ca obiectiv prioritar asigurarea durabilităţii resursei
naturale şi a fertilităţii solului.
Asigurarea unor locuri de muncă pentru populaţia locală nu este prioritară în investiţiile
din agricultură.
118
clasa a III-a: 41 - 60 puncte de bonitare;
clasa a IV-a: 21 - 40 puncte de bonitare;
clasa a V-a: 1 - 20 puncte de bonitare.
Conform datelor Oficiului Judeţean pentru Studii Pedologice şi Agrochimice
Tulcea, din lipsa bazei topografice, pentru suprafeţele din RBDD este considerată o
clasă medie de calitate (a III-a). Această situaţie se referă la întreaga suprafaţă agricolă
(cu cele 4 folosinţe: arabil, păşune, vie, livadă) şi este într-o continuă dinamică,
justificată de programul de monitorizare a solurilor, în baza cărora se actualizează
studiile pedologice mai vechi de 10 ani (Ord. MAAP nr. 223/2002).
119
5.6. Zone critice sub aspectul degradării solurilor
Solurile din perimetrul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării sunt fragile, rezultate în
principal din specificul pedogenezei: formare în mediu excesiv umed, maturare fizică
redusă, materie organică uşor mineralizabilă, climat cu ariditate accentuată şi ape
freatice cu mineralizare în general ridicată (I. Munteanu, Gh. Curelariu, 1994).
Restricţiile privind calitatea solurilor sunt rezultatul unor procese care s-au declanşat şi
au afectat învelişul de soluri ale deltei, urmare a acţiunii unor factori naturali locali sau a
influenţei antropice directe, dar şi a acţiunii unor factori externi teritoriului deltaic.
Principalele procese care s-au declanşat şi au afectat în diferite proporţii solurile din
deltă în ultimii 30 - 40 ani, rezultat al factorilor naturali locali sau a acţiunii antropice
directe, sunt:
- Dehumificarea (mineralizarea rapidă a humusului), proces ce se manifestă în
special în incintele amenajate pentru agricultură. Contracararea parţială a efectului
acestui proces s-a realizat prin respectarea rotaţiei culturilor pe suprafeţe relativ mari,
acţiune facilitată de o structură de culturi destul de echilibrată, culturi de plante
leguminoase: soia, lucernă, fasole, încorporarea în sol a resturilor vegetale: paie,
coceni, prin arătură, fertilizarea prin târlire a unor suprafeţe cu folosinţă „arabil” utilizate
ca păşune în anul 2006.
- Salinizarea determinată de schimbarea bilanţului hidro-salin, favorizată de
climatul secetos şi apele freatice predominant mineralizate. Este rezultatul în principal al
acţiunii antropice directe: executarea amenajării piscicole Chilia a ridicat salinizarea pe
grindul de loess al Chiliei, executarea digului de apărare C.A. Rosetti - Letea a condus
la salinizarea unor suprafeţe din interiorul incintei apărate. Deşi iniţial s-a preconizat
intensificarea acestui fenomen în incintele agricole, rezultatele cercetărilor desfăşurate
evidenţiază în aceste incinte tendinţa de scădere a salinităţii solurilor, efect al
precipitaţiilor, al desecării şi coborârii nivelului apelor freatice (I. Munteanu şi colab.,
1991).
- Deflaţia este prezentă în regim natural în special în zonele fără vegetaţie ale
grindurilor nisipoase, dar şi în amenajările agricole - zonele unde s-a ars turba. Efectul
acestui fenomen a fost diminuat în zonele cu regim natural datorită efectului pădurilor
de protecţie existente, cât şi al precipitaţiilor, iar în amenajările agricole, urmare a
materializării recomandărilor Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare Delta Dunării
Tulcea privind structura de culturi şi metodele de lucrare a solului.
- Poluarea este un fenomen de restricţie datorat în cea mai mare parte influenţei
factorilor externi deltei: poluarea Dunării, poluarea atmosferică datorită activităţilor
industriale din Tulcea şi Mahmudia (România) şi Izmail (Ucraina) şi mai puţin acţiunilor
antropice directe. În anul 2008 acest fenomen a avut intensitate mai redusă datorită
inundaţiilor din primăvară care au împiedicat realizarea lucrărilor de înfiinţare a culturilor
la timp optim, reducerii volumului irigaţiilor, a măsurilor de prevenire a poluării adoptate
în industria municipiului Tulcea dar şi reducerii influenţei activităţilor antropice locale (în
agricultură, piscicultură şi silvicultură se utilizează numai pesticide nepoluante, ş.a).
120
caractere morfo-hidrografice distincte (grinduri, zone depresionare) variaţia în timp şi
spaţiu a regimului hidrologic, vegetaţia abundentă şi caracterul genetic al rocilor de
solificare.
Datorită acestor cauze, se întâlnesc soluri puţin evoluate şi permanent transformate atât
de variaţia nivelului apelor freatice, cât şi de activitatea de aluvionare periodică a apelor
de inundaţii.
Îndiguirile din Lunca şi Delta Dunării şi deconectarea de la dinamica fluviului au
avut ca efect şi aridizarea şi parţial sărăturarea solurilor.
În contextul acestor modificări în anul 2008 s-a avut în vedere continuarea refacerii
funcţiilor naturale hidrologice, biogeochimice, ecologice, tipice zonelor umede care la
rândul lor constituie bază pentru restaurarea complexului de ecosisteme :
- reconstrucţie ecologică în amenajarea agricolă Carasuhat – faza de Proiect
tehnic
- reconstrucţie ecologică în amenajarea agricolă Murighiol – Dunăvăţ – faza de
obţinere de avize.
În domeniul lucrărilor de împădurire s-au realizat:
- împăduriri pentru consolidări de mal – faza de Proiect tehnic;
- lucrări de refacere a fondului forestir natural - faza de Proiect tehnic.
Acele situri care vor fi selectate, devin Arii Speciale de Conservare (SAC-uri).
Această selecţie este realizată de Comunitatea Europeană în colaborare cu Statele
Membre şi experţii stiinţifici, pe baza criteriilor menţionate în Directiva Habitate.
121
Arii Speciale de Protecţie Avifaunistică - Special Protection Areas (SPA-uri)
Din categoria ariilor speciale de protecţie avifaunistică fac parte: Delta Dunării şi
Complexul Razim-Sinoie (512.380,6 ha) şi Zona Mării Negre (147.242,9 ha).
Tabel 6.2.1.1. Specii de păsări care susţin desemnarea RBDD ca sit Natura 2000
Nr. Specia Reproducere
crt. Rezidenţa / cuibărit Iernat Pasaj
1 Larus melanocephalus x
2 Larus minutus x
3 Pluvialis apricaria x
4 Alcedo atthis x
5 Aquila pomarina x
6 Ardea purpurea x
7 Ardeola ralloides x
8 Aythya nyroca x
9 Botaurus stellaris x
10 Chlidonias hybridus x
11 Circus aeruginosus x
12 Dendrocopos medius x
13 Dryocopus martius x
14 Egretta garzetta x
15 Ixobrychus minutus x
16 Lullula arborea x x
17 Accipiter brevipes x
18 Anser erythropus x
19 Aquila clanga x
20 Aquila heliaca x
21 Branta ruficillis x
22 Burhinus oedicnemus x
23 Milvus migrans x
24 Nycticorax nycticorax x
25 Picus canus x
122
26 Lanius collurio x x
27 Dendrocopos syriacus x
28 Lanius minor x x
29 Buteo rufinus x
30 Charadrius alexandrinus x
31 Ciconia ciconia x
32 Ciconia nigra x
33 Circaetus gallicus x
34 Circus cyaneus x
35 Circus macrourus x
36 Circus pygargus x
37 Coracias garrulus x
38 Cygnus columbianus bewickii x
39 Cygnus cygnus x
40 Egretta alba x x
41 Emberiza hortulana x
42 Falco cherrug x
43 Falco columbarius x
44 Falco naumanni x
45 Falco peregrinus x
46 Falco vesperinus x
47 Gallinago media x
48 Gavia arctica x
49 Gavia stellata x
50 Gelochelidon nilotica x
51 Glareola pratincola x
52 Haliaeetus albicilla x
53 Hiaraaetus pennatus x
54 Himantipus himantopus x x
55 Larus genei x
56 Limosa lapponica x
57 Melanocorypha calandra x
58 Mergus albellus x
59 Numenius tenuirostris x
60 Oenanthe pleschanka x
61 Oxyura leucocephala x
62 Pandion haliaetus x
63 Pelecanus crispus x
64 Pelecanus onocrotalus x
65 Phalacrocorax pygmeus x x x
66 Phalaropus lobatus x
67 Philomachus pugnax x
68 Platalea leucorodia x
69 Plegadis falcinellus x
70 Porzana parva x
71 Porzana porzana x
72 Porzana pusilla x
123
73 Puffinus yelkouan x
74 Recurvirostra avosetta x x
75 Sterna albifrons x
76 Sterna caspia x
77 Sterna hirundo x
78 Sterna sandvicensis x x
79 Sylvia nisoria x x
80 Xenus cinereus x
124
Zona Mării Negre, aferentă Deltei Dunării şi Complexului Razim-Sinoie, constituie un
culoar important de migraţie şi de iernare pentru păsările din nordul Europei, în apele
marine de-a lungul coastei. Viaţa bentică şi pelagică extrem de bogată constituie
suportul pentru populaţiile de păsări migratoare, sedentare şi de pasaj.
Delta Dunării are anumite particularităţi datorate influenţei majore a apelor Dunării şi a
aluviunilor depuse de acestea, aici existând habitate sedimentare unice în zona
litoralului românesc. Este de remarcat frumuseţea şi bogăţia zonei, cu o varietate de
biotopuri şi resurse, care o fac unică nu numai în Europa ci şi în cadrul ecosistemelor
deltaice ale lumii. Acest sit găzduieşte efective importante ale unor specii protejate, dar
în mod deosebit, tipuri speciale de habitate, dintre care 7 habitate prioritare.
Tabel 6.2.1.2 Motive ale desemnării RBDD ca Sit de Importanţă Comunitară (SCI)
Nr. tipuri Nr. sp. Nr. sp. Nr. sp. Nr. sp. Nr. sp.
de mamifere amfibieni peşti nevertebrate plante
habitate cheie şi reptile cheie cheie cheie
cheie cheie
Delta 29 5 5 14 8 5
Dunării
457813,5 ha
Zona marină 3 2 - 2 1 -
121697,5 ha
125
Tabel 6.2.1.3. Tipuri de habitate prioritare specifice bioregiunii stepice
Codul Denumirea habitatului prioritar
Natura 2000
Natura 2000
126
terenurile umede şi nisipoase
127
Tabel 6.2.1.5 Tipuri de habitate specifice bioregiunii pontice
Codul Denumirea habitatului
Natura 2000
Macromicete:……………. 38
Moluşte: ………………. 91
Diplopode: …………… 8
128
Insecte: ………………. 2244
Amfibieni: …………… 10
Reptile: ………………. 11
Mamifere: …………… 42
FLORĂ FAUNĂ
România....................... 34 260
Ştiinţă ........................ 2 37
FLORĂ 285 34 2
Alge planctonice 9 2
Macromicete 35 3
Licheni 91 5
Cormofite 150 24 2
Viermi 161 46 1
Crustacee 16
129
Arahnide 92 18 5
Doplopode 8
Peşti 2 4 1
Amfibieni 1
Mamifere 3
130
- obţinerea unei viziuni asupra repartiţiei teritoriale (corologie, mărimea şi
valoarea biodiversităţii pe zone şi tipuri de habitate, liste de specii etc.);
- compararea cu datele anterioare, precum şi obţinerea datelor asupra speciilor
noi şi a celor alohtone, asupra speciilor endemice, protejate, periclitate şi
răspândirea lor geografică generală.
6000
5429
5000 Flora
Fauna
4000 3590
3000
1839
2000
1099
1000
285 260 37
34 2
0
Noi pentru R.B.D.D.
Total specii Flora Fauna
Noi pentru România
R.B.D.D. R.B.D.D. R.B.D.D. Noi pentru stiinta
131
Fig.6.2.2.3. Repartiţia numerică a macromicetelor în RBDD
pe principalele unităţi sistematice
nr. Sp.
30 26
25
20
15 12
10
5
0
Euascomicete Holobasidiomicete
taxon (clase)
132
Viermii deţin cel mai mare număr de specii prin încrengătura Rotifera, toate
acvatice, urmate de cea a nematodelor, dominând speciile tericole de litieră (v. Fig.
6.2.2.5).
133
La crustacee se detaşează ca număr de specii cele acvatice, prin cladocere şi
copepode, urmate de un ordin cu specii exclusiv tericole (izopode) (v. Fig. 6.2.2.7).
nr. 40
sp. 28
30
20 13
8
10 3 3 1
0
Cladocere Copepode Isopode Calanoide Amfipode Decapode Cumacee
După cum era de aşteptat, insectele deţin cel mai mare număr de specii în cadrul
ordinelor himenoptere, coleoptere, heteroptere şi lepidoptere (v. Fig. 6.2.2.8). Cu
siguranţă că un număr mult mai mare de specii decât cel înregistrat de noi deţine
ordinul dipterelor, însă din multele familii ale acestuia s-au investigat numai 3.
134
La peşti, predomină ca număr de specii teleosteenii, prin fam. Cyprinidae.
La reptile s-a înregistrat o specie mai mult decât la amfibieni (v. Fig. 6.2.2.10),
însă aceştia din urmă domină prin frecvenţa şi abundenţa anurelor.
135
Fig. 6.2.2.10 Repartiţia numerică a herpetofaunei
din RBDD
pe principalele grupe sistematice
12
Anure
10
nr. 8 5 Caudata
sp. 6 8 Serpentes
4 4 Sauria
2 Testudine
2 2
0
Reptile Amfibieni
136
periclitare s-au elaborat după recomandările IUCN. În Lista Roşie au fost incluse şi
speciile ce nu sunt deocamdată ameninţate în teritoriul RBDD, dar sunt protejate pe
plan european şi chiar mondial, prin convenţii la care România a aderat (Berna, Bonn),
figurând în situaţia noastră în categoria „nt” (nepericlitat).
Trebuie menţionat faptul că Lista Roşie a RBDD a fost editată în anul 2000,
utilizatându-se criteriile de periclitare elaborate de IUCN Red List 1990, ceea ce nu
corespunde întrutotul cu perioada actuală. Din aceste considerente, apreciem că datele
prezentate sunt orientative.
2000
500
382
91 135
15 12 59 10 10 11 11 42 28
0
Plante Moluşte Insecte Peşti Amfibieni Reptile Mamifere
vasculare
137
Ex. ? – nu a trecut mai mult de 50 de ani de la ultima înregistrare a speciei şi deci este
posibil a fi regăsită în viitor;
E – specii în pericol iminent de dispariţie, dacă factorii cauzali continuă să se menţină;
V – specii în declin numeric, care pot trece în categ. E dacă factorii cauzali nu se
înlătură;
R – specii care nu fac parte din categ. E şi V dar există riscul trecerii în acestea;
I – specii Ex., E, V sau R, dar nu există suficiente informaţii pentru a se putea
nominaliza într-una din categorii; specii neregăsite a căror prezenţă este nesigură, fiind
suspectate erori de determinare;
K – speciile semnalate la ultimele evaluări, însă nu se poate indica gradul de periclitare;
nt. – speciile periclitate pe plan european, dar care în RBDD nu sunt periclitate.
Tabel 6.2.2.4. Specii de păsări din RBDD declarate Monumente ale Naturii
138
Specii de interes naţional semnalate
Tabel 6.2.2.5. Specii de plante care necesită o protecţie strictă
Specii în RBDD Zonele în care au fost semnalate speciile
MAMIFERE
INSECTIVORA
1. Neomys anomalus (Chiţcan de apă) Zona localității Sf. Gheorghe, canal
Dunavăţ, Crişan, mal Lac Razim
RODENTIA
2. Spalax leucodon (Orbetele mic) Capul Doloşman
CETATCEA
3. Delphinus delphis (Delfin) Marea Neagră
REPTILE
SAURIA
4. Eremias arguta (Şopârliţă/şopârlă Sf. Gheorghe, grindurile Chituc, Perişor,
de nisip) Caraorman
OPHIDIA
5. Coluber caspius (Şarpele de stepă, Cetatea Istria, versantul vestic al
Şarpele rău) complexului lagunar Razim-Sinoie
AMFIBIENI
6. Triturus vulgaris vulgaris (Tritonul RBDD
comun)
7. Bufo bufo (Broască râioasă brună) RBDD
8. Rana lessonae (Broască verde de Somova-Parcheş, canal Impuţita, canal
baltă) Ciotica, Tulcea
PEŞTI
9. Petroleuciscus borysthenicus Ape stagnante dulci din RBDD
(Cernuşcă)
10. Carassius carassius (Caracudă) Ape stagnante dulci mezotrofe şi mezo-
oligotrofe din RBDD
11. Lota lota (Mihalţ) Dunăre
12. Stizostedion volgensis (Şalău Balta Somova, Dunăre, golful Sacalin
vărgat)
139
13. Percarina demidoffi (Percarina) Complexul lagunar Razim-Sinoie
14. Proterorhinus marmoratus (Guvid de Ape stagnante dulci din RBDD
baltă)
15. Neogobius syrman (Guvid de Complexul lagunar Razim-Sinoie
Babadag)
NEVERTEBRATE
INSECTE
1. Scarabaeus affinis Insula Popina, grindul Perişor
2. Apatura metis Delta Dunării
3. Cuculia biornata Brațul Sulina Mila 26
4. Diachrysia chryson deltaica RBDD
5. Everes alcetas Milele 26 şi 35
6. Hyponephele lupinus lupinus Grindul Caraorman
7. Isophya dobrogensis Insula Popina
MOLUŞTE
8. Bathyomphalus contortus Lacul Roşca
9. Physa fontinalis Sulina, Lacurile Roşca, Rotund, Telincea şi
Belciug
10. Adacna fragilis Complexul lagunar Razim-Sinoie
11. Hypanis plicata relicta Complexul lagunar Razim-Sinoie
12. Monodacna colorata Complexul lagunar Razim-Sinoie
13. Pseudanodonta complanata Braţul Sf. Gheorghe, Lacurile Puiu, Roşu,
Merheiul Mic, Nebunu, Belciug
140
Tabel 6.2.2.8. Specii de mamifere ce necesită desemnarea de arii speciale de
conservare, respectiv situri Natura 2000
Specii în RBDD Zonele în care au fost semnalate Cod
speciile Natura
2000
1. Lutra lutra (vidră) RBDD 1355
141
Tabel 6.2.2.11. Specii de peşti ce necesită desemnarea de arii speciale de
conservare, respectiv situri Natura 2000
Specii în RBDD Zonele în care au fost Cod
semnalate speciile Natura 2000
1. Alosa immaculata Marea Neagră, Dunăre 4125
(scrumbie de Dunăre)
2. Alosa tanaica (rizeafcă) Marea Neagră, Dunăre 4127
142
Foto 6.1.2.2 Ţigănuş Foto 6.1.2.3 Boarţă
143
Foto 6.1.2. 4 Catopta thrips Foto 6.1.2.5Osmoderma eremita*
144
4. Centaurea jankae 22. Discodes myartsevae sp.n.
Specii alohtone
În perimetrul RBDD s-au identificat 69 specii alohtone (Tabel 6.2.2.14). Impactul
antropic accelerează procesele de erodare a genofondului populaţional specific, creând
habitate cu condiţii favorabile pentru invazia speciilor alohtone agresive. Tot mai rare şi
mai vulnerabile devin comunităţile primare tipice ecosistemelor şi habitatelor de stepă.
145
emarginatus Chilia V.-f.rară
6 Amaranthus Argentina în localităţi Fără pericol
crispus
7 Amaranthus America de S. în localităţi-rară Fără pericol
deflexus
8 Amaranthus America de N. culturi Impact negativ
hybridus asupra speciilor de
cultură
9 Amaranthus America de N. culturi Idem
powellii
10 Amaranthus America de N. culturi Idem
retroflexus
11 Helitropium America de N. Letea, Caraorman, Fără pericol
curassavicum Sulina
12 Chenopodium America locuri ruderale Fără pericol
ambrosioides tropicală
13 Chenopodium Australia Partizani-rară Fără pericol
pumilio
14 Ambrosia America de N. Sfiştofca Fără pericol
coronopifolia
15 Bidens connata America de N. Caraorman, Sireasa-rară Fără pericol
16 Bidens frondosa America de N. RBDD-frecventă ?
17 Brachyactis ciliata Asia nisipuri umede şi Intră în competiţie
sărăturate-f.frecv. cu flora indigenă
18 Conyza America de N. zone nisipoase-f.frecv. Idem
canadensis
19 Galinsoga America de S. culturi Fără pericol
parviflora
20 Xanthium italicum Europa de S. Zone inundabile-f.frecv. dăunătoare mai
ales pt. agricultură
21 Xanthium America de S. Zone ruderale-f.frecv. Fără pericol
spinosum
22 Xanthium orientale America Chilia V., Pardina-rară Fără pericol
23 Coronopus America de S. port Sulina Fără pericol
didymus
24 Diplotaxis Europa de S.V. port Sulina Fără pericol
erucoides
25 Eruca sativa pl.de cultură C.A.Rosetti Fără pericol
mediteraneană
26 Cuscuta America de N. culturi dăunătoare
campestris anumitor pl. de
cultură
27 Chamaesyce America de N. ruderală Fără pericol
maculata
28 Oenothera biennis America de N. culturi-sporadică Fără pericol
29 Oenothera America de N. idem-rară Idem
parviflora
30 Oxalis corniculata sp.ornamentală Sulina Idem
mediteraneană
146
31 Veronica persica Asia de S.V. culturi Idem
32 Datura America de N. zone bogate în nitraţi Idem
stramonium (gunoaie)
33 Petunia parviflora America de N. localităţi Idem
34 Solanum Asia de S.E. zone umede Idem
retroflexum
35 Acorus calamus Asia de S.E. zone umede-rară Idem
36 Cyperus odoratus ? Letea, Sulina, Sf. Idem
Gheorghe
37 Hordeum jubatum America de N. Grindul Letea, Stipoc, ?
şi Asia de E. Periprava
38 Panicum capillare America de N. culturi Idem
39 Paspalum Tropice Letea-f.rară Idem
distichum
40 Elodea America de N. Letea, lac Somova, ghiol s-a naturalizat
canadensis Potica, Căzănel
41 Elodea nuttallii America de N. RBDD-zone acvatice s-a naturalizat şi a
înlocuit-o pr
E.canadensis
42 Vallisneria spiralis Tropice RBDD-zone acvatice s-a naturalizat, fără
pericol
43 Lindernia dubia
America de N. Insula Sacalin-f.rară Fără pericol
44 Eclipta prostrata
America Insula Sacalin-f.rară Fără pericol
tropicală
PLANTE LEMNOASE
1 Acer negundo America de N. în jurul localit., plantaţii Idem, naturalizat
forestiere
2 Alianthus altissima China localitaţi, Insula Popina Idem, naturalizat
3 Amorpha America de N. marginea canalelor, Idem, naturalizat
fructicosa plantaţii forestiere
4 Elaeagnus Asia Cent. şi de grinduri,Insula Popina Idem, naturalizat,
angustifolia V. rol antierozional
5 Fraxinus America de N. zone inundabile Idem, naturalizat
pennsylvanica
6 Lycium barbarum Asia de V. localităţi Idem fixează
nisipurile
7 Morus alba China cultivat în localităţi Idem, naturalizat
8 Robinia America de N. cultivat în localităţi Idem fixează
pseudacacia nisipurile
9 Populus x Euro-americană culturi forestiere Fără pericol
canadensis
10 Taxodium SUA de E. Uzlina-cultivat Idem
distichum ornamental
11 Amorpha America de N. în lungul canalelor, Intră în competiţie
fructicosa plantaţii de plop cu flora indigenă
12 Phytolacca America de N. ChiliaV., Sf. Gheorghe Idem
americana
MOLUŞTE GASTROPODE
1 Rapana venosa Mările Japoniei, M.Neagră se hrăneşte cu
147
Coreei şi China bivalve indigene
2 Phisa acuta vest meleaua Sacalin, Gârla ?
Mediterana, Turcească-frecventă
nord Africa
MOLUŞTE BIVALVE
1 Scapharca cornea mările M.Neagră ?
Extremului
Orient
2 Anodonta Bazinul fluviului meleaua Sacalin ?
woodiana Amur
3 Mya arenaria Atlanticul de N. M.Neagră-f.frecventă înlătură bivalvele
indigene
4 Corbicula fluminea Asia Dunăre - f.frecventă ?
PEŞTI
1 Carassius gibelio Bazinul Amur RBDD-f.frecvent efect benefic,
naturalizat
2 Pseudorasbora E. Asia, bazinul unele ferme piscicole, răneşte speciile
parva Amur, Japonia unele bălţi dulci indigene
(Murighiol)
3 Hypophthalmychth Idem ferme piscicole Dunăre- efect benefic
ys molitrix rar, unele lacuri şi canale
4 Aristichthys nobilis Idem Idem
5 Ctenopharyngodo Idem ferme piscicole Dunăre- consumă intens
n idella rar, unele lacuri şi vegetaţia acv.
canale-rar macrofită
6 Lepomis gibosus America de N. lacuri şi canale- fără pericol,
rel.frecvent naturalizat
7 Perccottus glenii E Rusia, N lacuri şi canale – f. rar ?
China, Corea
8 Liza hematocheila Golful Petru cel Marea Neagră, Sinoie – ?
Mare (Rusia şi rel. frecvent
Corea), China
PĂSĂRI
1 Phasianus Caucaz - RBDD-frecvent fără pericol
colchius Mongolia, până naturalizat
la fl. Amur şi
M.Japoniei
MAMIFERE
1 Ondatra zibetica N.E. Americii de RBDD-frecvent distruge digurile,
N. naturalizat
2 Nyctereutes estul Siberiei RBDD-rel.frecvent dăunător pentru
procyonoides ornitofaună
acvatică,
naturalizat
148
marcare a păsărilor prin inelare. Aceste acţiuni s-au desfăşurat în cadrul Centrului de
Monitorizare Ornitologică situat pe Grindul Lupilor.
149
36 Oriolus oriolus F 2 2
37 Panurus biarmicus 1 1
38 Panurus biarmicus F. 24 24
39 Panurus biarmicus juv. 113 3 116
40 Panurus biarmicus M. 19 19
41 Parus caeruleus 33 9 42
42 Parus caeruleus juv. 4 4
43 Parus major 3 3
44 Passer domesticus F. 19 5 24
45 Passer domesticus juv. 29 29
46 Passer domesticus M 9 5 14
47 Passer montanus 7 7
48 Phoenicurus ochruros F 4 4
49 Phoenicurus ochruros M 1 1
50 Phylloscopus collybita 33 33
51 Phylloscopus trochilus 2 2
52 Prunella modularis 1 1
53 Regulus regulus 2 2
54 Remiz pendulinus 2 1 3
55 Remiz pendulinus juv. 2 2
56 Sturnus vulgaris 9 2 11
57 Sturnus vulgaris juv. 6 6
58 Sylvia atricapilla F 2 2
59 Sylvia borin 2 2
60 Sylvia curruca 14 7 21
61 Turdus merula M 3 3
62 Turdus philomelus 9 9
63 Upupa epops 1 1
TOTAL 1142 74 1216
150
Fig. 6.2.2.14 . Situaţia regăsirilor efectuate pe Grindul Lupilor
151
Fig. 6.2.2.15. Situaţia zonelor investigate în RBDD funcţie de valoarea
biodiversităţii (exclusiv ornitofauna)
152
Dinamica speciilor în coloniile reprezentative Martinca, Nebunu şi Purcelu
Numărul total de cuiburi din cele trei colonii reprezentetive avute în supraveghere
de-a lungul celor 7 ani sunt evaluate cu o anumită toleranţă de eroare, metoda
aprecierii din barcă. Menţionăm anumite schimbări în compoziţia celor trei colonii şi
faptul că stârcul de cireadă (Bubulcus ibis) nu a mai fost identificat în anii 2006 şi 2007,
însă apare în anul 2008.
6 Ardea cinerea 30 10 7 14 15 10 5
8 Platalea leucorodia 2 4 30 10 4 6 2
153
Tabel 6.2.2.18. Situaţia cuibăritului (perechi) în colonia Nebunu
Nr. Specia 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Crt.
1 Phalacrocorax carbo 0 0 0 0 80 80 60
6 Ardea cinerea 5 50 25 40 30 30 10
8 Platalea leucorodia 4 60 30 30 60 60 30
9 Bubulcus ibis 3 10 8 3 0 0 2
154
Tabel 6.2.3.1. Gruparea speciilor de peşti din RBDD după origine şi mediu de
viaţă
SPECII NATIVE SPECII ALOHTONE
47 12 9 56 7 1 1
Stadiul stării ecologice şi biodiversităţii peştilor din RBDD s-a făcut prin pescuit de
cercetare, de colectivul de specialişti de la INCDDD Tulcea. Studiul de evaluare a
stocurilor de resurse acvatice în vederea stabilirii TAC din Delta Dunării elaborat de
specialiştii de la INCDDD, menţionează ultimele noutăţi, care ridică numărul speciilor de
peşti care există în RBDD la 136 specii de peşti:
-Alosa maeotica (scrumbia albă de mare) are un statut neclar pentru că nu s-a găsit
nici un exemplar pe teritoriul românesc al Deltei Dunării;
-Mzlopharingodon piceus (scoicar), specie introdusă în vederea pisciculturii, dar
sortită eşecului,se regăseşte întâmplător în mediul natural unde nu a reuşit să se
aclimatizeze şi să se reproducă;
-în anul 2006 s-au regăsit 3 exemplare de Sander volgensis;
-în anul 2007 a apărut o nouă specie alohtonă, Perccottus glenii (guvidul de Amur).
Resursa cinegetică este formată din specii de păsări şi mamifere care fac obiectul
activităţii de vânătoare sportivă.
Resursele vegetale principale sunt formate din întinderea masivă de stuf (Phragmites
australis), care formează cea mai mare întindere compactă de stuf din lume, din
numeroasele specii de plante medicinale, ciuperci, fructe de pădure şi din flora sălbatică
ce formează păşunile naturale.
155
Foto 6.2.3.1.1. Depozitare şi transport stuficol
156
împădurire naturală şi acumulare de resturi vegetale. Intervenţiile pozitive privind
gospodărirea stufărişurilor prin recoltare în scopuri comerciale şi igienizare este un
mijloc de conservare şi de creştere a productivităţii. Pentru a preveni degradarea
stufărişurilor, în zonele neexploatate industrial, este necesară executarea lucrărilor de
igienizare prin recoltarea integrală a suprafeţelor stuficole şi valorificarea cantităţilor
care pot fi sortate din masa recoltată.
Pentru o mai bună gestionare a resursei stuficole s-a impus necesitatea
concesionării activităţii de valorificare a acesteia. Procedura de concesionare s-a
finalizat în urma celor două licitaţii desfăşurate în 2002 şi 2003 pentru 7 zone stuficole
din cele 12 zone propuse pentru concesionare.
Contractele de concesiune s-au încheiat, pentru fiecare zonă adjudecată, între
Ministerul Apelor şi Protecţia Mediului, actualmente MMDD, în calitate de concedent
prin ARBDD, în calitate de administrator al resursei, pe de o parte şi societăţile
comerciale care au câştigat licitaţia, în calitate de concesionari, pe de altă parte, în baza
prevederilor Legii 219/ 1998 privind regimul concesiunilor, a HG nr. 216/1999 pentru
aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a Legii 219/1998 şi a HG nr. 153/2002
pentru aprobarea concesionării valorificării resurselor stuficole din zonele domeniului
public de interes naţional aflate în perimetrul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării.
Sunt în derulare contractele de concesiune: nr. 21 995/2002 pentru zona
stuficolă Cordonul litoral al Mării Negre;nr. 21 996/2002 pentru zona stuficolă Roşu-
Puiu-Împuţita; nr. 21 997/2002 pentru zona stuficolă Holbina-Dranov; nr. 21 998/2002
pentru zona stuficolă Sinoie şi nr. 21 998/2002 pentru zona stuficolă Buhaz, încheiate
cu SC Stuf Delta Production SRL; nr. 21 489/2002 pentru zona stuficolă Zmeica-
Goloviţa încheiat cu SC Piscicola Tour SRL.
SC Runteam SRL a solicitat rezilierea contractului de concesiune nr. 9 518
/2003, prin renunţare, în condiţiile dispoziţiilor art. 16.1. lit. f din contract. Concesionarul
motivează că se află în imposibilitatea de a exploata obiectul concesiunii. Procedura de
reziliere a contractului este în faza finală.
157
Societăţile comerciale care au concesionat activitatea de valorificare a resursei
stuficole îşi desfăşoară activitatea în zonele economice Cordonul litoral al Mării Negre,
Roşu- Puiu-Împuţita, Holbina- Dranov, Zmeica –Goloviţa, Sinoie, Buhaz conform
dispoziţiilor contractelor de concesiune încheiate, a prevederilor Legii 82/1993,
completată şi modificată ulterior, privind constituirea Rezervaţiei şi a actelor de
reglementare emise. Autorizaţiilor de mediu s-au eliberat în baza dispoziţiilor Ordinului
nr. 647/MMDD/2001 şi a Ordinului nr. 410/MMDD/2008 pentru aprobarea autorizării
activităţilor de recoltare, capturare şi/sau de achiziţie şi comercializare a speciilor din
flora şi fauna sălbatică iar permisele de recoltare s-au eliberat în conformitate cu
prevederile Legii nr.82/1993 completată şi modificată ulterior, privind constituirea
RBDD.
Contractele de concesiune cuprind clauze contractuale prevăzute în caietele de
sarcini şi clauze convenite şi asumate de ambele părţi la data semnării contractelor.
Recoltarea stufului este permisă în perioada 25 octombrie şi 15 martie şi numai după
eliberarea autorizaţiei de mediu şi a permisului de recoltare, pentru fiecare zonă de
valorificare; emiterea autorizaţiilor de mediu şi a permiselor de recoltare condiţionează
achitarea în avans a 10% din valoarea actualizată a redevenţei calculată pentru fiecare
sezon şi zonă de exploatare până cel târziu la data de 30.11 a fiecărui an calendaristic,
iar diferenţa de redevenţă se achita până cel târziu la data de 30. 06 a anului următor
celui de plată a avansului.
Obiectul contractelor: activitatea de valorificare(exploatare) a resursei stuficole
care se dezvoltă, în regim natural, în zonele stuficole adjudecate situate în perimetrul
Rezervaţiei.
Durata: contractele de cocesiune s-au încheiat pe o perioadă de 10 ani,
începând cu data semnării contractelor, cu posibilitatea de prelungire, pentru o perioadă
egală cu jumătate din durata iniţială, respectiv pe o perioadă de 5 ani, prin simplul acord
de voinţă al părţilor. Se consideră că sunt îndeplinite obligaţiile asumate, dacă la
sfârşitul fiecărui an de concesiune, părţile nu şi-au notificat reciproc încălcarea vreunei
obligaţii asumate prin contract.
Redevenţa: Pentru sezonul de exploatare 2007-2008 concesionarii au achitat
suma de 255 037,83 lei, reprezentând echivalentul în lei a redevenţei de 73 221,87
euro, calculată în funcţie de cantitatea de stuf recoltabilă de 21 951 tone stabilită,
conform estimării potenţiabilului recoltabil al fiecărei zone, în exploatare.
În perioada 2002-2008 s-a încasat suma de 1 937 513,67 lei reprezentând
valoarea cumulată a redevenţei de 541 083,76 euro, conform clauzelor contractuale.
Pentru neplata la termen a obligaţiilor financiare asumate, partea aflată în culpă a
achitat redevenţa cu penalităţi de întârziere de 0,1% pe zi, calculate la suma datorată.
158
2006-2007 17480,00 21264,0 6857,12 32,25
2007-2008 17440,00 21951,0 3572,74 16,28
159
B. Investiţii conexe procesului de exploatare constând în amenajarea depozitelor
de stuf şi dotarea cu utilaje specifice activităţii desfăşurate, care să îndeplinească
condiţiile stabilite de ARBDD privind protecţia rizomilor de stuf.
În sezonul de exploatare 2007-2008 s-au igienizat aproximativ 2 436 hectare din
care 2 366 hectare au fost igienizate prin recoltare industrială şi aproximativ 70 hectare
prin ardere monitorizată.
SC Piscicola Tour SRL a realizat investiţii în valoare de 29 720, 77 lei din care: 4
706,00 lei pentru finanţarea studiului privind estimarea potenţialului recoltabil al zonei
Zmeica-Goloviţa; 3 263,87 lei pentru igienizare stufării şi 1 859,00 lei pentru
amenajarea şi igienizarea depozitelor de stuf.
SC Stuf Delta Production SRL nu a raportat valoarea investiţiilor realizate privind
delimitarea prin semnalizare a zonelor de habitate, amenajarea şi igienizarea
depozitelor de stuf şi realizarea lucrărilor de igienizare a stufăriilor.
SC Runteam SRL nu a realizat investiţii în zona stuficolă Somova-Parcheş.
160
Figura 6.2.3.2.1. Perioadele de cules asigurate de către baza meliferă a
R.B.D.D.
161
suprafeţe importante în teritoriul RBDD, 97% din totalul speciilor inventariate fiind foarte
frecvente, frecvente şi sporadice şi speciile rare fiind doar într-un procent de 3%.
162
Foto 6.2.3.5.1. Captură peşte
163
pe specii este stabilită anual, prin studiu de evaluare a resurselor pescăreşti din
Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, de către consultanţi de specialitate şi avizată de
Academia Română – Comisia Monumentelor Naturii. Cele 6 specii ale ordinului
Acipenseriformes (sturionii) sunt strict protejate prin Ordinul 330/262 publicat în
Monitorul Oficial al româniei Nr. 385/2006.
164
Pescuitul comercial se desfăşoară în bazinele acvatice naturale aparţinând
domeniului public de interes national: Delta Dunării, Dunărea şi braţele sale, complexul
lagunar Razim-Sinoe, Marea Neagră (până la izobata de 20 m). Unelte de pescuit
folosite sunt unelte fixe sau mobile. Ambarcaţiunile folosite sunt ambarcaţiuni mici,
construite din lemn. În apele interioare nu se practică pescuitul mecanizat. Numărul de
pescari este de cca. 3.000.
În anul 2008, pentru activitatea de pescuit comercial desfăşurată pe domeniul
public de interes naţional din Rezervaţia Biosferei "Delta Dunării", a fost alocată o
captură totală a resurselor comerciale pescăreşti de 3.523,5 tone şi a acoperit 9 bazine
acvatice (Tabelul 6.2.3.5.2.).
Captura totală realizată în anul 2008 a fost de 2.507 tone, conform raportărilor
organizaţiilor/asociaţiilor de pescari autorizate pentru activitatea de pescuit comercial, în
zonele piscicole din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării (tabelul 6.2.3.5.2. şi tabelul
6.2.3.5. 3.).
Capturile peştilor dulcicoli au fost dominate de caras, plătică şi babuşcă, urmate
de speciile de răpitori-somn, crap, şalău.
Peştii migratori au fost reprezentaţi de scrumbie. Migraţia scrumbiei a fost una normală
în anul 2008.
Alte vieţuitoare acvatice au fost reprezentate de 242 kg raci.
165
Tabel 6.2.3.5.2. Repartizarea resursei piscicole pe zone piscicole şi captura realizată în anul 2008
166
Tabel 6.2.3.5.3. Structura pe specii şi categorii a capturilor de peşte din
RBDD în anul 2008
Nr. Captura autorizată Captura realizată
Specia
Crt. (kg) (kg)
A. Specii de apă dulce, 3.361.400 2.015.106
total
din care:
1 Caras 2.155.000 826.808,5
2 Plătică 481.300 544.214
3 Babuşcă 158.000 197.881
4 Somn 170.200 129.366,1
5 Şalău 101.200 97.233,6
6 Ştiucă 97.300 32.714,8
7 Crap 88.100 116.596,2
8 Ciprinide asiatice 44.800 39.052,5
9 Lin 23.400 5.842
10 Biban 20.800 10.865,5
11 Batcă 6.600 5.090,5
12 Morunaş 8.400 6.436,5
13 Mreană 100 -
14 Avat 4.800 2.359,5
15 Roşioară 300 532,5
16 Sabiţă 400 90
17 Alte specii de apă dulce 700 23
B. Specii marine, total 17.200 8.488,4
din care:
1 Chefal 5.500 7.854,4
2 Calcan 4.400 559
3 Laban 1.800 75
4 Rechin 100 -
5 Sprot 2.300 -
6 Bacaliar 1.800 -
7 Hamsie 700 -
8 Vatos 100 -
9 Stavrid 100 -
6 Alte sp. marine 400 -
C. Specii migratoare, total
din care: 144.200 483.197,5
1 Scrumbie de Dunăre 143.800 483.169,5
2 Rizeafcă 400 28
Total general 3.522.800 2.506.792
167
Analizând capturile totale realizate în ultimii 10 ani în bazinele piscicole
naturale din RBDD, se constată că în anul 2008 captura raportată este scădere
(Figura 6.2.3.5.4.). Noua formă de acordare a licenţelor de pescuit nu a prevăzut
limitarea uneltelor de pescuit prin permisele de pescuit, ceea ce e posibil să fi
generat creşterea capacităţii de pescuit. De asemenea de la un număr de 1.500
de pescari autorizaţi din perioada 2000-2006 s-a ajuns în anul 2008 la cca 2500.
8000
7000
6000
5000
4000
3000
2000
1000
0
1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
168
populaţia locală. Dreptul de pescuit în scop ştiinţific se atribuie institutelor şi
organizaţiilor de cercetare.
Resursa cinegetică este formată din specii de păsări şi mamifere care fac
obiectul activităţii de vânătoare sportivă.
Procesele evolutive ale ecosistemelor din Delta Dunării au prezentat în
ultimii ani o tendinţă tot mai accentuată de schimbare a stării funcţionale optime,
atât sub influenţa unor factori naturali cât şi datorită unor activităţi antropice. Cele
mai profunde schimbări, în sensul deteriorării mediului natural deltaic, s-au
produs constant în ultimii ani, 2003 şi 2007 fiind extrem de secetoşi, respectiv
2005 şi 2006 cu inundaţii grave.Trebuie menţionat că în 2007 s-au observat
similitudini cu anul 2003, când datorită debitului foarte scăzut al apei a fost
afectată desfăşurată modului de viaţă al diferitelor specii de vieţuitoare din
biomul deltaic.
În 2008 s-au observat modificări ale distribuţiei diferitelor elemente
faunistice,acestea fiind determinate de reducerea suprafeţei acvatice, iar odată
cu acestea au fost afectate condiţiile optime de migrare,hrănire, de reproducere
şi adăpost pentru mai multe specii.Astfel zone întinse de mlaştini, smârcuri sau
lacustre au devenit terenuri parţial sau total uscate, concomitent, baza trofică
compusă din nevertebrate şi vertebrate a ornito-mamofaunei a dispărut sau s-a
redus substanţial.Din acest motiv multe zone caracteristice ornito-şi mamofaunei
actualmente adăpostesc un număr foarte redus s-au chiar deloc de păsări şi
mamifere.
Evoluţia speciilor de faună sălbatică de interes cinegetic ca şi
activitatea de valorificare a acestor specii prin activitatea de vânătoare sportivă s-
a încadrat în limitele impuse de condiţiile ecologice specifice anului 2008.
Şi în acest an nivelul ridicat şi variaţiile de nivel al apei au afectat
majoritatea speciilor de păsări cuibăritoare în RBDD şi mamifere de interes
cinegetic. Factorii naturali (inundaţiile şi variaţiile de nivel al apei) au determinat
perturbarea de cuibărit la mai multe specii acvatice, asfel de raţe (raţa mare
pestriţă, raţa cu ciuf , raţa cu cap castaniu ş.a.), lişiţe şi găinuşe de baltă s-au
observat la mijlocul lunii august pui eclozaţi de cîteva zile. Această situaţie a ieşit
observată în zona Sireasa, Şontea, Fortuna, Băclăneşti ,heleşteele de la Maliuc,
Dunărea Veche, Can. Caraorman, L.Roşu, zona Murighiolului precum şi în mai
multe zone din sistemul lagunar Razim-Sinoie, însă cu siguranţă cuibăritul a fost
perturbat mai peste tot în deltă.
Cu privire la situaţia tendinţelor dinamicii marimii populaţiilor la principalele
specii de vînat din RBDD din cele 35 de specii ( 28 de specii de păsări, respectiv
7 de mamifere ), doar la 7 (5 specii de păsări şi doua de mamifere) s-au
înregistrat creşteri la 17 specii (14 de păsări şi 3 de mamifere) descreşteri , 9
specii (8 specii şi una de mamifere) cu efective relativ stabile şi două specii cu
variaţii mari de efective. Menţionăm că unele valori de anul trecut la specii în
declin sunt mai mari în acest an, situaţia se datorează unei creşteri a atenţiei la
observaţii de specii de interes ale colectivului temei. Similar propunerile de specii
169
pentru recoltare pentru sezonul de vînătoare 2007-2008 au fost modificate faţă
de cele din sezonul precedent fiind recomandate alte două specii, becaniţa
comună şi raţa lingurar care au fost propuse pentru recoltare sezonul trecut.În
total s-a propus pentru recoltare 15 specii de păsări (din 28) şi 4 specii de
mamifere (din 7) restul de 13 specii de păsări şi 3 de mamifere din motivele
expuse s-a recomandat oprirea lor de la recoltare pentru sezonul de vînătoare
2007 -2008.
De asemenea şi propunerile de cote de recoltare au fost modificate
consecutiv modificării mărimii stocurilor de vînat evaluate în perioada de studiu.
Inundaţiile din ultimii ani au produs pe lîngă mortalităţile directe ale vânatului
terestru şi perturbări grave ale produselor de reproducere ce au determinat
scăderea stocurilor de vânat.
Monitorizarea populaţiilor cuibăritoare ale speciilor de interes cinegetic a
scos în evidenţă reducerea efectivelor cu peste 60% la gâsca de vară, raţa
mare, raţa cu ciuf, raţa cârâitoare şi cu 40-50% la lişiţa, găinuşă de baltă şi
raţa pestriţă.
Gâsca de vară (Anser anser) reprezintă una din speciile cu pondere mare
în activitatea de recoltare din 2008. Zonele preferate de cuibărit se găsesc în
ariile depresionare în care predomină stuful, cu ochiuri de apa, de tipul celor
existente între grindurile Chilia şi Pădurea Letea, pe grindul Ivancea precum şi în
zonele cu suprafeţe mari de stuf din preajma lacurilor Fortuna, Gorgova, Isac,
Uzlina, Puiu şi Roşu.Din evaluările ARBDD , rezultă o creştere a numărului
acestora în ultimii doi ani – numărul mediu/observaţie fiind 22839 în 2007 şi în
17490 în ianuarie 2008.
170
Foto 6.2.3.6.3. Gâşte de vară
171
Foto 6.2.3.6.4. Fazan
172
Dintre mamiferele de interes cinegetic existente în RBDD au fost monitorizate
speciile cele mai des întâlnite.
Mistreţul (Sus scrofa Attila) a fost întâlnit preponderent în zonele umede
cu stufărişuri,plaur şi zălog.Efectivele acestei specii se menţin relativ constant.
173
Foto 6.2.3.6.5. Iepure de câmp
174
ARBDD se impune ca angajaţii Poliţiei de Frontieră, Poliţiei de
mediu şi altele să se implice în combaterea nenumăratelor abateri
şi infracţiuni din domeniul cinegeticii.
Recoltarea în luna octombrie a unui număr scăzut de păsări
migratoare şi testarea lor pentru Virusul Gripei Aviare şi
condiţionarea deschiderii vânătorii de rezultatele testelor de
laborator.
175
Conform raportărilor primite de la Asociaţiile Vânătorilor şi Pescarilor
sportivi autorizaţi pentru recoltarea animalelor din fauna sălbatică din fondurile de
vânătoare aprobate pentru sezonul 2007-2008, speciile recoltate pe teritoriul
RBDD în sezonul 2007-2008 şi 2008-2009 sunt următoarele conform tabelului
6.2.3.6.1 /6.2.3.6.2.
176
Grafic 6.2.3.6.2. Specii recoltate
grafic specii recoltate
sitar
coţofana
cioara grivă
raţa mică
gârliţa mare
2007-2008
guguştiuc
enot
potârniche
iepure
caprior
1 10 100 1000 10000
177
Notă:speciile de vânat au fost recoltate pe fondurile de vânătoare:
Nr.50Uzlina, Nr.40Păpădia, Nr.53Ligheanca, Nr.54 Crişan, Nr. 56 Sinoie,
Somova, Sireasa, Stipoc, Tatanir, Mila 23, Popina, Sulina, Ivancea, Ceamurlia,
Heracleea, Dunăvăţ, Bălteni Rusca.
sezon 2008-2009
13
sitar
12
porumbel
11
iepure
10
căprior
guguştiuc
9
coţofana
8
cioara grivă
7
mistreţ
6
raţa
5
lişiţă
4
gârliţă
3
gâscă
2
fazan
1
178
Fig. 6.2.3.6.1. Harta fondurilor de vânătoare din RBDD
179
6.3. Situaţia zonelor cu regim de protecţie integrală
În categoria zonelor cu regim de protecţie integrală au fost delimitate 18 zone
naturale, a căror suprafaţă totală este de circa 50.600 hectare (8,7% din suprafaţa
totală a rezervaţiei). Aceste zone sunt reprezentative pentru ecosistemele biomului
deltaic prin structură şi stare a evoluţiei şi constituie în principal, obiect de studiu pentru
dezvoltarea cunoaşterii asupra stării şi tendinţelor de evoluţie a fenomenelor deltaice şi
pentru elaborarea soluţiilor de conservare protecţie şi reconstrucţie ecologică.
Aceste zone adăpostesc multe din speciile comunitare :
pesti;
amfibieni;
pasari;
mamifere;
180
Fig. 6.3.2. Numărul specii de amfibieni şi reptile de importanţă comunitară în
zonele cu regim de protecţie integrală
181
Fig. 6.3.4. Numărul specii de mamifere de importanţă comunitară în zonele cu
regim de protecţie integrală
Monitorizarea celor 18 zone strict protejate din cadrul Rezervaţiei Biosferei Delta
Dunării s-a efectuat în urma deplasărilor în teren, urmărindu-se mai multe obiective:
observaţii asupra stării habitatelor;
observaţii asupra florei si faunei;
observaţii asupra factorilor biotici şi abiotici;
observaţii privind impactul antropic în zonă;
verificarea indicatoarelor de semnalizare a zonelor.
182
Fig. 6.3.5. Harta zonelor cu regim de protecţie integrală
183
Tabel 6.3.1. Situaţia monitorizării biodiversităţii în zona cu regim de protecţie integrală Arinişul Erenciuc
Luna
Specii observate I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
cioara grivă (Corvus corone cornix) 2
codalb (Haliaeetus albicilla) 2 2 2 3 2 3 1 3 5 3
cormoran mare (Phalacrocorax
carbo) 300
enot (Nyctereutes procyonoides) 3 2 5
mistreţ (Sus scrofa) 3 3 2 3 5 2 3
nurca (Mustela lutreola) 1
şacal (Canis aureus) 5
vidra (Lutra lutra) 1 3 2 1 1 2 2 2
Tabel 6.3.2. Situaţia monitorizării biodiversităţii în zona cu regim de protecţie integrală Cap Doloşman
Luna
Specii observate I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
califar alb (Tadorna tadorna) 4 8 4 4
egreta mare (Egretta alba) 15 50 40 50 40 10
egreta mică (Egretta garzetta) 15 10
erete de stuf (Circus aeruginosus) 5 4 4 3 4
gârliţa mare (Anser albifrons) 4000
gâsca de vară (Anser anser) 200
lăstun de mal (Riparia riparia) 50
lebăda de iarnă (Cygnus cygnus) 300
184
Tabel 6.3.3. Situaţia monitorizării biodiversităţii în zona cu regim de protecţie integrală Grindul Chituc
Luna
Specii observate I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
cormoran mare (Phalacrocorax
carbo) 4000 400 400 400 35
egreta mare (Egretta alba) 30 20 40 20 20
egreta mică (Egretta garzetta) 20
fazan (Phasianus colchicus) 20 10 10 20 20 20 25 10
gârliţa mare (Anser albifrons) 5000 2000 2000
gâsca cu gât roşu (Branta
ruficollis) 3000
gâsca de vară (Anser anser) 10000 5000 5000 3000 1500
lebăda de iarnă (Cygnus cygnus) 800 500
lebăda de vară (Cygnus olor) 200 200 40 20 40 20
lişiţa (Fulica atra) 6000 5000 3000 700 200 20 400 1000
lopătar (Platalea leucorodia) 40 40 100 150 10
pelican comun (Pelecanus
onocrotalus) 50 30 200 200 200 200
pelican creţ (Pelecanus crispus) 20 50 50 50
pescarusi (Laridae) 8000 200 200 400 400 1500 2000
raţa mare (Anas platyrhynchos) 8000 3000 200 400 100 200 50 300 100
Tabel 6.3.4. Situaţia monitorizării biodiversităţii în zona cu regim de protecţie integrală Grindul Lupilor
Luna
Specii observate I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
cioara grivă (Corvus corone cornix) 28 11
codalb (Haliaeetus albicilla) 1 1
fazan (Phasianus colchicus) 11 20 13 13 23 23 23
gâsca de vară (Anser anser) 50 80 35 45 36 70
lebăda de iarnă (Cygnus cygnus) 30
185
lebăda de vară (Cygnus olor) 27
mistreţ (Sus scrofa) 23 13 7 6 8 13 11
pelican comun (Pelecanus
onocrotalus) 70 37
pelican creţ (Pelecanus crispus) 30 23
potarniche (Perdix perdix) 13
raţa mare (Anas platyrhynchos) 270 230 50 21 17 16 130
şacal (Canis aureus) 30 21 27 12 15 9 3
uliu pasarar (Accipiter nisus) 3
Tabel 6.3.5. Situaţia monitorizării biodiversităţii în zona cu regim de protecţie integrală Insula Popina
Luna
Specii observate I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
barza alba (Ciconia ciconia) 3
califar alb (Tadorna tadorna) 6
codalb (Haliaeetus albicilla) 1 2 2 2 1 1 2 2 1 1 2
cormoran mare (Phalacrocorax carbo) 115 25 65 25 41 41 44 26
cormoran mic (Phalacrocorax pygmaeus) 9 6 4 11
egreta mare (Egretta alba) 2 2 2 2 1
egreta mică (Egretta garzetta) 2 2 2
enot (Nyctereutes procyonoides) 1 2 2
erete de stuf (Circus aeruginosus) 1 1
fluierar cu picioare rosii (Tringa totanus) 6
fluierar cu picioare verzi (Tringa
nebularia) 2
fluierar de munte (Actitis hypoleucos) 11
gârliţa mare (Anser albifrons) 215 170 230
gâsca cu gât roşu (Branta ruficollis) 3
gâsca de vară (Anser anser) 17 21 42 18 42 32 42 12 3
lebăda de vară (Cygnus olor) 2 16
pelican comun (Pelecanus onocrotalus) 17 2
pelican creţ (Pelecanus crispus) 5 4 4 6
186
pescăruş argintiu (Larus argentatus) 25 3 55 61 45
pescăruş râzător (Larus ridibundus) 16 32
piciorong (Himantopus himantopus) 2
raţa cu cap castaniu (Aythya ferina) 700 420
raţa mare (Anas platyrhynchos) 42 42 21 21 21 70 60 12
stârc cenuşiu (Ardea cinerea) 3 3 2 3 3 3
stârc roşu (Ardea purpurea) 1 1
Tabel 6.3.6. Situaţia monitorizării biodiversităţii în zona cu regim de protecţie integrală Istria Sinoie
Luna
Specii observate I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
avoseta (Recurvirostra avosetta) 28 18
barza albă (Ciconia ciconia) 2 22
barza neagră (Ciconia nigra) 26
califar alb (Tadorna tadorna) 2 8
cormoran mare (Phalacrocorax
carbo) 16 16 11 18
fazan (Phasianus colchicus) 7 4 3 6 2 3 12 3 7 9
gâsca de vară (Anser anser) 5
iepure (Lepus europaeus) 2 3
lebăda de vară (Cygnus olor) 5
mistreţ (Sus scrofa) 3 6 2 8 4 6
nagâţ (Vanellus vanellus) 8
pelican comun (Pelecanus
onocrotalus) 150 66
pelican creţ (Pelecanus crispus) 50 60
pescăruş argintiu (Larus argentatus) 40 44
raţa cu cap castaniu (Aythya ferina) 22
raţa mare (Anas platyrhynchos) 22
raţa mică (Anas crecca) 16 12
şacal (Canis aureus) 1 1 1 2
ţestoasă (Testudo graeca ibera) 1
187
Tabel 6.3.7. Situaţia monitorizării biodiversităţii în zona cu regim de protecţie integrală Lac Belciug
Luna
Specii observate I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
codalb (Haliaeetus albicilla) 3 4 3 2 2 2
cormoran mare (Phalacrocorax carbo) 70 120 40 50 60 80 50 50 30 30
cormoran mic (Phalacrocorax
pygmaeus) 40 50 15 35 40 60 20 20 20
cufundar mic (Gavia stellata) 15
egreta mare (Egretta alba) 25 25
egreta mică (Egretta garzetta) 10
erete de stuf (Circus aeruginosus) 10 12 15 14
erete vânăt (Circus cyaneus) 4 7 9
găinuşa de baltă (Gallinula chloropus) 15
lebăda de vară (Cygnus olor) 8 15 6 20 20 12 6
lişiţa (Fulica atra) 60
pelican comun (Pelecanus
onocrotalus) 6 12 5
raţa mare (Anas platyrhynchos) 30 40 80
stârc cenuşiu (Ardea cinerea) 30 20 20 25
stârc de noapte (Nycticorax nycticorax) 35 50
Tabel 6.3.8. Situaţia monitorizării biodiversităţii în zona cu regim de protecţie integrală Lac Nebunu
Luna
Specii observate I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
chira de baltă (Sterna hirundo) 30
codalb (Haliaeetus albicilla) 1 2 1
cormoran mare (Phalacrocorax carbo) 70 30 30
cormoran mic (Phalacrocorax pygmaeus) 17 20
egreta mare (Egretta alba) 30 12
188
egreta mică (Egretta garzetta) 20
lebăda de vară (Cygnus olor) 100 50 30 30 12 60 100 30 70 65 100
lişiţa (Fulica atra) 500 500 500 450 200 500 1000 900
lopătar (Platalea leucorodia) 10
pelican comun (Pelecanus onocrotalus) 3
pescăruş râzător (Larus ridibundus) 100
raţa mare (Anas platyrhynchos) 500 30 100 95 70
raţa mică (Anas crecca) 700 700 700 600 1000
stârc cenuşiu (Ardea cinerea) 7
stârc de cireadă (Bubulcus ibis) 1
stârc de noapte (Nycticorax nycticorax) 60
stârc galben (Ardea ralloides) 100
Tabel 6.3.9. Situaţia monitorizării biodiversităţii în zona cu regim de protecţie integrală Lac Potcoava
Luna
Specii observate I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
codalb (Haliaeetus albicilla) 2 2 3 3 3 3 3 2 2 2
corcodel de iarnă (Podiceps auritus) 2
corcodel mare (Podiceps cristatus) 1
cormoran mare (Phalacrocorax carbo) 2 20 25 20 30 50
cormoran mic (Phalacrocorax
pygmaeus) 10 30 30 10 20 33 30 50
egreta mare (Egretta alba) 20 20 30 2 2 20 30 5 11 300
egreta mică (Egretta garzetta) 20 11 24 8 8 8 1 20
erete de stuf (Circus aeruginosus) 1 1 1
găinuşa de baltă (Gallinula chloropus) 20 15 20 46 30 3 20
gâsca de vară (Anser anser) 70 200 80 250 300
lebăda de iarnă (Cygnus cygnus) 130
lebăda de vară (Cygnus olor) 120 1080 150 1440 250 11 80 20 24 6080
lişiţa (Fulica atra) 150 20000 50 600 200 300 500
mistreţ (Sus scrofa) 2 1
189
pelican comun (Pelecanus
onocrotalus) 300 65 60
pescăruş argintiu (Larus argentatus) 100
raţa cu ciuf (Netta rufina) 50
raţa mare (Anas platyrhynchos) 130 4000 120 120 375 400 50 15000
raţa mică (Anas crecca) 200 300 200 200 400 500 150 25000
raţa roşie (Aythya nyroca) 2
sorecar comun (Buteo buteo) 1
stârc cenuşiu (Ardea cinerea) 15 3 360 5 4 30 2 2 8
stârc de noapte (Nycticorax nycticorax) 12 5 1
stârc galben (Ardea ralloides) 11
stârc roşu (Ardea purpurea) 3 1
ţigănuş (Plegadis falcinellus) 80
Tabel 6.3.10. Situaţia monitorizării biodiversităţii în zona cu regim de protecţie integrală Lac Răducu
Luna
Specii observate I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
codalb (Haliaeetus albicilla) 2
egreta mare (Egretta alba) 15
enot (Nyctereutes
procyonoides) 2
gâsca de vară (Anser anser) 120 200 100 100 30 30
lebăda de vară (Cygnus olor) 60 100 200 100 80 200 110 75 20 17 25
lişiţa (Fulica atra) 60 80 95 100 75
mistreţ (Sus scrofa) 1 2 3 2 1 2 2 3
nurca (Mustela lutreola) 3 1 1
pelican creţ (Pelecanus
crispus) 7 9
raţa mare (Anas
platyrhynchos) 120 20 20 25 95 25 35 30 45
vidra (Lutra lutra) 3 1 1 1 1 1
190
Tabel 6.3.11. Situaţia monitorizării biodiversităţii în zona cu regim de protecţie integrală Lac Rotund
Luna
Specii observate I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
chira de baltă (Sterna hirundo) 24 30 60
corcodel mare (Podiceps cristatus) 16 18 34 264 40 16
cormoran mare (Phalacrocorax carbo) 40 60 36 40 1600 300 40 40
cormoran mic (Phalacrocorax
pygmaeus) 20 8 15 200 8
egreta mare (Egretta alba) 40 42 20 7
lebăda de iarnă (Cygnus cygnus) 10
lebăda de vară (Cygnus olor) 30 110 20 1760 12
lişiţa (Fulica atra) 12 30 80 24 22 26 960 120 80 22
pelican comun (Pelecanus onocrotalus) 5 17 16
pelican creţ (Pelecanus crispus) 4
pescăruş argintiu (Larus argentatus) 22 6 14 8 64 22 22 10
pescăruş râzător (Larus ridibundus) 28 20 18 240 30 34 16
raţa cu cap castaniu (Aythya ferina) 2 4
raţa mare (Anas platyrhynchos) 8 8 6 12 100 8 18
stârc cenuşiu (Ardea cinerea) 6 4
stârc roşu (Ardea purpurea) 6
ţigănuş (Plegadis falcinellus) 78 42
Tabel 6.3.12. Situaţia monitorizării biodiversităţii în zona cu regim de protecţie integrală Pădurea Caraorman
Luna
Specii observate I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
ciocănitoare neagră (Dryocopus martius) 2 1
codalb (Haliaeetus albicilla) 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
lişiţa (Fulica atra) 2
191
Tabel 6.3.13. Situaţia monitorizării biodiversităţii în zona cu regim de protecţie integrală Pădurea Letea
Luna
Specii observate I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
barza neagră (Ciconia nigra) 150
căprior (Capreolus capreolus) 7 8 6 7 7 7 6 5 10 10 7
ciocănitoare neagră (Dryocopus martius) 2 3 2
ciocanitoarea pestriţă mare (Dendrocopos
major) 1
codalb (Haliaeetus albicilla) 2 4 4 5 3 3 1 5 6 10 8 12
corb (Corvus corax) 2 2 2
enot (Nyctereutes procyonoides) 1 5 3
fazan (Phasianus colchicus) 5 3 3 8 8 5 3 20 20 3 3
gaiţa (Garrulus glandarius) 3
ghionoaie verde (Picus viridis) 2 2
iepure (Lepus europaeus) 5 3 5 3 5 3 6 7
mierla (Turdus merula) 10 20 30 3
mistreţ (Sus scrofa) 3 1
şacal (Canis aureus) 3 2 4 1
vidra (Lutra lutra) 3
vulpe (Vulpes vulpes) 1 2 1 2 1 1
Tabel 6.3.14. Situaţia monitorizării biodiversităţii în zona cu regim de protecţie integrală Periteaşca Leahova
Luna
Specii observate I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
buhai de baltă (Botaurus stellaris) 2
califar alb (Tadorna tadorna) 6 12 10 30 4 30 40
codalb (Haliaeetus albicilla) 4
egreta mare (Egretta alba) 30 60 2 40
egreta mică (Egretta garzetta) 80 60
erete de stuf (Circus aeruginosus) 6 4 28 4 3
192
ferăstraş mare (Mergus merganser) 35 50
gârliţa mare (Anser albifrons) 300 150
gâsca de vară (Anser anser) 6 80
lebăda de vară (Cygnus olor) 60 80 300 170 50
lişiţa (Fulica atra) 150 250 300
lopătar (Platalea leucorodia) 14
mistreţ (Sus scrofa) 3 10 15
pelican comun (Pelecanus onocrotalus) 35 150 50 2000
pelican creţ (Pelecanus crispus) 15 60 100
pescăruş argintiu (Larus argentatus) 350 1000 1500
pescăruş râzător (Larus ridibundus) 400
piciorong (Himantopus himantopus) 30 80
raţa mare (Anas platyrhynchos) 300 25 500 500
stârc cenuşiu (Ardea cinerea) 45
vidra (Lutra lutra) 6
Tabel 6.3.15. Situaţia monitorizării biodiversităţii în zona cu regim de protecţie integrală Roşca Buhaiova
Luna
Specii observate I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
codalb (Haliaeetus albicilla) 2 2
cormoran mare (Phalacrocorax carbo) 9000 6000
cormoran mic (Phalacrocorax
pygmaeus) 1500 500
egreta mare (Egretta alba) 6 9 22 10
egreta mică (Egretta garzetta) 3 10 20
erete de stuf (Circus aeruginosus) 10
găinuşa de baltă (Gallinula chloropus) 30
lebăda de iarnă (Cygnus cygnus) 50
lebăda de vară (Cygnus olor) 200 115
lişiţa (Fulica atra) 2500 7000
pelican comun (Pelecanus onocrotalus) 8000 8000 8000 66
pelican creţ (Pelecanus crispus) 8000 11 12
193
piţigoi mare (Parus major) 20
raţa mare (Anas platyrhynchos) 120 75 100 150 100
raţa mică (Anas crecca) 3000 2000
stârc cenuşiu (Ardea cinerea) 7 7 19 15 10 17 9 7
stârc de noapte (Nycticorax nycticorax) 40 37 150 75 60 100 75 45
stârc galben (Ardea ralloides) 30 40 30
ţigănuş (Plegadis falcinellus) 300
Tabel 6.3.16. Situaţia monitorizării biodiversităţii în zona cu regim de protecţie integrală Sacalin Zătoane
Luna
Specii observate I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
chira de baltă (Sterna hirundo) 130
chira de mare (Sterna sandvicensis) 65
codalb (Haliaeetus albicilla) 2 2
corcodel cu gât negru (Podiceps
nigricollis) 20 25 20
cormoran mare (Phalacrocorax carbo) 600 300 800 200 650 2000 1700 1700 1500 800
cormoran mic (Phalacrocorax
pygmaeus) 300 120 300 150 350 800 800 800 1000 500
culic mare (Numenis arquatica) 250
egreta mare (Egretta alba) 10 65 50 80 250 120
egreta mică (Egretta garzetta) 80 150 200 220 120
erete de stuf (Circus aeruginosus) 6
găinuşa de baltă (Gallinula chloropus) 40 20
gârliţa mare (Anser albifrons) 15 100
gâsca de vară (Anser anser) 250 60 130 400 600 300 200 500 500
lebăda de vară (Cygnus olor) 80 15 300 380 500 300 400 600 400
lişiţa (Fulica atra) 800 250 500 600
lopătar (Platalea leucorodia) 4 65
pelican comun (Pelecanus onocrotalus) 30 12 20 450 400 800 600 600 150
pelican creţ (Pelecanus crispus) 35
pescarel albastru (Alcedo atthis) 12
194
pescăruş argintiu (Larus argentatus) 250 200 280 800 300
pescăruş cu cap negru (Larus
melanocephalus) 120
pescăruş râzător (Larus ridibundus) 50 250
raţa cu cap castaniu (Aythya ferina) 6000 5000
raţa mare (Anas platyrhynchos) 150 80 70 1500 1800 1200 3000 4000
sitar de mal (Limosa limosa) 1000 1900 250
stârc cenuşiu (Ardea cinerea) 625 20 60 65 150 250 50
stârc de noapte (Nycticorax nycticorax) 80 150 120 250 400
stârc galben (Ardea ralloides) 170 300
stârc roşu (Ardea purpurea) 18
Tabel 6.3.17. Situaţia monitorizării biodiversităţii în zona cu regim de protecţie integrală Sărături Murighiol
Luna
Specii observate I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
avoseta (Recurvirostra avosetta) 21 110 21 12
barza alba (Ciconia ciconia) 2
bataus (Philomachus pugnax) 37 100 14
califar alb (Tadorna tadorna) 21 18 61 43 29 44 18
califar roşu (Tadorna ferruginea) 18
chira de baltă (Sterna hirundo) 1100 400 200
ciovlica ruginie (Glareola pratincola) 24
culic mare (Numenis arquatica) 3 2 4 38 6 4 4 3
culic mic (Numenis phaeopus) 6
egreta mare (Egretta alba) 2
fluierar cu picioare rosii (Tringa totanus) 6
gârliţa mare (Anser albifrons) 64 8 49
gâsca de vară (Anser anser) 28 42 18 69 11 141 64 140
lebăda de vară (Cygnus olor) 37 26 100 24 8 48 18
lopătar (Platalea leucorodia) 20 2
nagâţ (Vanellus vanellus) 18 41 11 4 6
pasarea ogorului (Burhinus oedicnemus) 4 6 8 6
195
pescăruş argintiu (Larus argentatus) 112 120 500 700 900 200 100 120
pescăruş asiatic (Larus ichtyaetus) 3 2
pescăruş cu cap negru (Larus
melanocephalus) 350 210
pescăruş râzător (Larus ridibundus) 600 600 600 250
piciorong (Himantopus himantopus) 74 180 64 61
pupăza (Upupa epops) 0
raţa cu cap castaniu (Aythya ferina) 41 34
raţa cu ciuf (Netta rufina) 4 2
raţa fluieratoare (Anas penelope) 27 67 18 31
raţa lingurar (Anas clypeata) 43 67 60 150 84 200 150 150
raţa mare (Anas platyrhynchos) 64 100 31 100
raţa pestrita (Anas strepera) 42 41
raţa roşie (Aythya nyroca) 21 49
raţa sulitar (Anas acuta) 18 18 16 31 18 14 29
sitar de mal (Limosa limosa) 47
ţigănuş (Plegadis falcinellus) 14
Tabel 6.3.18. Situaţia monitorizării biodiversităţii în zona cu regim de protecţie integrală Vătafu Lunguleţ
Luna
Specii observate I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
cormoran mic (Phalacrocorax pygmaeus) 6 1
egreta mare (Egretta alba) 1
pelican comun (Pelecanus onocrotalus) 2 3 2 3 3 2
pelican creţ (Pelecanus crispus) 1 1 1
raţa mare (Anas platyrhynchos) 2
196
6.4. Mediul marin şi costier
6.4.1. Introducere
Mările şi oceanele lumii sunt supuse în continuare unei puternice presiuni
antropice amplificate în ultima perioadă de efectul schimbărilor climatice cu consecinţe
geopolitice imense în special pe termen lung.
Efectul acestei presiuni se resimte sub forma următoarelor principale ameninţări:
poluare, degradarea habitatelor, reducerea biodensităţii, supra-exploatarea resurselor,
eroziune costieră, transferul de specii, etc.
Caracterul de mare semiînchisă, un bazin hidrografic uriaş, precum şi
particularităţile sale hidrobiologice unice fac din Marea Neagră un ecosistem extrem de
sensibil şi expus la aceste ameninţări.
Degradarea progresivă a ecosistemului Mării Negre începută în anii ‟60 a
cunoscut nivele neîntâlnite nici în alte zone în special în perioada anilor 1980-1995.
Nu puţini specialişti au apreciat că perpetuarea acestei situaţii ar conduce la o
iminentă catastrofă ecologică.
În contextul unor importante restructurări şi reaşezări după 1990 ale sistemului
economic şi social din ţările bazinului de recepţie a Mării Negre au fost înregistrate
schimbări dinamice în componentele ecosistemului marin caracterizat prin uşoare dar
continue îmbunătăţiri ale parametrilor fizici şi chimici.
În acelaşi timp şi indicatorii biologici au cunoscut ameliorări chiar dacă uneori
asimetrice la nivel structural, funcţional şi de productivitate şi se manifestă tendinţe spre
noi stări de echilibru la nivelul biodiversităţii şi resurselor vii marine.
Pe acest fundal, se remarcă o creştere pronunţată a frecvenţei şi amplitudinii
fenomenelor extreme cauzate de schimbările climatice a căror efect în multe cazuri este
amplificat de impactul intervenţiilor umane în mediul marin şi costier.
Totodată presiunile asupra utilizării terenurilor, asupra cadrului natural şi
habitatelor valoroase se confruntă cu nivele fără precedent în anumite sectoare ale
zonei costiere româneşti.
Prezentată sugestiv, starea actuală a ecosistemului marin poate fi asimilată cu o
stare de convalescenţă în care echilibrul este încă fragil iar orice altă intervenţie
adversă majoră poate conduce la efecte dezastruoase.
Contribuţiile INCDM la raportul asupra stării mediului marin şi costier provin din
principalele programe şi proiecte de cercetare (MECI / Nucleu „CEMAR”, PNCDI I şi II,
internaţionale), granturi (CNCSIS) şi studii (MM, ANPA, altele) desfăşurate în 2008.
197
şi de 2,5 m pentru cea sudică: Ep–eroziune puternicã (< -12.5 m pentru nord,
respectiv < -6.25 m pentru sud); Em – eroziune medie (-12.5 † -7.5 m / -3.75 † -
6.25); Es – eroziune slabã (-7.5† -2.5 m / -1.25 † -3.75 m); Ed – echilibru dinamic
(+2.5 † -2.5 m / -1.25 † +1.25 m); As – acretiune slabã (+2.5 † +7.5 m / +1.25 † +3.75);
Am - acretiune medie (+7.5 † +12.5 m / +3.75 † +6.25 m); Ap -acretiune puternicã (>
+12.5 m / >+6.25 m).
Datele reprezinta o prelucrare a datelor obtinute din masuratorile efectuate in
perioada 1991 - 2007, de-a lungul intregului litoral romanesc al Marii Negre
(Fig. 6.4.2.1.1.1.).
stabilitate-
dinamica
eroziune 30%
27%
acretiune
43%
198
Raportul eroziune/acreţiune pentru întreaga lungime de ţărm monitorizată (57.7
km) a fost de 0,63.
Ca o concluzie se poate afirma că zona nordică, aflată într-o zonă neprotejată de
construcţii hidrotehnice, a fost caracterizată de o uşoară eroziune, în timp ce zonele
centrală şi de sud, protejate de astfel de construcţii, au fost într-un echilibru relativ sau
chiar acreţiune.
cm 50.0
40.0
30.0
20.0
10.0
0.0
Ian Febr Mart Apr Mai Iun Iul Aug Sept Oct Nov Dec
-10.0
Med. 2008
-20.0 Med. 1933 - 2007
Max. 1933 - 2007
-30.0 Min. 1933 - 2007
199
6.4.2.2.1.1. Indicatori generali
12,0 18
16
10,0
14
Transparenta [m]
Salinitate [g/l]
8,0 12
10
6,0
8
4,0 6
4
2,0
2
0,0 0
5m
5m
5m
5m
5m
5m
m
5 . 30m
m
6 . 30m
m
7 . 30m
m
8 . 30m
m
9 . 30m
m
20
20
20
20
20
20
30
08
08
08
08
08
08
20
20
20
20
20
20
3.
.0
.0
.0
.0
.0
.0
19
08
14
22
20
29
200
a) b)
13,5
13,0
12,5
Temperatura ( 0C)
12,0
11,5
11,0
10,5
12,5 11,5 11,7 11,9 13,0 13,1
12,00
10,00
8,00
6,00
4,00
2,00
0,00
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
1959-2007 2008
201
medie multianuală din perioada 1959-2007, în anul 2008 apele Măriii Negre din zona
costieră au fost mai bine oxigenate aproximativ tot parcursul anului (Fig.6.4.2.2.1.1.4a).
a) b)
500,0
160,0
450,0
140,0
400,0
120,0
350,0
100,0
300,0
O2, %
O2[µM]
250,0 80,0
200,0 60,0
150,0
40,0
100,0
20,0
50,0
0,0
0,0 I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
25 12,00
10,00
20
8,00
1998-2007
µM
15 µM
2008 6,00
4,00
10
2,00
5 2008
0,00
NO3 1998-2007
0 NO2
NH4
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Fig. 6.4.2.2.1.2.1 Evoluţia azotului anorganic (a) si a formelor acestuia (b) în apele
costiere
În general, azotul anorganic a înregistrat o uşoară creştere în anul 2008, situatie
mai bine evidenţiată de formele sub care acesta se găseşte în apa de mare. În acest
sens media anuală a azotaţilor, specia dominantă în formele de azot anorganic a atins
un nivel superior mediei multianuale a perioadei 1998-2007 (Fig. 6.4.2.2.1.2.1 b).
202
Fosfaţii dizolvaţi au înregistrat valori cuprinse între 1.92 µM în luna august şi
valori situate sub limita de detectie a metodei de 0.01 µM în luna mai. Mediile lunare în
anul 2008 s-au înscris în tendinţa generală de descreştere a concentraţiei fosfaţilor din
ultimii ani (Fig.6.4.2.2.1.2.2.a), cu excepţia lunilor ianuarie, aprilie şi august, urmare a
aportului fluvial crescut. (Fig. 6.4.2.2.1.2.2.b).
a) b)
0,90
0,90
0,80
0,80
0,70
0,70
0,60
0,60
1998-2007 0,50
1998-2007
µM
0,50
2008
µM
2008
0,40
0,40
0,30
0,30
0,20
0,20
0,10
0,10
0,00
0,00
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
Fig. 6.4.2.2.1.2.2 Evoluţiile mediilor anuale (a) şi a mediilor lunare multianule (b)
ale concentratiilor fosfaţilor dizolvaţi în apele costiere
Silicaţii au atins cote maxime în ianuarie, 50.5 µM, luna care se remarcă şi prin
valoarea medie, 32.3 µM, apropiată de concentraţiile caracteristice anilor ‟60. Valoarea
minimă, 1.8 µM, aparţine lunii septembrie, urmare probabil a unui consum specific
sezonului cald şi al aportului fluvial scăzut. În ciclul anual cele mai multe medii lunare
continuă să se situeze sub mediile perioadei 1998-2007 (Fig. 6.4.2.2.1.2.3).
35,0
30,0
25,0
20,0
1998-2007
µM
2008
15,0
10,0
5,0
0,0
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Clorofila a
Clorofila a este unul dintre parametrii biochimici cei mai frecvent determinaţi, fiind
un indicator al biomasei vegetale şi al productivităţii primare. Datorită importanţei sale în
ecosistemul marin şi al faptului că se măsoară mai uşor decât biomasa fitoplanctonică,
clorofila a a fost inclusă pe lista indicatorilor pentru domeniul „Eutrofizare„ din Directiva
Cadru Ape a U.E., reprezentând unul dintre parametrii de stare care trebuie
monitorizaţi.
203
Conţinutul de clorofilă a determinat la Constanţa, în zona ţărmului, a variat între
0.12 - 32.46μg/l, valoarea maxima înregistrându-se în luna octombrie. Valorile medii
lunare ale concentraţiei clorofilei a s-au situat între 1.00 - 9.71µg/l, cele mai mari valori
înregistrându-se în lunile august şi octombrie ca urmare a unor înfloriri algale de mare
amploare dar destul de reduse ca durată. De asemenea o concentraţie medie lunară
ridicată, peste media anuală (4.55µg/l), s-a determinat în luna februarie (7.04µg/l) ca
urmare a dezvoltării excesive a diatomeelor, fenomen normal în această perioadă a
anului (Fig. 6.4.2.2.1.2.4.). Scăderea valorii medii anuale a clorofilei a, corelată cu
reducerea intensităţii şi duratei înfloririlor algale, s-a produs pe fondul tendinţei de
diminuare a fenomenului de eutrofizare.
204
Fig. 6.4.2.2.1.2.5. Variaţia mediei anuale a conţinutului clorofilei a
în zona ţărmului în perioada 2001–2008
Fitoplancton
Identificarea structurii calitative şi cantitative a componentei fitoplanctonice, ca
indicator de stare a eutrofizării, s-a realizat în urma analizei probelor prelevate pe
profilele stabilite de-a lungul întregului litoral pe izobatele 5m, 20m şi 30m. Continuitatea
rezultatelor se bazează pe analiza probelor prelevate bisăptămânal din staţia Cazino-
Mamaia (staţie de referinţă pentru evoluţia în timp a fitoplanctonului).
În urma analizei celor 236 de probe (dintre care 109 probe prelevate din staţia
Cazino-Mamaia) au fost identificaţi 200 taxoni algali ce aparţin la 7 grupe taxonomice
(Bacillariophyta, Dinoflagellata, Chlorophyta, Cyanobacteria, Chrysophyta,
Euglenophyta şi Cryptophyta). Dominanţa, în ceea ce priveşte diversitatea specifică,
aparţine grupării Bacillariophyta care constituie 40% din totalul speciilor identificate,
urmate de grupurile supraspecifice Dinoflagellata cu 18% şi Chlorophyta cu 24%.
Speciile marine şi marinE-salmastricole reprezintă 52,5% din totalul speciilor, iar
cele dulcicole şi dulcicole-salmastricole 47,5%. La fel ca în 2007 precedent speciile
de nondiatomee continuă să depăşească numeric pe cele de diatomee care reprezintă
doar 40% din totalul speciilor.
Evoluţia multianuală a densităţii numerice fitoplanctonice din apele sectorului
românesc al Mării Negre s-a încadrat în tendinţa generală de scădere ca urmare a
atenuării procesului de eutrofizare, manifestat la intensităţi maxime în perioada anilor
‟80 (Fig. 6.4.2.2.1.2.6.).
205
12 18
16
10
14
Densitate (106 cel/l)
8 12
Biomasa (g/m3)
10
6
8
4 6
4
2
2
0 0
1983
1984
1985
1986
1987
1988
1989
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
Densitate Biomasa
206
100%
80%
60%
40%
20%
0%
1986
1987
1988
1989
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
Diatomee Dinoflagelate Alte grupe
100%
80%
60%
40%
20%
0%
1986
1987
1988
1989
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
Diatomee Dinoflagelate Alte grupe
Înfloriri algale
Înfloririle algale, ca indicator de impact al eutrofizării asupra mediului marin, au
fost mai numeroase nu atât ca intensitate ci ca număr de apariţii în cursul anului. Astfel,
un număr de 9 specii au avut dezvoltări de peste un milion celule la litru, comparativ cu
doar 7 specii în 2007. Dintre speciile care au înregistrat densităţi semnificative, se
remarcă diatomeul Skeletonema costatum cu o densitate maximă de 15180·103 cel/l în
luna februarie (Tabel 6.4.2.2.1.2.1.).
Amploarea redusă a acestor fenomene nu a determinat în 2008 efecte directe
asupra mediului.
207
Tabel 6.4.2.2.1.2.1. Principalele specii fitoplanctonice din apele sectorului
românesc al Mării Negre care au înregistrat densităţi semnificative
în anul 2008
Zooplancton
Din analiza datelor acumulate în perioada 2000-2007 rezultă următoarele
concluzii:
- numărul speciilor identificate la nivelul zooplanctonului în această perioadă a
variat între 16 (în 2003) şi 30 (în 2005);
- dintre speciile zooplanctonice cuprinse în Cartea Roşie a Mării Negre
singurele specii menţionate au fost Centropages ponticus, Pontella
mediterranea şi Anomalocera patersoni;
- cele doua specii de ctenofore exotice patrunse în bazinul Mării Negre
Mnemiopsis leidyi şi Beroe ovata au ajuns la echilibru, dezvoltarea primei
specii fiind controlată de cea de a doua;
- biomasele zooplanctonului trofic din zona litoralului românesc se inscriu in
tendinţele multianuale şi sezoniere de ciclicitate a dezvoltării zooplanctonului
(Fig. 6.4.2.2.1.2.8.).
208
Biomasele zooplanctonului trofic din zona litorală se înscriu în tendinţele
multianuale şi sezoniere de ciclicitate a dezvoltării zooplanctonului.
350
300
250
200
mg.m-3
150
100
50
0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
Macrofitobentos
Fenomenul de dezvoltare a macrofitobentosului în dreptul litoralului românesc a
continuat în mod exploziv şi în 2008, când cantităţile eşuate şi colectate la ţărm în
sectorul Cap Midia – Vama Veche a fost de 25.040 m3 (cf. ANAR – DADL).
Acest fenomen este un proces natural cu conotaţii ecologice pozitive.
Cauzele favorizante majore ale declanşării fenomenului au fost:
- transparenţa;
- temperaturile ridicate ale apei mării înregistrate în zona de mică adâncime;
- conţinutul bogat în substanţe nutritive (N si P) din apele marine.
În mod obişnuit vârfurile de dezvoltare maximă a vegetaţiei sunt primăvara
(aprilie-mai) şi toamna (septembrie – octombrie). Starea de agitaţie a mării şi îndeosebi
hula prelungită au detaşat din nou biomasele algale de pe substratul dur, formând
depozite însemnate cantitativ pe plajele din sudul litoralului românesc.
Urmare a faptului că ANAR/DADL, în calitate de administrator al plajelor, are
obligaţia igienizării plajelor şi evacuarii algelor, aceasta a raportat în 2008 colectarea şi
evacuarea de pe plaje a unei cantităţi de aproximativ 25.000 m 3 de alge
(Fig. 6.4.2.2.1.2.9.).
209
45000
40000
35000
30000
25000
20000
15000
10000
5000
0
2004 2005 2006 2007 2008
mc alge colectate
Zoobentos
Zoobentosul, indicator de stare a eutrofizãrii, în apele costiere (5m - 20m) a
prezentat un semn de revigorare în ceea ce priveste diversitatea speciilor, evaluarea
calitativã conducând la înregistrarea a 52 specii pe întreg arealul investigat, comparativ
cu 48 - 50 identificate în perioada 2006 – 2007 (Fig. 6.4.2.2.1.2.10.). Îmbogãţirea
calitativã a fost evidentã în sectorul marin din nordul şi sudul litoralului, zona centralã
(Cazino-Mamaia) prezentând în 2008 o usoarã scãdere a numãrului de specii faţã de
anul 2007.
Raportând starea actualã a faunei bentale la cea a anilor ‟90, când evaluarea
faunisticã a evidenţiat un numãr maxim de 28 specii, se poate vorbi de menţinerea
unei structuri calitative înbunătăţite în ceea ce priveşte diversitatea specificã.
210
60
50
numar specii 40
30
20
10
0
1990-1993 2006 2007 2008
211
În ultimii ani, tendinţe de stabilizare si uneori uşoara diminuare a nivelurilor
metalelor au fost observate pentru apele costiere din sectoarele central si sudic, valorile
medii din 2008 fiind încadrate in standardele de calitate pentru ecosistemele acvatice,
prevazute in Ord. 161/2006. În schimb, apele de tranziţie au fost caracterizate de
fluctuaţii însemnate de concentraţii, cu unele tendinţe de creştere in 2008 (Fig.
6.4.2.2.1.3.1).
Sedimentele din zona costieră (0-30 m) au prezentat în ultimii ani uşoare
tendinţe de diminuare a concentraţiilor de metale, mai evidente în cazul cadmiului si
plumbului (Fig. 6.4.2.2.1.3.2).
Bioacumularea metalelor grele în midii (Mytilus galloprovincialis) nu a
înregistrat valori care să reflecte un impact semnificativ. Concentraţiile măsurate s-au
incadrat in urmatoarele domenii: Cu 1,49 – 2,88 µg/g s.p.; Cd 0,32 – 0,83 µg/g s.p.; Pb
0,27 – 0,75 µg/g s.p.; Ni 0,12 – 0,89 µg/g s.p.; Cr 0,41 – 1,34 µg/g s.p. Plumbul si
cadmiul nu au depăşit limitele maxime stabilite de reglementarea CE nr. 1881/2006 (1.5
μg/g s.p. Pb si 1.0 μg/g s.p. Cd).
Cupru Cadmiu
35.00 4.50
Gurile Dunarii Gurile Dunarii
4.00
30.00 Baia Mamaia Baia Mamaia
Sector sudic 3.50 Sector sudic
25.00
3.00
20.00 2.50
µg/l
µg/l
15.00 2.00
1.50
10.00
1.00
5.00
0.50
0.00 0.00
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
µg/l
8.00
8.00
6.00
6.00
4.00 4.00
2.00 2.00
0.00 0.00
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2004 2005 2006 2007 2008
212
Cupru Cadmiu
80.00 3.00
Gurile Dunarii Gurile Dunarii
70.00 Baia Mamaia 2.50 Baia Mamaia
60.00 Sector sudic Sector sudic
2.00
50.00
µg/g s.u.
µg/g s.u.
40.00 1.50
30.00
1.00
20.00
0.50
10.00
0.00 0.00
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Plumb Nichel
80.00 80.00
Gurile Dunarii Gurile Dunarii
70.00 Baia Mamaia 70.00
Baia Mamaia
60.00 Sector sudic 60.00 Sector sudic
50.00 50.00
µg/g s.u.
µg/g s.u.
40.00 40.00
30.00 30.00
20.00 20.00
10.00 10.00
0.00 0.00
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2003 2004 2005 2006 2007 2008
213
Esantioane de apa marina Esantioane de sedimentele superficiale
28,8
8,4
50,7
41,6
50
20,5
0
Cazinou C-ta N C-ta S Ef. S Costinesti Mangalia Vama Veche
2003 2004 2005 2006
statiile 2007 2008
214
Tabel. 6.4.2.2.1.3 Domeniul de variaţie al concentraţiilor pentru cei mai
reprezentativi compuşi HPA în eşantioane abiotice din zona costieră cuprinsă
între Sulina - Vama Veche in 2008
Compus Apa marină (µg/l.) Sedimente(µg/g.s.u.)
215
Standarde de calitate pentru ape costiere şi teritoriale /Tab.3./Hotararea
351/21.04.2005
100
52,661
24,194
11,168
10,031
10
7,119 9,524
7,201 6,307 6,104
4,939 5,739 6,117
4,582 3,821
3,23 3,042 3,287
2,176
1,554
1,25 1,37
1,001
1 0,86
Mamaia C-ta N 0,91 C-ta S Eforie S Costinesti Mangalia Vama Veche
0,731 0,83 0,612 0,79
0,561
0,5 0,51
0,44
0,312 0,297 0,287
0,27 0,263
0,1
0,01
0,01
216
Comparativ cu anii anteriori (2004–2007) se observă o reducere considerabilă (cu
până la 50%) a valorilor maxime măsurate în apă şi sedimente îndeosebi în sectorul
nordic.
Şi în organisme se constatǎ o reducere semnificativǎ a valorilor maxime mǎsurate,
concentraţiile fiind de trei ori mai mici comparativ cu cele mǎsurate în perioada
2004-2007.
ug/g
0,2500
HCB
0,2000
Lindan
Heptaclor
Aldrin
0,1500 Dieldrin
Endrin
p,p'DDE
p,p'DDD
0,1000
p,p'DDT
0,0500
0,0000
Mila 9 Mila 9 Portita 12- Portita 12- Cazino Cazino Cta Eforie N Mangalia
20m- 20m- 17m- 17m- Mamaia 5-7m- 20m 20m-
Mytilus Scapharca Mytilus Scapharca 7m- Mytilus Mytilus Mytilus
Scapharca
217
Determinarea cantitativă şi calitativă a indicatorilor bacterieni studiaţi s-a făcut
folosind metoda tuburilor multiple în serii de câte cinci (tehnica MPN).
Investigaţiile bacteriologice desfăşurate în perioada martie – august 2008 au
arătat prezenţa celor trei indicatori de poluare fecală a apei atat în sectorul nordic (aflat
sub influenţa Dunării) cât şi în sectorul sudic (zona de îmbăiere şi zona marină din
vecinătatea deversorilor de ape uzate) al litoralului românesc.
Nivelul concentraţiilor indicatorilor bacterieni a variat, de la zone necontaminate
până la zone cu concentraţii mari de enterobacterii, în funcţie de provenienţa staţiilor de
prelevare. (Fig. 6.4.2.2.1.3.7., 6.4.2.2.1.3.8., 6.4.2.2.1.3.9.). Limitele de variaţie pentru
toţi parametrii analizaţi (CT, CF, SF) au fost cuprinse între 0 şi 16 x 103 germeni / 100
ml.
Sectorul Sulina – Gura Buhaz
În 2008 nivelul concentraţiei indicatorilor bacterieni de poluare fecală înregistrat în apele
de suprafaţă din sectorul nodic al litoralului românesc (între Sulina şi Gura Buhaz) a
fluctuat între următoarele limite:
- între 4 şi 16000 germeni/100 ml pentru CT;
- între 0 şi 16000 germeni/100 ml pentru CF;
- între 0 şi 130 germeni/100 ml pentru SF.
Concentraţiile crescute (16 x 103 germeni/100 ml CT şi CF, 130 germeni/100 ml
SF) înregistrate în staţiile localizate de-a lungul braţului Sulina (amonte, aval, bara),
respectiv scăderea nivelului de enterobacterii de la ţărm spre larg (izobatele de 5 şi 20
m) şi de la Sulina spre Gura Buhaz demonstrează influenţa, în general, a Dunării şi în
particular a braţului Sulina, asupra calităţii microbiologice a apelor din sector nordic al
litoralului românesc (Fig. 6.4.2.2.1.3.7.).
218
6.4.2.2.1.4. Indicatori de biodiversitate
NE RE
M amifere M acrofite NA CR
EN
Nevertebrate
DD
VU
Pesti
NT
LC
219
Lista Roşie (stânga) şi categoriile IUCN în care au fost încadrate
(IUCN, v. 3.0, 2003, 2004, 2006)
Dintre algele macrofite şi fanerogamele înscrise în lista roşie alga brună
Cystoseira barbata, specie ameninţată (EN), prezintă populaţiii deocamdată
discontinue, dar constant prezente în zona situată la nord de Mangalia şi în perimetrul
rezervaţiei marine 2 Mai – Vama Veche. În zona Mangalia, populația de Cystoseira este
mult mai bine reprezentată decât în rezervația marină. În aceeași zonă a fost
identificată Zostera marina ale cărei populații sunt de asemenea, discontinue.
Încadrarea în categoriile IUCN modificată în 2007 include în cazul acestora şase
categorii (RE, CR, EN, VU, LC, DD): o specie (5,3%) considerată Extinctă în Regiune
(RE), 3 (15,8%) – Critic Ameninţate (CR), 7 (36,8%) – Ameninţate (EN), 3 (15,8%)
Vulnerabile (VU), 2 (10,5%) cu Preocupare Redusă (LC) şi 3 (15,8%) cu Date
Insuficiente (DD) (Tabel 6.4.2.3.1.).
RE CR EN VU NT LC DD NA NE Total
Macrofite 1 3 7 3 0 2 3 0 0 19
Nevertebrate 6 12 7 8 3 7 12 2 0 57
Peşti 4 6 7 7 17 35 34 18 14 142
Mamifere 0 0 3 0 0 1 0 0 0 4
Total 11 21 24 18 20 45 49 20 14 222
220
împreună un sfert (26%) din totalul celor înscrise în listă, alte 22,5% dintre ele fiind
Neevaluate (NE) sau Not Aplicable (NA) (Tab. 6.4.2.3.1.). Dintre toate aceste specii,
anual se identifică în capturi circa 20.
În ceea ce priveşte mamiferele marine, deşi în anul 2008 delfinii nu au făcut
obiectul unui program special de monitorizare, au putut fi observate cârduri formate din
2 până la 50 de indivizi atât în apropierea ţărmului, cât şi în zonele de larg, în special în
sezonul estival. În urma reactualizării Listei Roşii, încadrarea celor trei specii de delfini
Delphinus delphis, Phocoena phocoena şi Tursiops truncatus a rămas aceeaşi ca şi în
evaluarea anterioară, adică Ameninţat (EN) atât la nivelul Mării Negre, cât şi la nivel
naţional.
221
Foto 6.4.2.3.1.1. Nisipuri fine, curate sau uşor mâloase cu Zostera
222
Foto 6.4.2.3.1.3. Nisipuri bine calibrate
223
Foto 6.4.2.3.1.5. Nisipuri mâloase turbionate de Upogebia
- tipul 1150: lagune costiere: în prezent habitatul este modificat prin lucrări
hidrotehnice, aşa încât condiţiile tipice lagunare se întalnesc mai ales în laguna
Sinoe. Aici salinitatea este foarte variabilă, linia de demarcaţie dintre apele dulci
şi sărate putându-se deplasa cu sute de metri de mai multe ori pe zi sub influenţa
vântului.
- tipul 1170: recifi:
224
o subtipul 1170-2: recifi biogenici de Mytilus galloprovincialis (Foto
6.4.2.3.1.7.): constituiţi din bancuri de midii ale căror cochilii s-au acumulat
de-a lungul timpului, formând un suport dur supraînălţat faţă de
sedimentele înconjurătoare (mâl, nisip, scrădiş sau amestec), pe care
trăiesc coloniile de midii vii.
- tipul 8330: peşteri marine total sau parţial submerse (Foto 6.4.2.3.1.9.):
peşteri submarine sau cu deschiderea cel puţin parţial, inundată de mare.
225
Planşeul şi pereţii adăpostesc comunităţi de nevertebrate marine (spongieri,
hidrozoare, actinii, briozoare, tunicate coloniale) şi alge sciafile.
Starea habitatelor s-a apreciat prin numărul de tipuri de habitate, utilizând două
tipuri de clasificare.
Presiunea asupra habitatelor s-a exprimat prin 10 tipuri de activităţi antropice cu
impact asupra stării de conservare a acestora.
Tendinţele de evolutie a habitatelor marine se inscriu în linia generală de refacere a
acestora, prin diminuarea presiunii activităţilor antropice cu impact.
Răspunsul înregistrat la nivelul mediului şi al politicilor de mediu a fost evaluat
prin numărul ariilor marine protejate / lungimea totală de coastă, adică 2 / 245 pentru
reţeaua naţională de arii protejate şi 6 / 245 pentru reţeaua ecologică europeana Natura
2000 (acestea au o suprafaţă totală de 1.162,86 km 2, ceea ce reprezintă cca. 4,65% din
ZEE şi se întind pe cca. 75% de-a lungul coastei româneşti). Cele două arii marine
protejate din reţeaua naţională sunt: Rezervaţia Marină 2 Mai – Vama Veche (5.000 ha)
şi zona marină a Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (103.000 ha).
În conformitate cu prevederile Ordinului Ministrului Mediului şi Dezvoltării
Durabile nr. 1364 / 2007 se păstrează regimul de arie naturală protejată, ca arie
specială de conservare pentru următoarele situri marine de importanţă comunitară:
- ROSCI0066 Delta Dunării - zona marină (se suprapune peste zona
marina a RBDD, 103.000 ha)
- ROSCI0094 Izvoarele sulfuroase submarine de la Mangalia (cca 360 ha)
- ROSCI0197 Plaja submersă Eforie Nord - Eforie Sud (cca 140 ha)
- ROSCI0237 Structuri submarine metanogene Sf. Gheorghe (cca 6.000 ha)
- ROSCI0269 Vama Veche – 2 Mai (se suprapune peste Rezervaţia marină
cca 5.000 ha)
226
- ROSCI0273 Zona marină de la Capul Tuzla (cca 17.900 ha) .
Rezervaţia Biosferei Delta Dunării are un plan propriu de management care
prevede cheltuieli pentru acţiuni de conservare a biodiversităţii.
227
şi în privinţa densităţilor medii. Densitatea medie şi abundenţa relativă estimate pentru
icrele de şprot au fost mai mici în 2008, decât în anii precedenţi, respectiv, 0,5 ex/m 2 şi
un efectiv de 1,746109 exemplare. Cauzele care au determinat această situaţie sunt
destul de greu de evaluat, fiind condiţionate în primul rând de factorii de mediu.
Schimbarea condiţiilor ambientale poate devansa sau întârzia, între anumite limite,
perioada activă a reproducerii;
● nivelul completării rezervei de şprot este apreciat ca fiind la o valoare medie
pentru întregul bazin pontic;
● în general, în eşantioanele ihtioplanctonice analizate icre şi larve de bacaliar
se întâlnesc mai rar în primul rând datorită preferinţei acestei specii pentru adâncimi
mai mari care depăşesc de multe ori limita sectoarele cercetate. Abundenţa relativă a
icrelor a fost de 5 ori mai mică decât media perioadei 1995-2007. Comparativ cu 2006,
în 2008, efectivul puietului de bacaliar a fost
de circa 4 ori mai mic;
● hamsia, la fel ca în anii precedenţi, continuă să fie specia dominantă în
ihtioplanctonul din perioada caldă a anului, atât pentru icre cât şi pentru larve, efectivele
estimate având valori comparabile cu cele din anii precedenţi. Completarea rezervei de
hamsie se situează la un nivel scăzut, dar cu o uşoară tendinţă de revenire;
● în structura calitativă a puietului pescuit la sfârşitul verii au fost înregistrate cu
densităţi destul de mici şi puietul de: barbun, lufar, chefal, zargan, aterină, guvizi, şprot
şi calcan. Printre speciile fără importanţă economică, s-a numărat puietul de ac de
mare, căluţ de mare, şoricel de mare, cocoşel de mare, bou de mare şi scorpie de
mare;
◙ structura populaţională, indică la fel ca în anii precedenţi prezenţa în capturi
a unui număr mai mare de specii (peste 20), din care de bază sunt speciile de talie mică
(şprot, hamsie, bacaliar, guvizi). De remarcat, ponderea redusă a speciilor valoroase
(calcan, rechin, stavrid, zargan, scrumbie de Dunăre, chefal, lufar) dar şi reapariţia sub
formă de exemplare izolate a scrumbiei albastre şi pălămidei (Fig. 6.4.3.1.1);
228
80
70
CAPTURA
60 2004 - 1.831 t
2005 - 1.940 t
50 2006 - 1.390 t
2007 - 435 t
% 40
2008 - 444 t
30
20
10
0
bacalia scrumb alte
sprot calcan hamsie barbun chefal guvizi rechin stavrid
r ie specii
2004 73,7 2,3 7,4 6,4 2,3 0,1 4 0,1 0,9 0,8 2
2005 73,4 1,8 7,6 4,5 1,5 1,2 4,6 0,2 1,6 0,6 3
2006 78,85 3 1,6 5,8 0,3 1 3,5 1 2,7 1,3 0,95
2007 62,29 12,19 10,42 2,86 0,22 0,75 4,38 2,08 1,82 1,73 0,55
2008 52,7 10,6 3,4 12,4 0,1 1,3 2,9 2,3 10,7 2,6 1
229
tone
2500
2000
1500
1000
500
0
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
captura (t) 2431 2116 1612 1831 1940 1390 435 444
Nivelul capturilor realizate în 2008 s-a datorat atât reducerii efortului de pescuit
(scăderii numărului de traulere costiere, a numărului de taliene şi implicit a personalului
angrenat în activitatea de pescuit), a creşterii costurilor de producţie, cât şi a influentei
conditiilor hidroclimatice asupra populatiilor de peşti;
● captura totală admisibilă (TAC), pentru principalele specii pescuibile de
peşti, în perioada 2004-2008 s-a menţinut la acelaşi nivel (Tabel 6.4.3.1.2).
230
► Evoluţia indicatorilor de impact:
● procentul speciilor ale căror stocuri sunt în afara limitelor de siguranţă a
fost apropiat de cel din anii precedenţi fiind de aproape 90%. Depăşirea limitelor de
siguranţă nu se datorează numai exploatării din sectorul marin românesc, majoritatea
speciilor de peşti având o distribuţie transfrontalieră, fapt ce necesită un management la
nivel regional;
● procentul speciilor complementare din capturile româneşti continuă să
se menţină la un nivel asemănător cu cel din ultimii ani, fiind de peste 25%;
● schimbări în structura pe clase de mărimi (vârstă, lungime), comparativ cu
perioada
1990-2008, exceptând şprotul la care se remarcă o întinerire a cârdurilor sale,
datorită unei completări foarte bune, la celelalte specii apărute în capturi, parametrii
biologici s-au menţinut aproape la acelaşi valori;
○ CPUE (captura pe unitatea de efort de pescuit), la pescuitul cu unelte fixe, a
fost mai mică faţă de cea din 2007, fiind de 4,81 tone/lună, respectiv 0,007 tone/zi, la un
efort de 21 taliene şi 1.360 de zile, respectiv 5,8 kg/setca, 144,51 kg/zi, 5,781 kg / oră,
la un efort de 4450 setci de calcan, 180 de zile şi 4.670 ore. În pescuitul cu unelte active
s-au înregistrat 168,5 tone/navă, 1,11 tone/zi, 0,37 tone/traulare şi 0,18 tone/oră,
asemănătoare cu cele din ultimii ani.
231
crearea unor parteneriate între institutele de cercetare, administraţie şi
organizaţiile de producători pentru elaborarea unor programe comune de cercetare;
realizarea unei baze de date pescăreşti regionale;
abordarea unor acţiuni riguroase de combatere a pescuitului ilegal.
232
6.5. Starea Pădurilor
233
Tabel 6.5.1.1. Structura pădurilor din RBDD pe specii şi clase de vârstă:
Pe specii ha
Pe clase de vârstă %
salcie 5076
Plop ea 4861 I 7,5
Plop indigen 2426 II 13,2
Salcâm 1016 III 18,1
frasin 1272
IV 10,5
Diverse tari 54
V 26
stejar 446
răşinoase 36 VI 24,7
Diverse moi 76
6000
5000
4000
3000
ha
2000
1000
0
salcie Plop frasin stejar Diverse
indigen moi
30
25
20
15 %
10
0
I II III IV V VI
234
6.5.2. Funcţia economică a pădurilor
Sub aspect ecologic şi economic, pădurile din RBDD au preponderent funcţie de
protecţie( 73% din suprafaţă) funcţia de producţie fiind reprezentată mai puţin ( 27%din
suprafaţa totală).În cceea ce priveşte funcţia de producţie pe primul plan este
producerea de masă lemnoasă, iar pe plan secundar ciupercile, plantele medicinale,
vânatul şi altele. Pădurile de interes economic sunt concentrate în delta fluvială.
Indice mediu de creştere pentru păduri:
- naturale 3,5 mc/an/ha
- artificiale 4,8 mc/an/ha
Potenţialul productiv al pădurilor din RBDD este structurat după cum urmează:
Posibilitatea anuală pe natură de produse şi grupe de specii:
- produse principale : 65 mc specii - qvercinee 0%
- produse secundare : 8 mc - tei 0%
- accidentale : 1 mc - diverse tari 0,5%
- igienă : 2 mc - diverse moi 99,5%
Economia forestieră absoarbe o mică parte din forţa de muncă disponibilă din
RBDD.Creşterea gradului de ocupare a populaţiei în acest domeniu se mai poate face
prin promovarea unor activităţi tradiţionale (împletituri din nuiele de răchită, etc).
Tabel 6.5.3.1. Volumul de masă lemnoasă exploatat în anul 2008 este de 105,4
mii mc:
Produse Cumulat de la
începutul anului
(mi mc)
principale 99,1
secundare 3,2
accidentale 2,1
igienă 0,9
235
Fig.6.5.3.2. Volumul de masă lemnoasă exploatată
vol.de masă lemnoasă exploatat în 2008
principale
secundare
accidentale
Igienă
produse începutul
produse anului
principale 64 Produse
principale
secundare 1 Produse
secundare
accidentale 0,3 Produse din
igienizare
Igienă 0,5 Produse accidentale
Exploatarea masei lemnoase se face preponderent prin firme private dar şi în regie
proprie de Regia Naţională a Pădurilor – pentru lucrările de igienizare şi pentru masa
lemnoasă neadjudecată la licitaţie/negocieri de catre agenţii economici. Beneficiarii
volumului de masă lemnoasă exploatată sunt agenţii economici cu capital privat.
236
Tabel 6.5.3.4. Volumul de masă lemnoasă exploatat pe beneficiari în anul 2008:
Agenţi Cumulat de
economici la începutul
anului (mii
mc)
Cu capital de stat 0
Cu capital privat 101,3
237
Foto 6.5.4.1. Padurea Caraorman
238
Tabel 6.5.5.2 Suprafaţă de pădure tratată pentru combatere dăunători vegetali:
Up/ua S(ha) Dăunător Substanţa de doza
combatere
XI 100 Lymantia dispar 98 0,03KG/HA
I 100 Lymantia dispar 200 0,03KG/HA
XII 200 Lymantia dispar 200 -
XIII 53 Lymantia dispar 53 -
IX 13 Lymantia dispar 13 -
239
pădurilor din RBDD este în curs de derulare pentru o perioadă de 5 ani şi vizează toate
suprafeţele neplantate din fondul forestier.
Se constată dezvoltarea vegetaţiei forestiere în mod spontan în zone situate în
afara fondului forestier înregistrat .
Zone cu deficit de vegetaţie forestieră:
- Ocolul Silvic Tulcea – suprafeţe goale-1260 ha
- Ocolul Silvic Rusca - suprafeţe goale – 1470 ha
Disponibilităţi de împădurire:
- Ocolul Silvic Tulcea – 130 ha
- Ocolul Silvic Rusca - 250ha
6.5.8. Suprafeţe de teren scoase din fondul forestier pentru alte utilizări
240
Fig.6.5.9.1. Suprafeţe împădurite
suprafeţe împădurite în 2008
integrale
comp.ref.
total
1
2
3
4
5
6
241
6.5.10. Presiuni antropice exercitate asupra pădurilor. Sensibilizarea publicului.
242
Foto 6.5.11.1. Pădurea Letea
CAPITOLUL 7. DEŞEURI
7.1. Date generale.
243
Originea deşeurilor permite localizarea producătorului de deşeuri, identifică
responsabililul pentru eliminare şi tipurile de colectare şi tratare.
Astfel, în perimetrul rezervaţiei se disting: deşeurile municipale (deşeuri menajere-
activitatea casnică, grădinărit, aparate casnice scoase din uz, inclusiv deşeurile
speciale, deşeuri ale colectivităţilor, deşeuri plutitoare - deşeuri solide ce plutesc la
suprafaţa apelor (lemnul, resturi vegetale, plastice, resturi de cadavre); deşeuri din
agricultură şi industria alimentară (deşeuri asimilabile deşeurilor industriale speciale -
produse fitosanitare); deşeuri agicole sau agroalimentare propriu-zise (deşeuri organice
care necesită procedee de coletare şi tratamente particulare - dejecţii de la animale,
subproduse ale culturilor şi pădurilor, reziduuri din industria alimentară, etc.); deşeuri
din ativitatea medicală (deşeuri provenite din cadrul ativităţilor medicale, a
laboratoarelor medicale şi veterinare).
În perimetrul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării în anul 2008, cantităţile de deşeuri
menajere generate de la agenţii economici şi administraţiile publice locale, au fost
monitorizate conform H.G. nr. 856/2002.
244
Tabel: 7.2.1.2. Deşeuri generate şi colectate în perioada 2006-2007(tone) ARBDD
1.2 separat 6 7 8
245
Evoluţia deşeurilor municipale şi asimilabile generate şi înregistrate de către
Administraţia Serviciilor Publice Sulina, în perioada 2007 – 2008, este redată în graficul
nr. 7.2.1.4.
246
Cunoaşterea părţilor componente a deşeurilor dă posibilitatea ca pe baza
ponderii cu care intervine fiecare categorie să se stabilescă direcţiile către care
trebuiesc îndreptate eforturile în vederea valorificării superioare a acestora.
Deasemenea trebuie avută în vedere în mod deosebit, schimbarea în timp a
componenţei deşeurilor menajere.
Colectarea şi transportul deşeurilor
Tabel: 7.2.1.5. Deşeuri menajere colectate în amestec în anul 2007 (mii tone)
ARBDD - SULINA
Deşeuri menajere colectate
Cantitate colectată Procent %
în amestec (1.1)
Tabel: 7.2.1.6. Operatori de salubritate din Regiunea Sud Est în 2008 ARBDD -
SULINA
Populaţie deservită
Denumire agent salubritate
Judeţ În 2008
Adresa Tel/fax
urban Rural
247
Tabel: 7.2.1.7. Ponderea populaţiei ce beneficiază de servicii de salubritate
Populaţie totală Populaţie Procent populaţie deservită
Judeţ deservită din total populaţie
la 1.01.2008
Braila 363979
Buzau 486445
Constanta 719727
Galati 613509
Vrancea 392317
248
Cantităţile de deşeuri rezultate în anul 2008 pe teritoriul RBDD includ şi deşeurile de
ambalaje rezultate de la populaţie, comerţ şi instituţii.
Din totalul de 14934 de locuitori doar 25.8% dintre aceştia beneficiază de servicii de
salubritate în mediul urban, respectiv la Sulina (număr locuitori deserviţi fiind de 3850).
Deasemenea, în mediul rural în anul 2008 au beneficiat de servicii de salubritate un
număr de 971 locuitori, respectiv 9,4 %, restul de 64,8 % din populaţia din mediul rural
nu beneficiază de servicii de salubritate. Deasemenea având în vedere că în anul 2008
au fost înregistraţi un număr de 142845 turişti (din datele înregistrate de către ARBDD
de la agenţii economici care sunt autorizaţi să desfăşoare această activitate), practicând
diverse forme de turism, luând ca sezon o perioadă 100 de zile din an şi o estimare a
cantităţii de deşeu de 0,4 kg/persoana/zi, a rezultat o cantitate de deşeuri de 5713 tone.
Deşeurile de ambalaje (cod 15.01 din Lista europeană a deşeurilor) pot proveni
atât de la populaţie, regăsindu-se în deşeurile menajere, precum şi din activităţile
industriale, comerciale şi de la instituţii. Nu există date privind generarea deşeurilor de
ambalaje de hârtie şi carton din perimetrul rezervaţiei, întrucât nu au fost făcute
249
anchete statistice pe această componentă. Menţionăm că la nivelul RBDD se
colectează selectiv doar ambalajele de tip PET la Sulina, Chilia Veche şi Sf. Gheorghe
în vederea valorifcării acestora.
250
Tabel: 7.2.5.1. Deşeuri municipale depozitate în depozite neconforme
Cantitate
deşeuri
Denumire depozit Operator An închidere
depozitată în
2008
Administratia Serviciilor
Sulina 1513 2017
Publice Locale
Conform HG 349/2005 depozitul de deşeuri menajere din oraş Sulina va fi închis în anul
2017. Depozitul de deşeuri nu este împrejmuit şi nu are autorizaţie de mediu.
251
Tabel: 7.4.1.1. Deşeuri de baterii şi acumulatori ARBDD
Judeţ/tip Nr. Deşeuri colectate Predate pentru In stoc
baterii colectori tratare/reciclare
Portabili - - - - - - -
Industriali - - - - - - -
Nr. buc in stoc 2008 Eliminaţi 2008 Nr. buc in stoc 2008 Eliminaţi 2008
(buc) (buc)
- - 3 -
Nr. buc in stoc 2008 Eliminaţi 2008 (buc) Nr. buc in stoc 2008 Eliminaţi 2008 (buc)
- - 59 -
252
7.5. Deşeuri generate de activităţi medicale
Tabel: 7.5.1. Deşeuri periculoase generate din activităţi medicale în anul 2008
Judeţ Cantităţi Cantităţi eliminate(kg)
generate( kg)
7.6. Nămoluri
Localităţile aflate pe teritoriul RBDD, nu au sisteme de canalizare centralizate
care să colecteze apele reziduale la nivelul întregii localităţi, ca atare nu sunt
generatoare de nămoluri. Staţiile de epurare mici cu care sunt dotate unele societăţi
comeriale din perimetrul rezervaţiei, datorită capacităţii de funcţionare reduse şi a
posibilităţii de stocare a nămolurilor, până în prezent nu au necesitat curăţarea
acestora, ceea ce implicit nu au generat nămoluri.
253
7.7. Deşeuri din echipamente electrice şi electronice
Cantitate
Total Număr
Categorii de DEEE colectată
DEEE
(kg/an)
Televizoare 42 1050
Aparate radio 10 5
Monitoare 25 300
Unitati PC 23 184
Tastaturi 43 64,5
Imprimante 2 36
Total 145 1639,5
254
Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, procentual, cantitatea de DEEE colectată în anul
2008 a fost de 0,11 kg/locuitor.
Service-uri - - - - -
255
mediu. Impactul generat de deşeurile produse şi depozitate necontrolat constă în
afectarea calităţii factorilor de mediu, a solului şi subsolului.
Amplasate de cele mai multe ori în apropierea aşezărilor umane şi a resurselor de apă
de suprafaţă, depozitele de deşeuri poluează atât prin aspectul dezolant al zonei,
mirosuri neplăcute, cât şi prin răspândirea deşeurilor uşoare prin antrenarea vântului,
împraştiindu-le pe o suprafaţă apreciabilă în jurul acestora.
Efectele asupra omului sunt directe în cazul depozitării deşeurilor menajere, din cauza
conţinutului mare de microorganisme, printre care şi agenţii patogeni care, prin
intermediul apei, aerului şi solului ajung în organismul uman.
256
investiţii se află în stadiul de obţinere a avizelor şi a procedurilor pentru achiziţia
publică, iar lucrările de execuţie se vor derula în perioada 2008 – 2010.
257
7.12. Tendinţe privind generarea deşeurilor
258
Pe baza prognozei de generare a deşeurilor vor fi cuantificate ţintele privind deşeurile
biodegradabile municipale şi deşeurile de ambalaje.
- deşeurile din construcţii şi demolări (beton, cărămizi, ciment, tencuieli, ţigle, lemne)
259
instituţii, agenţi economici, turişti. Pentru deşeurile biodegradabile, localnicii vor fi
informaţi de modalitatea de compostare în “spatele casei”.
8.1. Introducere
Biocidele sunt substanţe chimice care ucid organisme vii şi se împart în patru
grupe principale: dezinfectante şi produse biocide generale, conservanţi, pesticide, alte
produse biocide. La nivelul Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării Tulcea, a
fost eliberată o autorizaţie pentru prestări servicii privind folosirea de substanţe chimice
periculoase pentru tratarea plantelor de cultură şi a dăunătorilor (grupa de toxicitate I-
IV).
260
8.8. Produse pentru protecţia plantelor
CAPITOLUL 9. RADIOACTIVITATEA
Pe teritoriul RBDD, funcţionează o staţie pentru măsurarea radioactivităţii
(Sf.Gheorghe), staţie aflată în coordonarea APM Tulcea.
261
urbanizare se referă la procentul anual de creştere a populaţiei în zonele urbane.
Dezvoltarea unui sistem urban este influenţată de aplicarea unui management adecvat
axat pe patru direcţii principale:
- dezvoltarea infrastructurii şi asigurarea accesului la aceasta;
- asigurarea accesului la locuinţe;
- protecţia mediului ambiant;
- diminuarea sărăciei.
Parcuri
262
Din anul 2007 există amenajat un parc pentru copii în localitatea Chilia Veche în
suprafaţă totală de 400 mp.
De asemenea trebuie amintit parcul dendrologic de la Maliuc în suprafaţă de 4000 mp.
Scuaruri
Unele din cele mai importante elemente din cadrul designului unui oraş sunt
scuarurile şi pieţele publice. Acestea creează spaţiul ambiental al unei clădiri
importante. De aceea arhitectura unei clădiri şi a unor grupuri de clădiri este de multe
ori în comunicare cu amenajarea spaţiilor din jur a scuarurilor şi a pieţelor.
Ca definiţie: scuarurile sunt unităţi de spaţiu verde cu o suprafaţă relativ mică (0,3-3,0
ha) destinate odihnei de scurtă durată sau realizării unui efect decorativ deosebit. Ele
deservesc populaţia din jur pe o rază de circa 400 m presupunând faptul că oamenii
merg pe jos şi parcurg această distanţă în aproximativ 6-8 minute.
Dar aceste spaţii publice nu sunt vizitate doar de locuitorii din zonă şi nu se adresează
exclusiv acestora. Precum am spus, ele contribuie la imaginea întregului oraş şi sunt
percepute în diferite moduri, de un număr mare de locuitori, care nu sunt mereu aceiaşi.
În localităţile din perimetrul RBDD acţiunea de amenajare a scuarurilor este abia la
început. Realizarea unor astfel de spaţii verzi având suprafeţe mici este în atenţia
consiliilor locale în perioada următoare.
10.2. Zgomotul
263
10.3. Mediu şi sănătate
Conservarea mediului înconjurător reprezintă un ansamblu de măsuri ce trebuie
luate pentru prevenirea şi înlăturarea poluării, a diminuării efectelor ei asupra mediului
prin folosirea celor mai potrivite tehnologii nepoluante, prin acţiuni care să limiteze
efectele distrugătoare.
În cadrul interacţiunii dintre om şi mediul său ambiant, acesta exercită asupra omului
influenţe multiple, cea mai importantă fiind acţiunea asupra sănătăţii. Din acest punct de
vedere se ştie că mediul conţine factori care au o acţiune favorabilă asupra sănătăţii,
cunoscuţi sub numele de factori sanogeni. Mediul conţine însă şi factori care au o
acţiune nefavorabilă asupra sănătăţii determinând înrăutăţirea sau pierderea acesteia,
denumiţi factori patogeni. Efectele acute au fost primele asupra cărora s-au făcut
observaţii şi cercetări privind influenţa poluării mediului aspra sănătăţii populaţiei ele se
datorează unor concentraţii deosebit de mari ale poluanţilor din mediu care au
repercursiuni puternice sau brutale asupra organismului uman. Efectele cronice
reprezintă formele de manifestare cele mai frecvente ale acţiunii poluării mediului
asupra sănătăţii populaţiei. În mod obişnuit, diverşii poluanţi existenţi în mediu nu ating
nivele foarte ridicate pentru a produce efecte acute, dar prezenţa lor continuă, chiar în
concentraţii mai scăzute nu este lipsită de efecte nedorite.
264
maritime în tranzit. În ceea ce priveşte problema emisiilor de particole fine pe teritoriul
RBDD menţionăm faptul că pe teritoriul rezervaţiei nu sunt unităţi industriale cu potenţial
de poluare cu astfel de particole.
265
Analiza situaţiei salubrităţii localităţilor din mediul urban şi rural din RBDD a scos în
evidenţă următoarele aspecte:
- la nivelul gropilor de depozitare, deşeurile sunt depozitate direct pe sol;
- depozitele (gropile) de deşeuri sunt neâmprejmuite şi nu se efectuează la
nivelul acestora, acţiuni de combatere a insectelor şi a rozătoarelor;
- lipsa reţelei de canalizare pentru apele uzate;
- nu se efectuează spălarea şi dezinfecţia mijloacelor de transport şi a
recipienţilor de precolectare a rezidurilor la nivelul rampelor;
- la nivelul localităţilor nu există platforme de gunoi betonate şi racordate la
reţeaua de apă şi canalizare, pubelele fiind amplasate în locuri improvizate.
Un alt aspect negativ este acela că multe materiale reciclabile sunt depozitate împreună
cu cele nereciclabile fiind amestecate şi contaminate din punct de vedere chimic şi
biologic, recuperarea lor fiind dificilă.
Nu au fost făcute determinări privind efectele negative asupra sănătăţii populaţiei locale,
dar acestea sunt previzibile şi se pot agrava dacă nu se iau măsuri urgente de
îmbunătăţirea situaţiei.
266
- plantarea unor zone verzi de protecţie;
- protejarea pădurilor;
- extinderea şi protejarea spaţiilor verzi, a parcurilor, a gardurilor vii etc.
- construirea de vehicule cât mai puţin poluante.
267
- amenajarea şi întreţinerea malurilor fluviului Dunărea, canalelor şi luciilor de
apă din perimetrul fiecărei localităţi.
- depozitarea deşeurilor menajere în mod controlat.
- colectarea rezidurilor menajere în recipiente speciale, pe sortimente (sticlă,
metal, hârtie, material plastic etc.) şi reciclarea acestora.
- măsuri de informare şi sensibilizare a populaţiei privind colectarea şi
depozitarea deşeurilor asfel încât să fie cunoscute metodele simple de compostare în
gospodărie, scopul fiind acela de a se reduce cantităţile de deşeuri biodegradabile.
De asemenea în toate localităţile din perimetru RBDD în activitatea de colectare şi
gestionare a deşeurilor se impun măsuri tehnico-juridice, adaptarea şi aplicarea celor
mai curate tehnologii, construirea şi punerea în funcţiune a staţiilor de epurare,
organizarea şi dotarea corespunzătoare a operatorilor de salubritate, etc.
Pentru obţinerea unei stări de confort şi de sănătate a populaţiei din Rezervaţia
Biosferei Delta Dunării s-au identificat şi întreprins următoarele măsuri:
- implementarea unui „Sistem integrat de gestionare deşeuri în localităţile din Delta
Dunării” având ca beneficiar Consiliul Judeţean Tulcea;
- pentru deşeurile generate pe domeniul public de interes naţional administrat de către
ARBDD, se are în vedere achiziţionarea serviciului de salubrizare, astfel încât tot
teritoriul rezervaţiei va fi acoperit de serviciul de salubrizare, eliminând deşeurile
generate din perimetrul rezervaţiei.
Având în vedere suprafeţele reduse de spaţii verzi din localităţile urbane dar şi în
cele rurale sunt necesare măsuri ferme pentru amenajarea de noi spaţii verzi în toate
localităţile din RBDD. Mărirea suprafeţelor ocupate cu spaţii verzi, construirea de
268
perdele forestiere de protecţie dar şi întreţinerea celor existente trebuie să fie o
preocupare permanentă a consiliilor locale din localităţile RBDD. Acest lucru ar avea o
influenţă benefică asupra mediului înconjurător şi implicit asupra populaţiei. Pentru
punerea pe lista de priorităţi a acestor obiective un rol important poate să-l aibă atât
şcoala cât şi populaţia din fiecare localitate prin sensibilizarea factorilor de decizie.
11.1. Agricultura
arabil
pajisti
vii şi livezi
269
Practicarea agriculturii presupune introducerea în mediu a multor substanţe care
pot afecta atât ecosistemul antropic unde se desfăşoară activitatea cât şi ecosistemele
adiacente. Protecţia resurselor de sol constituie o problema ecologică importantă.
Solurile reprezintă una din cele mai importante resurse naturale. Utilizarea durabilă a
resurselor naturale reprezintă una din priorităţile de bază ale României. Activităţile din
sectorul agricol se realizează cu respectarea Codului Bunelor Practici Agricole, care a
fost elaborat conform Conţinutului - Cadru din Anexa 3 a Hotărârii nr. 964 din 13
octombrie 2000 privind aprobarea Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva
poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole. Au fost accesate fonduri europene pentru
modernizarea exploataţiilor agricole. A fost realizat inventarul terenurilor care necesită
acţiuni de reconstrucţie ecologică.
Activitatea agricolă se desfăşoară în baza autorizaţiilor de mediu pentru terenurile din
categoria “terenuri agricole” şi în baza permiselor de practicare a agriculturii pe
terenurile ieşite temporar de sub ape.
În condiţiile unui management bun, ecosistemele agricole din delta fluviatilă pot
avea o mare capacitate de producţie pentru cereale păioase, porumb, legume, cartofi,
soia şi plante furajere.
În ceea ce priveşte utilizarea OMG (organisme modificate genetic) la nivelul anului 2008
nu a fost identificat nici un agent economic utilizator de OMG-uri.
Conform datelor furnizate de Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală
Tulcea, din suprafaţa totală de 38.797 ha de teren arabil cuprinsă în perimetrul RBDD,
în anul 2008 au fost cultivate 33.914 ha (87%). Anul 2008 a fost un an destul de bun
pentru agricultură. Ponderea a deţinut-o cultura de grâu. Campania de recoltare a
păioaselor s-a desfăţurat bine, iar producţiile realizate au fost bune. Însă preţurile de
desfacere au fost mici, astfel că au rămas cantităţi mari de cereale pe stoc (care nu au
putut fi vândute). Utilizarea solului în agricultură s-a axat pe producţia vegetală în scop
alimentar şi furajer. În anul 2008 a fost cultivată o suprafaţă de 33.914 ha având
următoarea structură de culturi:
- cereale păioase 20.682 ha (59,9%);
- porumb 2.132 ha ( 6,2%);
- floarea soarelui 4.550 ha (13,2%);
- plante leguminoase (soia, fasole, mazăre) 132 ha ( 0,4%);
- alte culturi (rapita, coriandru,canepa, legume, cartofi, pepeni) 4.531 ha (13,1%);
- plante de nutreţ 1.887 ha (5,5 %);
d.c.1.614 ha lucernă.
270
Fig. 11.1.2. Structura culturilor agricole din RBDD
cereale paioase
porumb
floarea soarelui
Nivelul de precipitaţii din anul trecut, mai mare decât în anii anteriori, a avut
influenţă pozitivă asupra pajistilor, a crescut producţia de biomasă. Dar nivelul ridicat al
apei din primăvară şi inundarea suprafeţelor, fac dificilă valorificarea pajistilor din
perimerul RBDD.
271
Foto 11.1.2.2.1. Vite păscând
272
Foto 11.1.2.2.2. Porci păscând liber
Soluţiile cocretizate care parţial se aplică, dar care ar trebui aplicate pe toate
suprafeţele ce se cultivă sunt:
- rotaţia culturilor care elimină problemele legate de boli, dăunători, buruieni şi
contribuie la menţinerea fertilităţii solului;
- metode de combatere integrală a bolilor, dăunătorilor şi buruienilor cu utilizarea
unor cantităţi mici de substanţe chimice nepoluante şi biodegradabile;
273
- culturi cu soiuri şi hibrizi de plante adaptate condiţiilor pedologice din RBDD;
- tehnologii nepoluante de cultură;
- executarea lucrărilor în perioadele optime şi cu respectarea normelor tehnice
funcţie de tipul de sol şi de cultură;
- măsuri agro-fitotehnice pentru refacerea potenţialului de producţie al solurilor
organice degradate prin ardere.
Rezultatele cercetărilor efectuate în cadrul INCDDD asigură soluţii proprii agriculturii
durabile, care aplicate permit să se asigure condiţii pentru ca în viitor să se aplice
integral principiile acestui concept.
Agricultorii de subzistenţă, care produc cantităţi mici în gospodării fără să folosească
produse chimice, nu au produsele etichetate ecologic. Agricultura ecologică este
abordată în incinta agricolă Carasuhat de două societăţi. O societate a obţinut
certificatul de “fermă ecologică”. Pentru cultura cerealelor şi întreţinerea acestora
societatea foloseşte numai produse certificate ecologic. Din suprafata de teren arabil al
fermei, 26 ha (7%) nu au fost lucrate fiind destinate pentru protectia biodiversitatii –
cerinta a UE pentru produsele ecologice certificate BIO-SUISSE. Necesarul de apa
pentru plante a fost asigurat de precipitatii initial, apoi din Dunare în baza contractului
cu SGA. A doua societate urmeaza demersurile necesare pentru obtinerea certificării de
agricultura ecologica.
274
Utilizarea durabilă a solului constituie o preocupare permanentă pentru ARBDD,
solicitând celor care utilizează resursele de sol din RBDD să aplice recomandările
elaborate de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării Tulcea pentru
diferite activităţi desfăşurate în RBDD:
Agricultură. Realizarea unor structuri de culturi ce permit rotaţii încadrate în
asolamente specifice, respectarea de tehnologii nepoluante pentru cultura plantelor,
utilizarea de substanţe fitofarmaceutice şi erbicide nepoluante, avizate pentru folosire în
RBDD, în combaterea bolilor, dăunătorilor şi buruienilor din culturi, repartizarea
animalelor la păşunat funcţie de capacitatea de suport a pajiştilor.
Piscicultură. Inundarea eleşteelor folosite pentru piscicultură la cotele stabilite
prin tehnologii, menţinerea pe uscat şi cultivarea o perioadă de 4 – 5 ani a o parte din
eleşteele cu soluri compactate, menţinerea pe uscat a unor eleştee abandonate şi
înmlăştinite, trecerea în regim liber de inundaţie a unor eleştee amenajate pe soluri cu
conţinut ridicat de sulfuri şi materie organică.
Silvicultură. Executarea lucrărilor de împădurire numai în condiţii de umiditate
normală a solului, combaterea insectelor dăunătoare numai cu insecticide avizate
pentru utilizare în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării.
Recoltarea Stufului. Recoltarea şi transportul stufului numai în perioade de
îngheţ, când solul nu este în pericol ridicat de degradare prin treceri repetate cu utilajele
utilizate.
11.2. Industria
275
La Şantierul Naval din Sulina se efectuează reparaţii de nave. Şantierul este
autorizat cu program de conformare. Clădirile aflate în conservare au fos reabilitate.
Şantierul este dotat cu separator de produse petroliere care colectează şi apele pluviale
care spală platforma.
La Jurilocva sunt 2 fabrici de prelucrare peşte conserve şi semiconserve
realizate din fonduri SAPARD. Ambele sunt autorizate, respectă normele europene;
apele uzate sunt evacuate după tratare în staţia de epurare.
Nu e cazul în RBDD
Nu e cazul în RBDD.
Nu e cazul în RBDD
11.3. Turismul
276
Foto 11.3.1.1. Centrul de Instruire şi Educaţie Ecologică Crişan
Valorile naturale şi culturale ale Deltei Dunării constituie ceea ce se poate numi
generic resurse estetice ale RBDD, resurse valorificabile prin practicarea
turismului.Aceste valori constiuie în acelaşi timp atracţii turistice ce creează produsul
turistic RBDD, putând fi grupate după cum urmează:
Componentele principale ale peisajului din Delta Dunării sunt cele aproape 400 de
lacuri de diferite mărimi, stufărişurile, pădurile de stejar şi frasin, dunele de nisip,
plajele de pe litoralul marin deltaic,toate acestea conferă o diversitate şi varietate
spaţială deosebită.
Biodiversitatea deltei constă în aceea că aproape 1/3 din numărul de specii de
plante ce trăiesc în România se găseşte în rezervaţie.Tot aici se află cele mai multe
specii de plante medicinale, dar şi cele mai mari suprafeţe acoperite cu stuf de pe glob
şi două păduri unice în Europa, formate din stejari seculari şi liane mediteraneene
(Pădurile Letea şi Caraorman).
Cea mai mare bogăţie faunistică a rezervaţiei o constituie totuşi păsările care
poposesc pe acest teritoriu în timpul migraţiei sau care au ales delta ca loc de hrănire,
cuibărire şi creştere a puilor.Toate aceste caracteristici unice fac din Delta Dunării un
laborator de cercetare şi observare pentru cercetători din întreaga lume, dar şi pentru
turiştii iubitori de natură ca vizitează delta în căutarea unor zone naturale şi a unor
specii deosebite.
Resursele naturale cum ar fi cele piscicole şi cinegetice ale RBDD sunt
valorificate prin turism, constituind o atracţie turistică pentru iubitorii de pescuit sportiv şi
pentru vânători.Regimul termic ridicat ,precipitaţiile reduse şi durata mare de strălucire a
soarelui, în general clima din RBDD favorizează practicarea turismului din primăvară şi
până în toamnă. Cultura şi istoria RBDD, elementele de etnografie şi folclor şi prezenţa
unui număr mare de situri arheologice reprezintă argumentele puternice în favoarea
diversificării ofertelor turistice pentru RBDD.Aşezările umane,specificul şi unicitatea lor,
precum şi arhitectura specifică reprezintă de asemenea atracţii turistice deosebite.Delta
Dunării este totodată un imens spaţiu de linişte şi tăcere, pe care mulţi turişti din ţară şi
277
străinătate martori activi ai unei vieţi trepidante, îl caută şi pentru a-şi reîmprospăta
forţele fizice şi psihice.
Principalele forme de turism care se pot desfăşura pe teritoriul RBDD sunt:
- sejur pentru odihnă, practicat prin intermediul companiilor de turism în unul din
hotelurile de pe teritoriul RBDD sau folosind hotelurile plutitoare;
- turism itinerant, practicat fie individual sau prin intermediul excursiilor organizate;
- turism specializat – ştiinţific( pentru ornitologi,specialişti,cercetători, studenţi);
- programe speciale de tineret, pentru cunoaşterea, înţelegerea şi preţuirea naturii;
- turism rural, în cadrul căruia turişti sunt găzduiţi şi ghidaţi de localnici;
- cura helio- marină, pe plajele de la Sulina Sf.Gheorghe, Gura Portiţei;
- foto- safari, practicat pentru cei care vor să imortalizeze pe peliculă peisaje din
Delta Dunării;
- turism pentru practicarea sporturilor nautice;
- turism pentru practicarea pescuitului sportiv şi a vânătorii sportive.
278
Se constată o dezvoltare puternică a structurilor de cazare şi a ofertelor de activităţi
recreative. Ofertele recreative cuprind:excursii în deltă cu şalupe, catamarane sau bărci
cu rame, observare de păsări, partide de pescuit, explorarea deltei cu caiace, vizitarea
localităţilor, mese tradiţionale etc... Creşterea numărului de structuri de cazare se
datorează construirii de pensiuni turistice şi sporirea prezenţei de hoteluri plutitoare.
Proiectul Dezvoltarea potenţialului pentru un turism durabil într-o zonă umedă
NATURA 2000: studiu de caz Delta Dunării - desfăşurat în parteneriat între WES
Brugge (Belgia), Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării şi Consiliul
Judeţean Tulcea, alături de care s-au aflat îndeaproape WWF, Institutul Naţional
Delta Dunării, Asociaţia Internaţională Prietenii Naturii şi filiala din România,
Asociaţia de Ecoturism din România, Societatea Ornitologică Filiala Tulcea, cu
contribuţia Comisiei naţionale UNESCO - a avut în vedere realizarea unui plan
strategic pentru dezvoltarea turismului în arealul RBDD. PLAN STRATEGIC
PENTRU DEZVOLTAREA TURISMULUI DURABIL ÎN DELTA DUNĂRII(Octombrie-
2008). Proiectul Development of the potential for sustainable tourism în a Natura
2000 wetland area: the Danube Delta case a fost finanţat de Guvernul Flamand -
prin Departamentul de Relaţii Externe, în cadrul Programului bilateral de
Cooperare Flandra – România 2006 - şi implementat în perioada aprilie 2007 –
octombrie 2008.
Faţă de numărul turiştilor veniţi prin agenţii de turism şi al căror număr a fost
raportat catre ARBDD, Delta Dunării a mai fost vizitată şi de turişti veniţi pe cont propriu
şi care s-au folosit de mijloacele de transport în comun sau mijloace proprii, au stat în
corturi amplasate în zone de campare stabilite de Direcţia Silvică Tulcea sau au fost
cazaţi în localităţile din perimetrul RBDD fără o evidenţă declarată. .Se constată o
279
repartiţie inegală pe cele patru zone analizate, braţele Dunării şi zona Dunării şi zona
Jurilovca, zona cea mai căutată şi cea mai accesibilă, de altfel rămânând zona braţul
Sf. Gheorghe.
Centrele de informare şi Educaţie ecologică ale ARBDD (Centrul de
Documentare şi Educaţie Ecologică Crişan,Centrul de informare Sulina şi Centrul de
Informare şi Educaţie Ecologică Tulcea) au oferit în anul 2008 informaţii generale,
precum şi informaţii privind practicarea turismului în RBDD unui număr de 2494
vizitatori din care 1221 români şi 1273 străini.
În centrele de informare ARBDD, turiştilor le-au fost puse la dispoziţie pliante şi
hărţi.
280
Tabel 11.3.1.1. Situaţie turişti aflaţi pe teritoriul RBDD în 2008
anul Turişti Turişti TOTAL
români străini
TOTAL
Turişti străini
Series1
Turişti români
anul
Tabel 11.3.1.3. Situaţie turişti aflaţi pe teritoriul RBDD în perioada 2002 -2008
Anul Turişti Turişti
români străini
2002 17575 15490
2003 16098 11134
2004 20804 5711
2005 22042 2034
2006 36270 12860
2007 21839 7904
2008 115653 27192
281
Fig.11.3.1.4. Dinamica fluxului de turişti în perioada 2002-2008
2002-2008
115653
27192
2008 2007 2006 2005 2004 2003 2002
7
21839
7904
6
36270
12860
5
22042 20804
3
16098 17575
282
Foto 11.3.1.5. Nava de croazieră
283
ani locuitorii Deltei Dunării au găzduit turişti fără să aducă prea multe îmbunătăţiri
condiţiilor de trai şi/sau cazare. Numai în ultimii ani pătrunderea civilizaţiei urbane şi a
tehnologiei, cerinţele turiştilor pentru ceea ce înseamnă pentru ei standarde “minime” şi
un venit mai bun au determinat locuitorii Deltei Dunării ( în special ultimile generaţii ) să-
şi îmbunătăţească standardele de viaţă şi să investească pentru a oferi turiştilor condiţii
mai bune.
Ca şi în trecut, motivaţia de a găzdui turişti în propriile case este aceeaşi pentru
toţi: să câştige bani şi să crească venitul familiei. În funcţie de situaţia familiei, banii
câştigaţi sunt reinvestiţi în îmbunătăţirea ofertei turistice (extinderea locurilor pentru
cazare, cumpărarea de bărci), sunt folosiţi la plata taxelor şcolare ale copiilor (liceu sau
facultate) sau doar să acopere cheltuielile zilnice de trai, când nu există alte venituri.
La nivelul comunităţii se observă câteva schimbări vizibile, reflectând dezvoltarea
economică şi socială. Câteva case au îmbunătăţiri, s-au extins, modernizat având toate
facilităţile sanitare precum şi mijloace de comunicare şi informare (telefoane fixe şi
mobile, computere, internet, televiziune prin cablu şi aşa mai departe).
Există totuşi un efect negativ al acestei dezvoltări economice şi sociale a
comunităţilor deltei: comunităţile locale tind să-şi piardă identitatea specifică, tradiţiile şi
arhitectura pentru a atinge criteriile cerute pentru obţinerea unor preţuri mai mari ale
serviciilor lor în timp ce cultura şi tradiţiile lor ca atracţii turistice sunt lăsate în urmă!
284
Stabilirea programelor de monitorizare a vizitatorilor şi a tuturor zonelor
protejate
Pentru sectorul turistic, participarea şi implicarea în elaborarea planului de
dezvoltare turistică a unei arii protejate, precum RBDD, are ca rezultat creşterea calităţii
actului turistic prin:obiective şi servicii turistice specifice zonei,protejarea resursei
turistice şi atragerea unei anumite categorii de turişti.
Măsuri luate de INCDD şi ARBDD pentru implementarea ecoturismului
Trasee turistice pentru pasionaţii de ornitologie
- 10 trasee turistice în interiorul Deltei Dunării şi Complexului lagunar Razim
Sinoe
Poteci de învăţare/vizitare
- 3 poteci de învăţare/vizitare în zona C.A Rosetti
- 1 potecă învăţare/vizitare în zona Caraorman
Ghiduri pentru operatorii turistici
- Reguli
- Restricţii
- Ghiduri pentru un turism ecologic
Program de monitorizare a activităţii turistice
- Evaluarea fluxului turistic
- Chestionare de opinie
Materiale pentru educaţie ecologică
- Broşuri
- Pliante
- Filme documentare
Materiale de informare turistică
- Ghiduri turistice
- Pliante
Studii pentru implementarea ecoturismului rural
- Proiect pilot în C.A. Rosetti
285
12. ENERGIA
13.TRANSPORTURILE ŞI MEDIUL
286
de sulf au fost de 8,67 tone. Prin metoda CORINAIR au fost determinate emisiile anuale
care au rezultat din traficul navelor de pasageri reieşind o cantitate de 2663 de tone/an
de bioxid de carbon şi de 0,84 tone/an de bioxid de sulf.
Graficul 13.1.1. Emisii anuale de metale grele(kg) rezultate din traficul naval
desfăşurat în anul 2008 pe teritoriul RBDD.
Grafic 13.1.2. Emisii anuale rezultate din traficul naval desfăşurat în 2008 pe
teritoriul RBDD (tone/an)
287
Totodată s-a constatat şi creşterea numărului navelor de transport pasageri în scop
turistic de capacitate mică şi medie (10-80) locuri, şi totodată creşterea numărului
motoarelor de propulsie în doi timpi.
Acest regulament a fost aprobat prin Ordin al MMGA (Ordinul MMGA nr.111/2007) care
a intrat în vigoare.
288
13.2.1.Evoluţia pasagerilor şi a mărfii transportate în anul 2008.
Tabel 13.2.2. Navele de pasageri care au efectuat curse în anul 2008 pe teritoriul
RBDD.
289
Traficul naval şi tranzitul maritim prin porturile din teritoriul RBDD.
290
Grafic 13.2.5. Nave tranzit
Din înregistrările Căpităniei Zonale Tulcea a reieşit că în anul 2008 au fost efectuate
un număr de 16399 curse pentru treceri bac, acestea transportând 19466 vehicule
(intrate/ieşite) şi un număr de 83556 pasageri (intraţi/ieşiţi).
291
De asemenea tot din aceleaşi surse a reieşit că în anul 2008 au intrat şi au ieşit din
porturile Tulcea, Sulina, Mahmudia un număr de 505787 de pasageri, astfel:
292
Foto 13.2.1.2. Vas de transport pe Dunăre
293
Tabelul 13.3.1 Caracteristicile tehnice ale navelor fluviale care se deplasează în
RBDD
294
7 Navă de pescuit 25,75 x 7,22 5 18 - 16
costier 385 CP
8 Nave tehnice
Ponton dotat cu 24,28 x 9,6 1 - - -
greifer
Doc plutitor 41,5 x 16,16 4 - - -
Macara plutitoare 40,5 x 20 3 - - -
9 Nave tancuri
Nepropulsate 20 x 4 1 30 -200 - -
Propulsate 54,26 x 9,9 5 30 - 200 - 15
10 Nave nepropulsate pentru mărfuri solide în vrac
Gabară 100 to 28 x 7 1 100 - -
Ceam 100 to 26,7x7,2 1 100 - -
Ceam 500 to 49,9x7,51 1 500 - -
Barjă 1000 to 38,25 x 11 - 1000 - -
Barjă 1500 to 70,2 x 11 - 1500 - -
Barjă 3000 to 88,96 x 11 - 3000 - -
11 Nave nepropulsate destinate cazării pasageri
Ponton-Dormitor 28,2 x 5 1 18 - 40 20 - 42 -
12 Nave maritime cca. 130 x 18 x 9 21 4000 0 26
6000 CP
NOTĂ : L – lungimea; B – lăţimea.
Prin Ordinul nr. 111/2007 pentru aprobarea Regulilor privind accesul şi circulaţia
pe canalele şi lacurile interioare din perimetrul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, s-au
reglementat atât viteza maximă admisă a navelor şi ambarcaţiunilor de agrement cât şi
traseele turistice din perimetrul rezervaţiei.
295
- Urmărirea lucrărilor de reconstrucţie ecologică şi refacerea potenţialului piscicol în
derulare, conservarea şi protecţia genofondului şi biodiversităţii şi a lucrărilor de
construcţii civile;
296
3. Lucrări hidrotehnice pentru îmbunătăţirea circulaţiei apei în complexul
Somova-Parcheş
Până la data de 31 decembrie 2008 au fost decolmatate canale în lungime de
3,00 km şi a fost executată o alimentare prin conducte a complexului dintre cele două
prevăzute.
Se lucrează în continuare la digul de apărare versant în lungime de 415 m şi la
stăvilarul tubular de evacuare, lucrarea fiind în execuţie.
S-au cheltuit 1.506.081,13 lei pe C+M şi 147.918,60 lei pe diferenţă de structură,
rezultând un total de 1.653.999,73 lei, dintr-un total de 1.654.000,00 lei prevăzuţi în
Lista de investiţii.
297
A fost organizată procedura de adjudecare a execuţiei lucrărilor, care este în curs
de finalizare, urmând ca în perioada imediat următoare să demareze lucrările de
execuţie.
298
7. Centru de Informare şi Educaţie Ecologică Caraorman
Până la data de 31 decembrie 2008 au fost cheltuite fonduri pentru plata
Proiectului tehnic, în valoare de 25.146,12 lei. Totalul cheltuielilor este de 25.146,12 lei,
faţă de 40.000,00 lei, valoare aprobată prin Lista de investiţii pe anul 2008.
299
5. Reconstrucţia ecologică în amenajarea agricolă Carasuhat
În anul 2008 a fost decontat Proiectul tehnic în valoare de 94.410,00 lei, nu s-a
putut trece la execuţia lucrărilor deoarece terenul se află în administrarea Consililui
Judeţean Tulcea. Suma prevăzută în ultima Lista de investiţii aprobată a fost de
95.000,00 lei.
300
2008, primul dintre obiective fiind deja recepţionat la terminarea lucrărilor, iar cel de-al
doilea urmează să fie recepţionat în perioada imediat următoare.
Valoarea cheltuielilor de capital prevăzută pentru anul 2008 se prezintă astfel:
301
14.2. Cheltuieli şi investiţii efectuate de agenţii economici în anul 2008 şi raportate la Garda Naţională de Mediu
Plan de
investiii de
Nr. mediu pe
crt. Comisariat anul 2008 Realizat pe luna DECEMBRIE Obs.
buget buget de surse alte buget buget de surse alte
Judetean total local stat proprii surse total local stat proprii surse
302
Tabel 14.2.2. Situaţia investiţiilor din programele de etapizare şi pentru conformare prevăzute a fi realizate de
agenţii economici şi instituţiile publice pe anul 2008
Plan de
investiţii de
mediu pe
Nr. agenţi anul 2008 Realizat la 31.12.2008
surse buget de surse buget de alte
economici total proprii stat alte surse total proprii stat surse
AFDJ GALAŢI-total 26176,000 0,000 12339,000 13837,000 18654,000 0,000 11373,000 7281,010
1.AFDJ Galaţi luna
DECEMBRIE 0,000 0,000 0,000 0,000 313,610 0,000 313,610 0,000
1.1. Apărări maluri canalul
Sulina şi sistem de
măsurători topohidrografice
şi semnalizare pe Dunăre 26176,000 0,000 12339,000 13837,000 18654,000 0,000 11373,000 7281,010
2. ARBDD 15918,000 0,000 15918,000 0,000 11943,696 0,000 11943,625 0,000
2. ARBDD DECEMBRIE 4713,570 0,000 4713,500 0,000
2.1. Reconstrucţie ecologică
a amenajărilor piscicole
abandonate din Holbina -
Dunăvăţ 71,000 71,000 61,487 61,487
decembrie 0,000 0,000
2.2.Staţie de monitorizare a
peştilor migratori din Dunăre 482,000 482,000 431,186 431,115
decembrie 0,000 0,000
2.3.Amenajare trasee de
acces şi observatoare
ornitologice 615,000 615,000 15,145 15,145
decembrie 1,690 1,690
303
2.4. Lucrări hidrotehnice
pentru îmbunătăţirea
circulaţiei apei în complexul
Gorgova -Uzlina 554,000 554,000 1245,000 1245,000
decembrie 26,430 26,430
2.5. Lucrări hidrotehnice
pentru îmbunătăţirea
circulaţiei apei în complexul
Somova-Parcheş 960,000 960,000 1654,000 1654,000
decembrie 705,120 705,120
2.6.Amenajări pentru
îmbunătăţirea condiţiilor de
mediu în zonele de
reproducere naturală a
peştilor-complex acvatic
Dunăvaţ-Dranov 955,000 955,000 2373,000 2373,000
decembrie 142,570 142,570
2.7. Lucrări pentru
prevenirea colmatării
gârlelor şi lacurilor din
RBDD pentru menţinerea
unui regim optim, conform
modelului hidrologic 1330,000 1330,000 1834,925 1834,925
decembrie 62,930 62,930
2.8.Reconstrucţia ecologică
în amenajarea piscicolă
Ceamurlia 500,000 500,000 11,900 11,900
decembrie 0,000 0,000
2.9.Reconstrucţia ecologică
în amenajarea piscicolă
Murighiol 512,000 512,000 104,259 104,259
decembrie 0,000 0,000
304
2.10. Reconstrucţia
ecologică în amenajarea
agricolă Carasuhat 300,000 300,000 94,475 94,475
decembrie 0,070 0,000
2.11.Împăduriri pentru
consolidări de maluri 327,000 327,000 57,429 57,429
decembrie 0,000 0,000
2.12.Lucrări de refacere a
fondului forestier natural 300,000 300,000 20,706 20,706
decembrie 0,000 0,000
2.13.Lucrări pentru
îmbunătăţirea condiţiilor
hidrologice în zona Istria-
Nuntaşi 2000,000 2000,000 0,119 0,119
decembrie 0,000 0,000
2.14.Reconstrucţia
ecologică în amenajarea
agricolă Murighiol Dunavăţ 512,000 512,000 0,065 0,065
decembrie 0,000 0,000
2.15.Lucrări de decolmatare
a principalelor canale şi
gârle pescăreşti din Delta
Dunării 6500,000 6500,000 4040,000 4040,000
decembrie 3774,760 3774,760
3 Consiliul local Sulina 5320,580 2128,230 3192,350 3689,199 2663,746 1025,453
3.1. Staţie de epurare ape
uzate menajere 5320,580 2128,230 3192,350 3689,199 2663,746 1025,453
decembrie 0,000 0,000
TOTAL RBDD 47414,580 2128,230 31449,350 13837,000 34286,895 2663,746 24342,078 7281,010
TOTAL DECEMBRIE
5027,180 0,000 5027,110 0,000
305
14.3. Fondul pentru mediu
Administraţia Fondului pentru mediu (AFM), instituţie publică cu personalitate
juridică, finanţată integral din venituri proprii, în coodonarea Ministerului Mediului, răspunde
de gestionarea Fondului pentru mediu, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de
Urgenţă (OUG) nr. 195/2005 privind Fondul pentru mediu (publicată în M.Of. nr. 1193/30
decembrie 2005), aprobată prin Legea nr.105/2006 (publicată în M.Of. nr. 393/mai 2006).
Fondul pentru mediu reprezintă un instrument economico-financiar destinat susţinerii şi
realizării proiectelor de protecţia mediului, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare în
domeniul protecţiei mediului.
Fondul pentru Mediu (FM) este constituit conform principiilor europene „Poluatorul plăteşte”
şi “Responsabilitatea producătorului”, în vederea implementării legislaţiei privind protecţia
mediului înconjurător, armonizată cu prevederile acquis-ului comunitar.
Veniturile Fondului pentru mediu sunt venituri publice şi constau din taxe şi
contribuţii, ce urmează regimul juridic al impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi al altor sume
datorate bugetului general consolidat, reglementat de Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003,
privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Ele se constituie din:
contribuţia de 3% din veniturile realizate din vânzarea deşeurilor feroase şi
neferoase de către deţinătorii de astfel de deşeuri, personae fizice sau juridice;
taxele pentru emisii de poluanţi în atmosferă;
taxele încasate de la operatorii economici utilizatori de noi terenuri pentru
depozitarea deşeurilor valorificabile;
taxa de 1 leu (RON)/Kg din greutatea ambalajelor introduse pe piaţa naţională;
contribuţia de 2% din valoarea substanţelor chimice periculoase;
contribuţia de 1% din valoarea de vânzare a masei lemnoase;
taxa de 1 leu (RON)/Kg anvelope noi şi/sau uzate destinate reutilizării, introduse pe
piaţă;
contribuţia de 3% din suma care se plăteşte anual pentru gestionarea fondurilor de
vânătoare;
sumele încasate din rambursarea finanţărilor acordate, dobânzi, penalităţi de
întârziere, alte operaţiuni financiare derulate din sursele financiare ale Fondului
pentru mediu;
sumele încasate de la manifestări organizate în beneficiul Fondului pentru mediu;
cuantumul taxelor pentru emiterea avizelor, acordurilor şi a autorizaţiilor de mediu;
dobânzi şi penalităţi de orice fel datorate de catre debitorii Fondului pentru mediu.
Aceşti bani se întorc, prin proiectele finanţate, la operatorii economici care au programe
de conformare şi care sunt ajutaţi, pe aceasta cale, să-şi îndeplinească obligaţiile asumate
prin negocierea Capitolului 22- Mediu, cu UE.
Categoriile de proiecte eligibile pentru finanţare din Fondul pentru mediu sunt următoarele:
a) prevenirea poluării;
b) reducerea impactului asupra atmosferei, apei şi solului;
c) reducerea nivelurilor de zgomot;
d) utilizarea de tehnologii curate;
e) gestionarea deşeurilor, inclusiv a deşeurilor periculoase;
f) protecţia resurselor de apă, staţiile de tratare, staţiile de epurare pentru
306
comunităţi locale;
g) gospodărirea integrată a zonei costiere;
h) conservarea biodiversităţii;
i) administrarea ariilor naturale protejate;
j) educaţia şi conştientizarea publicului privind protecţia mediului;
k) creşterea producţiei de energie din surse regenerabile;
l) reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră;
m) reconstrucţia ecologică şi gospodărirea durabilă a pădurilor;
n) împădurirea terenurilor degradate situate în zonele deficitare în păduri, stabilite
în condiţiile legii;
o) închiderea iazurilor de decantare din sectorul minier;
p) lucrări destinate prevenirii, înlăturării şi/sau diminuării efectelor produse de
fenomenele meteorologice periculoase la lucrările de gospodărire a apelor
aferente obiectivelor din domeniul public al statului.
Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării nu este eligibilă pentru a derula proiecte
susţinute din Fondul pentru mediu.
307
SITUAŢIA INVESTIŢIILOR realizate A.F.D.J. R.A GALAŢI în Rezervaţia Biosferei Delta
Dunării în 2008
Nr. Plan de
crt. DENUMIRE INVESTIŢIE investiţii Realizat (lei)
2008
1. Apărări de maluri pe canalul Sulina Total: Realizat din planul de investiţii până la data
şi sistem de măsurători topografice 67.215,00 de 30.01.2008
şi semnalizare Dunăre Buget de 1.413,73
stat
22.405,00
Credite
externe
44.810,00
2. Apărări de maluri pe canalul Sulina Realizat din planul de investiţii până la data
şi sistem de măsurători topografice de 28.02.2008
şi semnalizare Dunăre 4.771,43
3. Apărări de maluri pe canalul Sulina Realizat din planul de investiţii până la data
şi sistem de măsurători topografice de 31.03.2008
şi semnalizare Dunăre 4.771,43
4. Apărări de maluri pe canalul Sulina Realizat din planul de investiţii până la data
şi sistem de măsurători topografice de 31.04.2008
şi semnalizare Dunăre 574,02
5. Apărări de maluri pe canalul Sulina Realizat din planul de investiţii până la data
şi sistem de măsurători topografice de 31.05.2008
şi semnalizare Dunăre 870,36
6. Apărări de maluri pe canalul Sulina Realizat din planul de investiţii până la data
şi sistem de măsurători topografice de 31.06.2008
şi semnalizare Dunăre 1.560,85
7. Apărări de maluri pe canalul Sulina Realizat din planul de investiţii până la data
şi sistem de măsurători topografice de 31.07.2008
şi semnalizare Dunăre 460,84
8. Apărări de maluri pe canalul Sulina Realizat din planul de investiţii până la data
şi sistem de măsurători topografice de 31.08.2008
şi semnalizare Dunăre 221,90
9. Apărări de maluri pe canalul Sulina Realizat din planul de investiţii până la data
şi sistem de măsurători topografice de 31.09.2008
şi semnalizare Dunăre 533,09
10. Apărări de maluri pe canalul Sulina Realizat din planul de investiţii până la data
şi sistem de măsurători topografice de 30.10.2008
şi semnalizare Dunăre 5.470,55
11. Apărări de maluri pe canalul Sulina Realizat din planul de investiţii până la data
şi sistem de măsurători topografice de 31.11.2008
şi semnalizare Dunăre 321,51
12. Apărări de maluri pe canalul Sulina Realizat din planul de investiţii până la data
şi sistem de măsurători topografice de 31.12.2008
şi semnalizare Dunăre 321,51
308
14.4. Fondurile Uniunii Europene
Programul PHARE
Programul Phare este primul instrument financiar nerambursabil conceput de Uniunea
Europeană pentru a sprijini Europa Centrală şi de Est în evoluţia către o societate democrată
şi o economie de piaţă.
Programul PHARE este un instrument de pre-aderare, un sprijin instituţional ce se
concretizează pe patru domenii cheie :
- investiţii mari ;
- investiţii în implementarea aquis-ului comunitar;
- dezvoltare regională ;
- sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii.
În România, Programul PHARE este activ din 1998, având trei componente active în direcţia
protecţiei mediului – PHARE „Naţional”, PHARE „Cooperare transfrontalier㔺i PHARE
„Coeziune economică şi socială”. Obiectivele naţionale pentru fiecare an de funcţionare
progresează de la pregătirea adoptării acquis-ului comunitar la aspecte practice de
implementare. PHARE CBC (cooperarea transfrontalieră) reprezintă un instrument ce
contribuie la dezvoltarea cooperării între state pentru ridicarea nivelului de dezvoltare în
regiunile respective şi pentru stingerea de conflicte generate de anumite situaţii care pot să
apară în context transfrontalier (ex. cazuri de poluare accidentală).
Tip de proiecte ce pot fi finanţate:
Acţiuni de protecţie a mediului
Fluidizarea liberei circulaţii a persoanelor, serviciilor şi bunurilor în punctele
de trecere a frontierei
Dezvoltarea regională socio – economice
În vederea realizarii proiectelor (investitiilor) de mediu, beneficiarii eligibili (agentii economici,
ONG-uri, administratia publica locala, etc.) pot accesa Programele Phare (care au
componente de mediu) prin intermediul Agentiei de Dezvoltare Regională pentru Dezvoltarea
Regiunii Sud-Est (ADR-SE).
Astfel în cadrul acestui program s-a finalizat implementarea Proiectului Phare CBC
RO 2004 /016.942.01.01 “Sistem integrat pentru monitoringul factorilor de mediu,
biodiversitaţii şi resurselor naturale din Rezervaţia Biosferei Transfrontalieră Delta Dunării
Romania/Ucraina
Acest proiect s-a desfăşurat în perioada 2006-2008 având ca obiectiv principal îmbunatatirea
nivelului de integrare transfrontalieră în regiuni de frontieră (rezervatii ale biosferei) pentru
stabilirea unor baze bune privind dezvoltarea economica durabila prin dezvoltarea unor
sisteme de infrastructură transfrontalieră.
Activitatile proiectului:
lansarea proiectului;
inventarierea factorilor de mediu relevanţi ce caracterizează starea actuală a
parametrilor biotici şi abiotici, starea biodiversităţii şi a resurselor naturale în
Rezervaţia Biosferei Transfrontaliere ,, Delta Dunării” România/Ucraina (Studiul 1);
inventarul surselor existente de poluare sau cu potenţial de poluare, şi a activităţilor cu
impact negativ asupra mediului în Rezervaţia Biosferei Transfrontaliere ,, Delta
Dunării” România/Ucraina (Studiul 2);
elaborarea programului Comun de Monitoring;
înfiinţarea Grupului de Lucru Comun (GLC) desfăşurarea întâlnirilor de analiză a
progresului proiectului ( în perioada derularii proiectului) şi a modului în care se
derulează implementarea Programului Comun de Monitoring;
achiziţionarea laboratorului mobil şi a echipamentelor de laborator necesare;
309
cursuri de instruire pentru personalul implicat în implementarea Programului Comun de
Monitoring;
expediţii sezoniere comune de supraveghere, colectare probe şi prelucrare date , în
România şi în Ucraina;
elaborarea bazei de date privind starea Rezervaţia Biosferei Transfrontaliere ,, Delta
Dunării” România/Ucraina;
workshop-uri şi seminarii pentru utilizarea rezultatelor;
realizarea materialelor informative (communicate de presă, brosură, poster);
realizarea paginii web commune pentru Rezervaţia Biosferei Transfrontaliere ,, Delta
Dunării” România/Ucraina;
organizarea Conferinţelor pentru diseminarea rezultatelor proiectului.
Proiectul a stimulat atât cooperarea regională internă cât şi cooperarea transfrontalieră, în
cadrul Euroregiunii « Dunarea de Jos » ca şi a cooperarii bilaterale dintre România şi
Ucraina.
În cadrul aceluiaşi program se află în curs de derulare Proiectul Phare CBC RO-
2005/017-539.01.01 „Cooperare transfrontalieră pentru demonstrarea multiplelor utilizari şi
beneficii ale refacerii zonelor umede (polderele Zagen şi Stensovsko Plavni) în Rezervatia
Biosferei Transfrontaliera Delta Dunarii Romania- Ucraina” ce se va desfasura în perioada 1
August 2007 – 27 Iunie 2009. Proiectul va contribui la realizarea obiectivului global al
Programului, de a îmbunatati integrarea transfrontalieră între regiunile de granită punând
bazele pentru o dezvoltare economică durabilă. Acesta va ajuta unui nou ciclu de dezvoltare
durabilă, prin îmbunatatirea protectiei mediului şi a managementului în zonele de granit, prin
demostrarea rolului reconstuctiei zonelor umede pentru ecologie, economie, agrement,
implicarea comunitatilor, monitoring, cercetare şi educatie. Obiectivul proiectului va fi realizat
prin implementarea activitatilor sale principale: elaborarea unui studiu de fezabilitate şi a unui
studiu de impact pentru reconstructia polderului Zagen în Romania, prin organizarea de vizite
de studiu în scopul învatarii din experienta reconstructiei Polderului Stensovsko Zhibrianskie
Plavni din Ucraina, şi a utilizarii multiplelor beneficii ce decurg din reconstructia zonelor
umede din UE (zonele de graniţă), diseminarea rezultatelor prin intermediul materialelor
informative (pliante, evenimente de presa, mass media). La final proiectul va produce un
studiu de Fezabilitate şi un Studiu de Impact pentru reconstructia polderului Zagen din
Romania. Pe baza acestor două studii, în etapa urmatoare, vor demara investitii pentru
activitatea de reconstructie, ce are în vedere transformarea unei zone umede fară importanta
economica, într-un loc pentru agrement, cercetare şi educatie, care va fi introdus în oferta
turistica pentru vizitatori. Acesta va servi la educatia ecologica pentru copii şi studenti, ca o
demonstratie practică a dezvoltarii durabile pentru o zona protejată. După reconstructie, zona
de recreatie va fi administrată de Primaria Tulcea, devenind o sursă de venit la bugetul local
şi va oferi noi locuri de muncă pentru populatia locală. Parteneri: Rezervatia Biosferei
Dunarea a Academiei Nationale de Stiinte a Ucrainei, Sucursala Tulcea a Agentiei Nationale
“Apele Romane”, Consiliul Local Tulcea, Consiliul Judetean Tulcea.
310
Foto 14.4.1. Polderul Zagen (vedere parţială)
Programul LIFE
LIFE este un instrument financiar pentru trei domenii principale de actiune: Mediu
înconjurator, Natura şi Ţările terţe. Cu toate că toate cele trei domenii de acţiune urmaresc să
îmbunătăţeasca situatia mediului înconjurator, fiecare dintre acestea are prioritati specifice.
1. Mediu inconjurator:
- actiuni inovative şi demonstrative pentru industrie;
- actiuni de demonstrare, promovare şi asistenţa tehnică pentru autorităţile locale;
- acţiuni pregătitoare pentru sprijinirea legislaţiei şi politicilor comunitare.
2. Natura:
- acţiuni care urmaresc conservarea habitatului natural şi a faunei şi florei sălbatice de interes
UE
3.Ţări terţe:
- asistenţa tehnică pentru stabilirea unor structuri administrative pentru mediul înconjurator,
actiuni de conservare a naturii şi actiuni demonstrative pentru a promova dezvoltarea
sustinută.
Proiect LIFE NATURA (LIFE05NAT/RO/000169) „Salvarea Pelicanului cret din Delta Dunarii”
Proiectul se desfasoara în perioada 2005 -2009 având ca beneficiar: Administraţia
Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării şi parteneri: Societatea Ornitologică Română şi Royal
Society for the Protection of Birds. Obiective proiectului sunt: menţinerea efectivelor şi
protecţia populaţiei de Pelecanus crispus din Delta Dunarii; desemnarea a cinci locaţii ca Arii
de Protectie Specială Avifaunistică; măsuri de conservare care vor îmbunătati condiţiile de
311
cuibărire. Proiectul LIFE Natura “Salvaţi Pelecanus crispus în Delta Dunării” este un proiect
de conservare a speciei pe toată suprafaţa Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (RBDD). În
urma desfăşurării acestui proiect, crearea de condiţii optime de cuibărit va fi rezultatul
înlăturării celor mai importante ameninţări la adresa coloniilor: deranjul şi degradarea locurilor
de cuibărit.
Proiect „ Delta Dunării – Peisajul anului 2007- 2009” derulat de ARBDD în parteneriat cu
organizatia International Friends of Nature (Austria), Prietenii Naturii din România, Institutul
National Cercetare-Dezvoltare Delta Dunarii Tulcea.
312
Foto 14.4.3 ,,Delta Dunării – peisajul anului 2007-2009”
Concluzii
313