Îndrumar de proiectare Fundații | Șef lucrări dr.ing.

Florin BEJAN | 2019-2020

Soluția de rețele de grinzi de fundare se adoptă în cazul

TEMA 5 construcțiilor civile, în condiții normale de fundare și fără
prezența apei freatice la:
Proiectarea unei fundații continue sub

TIC
- construcții cu pereți de beton armat sau zidărie (cu
stâlpi substructură sau cu rezemare directă pe fundații);
- construcții cu cadre de beton armat sau nemetalice,
5.1. Generalități eventual conlucrând cu pereți de beton armat sau
Fundațiile continue sunt elemente de fundare ce se zidărie (cu substructură cu rezemare directă pe
comportă, simultan, ca o fundație izolată și ca o grindă. fundații).

Soluția se poate adopta la orice tip de construcție atunci

când se dorește realizarea unei infrastructuri relativ rigide

N
care să asigure conlucrarea spațială a elementelor
structurale, iar presiunile efective pe teren nu impun
realizarea unui radier general.

Când nu sunt considerate forțele seismice, presiunea

pământului este distribuită simetric pe talpa fundației.
Aceste presiuni sunt mai mari în zona stâlpilor (Figura 5.3).

EJA
C
Figura 5.1 Cadru plan cu fundație continuă
Fundațiile continue pot fi alcătuite ca grinzi independente
sau ca rețele de grinzi.
A
Soluția de grindă de fundare continuă sub stâlpi sau pereți
se impune, în general, în următoarele cazuri (Figura 5.1):
- fundații izolate care nu pot fi extinse suficient în plan
(construcții cu travee sau deschideri mici care Figura 5.3 Comportamentul unui cadru plan cu fundație
determină suprapunerea fundațiilor independente, continuă (acțiuni statice)
stâlpi lângă un rost de tasare sau la limita proprietății); În timpul unui cutremur, o extremitate este suprasolicitată
- fundații izolate care nu pot fi centrate sub stâlpi; astfel generând presiuni mai mari în timp cealaltă
DID

extremitate este descărcată. Când forțele seismice își

schimbă direcția suprasolicitarea fundației se modifică
simetric. Deformația și tensiunile aplicate pe fundațiile
continue sunt mari și se schimbă continuu
F. B

Figura 5.4 Comportamentul unui cadru plan cu fundație

continuă (acțiuni statice)
Pe direcție transversală, fundația se comportă ca o consolă
Figura 5.2 Exemple de situații în care se adoptă soluția cu bilaterală (Figura 5.5). Reacțiunea pământului, solicită talpa
grindă de fundare izolată fundației în sus. Acest lucru cauzează deformații la partea

65
 Îndrumar de proiectare Fundații | Șef lucrări dr.ing. Florin BEJAN | 2019-2020
inferioară a fundației. Armăturile se poziționează la partea
inferioară (pe fibra inferioară).
TIC
N
Figura 5.5 Armarea grinzii de fundare
Grinzile pot fi alcătuite ca tălpi de beton armat sau în soluția
bloc de beton simplu și cuzinet de beton armat.
5.2. Predimensionarea grinzii de fundare
Stabilirea lățimii tălpii fundației se face pe baza condiției ca
EJA
presiunea efectivă dezvoltată sub talpa fundației să nu
unde
C
depășească presiunea plastică a terenului de fundare.
𝐩𝐞𝐟,𝐦𝐞𝐝 ≤ 𝐩𝐩𝐥 (5.1)
𝐩𝐞𝐟,𝐦𝐞𝐝 – presiunea efectivă medie dezvoltată sub talpa
fundației;
∑ 𝐍𝐢
𝐩𝐞𝐟,𝐦𝐞𝐝 =
𝐁∙𝐋
𝐁 – lățimea grinzii de fundare;
𝐋 – lungimea grinzii de fundare;
A
𝐩𝐩𝐥 – presiunea plastică a terenului de fundare (Anexa
4.4).
Este indicată majorarea valorii lățimii obținute prin calcul cu
cca. 20%. Această majorare este necesară pentru că din
cauza interacțiunii dintre grinda static nedeterminată și
terenul de fundare, diagrama presiunilor de contact are o
distribuție neliniară, cu concentrări de eforturi în zonele cu
rigiditate mai mare, aflate, de obicei sub stâlpi. Lățimea
DID
efectivă a tălpii fundației se rotunjește la multiplu de 50 mm.
Pentru fundațiile tip grindă dreaptă, înălțimea secțiunii
grinzii de fundare, 𝐇𝐜 se recomandă a se alege cu valori
F. B
cuprinse între 𝟏/𝟑 ÷ 𝟏/𝟔 din distanța maximă (𝐋𝟎 ) dintre doi
stâlpi succesivi, dar nu mai puțin de 500 mm. Dacă
secțiunea grinzii nu este dreptunghiulară și are forma de T
(Figura 5.6), înălțimea tălpii, 𝐇𝐭 , se determină din condiția:
𝐇𝐭 ≥ 𝐋𝐜 .
Figura 5.6 Condiții constructive pentru grinzi de fundare
Pentru fundațiile cu secțiunea tip bloc și cuzinet se adoptă
condițiile constructive pentru fundațiile izolate.
5.3. Verificarea la starea limită ultimă
SLU-GEO
Se consideră încărcările din gruparea fundamentală.
𝐕𝐄𝐝 ≤ 𝐑 𝐄𝐝 (5.2)
unde
𝐕𝐄𝐝 – rezultanta forțelor axiale la baza stâlpilor în
gruparea fundamentală;
𝐕𝐄𝐝 = ∑ 𝐍𝐆𝐅,𝐢 + 𝛄𝐆 ∙ (𝐆𝐟 + 𝐆𝐮 )
𝐆𝐟 – greutatea fundației;
𝐆𝐮 – greutatea umpluturii ce reazemă pe fundație;
𝛄𝐆 – coeficientul parțial de siguranță pentru acțiuni
permanente (1,35);
𝐑 𝐄𝐝 – capacitatea portantă a terenului de fundare;
𝐑 𝐄𝐝 = 𝐁 ∙ 𝐋 ∙ 𝐩𝐜𝐫
𝐩𝐜𝐫 – presiunea critică a terenului de fundare (Anexa
4.7) calculată cu valorile de calcul a caracteristicilor
geotehnice
𝐋 – lungimea grinzii de fundare;
𝐁 – lățimea tălpii grinzii de fundare;
5.4. Armarea fundațiilor
Armătura de rezistență din grinda de fundare rezultă din
calculul secțiunilor caracteristice la moment încovoietor,
forță tăietoare și, dacă este cazul, moment de torsiune.
În cazul structurilor flexibile (cadre) se recomandă aplicarea
unor metode exacte de calcul a eforturilor, cu luarea în
considerare a interacțiunii între fundație și teren (Anexa
5.1). Dacă grinda de fundare este rigidă (orientativ, Hc /L0 >
0,125) se pot utiliza metode aproximative de calcul.
5.4.1. Armarea pe direcție longitudinală
Armarea longitudinală dispusă la partea inferioară a grinzii
se va distribui pe toată lățimea tălpii, după regulile de la
grinzile din suprastructură. Se pot dispune și armături
înclinate.
Coeficientul minim de armare în toate secțiunile (sus și jos)
este 𝛒𝐦𝐢𝐧 = 𝟎, 𝟐𝟔 ∙ 𝐟𝐜𝐭𝐦 /𝐟𝐲𝐤 pentru grinzi calculate în
gruparea fundamentală de încărcări și 𝛒𝐦𝐢𝐧 = 𝟎, 𝟓𝟎 ∙
𝐟𝐜𝐭𝐦 /𝐟𝐲𝐤 pentru grinzi calculate la acțiunea seismică, dar nu
mai puțin 0,002 în toate cazurile. Diametrul minim al
armăturilor longitudinale este de 14 mm.
Figura 5.7 Dispunerea armăturilor longitudinale când se
preiau forțe seismice
66
 Îndrumar de proiectare Fundații | Șef lucrări dr.ing. Florin BEJAN | 2019-2020

În condiții seismice se prevede armarea continuă pe toată Armăturile transversale, etrieri și agrafe vor fi prevăzute cu
deschiderea grinzii de fundare, astfel: cârlige cu lungimea 10dbw îndoite la un unghi de 135°.
o la partea superioară și inferioară a grinzilor se Armarea pe direcție transversală

TIC
prevăd cel puțin câte două bare cu suprafața
profilată cu diametrul ≥ 14 𝑚𝑚;
o cel puțin un sfert din armătura maximă de la partea
inferioară a grinzilor de fundare se prevede
continuă pe toată lungimea grinzii;
o cel puțin jumătate din secțiunea de armătură întinsă
se prevede și în zona comprimată a acestor secțiuni;
Pe fețele laterale ale grinzii se dispun armături minim Ø =
𝟏𝟎 𝐦𝐦 la 300 mm.
5.4.2.
Armătura de rezistență a tălpii fundației în secțiune
transversală rezultă din verificarea consolelor la moment
încovoietor. Dacă se respectă condițiile privind secțiunea
de beton date mai sus nu este necesară verificarea
consolelor la forță tăietoare. Armătura minimă trebuie să
respecte condițiile date pentru etrierii grinzii.
Longitudinal grinzii, în console, la partea superioară se
dispune armătură constructivă (coeficient minim 0,001 din

N
Etrierii rezultă din verificarea la forță tăietoare și moment de
secțiunea grinzii și 1/5 din armătura transversală a
torsiune. Coeficientul minim de armare transversală este
consolei).
0,001, dar nu mai puțin de 𝛒𝐰,𝐦𝐢𝐧 = 𝟎, 𝟎𝟖 ∙ √𝐟𝐜𝐤 /𝐟𝐲𝐤 .
Diametrul minim al etrierilor este 8 mm. Dacă lățimea grinzii Armăturile pentru stâlpi (mustăți) rezultă din dimensionarea
este 400 mm sau mai mult se dispun etrieri dubli (cu 4 cadrelor de beton armat. Mustățile pentru stâlpi se prevăd
ramuri). Distanța dintre etrierii prevăzuți în zona critică cu etrieri formând o carcasă care să asigure poziția corectă
trebuie să respecte condiția: a acestora în timpul turnării betonului.
𝒔 ≤ 𝐦𝐢𝐧 (𝒉𝒘 /𝟒; 𝟏𝟓𝟎 𝒎𝒎; 𝟖𝒅𝒃𝑳 )

EJA
C
În afara zonelor critice se va prevedea o cantitate de etrieri
cel puțin egală cu jumătate din cea din zona critică.
A
DID
F. B

67
 Îndrumar de proiectare Fundații | Șef lucrări dr.ing. Florin BEJAN | 2019-2020

𝐟𝟏 (𝛌𝐱) = 𝐞−𝛌𝐱 ∙ (𝐜𝐨𝐬𝛌𝐱 + 𝐬𝐢𝐧𝛌𝐱)

ANEXA 5.1 𝐟𝟑
𝐟𝟐 (𝛌𝐱) = 𝐞−𝛌𝐱 ∙ 𝐬𝐢𝐧𝛌𝐱
(𝛌𝐱) = 𝐞−𝛌𝐱 ∙ (𝐜𝐨𝐬𝛌𝐱 − 𝐬𝐢𝐧𝛌𝐱)

TIC
Metoda Winkler 𝐟𝟒 (𝛌𝐱) = 𝐞−𝛌𝐱 ∙ 𝐜𝐨𝐬𝛌𝐱
Generalități

Una dintre cele mai utilizate soluții din mecanică este cea a
grinzii pe mediu elastic publicată de Emil Winkler în 1867.
Acum, la peste 150 de ani conceptul propus de acesta este
utilizat pe scară largă pentru proiectarea structurală a
fundațiilor. Metoda Winkler modelează terenul de fundare
prin resoarte independente ce se deformează sub efectul
Figura A5.1 Grinda de lungime infinită încărcată cu o forță
acțiunilor. Avantajul acestui model este că folosește un

N
concentrată
singur parametru descrierea comportamentului pământului.
p = s ∙ ks 5.4.3. Grindă de lungime infinită acționată de mai
multe forțe concentrate
unde
𝐩 – presiunea într-un punct al suprafeței de contact dintre În situația în care grinda este acționată de mai multe forțe
fundație și teren; concentrate, Pi , i = 1 ÷ n, determinarea valorilor pentru z, θ,
𝐬 – deformația pe verticală în acel punct (tasarea);
M, T într-o secțiune dată se face prin suprapunerea
𝐤 𝐬 – coeficient de pat.
efectelor (Figura A5.2).
Coeficientul de pat (𝑘) este un parametru al modelului ce 𝒏

EJA
𝛌
descrie rigiditatea pământului. Acest parametru nu este o 𝐳= ∙ ∑ 𝐏𝐢 ∙ 𝐟𝟏 (𝛌𝐱𝐢 )
C
proprietate a pământului. El este determinat împărțind
presiunea la tasare. Determinarea valorii k pentru a înlocui
pământul de sub fundație nu este o sarcină ușoară. Acest
𝛉=−
𝛌𝟐
𝟐𝐤 𝐬 𝐁

𝐤𝐬 ∙ 𝐁
𝟏
𝒏

∙ ∑ 𝐏𝐢 ∙ 𝐟𝟐 (𝛌𝐱𝐢 )
𝟏
𝒏
parametru nu depinde doar de natura pământului, dar și de 𝟏
dimensiunile fundației și de tipul de încărcare. Este 𝐌 = ∙ 𝐥𝐞 ∙ ∑ 𝐏𝐢 ∙ 𝐟𝟏 (𝛌𝐱𝐢 )
𝟒
𝟏
important de știut că coeficientul de pat nu are o valoare 𝒏
𝟏
constantă și că poate varia sub aceeași grindă. 𝐓 = − ∙ ∑ 𝐏𝐢 ∙ 𝐟𝟏 (𝛌𝐱𝐢 )
𝟐
𝟏
A
Resoartele permit determinarea deformației terenului aflat
sub fundație, dar nu și în afara acesteia.

Grinda de lungime infinită încărcată cu o forță

concentrară, P

Valorile săgeții 𝐳, rotirii 𝛉, momentului încovoietor 𝐌 și a

forței tăietoare 𝐓 pentru grinda de lungime infinită încărcată
cu o forță concentrată (Figura 5.4) se determină cu relațiile:
DID

𝐏𝛌
𝐳= ∙ 𝐟 (𝛌𝐱)
𝟐𝐤 𝐬 𝐁 𝟏
𝐏𝛌𝟐 Figura A5.2 Schema de calcul pentru grinda acționată de
𝛉=− ∙ 𝐟 (𝛌𝐱) mai multe forțe concentrate Pi
𝐤𝐬 ∙ 𝐁 𝟐
F. B
𝟏
𝐌 = ∙ 𝐏 ∙ 𝐥𝐞 ∙ 𝐟𝟑 (𝛌𝐱) 5.4.4. Grindă de lungime infinită acționată de un
𝟒
𝟏 moment încovoietor
𝐓 = − ∙ 𝐏 ∙ 𝐟𝟒 (𝛌𝐱)
𝟐 Momentul încovoietor 𝑀0 este înlocuit în calcul prin cuplul
unde 𝑃 ∙ Δ𝑥 (Figura 5.6).
𝐏 – forța concentrată ce solicită grinda de lungime infinită;
𝐱 – distanța de la punctul de aplicație al forței P până la Pentru calculul valorilor săgeții z, rotirii θ, momentului
secțiunea în care se calculează; încovoietor M și a forțe tăietoare T în cazul grinzii acționate
𝐁 – lățimea bazei fundației;
𝐤 𝐬 – coeficientul de pat; de un moment încovoietor M0 se utilizează funcțiile f2 (λx),
𝐄𝐈 – rigiditatea grinzii de fundare; f3 (λx), f4 (λx) și respectiv f1 (λx) după corespondența
𝐥𝐞 – lungimea elastică descrisă în Tabelul 5.1.
𝟏 Tabel A5.1 Funcții utilizate pentru determinarea
𝐥𝐞 =
𝛌 deformațiilor și eforturilor în grinzile de fundare
𝟒 𝐤 ∙𝐁 Deformații și Funcții utilizate în cazul grinzii
𝐬
𝛌= √ eforturi acționate de:
𝟒 ∙ 𝐄𝐈 secționale 𝐏 𝐌𝟎
z 𝐟𝟏 (𝛌𝐱) 𝐟𝟐 (𝛌𝐱)
Valorile fundațiilor f1 (λx); f2 (λx); f3 (λx); f4 (λx) se calculează
θ 𝐟𝟐 (𝛌𝐱) 𝐟𝟑 (𝛌𝐱)
cu relațiile următoare (Anexa K din NP 112:2014).
M 𝐟𝟑 (𝛌𝐱) 𝐟𝟒 (𝛌𝐱)
T 𝐟𝟒 (𝛌𝐱) 𝐟𝟏 (𝛌𝐱)

65
 Îndrumar de proiectare Fundații | Șef lucrări dr.ing. Florin BEJAN | 2019-2020

Determinarea valorilor forțelor fictive ...

V1 = ?
V2 = ?

TIC
V3 = ?
V4 = ?

Forța xi M T
λ xi f3(λ xi) f4(λ xi)
[kN] [m] [kNm] [kN]
V1
V2
P1
P2
...

N
Pn
Figura A5.3 Grinda de lungime infinită încărcată cu un V3
moment încovoietor V4
5.4.5. Grinda de lungime finită TOTAL 0,000 0,000

Grinda de lungime finită se calculează prin metoda forțelor
fictive folosind aceleași funcții din cazul grinzii de lungime
infinită.
Se consideră grinda de lungime finită care este
Figura A5.5 Tabel centralizator pentru calculul forțelor
virtuale Vi
Forțele 𝐕𝐢 , i = 1 ÷ 4, astfel obținute, se introduc în schema
de încărcare a grinzii de lungime finită iar calculul

EJA
deformațiilor și al eforturilor secționale se poate face
C
transformată în grindă infinită prin prelungirea fictivă a
capetelor A și B (Figura A5.4). Asupra grinzii de fundare
considerată ca grindă infinită acționează sistemul de
utilizând tabelele și diagramele pentru grinda infinită.

Calculul defomațiilor și eforturilor secționale în secțiunea ...

încărcări 𝐏𝐢 , i = 1 ÷ n, împreună cu forțele fictive 𝐕𝐢 , i = 1 ÷ X= m
4, amplasate de o parte și de cealaltă a grinzii cu valori Forța xi z θ M T
λxi
astfel determinate încât starea de eforturi și deformații din [kN] [m] [mm] [rad] [kNm] [kN]
grinda de lungime finită să nu se modifice. V1
V2
P1
A
P2
...
Pn
V3
V4
TOTAL

Figura A5.4 Schema de calcul pentru grinda de lungime Figura A5.6 Tabel centralizator pentru calculul
DID

finită deformațiilor și a eforturilor secționale într-o secțiune X

Utilizând funcțiile 𝐟𝟑 (𝛌𝐱𝐢 ) și 𝐟𝟒 (𝛌𝐱𝐢 ) definite anterior și Valorile calculate ale deformațiilor și a eforturilor secționale
impunând condițiile pentru capetele libere ale grinzii se se centralizează și se trasează diagramele
obțin patru ecuații liniare pentru determinarea valorilor corespunzătoare. Pe baza acestor rezultate se stabilesc
F. B
forțelor fictive. ariile de armare longitudinale și transversale ale grinzii.

Pentru simplificarea calculelor se alege distanța de la forța

fictivă 𝐕𝟏 la capătul A al grinzii astfel încât momentul
încovoietor să fie egal cu zero, iar punctul de aplicație
pentru forța fictivă 𝐕𝟐 astfel încât forța tăietoare
corespunzătoare în secțiunea A să fie egală cu zero.

În același mod se procedează și cu forțele 𝐕𝟑 și 𝐕𝟒 cu privire

la momentul și forța tăietoare în capătul B al grinzii.

𝐌𝐀 = 𝟎; 𝐓𝐀 = 𝟎; 𝐌𝐁 = 𝟎; 𝐓𝐁 = 𝟎

Distanțele de la capetele grinzii finite la punctele de

aplicație ale forțelor fictive pentru ca forțele fictive care apar
într-o ecuație să se anuleze alternativ se aleg astfel încât:
𝛑 𝛑 Figura A5.7 Trasarea diagramelor de moment încovoietor
𝐱𝟏 = 𝐱𝟒 = 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐟𝟑 ( ) = 𝟎
𝟒𝛌 𝟒 și forță tăietoare
𝛑 𝛑
𝐱𝟐 = 𝐱𝟑 = 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐟𝟒 ( ) = 𝟎
𝟐𝛌 𝟐

66
 Îndrumar de proiectare Fundații | Șef lucrări dr.ing. Florin BEJAN | 2019-2020

𝐩𝐩𝐥 = 𝐦𝐥 ∙ (𝛄 ∙ 𝐁 ∙ 𝐍𝟏 + 𝐪 ∙ 𝐍𝟐 + 𝐜 ∙ 𝐍𝟑 )
ANEXA 5.2 𝐩𝐩𝐥 = 𝟏, 𝟒 ∙ (𝟐𝟎 ∙ 𝐁 ∙ 𝟎, 𝟑𝟐𝟒 + 𝟐𝟎 ∙ 𝟏, 𝟏 ∙ 𝟐, 𝟐𝟗𝟕 + 𝟐𝟐 ∙ 𝟒, 𝟖𝟑𝟗)
𝐩𝐩𝐥 = 𝟗, 𝟏 ∙ 𝐁 + 𝟐𝟏𝟗, 𝟖

TIC
Exemplu de calcul o Condiția de verificare
𝐩𝐞𝐟𝐦𝐞𝐝 < 𝐩𝐩𝐥
Date de intrare 𝟐𝟎𝟑
< 𝟗, 𝟏 ∙ 𝐁 + 𝟐𝟏𝟗, 𝟖
(1) Caracteristicile terenului de fundare 𝐁
𝟐
𝟗, 𝟏 ∙ 𝐁 + 𝟐𝟏𝟗, 𝟖 ∙ 𝐁 − 𝟐𝟎𝟑 = 𝟎
o Valoarea caracteristică a greutății volumice 𝐁 = 𝟎, 𝟖𝟗 𝐦
𝛄𝐤 = 𝟐𝟎 𝐤𝐍/𝐦𝟑
o Valoarea caracteristică a unghiului de frecare Verificarea la starea limită ultimă
internă
𝛟𝐤 = 𝟏𝟓°
SLU-GEO

N
o Valoarea caracteristică a coeziunii (1) Caracteristicile geometrice ale secțiunii transversale a
𝐜𝐤 = 𝟐𝟐 𝐤𝐏𝐚 grinzii de fundare
o Modulul de deformație liniară
o Lățimea tălpii fundației (se mărește valoarea
𝐄𝐝𝐞𝐟 = 𝟏𝟎𝟎𝟎𝟎 𝐤𝐏𝐚
obținută cu 20% și se rotunjește în plus)
(2) Caracteristici grindă de fundare 𝐁 = 𝟏, 𝟏𝟎 𝐦
o Înălțimea grinzii de fundare
𝟏 𝟏
𝐇𝐜 = ( ÷ ) ∙ 𝐋𝟎 = (𝟏, 𝟎𝟎 ÷ 𝟐, 𝟎𝟎)𝐦
𝟑 𝟔

EJA
𝐇𝐜 = 𝟏, 𝟎𝟎 𝐦
C o Lățimea consolei grinzii de fundare
𝐁 𝐛𝐬
𝐋𝐜 = − − 𝐦𝐢𝐧(𝟎, 𝟎𝟓) =
𝟐 𝟐
𝟏, 𝟏𝟎 𝟎, 𝟒𝟎
𝟐
𝐋𝐜 = 𝟎, 𝟑𝟎 𝐦
−
𝟐
− 𝐦𝐢𝐧(𝟎, 𝟎𝟓)

o Grosimea tălpii grinzii de fundare

o Lungimea consolei 𝐥𝟏 = 𝟏, 𝟎 𝐦 𝐇𝐭 > 𝐋𝐜 ⇒ 𝐇𝐭 = 𝟎, 𝟑𝟎 𝐦
o Deschiderea 𝐥𝟐 = 𝟔, 𝟎 𝐦 o Aria secțiunii transversale
o Forțe axiale 𝐀 = 𝟎, 𝟔𝟖 𝐦𝟐
o Momentul de inerție al secțiunii transversale
A
Gruparea Gruparea
caracteristică fundamentală
𝐈 = 𝟎, 𝟎𝟓𝟗𝟐
N1 [kN] 750 1000 (2) Presiunea medie pe talpa fundației
N2 [kN] 1000 1400
N3 [kN] 1500 2000 o Greutatea grinzii de fundare
N4 [kN] 1500 2000 𝐆𝐟 = 𝛄𝐛 ∙ 𝐀 ∙ 𝐋 = 𝟐𝟓 ∙ 𝟎, 𝟔𝟖 ∙ 𝟑𝟐 = 𝟓𝟒𝟒 𝐤𝐍
N5 [kN] 1000 1400 o Greutatea umpluturii ce reazemă pe grinda de
N6 [kN] 750 1000
fundare
o Dimensiunile secțiunii transversale a stâlpului 𝐆𝐮 = 𝛄𝐮 ∙ [𝟐 ∙ 𝐋𝐜 ∙ (𝐃𝐟 − 𝐇𝐭 )] ∙ 𝐋
𝐛𝐬 = 𝟎, 𝟒𝟎 𝐦 𝐆𝐮 = 𝟏𝟖 ∙ [𝟐 ∙ 𝟎, 𝟑𝟎 ∙ (𝟏, 𝟎𝟎 − 𝟎, 𝟑𝟎)] ∙ 𝟑𝟐 = 𝟐𝟕𝟔 𝐤𝐍
DID

𝐥𝐬 = 𝟎, 𝟒𝟎 𝐦 o Rezultanta forțelor axiale

𝟔
Predimensionarea fundației 𝐕𝐄𝐝 = ∑ 𝐍𝐢(𝐆𝐅) + 𝛄𝐆 ∙ (𝐆𝐟 + 𝐆𝐮 )
𝐢=𝟏
F. B
(1) Adâncimea de fundare 𝐕𝐄𝐝 = 𝟖𝟖𝟎𝟎 + 𝟏, 𝟑𝟓 ∙ (𝟓𝟒𝟒 + 𝟐𝟕𝟔) = 𝟗𝟗𝟎𝟖 𝐤𝐍
𝐃𝐟 = 𝟏, 𝟏𝟎 𝐦 o Presiunea efectivă medie
(2) Lungimea tălpii fundației 𝐕𝐄𝐝 𝟗𝟗𝟎𝟖
𝐩𝐞𝐟,𝐦𝐞𝐝 = = = 𝟐𝟖𝟏 𝐤𝐏𝐚
𝐋 = 𝟑𝟐 𝐦 𝐁 ∙ 𝐋 𝟏, 𝟏 ∙ 𝟑𝟐

(3) Presiunea efectivă pe talpa fundației (3) Capacitatea portantă a terenului de fundare

o Rezultanta forțelor axiale o Valoarea de calcul a unghiului de frecare internă

𝟔 𝐭𝐚𝐧𝛟𝐤
𝛟𝐝 = 𝐚𝐭𝐚𝐧 ( ) = 𝟏𝟐, 𝟏𝟎°
𝐕𝐄𝐝 = ∑ 𝐍𝐢(𝐆𝐊) = 𝟔𝟓𝟎𝟎 𝐤𝐍 𝟏, 𝟐𝟓
𝐢=𝟏 o Valoarea de calcul a coeziunii
o Presiunea medie pe talpă 𝐜𝐤
𝐜𝐝 = = 𝟏𝟕, 𝟔𝟎 𝐤𝐏𝐚
𝐕𝐄𝐝 𝟔𝟓𝟎𝟎 𝟐𝟎𝟑 𝟏, 𝟐𝟓
𝐩𝐞𝐟 𝐦𝐞𝐝 = = =
𝐀 𝟑𝟐 ∙ 𝐁 𝐁 o Factorii capacității portante
o Coeficienții presiunii plastice 𝐍𝛄 = 𝟎, 𝟒𝟐𝟒
𝐍𝟏 = 𝟎, 𝟑𝟐𝟒 𝐍𝐪 = 𝟑, 𝟎𝟎𝟏
𝐍𝟐 = 𝟐, 𝟐𝟗𝟕 𝐍𝐜 = 𝟗, 𝟑𝟑𝟓
𝐍𝟑 = 𝟒, 𝟖𝟑𝟗
o Presiunea critică
𝐦𝐥 = 𝟏, 𝟒𝟎
𝐩𝐜𝐫 = 𝟐𝟑𝟓 𝐤𝐏𝐚
o Capacitatea portantă
o Presiunea plastică
𝐑 𝐝 = 𝐁 ∙ 𝐋 ∙ 𝐩𝐜𝐫 = 𝟖𝟐𝟕𝟏 𝐤𝐍

65
 Îndrumar de proiectare Fundații | Șef lucrări dr.ing. Florin BEJAN | 2019-2020

(4) Coeficientul de utilizare Determinarea valorilor forțelor fictive

𝐕𝐄𝐝 𝟗𝟗𝟎𝟖
𝚲𝟏 = ∙ 𝟏𝟎𝟎 = ∙ 𝟏𝟎𝟎 = 𝟏𝟐𝟎% − 𝐧𝐮 𝐬𝐞 𝐯𝐞𝐫𝐢𝐟𝐢𝐜ă‼!
𝐑𝐝 𝟖𝟐𝟕𝟏 V1 = 784,1

TIC
(5) Se modifică dimensiunile fundației V2 = 2174
𝐁 = 𝟏, 𝟓𝟎 𝐦 V3 = 2174
𝐇𝐜 = 𝟏, 𝟎𝟎 𝐦 V4 = 784,1
𝐋𝐜 = 𝟎, 𝟒𝟓 𝐦
𝐇𝐭 = 𝟎, 𝟓𝟎 𝐦 Forța xi M T
λ xi f3(λ xi) f4(λ xi)
𝐀 = 𝟏, 𝟎𝟓 𝐦𝟐 [kN] [m] [kNm] [kN]
𝐈 = 𝟎, 𝟎𝟕𝟓𝟒 𝐦𝟒 V1 784 -7,79 1,571 -0,208 0,000 -202,0 0,0
V2 2174 -3,89 0,785 0,000 0,322 0,0 -350,4
N1 1000 1,00 0,202 0,637 0,801 789,3 400,4
N2 1400 7,00 1,412 -0,202 0,038 -350,6 26,9

N
N3 2000 13,00 2,623 -0,099 -0,063 -245,5 -63,0
N4 2000 19,00 3,833 -0,003 -0,017 -7,1 -16,7
N5 1400 25,00 5,044 0,008 0,002 14,2 1,5
N6 1000 31,00 6,254 0,002 0,002 2,4 1,0
V3 2174 35,89 7,241 0,000 0,000 -0,5 0,4
V4 784 39,79 8,027 0,000 0,000 -0,4 0,0
TOTAL 0,000 0,000
(5) Se calculează deformațiile (𝑧 și 𝜃) și eforturile secționale

EJA
(6) Se repetă verificarea (𝑀 și 𝑇) în secțiunile caracteristice ale grinzii modificând
C𝚲𝟏 =
𝟏𝟎𝟑𝟓𝟒
𝐕𝐄𝐝 = 𝟏𝟎𝟑𝟓𝟒 𝐤𝐍
𝐑 𝐝 = 𝟏𝟏𝟑𝟔𝟎 𝐤𝐍
∙ 𝟏𝟎𝟎 = 𝟗𝟏% − 𝐬𝐞 𝐯𝐞𝐫𝐢𝐟𝐢𝐜ă‼!
valoarea lui X.
Calculul defomațiilor și eforturilor secționale în secțiunea ...

Forța
[kN]
xi
[m]
λ xi f1(λ xi) f2(λ xi) f3(λ xi) f4(λ xi)
z
[mm]
X = 0,000

θ
[rad]
m

M
[kNm]
T
[kN]
𝟏𝟏𝟑𝟔𝟎 V1 784 -7,79 1,571 0,208 0,208 -0,208 0,000 1,096 0,0004 -202,0 0,0
V2 2174 -3,89 0,785 0,645 0,322 0,000 0,322 9,426 0,0019 0,0 -350,4
P1 1000 1,00 0,202 0,964 0,164 0,637 0,801 6,486 0,0004 789,3 400,4
P2 1400 7,00 1,412 0,279 0,241 -0,202 0,038 2,627 0,0009 -350,6 26,9
Determinarea eforturilor în grinda P3 2000 13,00 2,623 -0,027 0,036 -0,099 -0,063 -0,364 0,0002 -245,5 -63,0
P4 2000 19,00 3,833 -0,030 -0,014 -0,003 -0,017 -0,410 -0,0001 -7,1 -16,7
de fundare (Metoda Winkler) P5
P6
1400
1000
25,00
31,00
5,044
6,254
-0,004
0,002
-0,006
0,000
0,008
0,002
0,002
0,002
-0,038 0,0000
0,013 0,0000
14,2
2,4
1,5
1,0
A
V3 2174 35,89 7,241 0,001 0,001 0,000 0,000 0,015 0,0000 -0,5 0,4
V4 784 39,79 8,027 0,000 0,000 0,000 0,000 0,001 0,0000 -0,4 0,0
TOTAL 18,85 0,0038 0,00 0,0
VARIANTA 1 - CALCUL EXCEL DOAR PENTRU
Calculul defomațiilor și eforturilor secționale în secțiunea ... X = 0,500 m
FORȚELE AXIALE - se va utiliza template-ul Excel
Forța xi z θ M T
λ xi f1(λ xi) f2(λ xi) f3(λ xi) f4(λ xi)
(1) Schema de calcul [kN] [m] [mm] [rad] [kNm] [kN]
V1 784 -8,29 1,672 0,168 0,187 -0,206 -0,019 0,886 0,0004 -200,0 7,4
V2 2174 -4,39 0,886 0,580 0,319 -0,059 0,261 8,479 0,0019 -158,1 -283,3
P1 1000 0,50 0,101 0,990 0,091 0,808 0,899 6,661 0,0002 1001,7 449,7
P2 1400 6,50 1,311 0,330 0,260 -0,191 0,069 3,103 0,0010 -331,9 48,4
P3 2000 12,50 2,522 -0,019 0,047 -0,112 -0,065 -0,252 0,0003 -277,6 -65,4
DID

P4 2000 18,50 3,732 -0,033 -0,013 -0,007 -0,020 -0,447 -0,0001 -16,2 -19,9
P5 1400 24,50 4,943 -0,005 -0,007 0,009 0,002 -0,050 0,0000 14,9 1,1
P6 1000 30,50 6,153 0,002 0,000 0,002 0,002 0,012 0,0000 3,0 1,1
V3 2174 35,39 7,141 0,001 0,001 0,000 0,001 0,016 0,0000 -0,2 0,6
V4 784 39,29 7,926 0,000 0,000 0,000 0,000 0,002 0,0000 -0,4 0,0
TOTAL 18,41 0,0037 35,07 139,7

Valoarea forței tăietoare pe reazem la stânga

F. B
Calculul defomațiilor și eforturilor secționale în secțiunea ... X = 1,000 m

(2) Coeficientul de pat Forța xi z θ M T

λ xi f1(λ xi) f2(λ xi) f3(λ xi) f4(λ xi)
[kN] [m] [mm] [rad] [kNm] [kN]
𝐤 𝐬 = 𝟏𝟎𝟎𝟎𝟎 𝐤𝐍/𝐦𝟐 /𝐦 V1 784 -8,79 1,773 0,132 0,166 -0,200 -0,034 0,698 0,0004 -194,8 13,3
V2 2174 -4,89 0,987 0,516 0,311 -0,106 0,205 7,548 0,0018 -284,5 -223,2
(3) Clasa de expunere: XC2 P1 1000 0,00 0,000 1,000 0,000 1,000 1,000 6,725 0,0000 1239,1 500,0
P2 1400 6,00 1,211 0,384 0,279 -0,174 0,105 3,615 0,0011 -301,6 73,6
o Clasa de rezistență: C20/25 P3 2000 12,00 2,421 -0,008 0,059 -0,125 -0,067 -0,109 0,0003 -310,7 -66,8
o Modulul de elasticitate al betonului P4 2000 18,00 3,632 -0,036 -0,012 -0,011 -0,023 -0,482 -0,0001 -27,0 -23,4
P5 1400 24,00 4,842 -0,007 -0,008 0,009 0,001 -0,064 0,0000 15,3 0,7
P6 1000 30,00 6,053 0,002 -0,001 0,003 0,002 0,012 0,0000 3,5 1,1
𝐄 = 𝟑𝟎. 𝟎𝟎𝟎. 𝟎𝟎𝟎 𝐤𝐍/𝐦𝟐 V3 2174 34,89 7,040 0,001 0,001 0,000 0,001 0,018 0,0000 0,1 0,7
V4 784 38,79 7,825 0,000 0,000 0,000 0,000 0,002 0,0000 -0,4 0,0
𝟒 𝐤 ∙𝐁 TOTAL 17,96 0,0035 139,18 276,1
𝐬
𝛌=√ = 𝟎, 𝟐𝟎𝟏𝟖 Valoarea forței tăietoare pe reazem la dreapta
𝟒∙𝐄∙𝐈 Calculul defomațiilor și eforturilor secționale în secțiunea ... X = 1,001 m

(4) Poziția forțelor fictive V1 , V2 , V3 și V4

Forța xi z
𝛑 λ xi f1(λ xi) f2(λ xi) f3(λ xi) f4(λ xi)
[mm]
θ M T
𝐱𝟏 = 𝐱𝟒 = = 𝟕, 𝟕𝟗 𝐦 [kN] [m] [rad] [kNm] [kN]
𝟐𝛌 V1 784 -8,79 1,773 0,132 0,166 -0,200 -0,034 0,698 0,0004 -194,8 13,4
𝐱𝟏 V2 2174 -4,89 0,987 0,516 0,311 -0,106 0,205 7,546 0,0018 -284,7 -223,1
𝐱𝟐 = 𝐱𝟑 = = 𝟑, 𝟖𝟗 𝐦 P1 1000 0,00 0,000 1,000 0,000 1,000 1,000 6,725 0,0000 1238,6 -499,9
𝟐 P2 1400 6,00 1,210 0,384 0,279 -0,174 0,105 3,616 0,0011 -301,5 73,6
(5) Se determină valorile forțelor fictive printr-un procedeu P3 2000 12,00 2,421 -0,008 0,059 -0,125 -0,067 -0,109 0,0003 -310,7 -66,8
iterativ modificând 𝑉1 și 𝑉2 până când se îndeplinesc P4 2000 18,00 3,631 -0,036 -0,012 -0,011 -0,023 -0,482 -0,0001 -27,0 -23,4
P5 1400 24,00 4,842 -0,007 -0,008 0,009 0,001 -0,064 0,0000 15,3 0,7
condițiile: 𝑀 = 0 și 𝑇 = 0. P6 1000 30,00 6,052 0,002 -0,001 0,003 0,002 0,012 0,0000 3,5 1,1
V3 2174 34,89 7,040 0,001 0,001 0,000 0,001 0,018 0,0000 0,1 0,7
V4 784 38,78 7,825 0,000 0,000 0,000 0,000 0,002 0,0000 -0,4 0,0
TOTAL 17,96 0,0035 138,5 -723,6

66
 Îndrumar de proiectare Fundații | Șef lucrări dr.ing. Florin BEJAN | 2019-2020
Calculul defomațiilor și eforturilor secționale în secțiunea ... X = 2,000 m Calculul defomațiilor și eforturilor secționale în secțiunea ... X = 4,000 m

Forța xi z θ M T Forța xi z θ M T
λ xi f1(λ xi) f2(λ xi) f3(λ xi) f4(λ xi) λ xi f1(λ xi) f2(λ xi) f3(λ xi) f4(λ xi)
[kN] [m] [mm] [rad] [kNm] [kN] [kN] [m] [mm] [rad] [kNm] [kN]
V1 784 -9,79 1,974 0,073 0,128 -0,182 -0,055 0,386 0,0003 -177,0 21,4 V1 784 -11,79 2,378 -0,003 0,064 -0,131 -0,067 -0,015 0,0001 -127,4 26,3

TIC
V2 2174 -5,89 1,189 0,396 0,283 -0,169 0,114 5,791 0,0017 -455,5 -123,4 V2 2174 -7,89 1,592 0,199 0,203 -0,208 -0,004 2,909 0,0012 -559,7 4,8
P1 1000 -1,00 0,202 0,964 0,164 0,637 0,801 6,486 0,0004 789,3 -400,4 P1 1000 -3,00 0,605 0,760 0,311 0,138 0,449 5,108 0,0008 171,4 -224,5
P2 1400 5,00 1,009 0,503 0,309 -0,114 0,194 4,735 0,0012 -198,2 136,0 P2 1400 3,00 0,605 0,760 0,311 0,138 0,449 7,151 0,0012 240,0 314,3
P3 2000 11,00 2,219 0,021 0,087 -0,152 -0,066 0,282 0,0005 -377,4 -65,6 P3 2000 9,00 1,816 0,118 0,158 -0,197 -0,039 1,592 0,0009 -489,0 -39,5
P4 2000 17,00 3,430 -0,040 -0,009 -0,022 -0,031 -0,542 0,0000 -54,2 -31,1 P4 2000 15,00 3,026 -0,043 0,006 -0,054 -0,048 -0,573 0,0000 -133,2 -48,2
P5 1400 23,00 4,640 -0,010 -0,010 0,009 -0,001 -0,097 0,0000 15,5 -0,5 P5 1400 21,00 4,237 -0,019 -0,013 0,006 -0,007 -0,183 0,0000 10,8 -4,6
P6 1000 29,00 5,851 0,001 -0,001 0,004 0,003 0,009 0,0000 4,7 1,3 P6 1000 27,00 5,447 0,000 -0,003 0,006 0,003 -0,002 0,0000 7,5 1,4
V3 2174 33,89 6,838 0,001 0,001 0,000 0,001 0,022 0,0000 0,9 1,0 V3 2174 31,89 6,434 0,002 0,000 0,001 0,002 0,027 0,0000 3,6 1,7
V4 784 37,79 7,623 0,001 0,000 0,000 0,000 0,003 0,0000 -0,4 0,0 V4 784 35,79 7,220 0,001 0,001 0,000 0,000 0,005 0,0000 -0,2 0,2
TOTAL 17,08 0,0039 -452,2 -461,2 TOTAL 16,02 0,0042 -876,1 31,9
Calculul defomațiilor și eforturilor secționale în secțiunea ... X = 3,000 m Calculul defomațiilor și eforturilor secționale în secțiunea ... X = 5,000 m

Forța xi z θ M T Forța xi z θ M T
λ xi f1(λ xi) f2(λ xi) f3(λ xi) f4(λ xi) λ xi f1(λ xi) f2(λ xi) f3(λ xi) f4(λ xi)
[kN] [m] [mm] [rad] [kNm] [kN] [kN] [m] [mm] [rad] [kNm] [kN]
V1 784 -10,79 2,176 0,029 0,093 -0,158 -0,065 0,152 0,0002 -153,4 25,3 V1 784 -12,79 2,580 -0,024 0,040 -0,105 -0,064 -0,125 0,0001 -101,6 25,1

N
V2 2174 -6,89 1,391 0,289 0,245 -0,200 0,045 4,232 0,0014 -539,5 -48,5 V2 2174 -8,89 1,794 0,125 0,162 -0,199 -0,037 1,832 0,0010 -536,0 40,0
P1 1000 -2,00 0,404 0,877 0,262 0,352 0,614 5,895 0,0007 436,2 -307,2 P1 1000 -4,00 0,807 0,631 0,322 -0,014 0,309 4,243 0,0009 -16,9 -154,3
P2 1400 4,00 0,807 0,631 0,322 -0,014 0,309 5,940 0,0012 -23,7 216,0 P2 1400 2,00 0,404 0,877 0,262 0,352 0,614 8,253 0,0010 610,7 430,0
P3 2000 10,00 2,018 0,062 0,120 -0,177 -0,057 0,840 0,0007 -439,6 -57,5 P3 2000 8,00 1,614 0,190 0,199 -0,208 -0,009 2,560 0,0011 -514,3 -8,6
P4 2000 16,00 3,228 -0,043 -0,003 -0,036 -0,039 -0,577 0,0000 -89,4 -39,5 P4 2000 14,00 2,825 -0,038 0,018 -0,075 -0,056 -0,509 0,0001 -185,6 -56,4
P5 1400 22,00 4,439 -0,015 -0,011 0,008 -0,003 -0,137 0,0000 14,2 -2,2 P5 1400 20,00 4,035 -0,025 -0,014 0,003 -0,011 -0,234 -0,0001 4,7 -7,8
P6 1000 28,00 5,649 0,001 -0,002 0,005 0,003 0,005 0,0000 6,1 1,4 P6 1000 26,00 5,246 -0,002 -0,005 0,007 0,003 -0,013 0,0000 8,9 1,3
V3 2174 32,89 6,636 0,002 0,000 0,001 0,001 0,025 0,0000 2,1 1,3 V3 2174 30,89 6,233 0,002 0,000 0,002 0,002 0,027 0,0000 5,6 2,1
V4 784 36,79 7,422 0,001 0,001 0,000 0,000 0,004 0,0000 -0,3 0,1 V4 784 34,79 7,018 0,001 0,001 0,000 0,001 0,007 0,0000 0,1 0,3
TOTAL 16,38 0,0042 -787,2 -210,6 TOTAL 16,04 0,0040 -724,3 271,9

Momentul maxim în câmp pe prima deschidere se

determină în secțiunea unde se anulează forța tăietoare Calculul defomațiilor și eforturilor secționale în secțiunea ... X = 6,000 m

Calculul defomațiilor și eforturilor secționale în secțiunea ... X = 3,867 m

EJA
Forța xi z θ M T
λ xi f1(λ xi) f2(λ xi) f3(λ xi) f4(λ xi)
[kN] [m] [mm] [rad] [kNm] [kN]

V1
V2
P1
P2
C
Forța
[kN]
xi
[m]
λ xi f1(λ xi) f2(λ xi)

784 -11,65 2,351 0,001 0,068

2174 -7,76 1,566 0,210 0,209
1000 -2,87 0,578 0,776 0,307
1400 3,13 0,632 0,743 0,314
f3(λ xi)

-0,135
-0,208
0,163
0,115
f4(λ xi)

-0,067
0,001
0,470
0,429
z
[mm]
0,004
3,070
5,219
6,994
θ
[rad]
0,0001
0,0012
0,0008
0,0012
M
[kNm]
-130,9
-560,0
201,9
199,2
T
[kN]
26,3
-1,2
-234,8
300,2
V1
V2
P1
P2
P3
784 -13,79 2,781 -0,036 0,022
2174 -9,89 1,996 0,068 0,124
1000 -5,00 1,009 0,503 0,309
1400 1,00 0,202 0,964 0,164
2000 7,00 1,412 0,279 0,241
-0,080
-0,180
-0,114
0,637
-0,202
-0,058
-0,056
0,194
0,801
0,038
-0,191 0,0000
0,990 0,0007
3,382 0,0008
9,081 0,0006
3,752 0,0013
-77,6
-484,4
-141,6
1105,0
-500,8
22,7
60,9
-97,2
560,5
38,5
P4 2000 13,00 2,623 -0,027 0,036 -0,099 -0,063 -0,364 0,0002 -245,5 -63,0
P3 2000 9,13 1,843 0,110 0,153 -0,195 -0,043 1,481 0,0008 -483,6 -42,5
P5 1400 19,00 3,833 -0,030 -0,014 -0,003 -0,017 -0,287 -0,0001 -5,0 -11,7
P4 2000 15,13 3,053 -0,043 0,004 -0,051 -0,047 -0,576 0,0000 -126,9 -47,0
P6 1000 25,00 5,044 -0,004 -0,006 0,008 0,002 -0,027 0,0000 10,2 1,0
P5 1400 21,13 4,264 -0,019 -0,013 0,007 -0,006 -0,177 0,0000 11,4 -4,3
V3 2174 29,89 6,031 0,002 -0,001 0,003 0,002 0,025 0,0000 7,9 2,5
P6 1000 27,13 5,474 0,000 -0,003 0,006 0,003 -0,001 0,0000 7,3 1,4
V4 784 33,79 6,816 0,002 0,001 0,000 0,001 0,008 0,0000 0,4 0,4
V3 2174 32,03 6,461 0,002 0,000 0,001 0,002 0,027 0,0000 3,4 1,7
V4 TOTAL 16,37 0,0037 -331,4 514,7
784 35,92 7,247 0,001 0,001 0,000 0,000 0,005 0,0000 -0,2 0,2
TOTAL 16,05 0,0042 -878,3 0,0
A
(6) Se centralizează rezultatele și se trasează diagramele pentru moment încovoietor și forță tăietoare.
REZULTATELE CALCULULUI ANALITIC

x z θ M T
[m] [mm] [rad] [kNm] [kN]
0,000 18,85 0,0038 0 0
0,500 18,41 0,0037 35 140
1,000 17,96 0,003 139 276
DID

1,001 17,96 0,003 139 -724

2,000 17,08 0,0039 -452 -461
3,000 16,38 0,0042 -787 -211
3,867 16,05 0,0042 -878 0
4,000 16,02 0,0042 -876 32
F. B
5,000 16,04 0,0040 -724 272
6,000 16,37 0,0037 -331 515
7,000 16,84 0,003 307 764
7,001 16,84 0,003 307 -636
8,000 17,27 0,0037 -202 -380
9,000 17,77 0,0041 -451 -118
9,439 18,05 0,0042 -477 0
10,000 18,47 0,0042 -434 154
11,000 19,34 0,0041 -140 437
12,000 20,27 0,0036 444 734
13,000 20,99 0,003 1333 1044
13,001 20,99 0,003 1333 -956
14,000 21,26 0,0037 535 -638
15,000 21,28 0,0042 57 -319
16,000 21,27 0,0044 -103 0
17,000 21,28 0,0042 57 319
18,000 21,26 0,0037 535 638
19,000 20,99 0,003 1333 956
19,001 20,99 0,003 1333 -1044

67
 Îndrumar de proiectare Fundații | Șef lucrări dr.ing. Florin BEJAN | 2019-2020

VARIANTA 2 - CALCUL FEM (AxisVM)

(1) Definirea materialului

TIC
N
(2) Definirea secțiunii

EJA
A C
DID
F. B

(3) Definirea geometriei și a încărcărilor

66
 Îndrumar de proiectare Fundații | Șef lucrări dr.ing. Florin BEJAN | 2019-2020

(4) Definirea reazemului elastic

𝐊 𝐳 = 𝐤 𝐬 ∙ 𝐁 = 𝟏𝟎𝟎𝟎𝟎 ∙ 𝟏, 𝟓𝟎 = 𝟏𝟓𝟎𝟎𝟎 𝐤𝐍/𝐦/𝐦

TIC
N
EJA
C
(5) Calculul static

(6) Rezultate
A
DID
F. B

67
 Îndrumar de proiectare Fundații | Șef lucrări dr.ing. Florin BEJAN | 2019-2020

𝛚 = 𝟎, 𝟎𝟏𝟒
Calculul grinzii la încovoiere
𝐀𝐚𝐬 = 𝟐𝟒𝟗 𝐦𝐦𝟐
(armături longitudinale)

TIC
𝛒𝐦𝐢𝐧 = 𝟎, 𝟐 %
(1) Materiale
o Armarea efectivă: 4Ø20
o Clasa de expunere: XC2 𝐀𝐚𝐬,𝐞𝐟 = 𝟏𝟐𝟓𝟕 𝐦𝐦𝟐
o Clasa structurală: S4
o Beton: C20/25 𝛒𝐞𝐟 = 𝟎, 𝟐𝟐%
𝐟𝐜𝐤 = 𝟐𝟎 𝐌𝐏𝐚
(6) Armare jos pe primul reazem
o Armare longitudinală: B500A
𝐟𝐲𝐤 = 𝟓𝟎𝟎 𝐌𝐏𝐚 o Moment maxim pe primul reazem
o Acoperire cu beton 𝐌𝐄𝐝 = 𝟏𝟑𝟗 𝐤𝐍𝐦

N
𝐜𝐧𝐨𝐦 = 𝟑𝟎 𝐦𝐦
o Aria de armare necesară
(2) Geometria secțiunii transversale
𝛍 = 𝟎, 𝟎𝟏𝟗
o Înălțimea secțiunii transversale
𝐡 = 𝟏𝟎𝟎𝟎 𝐦𝐦 𝛚 = 𝟎, 𝟎𝟏𝟗
o Înălțimea utilă a secțiunii
𝐀𝐚𝐢 = 𝟑𝟑𝟖 𝐦𝐦𝟐
𝐇𝟎 = 𝟗𝟕𝟎 𝐦𝐦
o Lățimea secțiunii transversale 𝛒𝐦𝐢𝐧 = 𝟎, 𝟐 %
𝐛 = 𝟔𝟎𝟎 𝐦𝐦
o Armarea efectivă: 4Ø20

EJA
o Grosimea tălpii 𝐀𝐚𝐢,𝐞𝐟 = 𝟏𝟐𝟓𝟕 𝐦𝐦𝟐

o
C 𝐇𝐭 = 𝟓𝟎𝟎 𝐦𝐦
Lățimea tălpii
𝐁 = 𝟏𝟓𝟎𝟎 𝐦𝐦
𝛒𝐞𝐟 = 𝟎, 𝟐𝟐%

(7) Armare jos pe al doilea reazem

(3) Armare sus pe prima deschidere o Moment maxim pe primul reazem
o Moment maxim pe prima deschidere 𝐌𝐄𝐝 = 𝟑𝟎𝟕 𝐤𝐍𝐦
𝐌𝐄𝐝 = 𝟖𝟕𝟖 𝐤𝐍𝐦 o Aria de armare necesară
o Aria de armare necesară 𝛍 = 𝟎, 𝟎𝟒𝟐
A
𝛍 = 𝟎, 𝟏𝟏𝟗
𝛚 = 𝟎, 𝟎𝟒𝟑
𝛚 = 𝟎, 𝟏𝟐𝟕
𝐀𝐚𝐢 = 𝟕𝟓𝟐 𝐦𝐦𝟐
𝐀𝐚𝐬 = 𝟐𝟐𝟒𝟔 𝐦𝐦𝟐
𝛒𝐦𝐢𝐧 = 𝟎, 𝟐 %
𝛒𝐦𝐢𝐧 = 𝟎, 𝟐 % o Armarea efectivă: 4Ø20
o Armarea efectivă: 4Ø28 𝐀𝐚𝐢,𝐞𝐟 = 𝟏𝟐𝟓𝟕 𝐦𝐦𝟐
𝐀𝐚𝐬,𝐞𝐟 = 𝟐𝟒𝟔𝟑 𝐦𝐦𝟐
DID

𝛒𝐞𝐟 = 𝟎, 𝟐𝟐%
𝛒𝐞𝐟 = 𝟎, 𝟒𝟐%
(8) Armare jos pe al treilea reazem
(4) Armare sus pe a doua deschidere o Moment maxim pe primul reazem
o Moment maxim pe a doua deschidere
F. B
𝐌𝐄𝐝 = 𝟏𝟑𝟑𝟑 𝐤𝐍𝐦
𝐌𝐄𝐝 = 𝟒𝟕𝟕 𝐤𝐍𝐦 o Aria de armare necesară
o Aria de armare necesară 𝛍 = 𝟎, 𝟏𝟖𝟑
𝛍 = 𝟎, 𝟎𝟔𝟓
𝛚 = 𝟎, 𝟐𝟎𝟑
𝛚 = 𝟎, 𝟎𝟔𝟕
𝐀𝐚𝐢 = 𝟑𝟓𝟓𝟎 𝐦𝐦𝟐
𝐀𝐚𝐬 = 𝟏𝟏𝟖𝟐 𝐦𝐦𝟐
𝐩𝐦𝐢𝐧 = 𝟎, 𝟐 %
𝛒𝐦𝐢𝐧 = 𝟎, 𝟐 % o Armarea efectivă: 4Ø20 + 4Ø28
o Armarea efectivă: 4Ø20 𝐀𝐚𝐢,𝐞𝐟 = 𝟑𝟕𝟐𝟎 𝐦𝐦𝟐
𝐀𝐚𝐬,𝐞𝐟 = 𝟏𝟐𝟓𝟕 𝐦𝐦𝟐 𝐩𝐞𝐟 = 𝟎, 𝟔𝟓%
𝛒𝐞𝐟 = 𝟎, 𝟐𝟐%
Calculul grinzii la forfecare (etrieri)
(5) Armare sus pe a treia deschidere
o Moment maxim pe a doua deschidere (1) Materiale

𝐌𝐄𝐝 = 𝟏𝟎𝟑 𝐤𝐍𝐦 o Beton: C20/25

𝐟𝐜𝐤 = 𝟐𝟎 𝐌𝐏𝐚
o Aria de armare necesară 𝐟𝐜𝐝 = 𝟏𝟑, 𝟑𝟑 𝐌𝐏𝐚
𝛍 = 𝟎, 𝟎𝟏𝟒 o Coeficientul de reducere a rezistenței betonului
fisurat la forfecare

65
 Îndrumar de proiectare Fundații | Șef lucrări dr.ing. Florin BEJAN | 2019-2020

𝐟𝐜𝐤
𝛎𝟏 = 𝛎 = 𝟎, 𝟔 ∙ (𝟏 − ) = 𝟎, 𝟔𝟏𝟔 𝟏 𝟐 ∙ 𝐕𝐄𝐝
𝟐𝟓𝟎 𝛉= ∙ 𝐚𝐫𝐜𝐬𝐢𝐧 = 𝟖, 𝟑𝟓°
𝟐 (𝛂𝐜𝐰 ∙ 𝛎𝟏 ∙ 𝐟𝐜𝐝 ) ∙ 𝐛 ∙ 𝐳
o Coeficientul care ține seama de starea de efort în

TIC
fibra comprimată 𝟐𝟏, 𝟖° < 𝛉 < 𝟒𝟓°
𝛂𝐜𝐰 = 𝟏
o armături: 2Ø8
o distanța dinte etrieri
o Etrieri: B500A 𝐀𝐬,𝐰
𝐟𝐲𝐰𝐤 = 𝟐𝟓𝟓 𝐌𝐏𝐚 𝐬= ∙ 𝐳 ∙ 𝐟𝐲𝐰𝐝 ∙ 𝐜𝐨𝐭𝛉
𝐕𝐄𝐝
𝐟𝐲𝐰𝐝 = 𝟒𝟑𝟓 𝐌𝐏𝐚 𝟐𝟎𝟏
𝐬= ∙ 𝟖𝟒𝟔 ∙ 𝐜𝐨 𝐭(𝟐𝟏, 𝟖°) = 𝟐𝟒𝟐 𝐦𝐦
(2) Geometrie 𝟕𝟔𝟒𝟎𝟎𝟎
𝐬𝐞𝐟 = 𝟐𝟎𝟎 𝐦𝐦
o Înălțimea secțiunii transversale 𝐀𝐬,𝐰 𝟐𝟎𝟏
𝐡 = 𝟏𝟎𝟎𝟎 𝐦𝐦 𝛒𝐰 = ∙ 𝟏𝟎𝟎𝟎 = = 𝟏, 𝟔𝟕𝟔‰
𝐬 ∙ 𝐛𝐰 𝟐𝟎𝟎 ∙ 𝟔𝟎𝟎

N
o Lățimea secțiunii transversale
(5) Armare în reazemul 3
𝐛𝐰 = 𝟔𝟎𝟎 𝐦𝐦
o Acoperire cu beton o Forța tăietoare
𝐜𝐧𝐨𝐦 = 𝟑𝟎 𝐦𝐦 𝐕𝐄𝐝 = 𝟏𝟎𝟒𝟒 𝐤𝐍
o Înălțimea utilă a secțiunii de beton o Unghiul între biela comprimată și axul grinzii
𝐡𝟎 = 𝟗𝟒𝟎 𝐦𝐦 perpendicular pe direcția forței tăietoare
o Brațul de pârghie al forțelor interne 𝟏 𝟐 ∙ 𝐕𝐄𝐝
𝛉= ∙ 𝐚𝐫𝐜𝐬𝐢𝐧 = 𝟏𝟏, 𝟓𝟔°
𝐳 = 𝟎, 𝟗 ∙ 𝐡𝟎 = 𝟖𝟒𝟔 𝐦𝐦 𝟐 (𝛂𝐜𝐰 ∙ 𝛎𝟏 ∙ 𝐟𝐜𝐝 ) ∙ 𝐛 ∙ 𝐳

EJA
(3) Armarea minimă 𝟐𝟏, 𝟖° < 𝛉 < 𝟒𝟓°
o
CCoeficientul minim de armare

𝛒𝐰,𝐦𝐢𝐧 = 𝐦𝐚𝐱 {
𝟎, 𝟎𝟎𝟏
√𝐟𝐜𝐤
o
o
armături: 2Ø8
distanța dinte etrieri
𝐀𝐬,𝐰
𝐬= ∙ 𝐳 ∙ 𝐟𝐲𝐰𝐝 ∙ 𝐜𝐨𝐭𝛉
𝟎, 𝟎𝟖 ∙ 𝐕𝐄𝐝
𝐟𝐲𝐤 𝟐𝟎𝟏
𝐬= ∙ 𝟖𝟒𝟔 ∙ 𝐜𝐨 𝐭(𝟐𝟏, 𝟖°) = 𝟏𝟕𝟕 𝐦𝐦
𝛒𝐰,𝐦𝐢𝐧 = 𝐦𝐚𝐱(𝟎, 𝟎𝟎𝟏; 𝟎, 𝟎𝟎𝟎𝟕𝟐) = 𝟏‰ 𝟏𝟎𝟒𝟒𝟎𝟎𝟎
𝐬𝐞𝐟 = 𝟏𝟓𝟎 𝐦𝐦
o Tip etrieri: etrieri dubli închiși (4 ramuri) 𝐀𝐬,𝐰 𝟐𝟎𝟏
𝛒𝐰 = ∙ 𝟏𝟎𝟎𝟎 = = 𝟐, 𝟐𝟑𝟒‰
o Distanța maximă dintre etrieri: 300 mm 𝐬 ∙ 𝐛𝐰 𝟏𝟓𝟎 ∙ 𝟔𝟎𝟎
A
o Distanța minimă dintre etrieri: 50 mm
(3) Armare în câmp
o Armare constructivă: 2Ø8/300
𝛑 ∙ Ø𝟐
𝐀𝐬𝐰 = 𝟒 ∙ = 𝟐𝟎𝟏 𝐦𝐦𝟐
𝟒
𝐀𝐬,𝐰 𝟐𝟎𝟏
𝛒𝐰 = ∙ 𝟏𝟎𝟎𝟎 = = 𝟏, 𝟏𝟕𝟕‰
𝐬 ∙ 𝐛𝐰 𝟑𝟎𝟎 ∙ 𝟔𝟎𝟎
DID

(4) Armare în reazemul 1

o Forța tăietoare
𝐕𝐄𝐝 = 𝟕𝟐𝟒 𝐤𝐍
F. B
o Unghiul între biela comprimată și axul grinzii
perpendicular pe direcția forței tăietoare
𝟏 𝟐 ∙ 𝐕𝐄𝐝
𝛉= ∙ 𝐚𝐫𝐜𝐬𝐢𝐧 = 𝟕, 𝟗𝟎°
𝟐 (𝛂𝐜𝐰 ∙ 𝛎𝟏 ∙ 𝐟𝐜𝐝 ) ∙ 𝐛 ∙ 𝐳

𝟐𝟏, 𝟖° < 𝛉 < 𝟒𝟓°

o armături: 2Ø8
o distanța dinte etrieri
𝐀𝐬,𝐰
𝐬= ∙ 𝐳 ∙ 𝐟𝐲𝐰𝐝 ∙ 𝐜𝐨𝐭𝛉
𝐕𝐄𝐝
𝟐𝟎𝟏
𝐬= ∙ 𝟖𝟒𝟔 ∙ 𝐜𝐨 𝐭(𝟐𝟏, 𝟖°) = 𝟐𝟓𝟓 𝐦𝐦
𝟕𝟐𝟒𝟎𝟎𝟎
𝐬𝐞𝐟 = 𝟐𝟓𝟎 𝐦𝐦
𝐀𝐬,𝐰 𝟐𝟎𝟏
𝛒𝐰 = ∙ 𝟏𝟎𝟎𝟎 = = 𝟏, 𝟑𝟒𝟎‰
𝐬 ∙ 𝐛𝐰 𝟐𝟓𝟎 ∙ 𝟔𝟎𝟎

(5) Armare în reazemul 2

o Forța tăietoare
𝐕𝐄𝐝 = 𝟕𝟔𝟒 𝐤𝐍
o Unghiul între biela comprimată și axul grinzii
perpendicular pe direcția forței tăietoare

66
 Îndrumar de proiectare Fundații | Șef lucrări dr.ing. Florin BEJAN | 2019-2020

TIC
N
EJA
A C
DID
F. B

65