REFERAT DE SINTEZĂ

PRACTICĂ PROFRSIONALĂ

ANUL I. IMGN, Sem I

Student: Neagoș Silviu-Gabriel
 INTRODUCERE

În România utilizarea țevilor din polietilenă pentru construirea rețelelor de distribuție

gaze naturale este de dată relativ recentă şi, din această cauză, şi experienţa în domeniu este
redusă.
Primele sisteme de distribuţie gaze din PEHD au fost construite în,ţara noastră pe baza
unor proiecte ale B.C. Gas Canada, în cadrul programului de reabilitare a sistemului petrolier,
finanţat de Banca Mondială, acesta cuprinzând cca. 1.000 km de conductă.
Pe măsura multiplicării surselor de finanţare şi a dezvoltării bugetelor administraţiilor
locale, a crescut şi interesul firmelor pentru construirea sistemelor de distribuţie gaze din ţevi
de PEHD.
Accesul la energie reprezintă, indiferent de treapta de dezvoltare, forma de proprietate,
organizarea administrativ-teritorială sau orice alt criteriu, una din preocupările de bază ale
oricărei societăţi.
Indiferent de forma primară în care există resursele energetice :cărbune, ţiţei, gaze
naturale etc., nimeni nu trebuie să uite că acestea sunt resurse energetice neregenerabile,
obligând astfel utilizatorul să creeze condiţii pentru utilizarea lor la randamente cât mai
ridicate.
România a fost recunoscută ca o ţară cu o bogată zestre energetică, ea figurând printre
statele cu vechime şi experienţă în domeniul producţiei, transportului, distribuţiei şi utilizării
gazelor naturale. Acest eveniment a fost determinat, pe de o parte, de descoperirea şi punerea
în exploatare a zăcămintelor de gaze naturale, iar pe de altă parte de dezvoltarea sectorului de
distribuţie şi utilizare a acestora.
Transformările structurale ale societăţii româneşti în această perioadă, stabilirea
competenţelor şi responsabilităţilor în realizarea anumitor segmente din acest proces deosebit
de complex au condus, nu de puţine ori la înţelegerea greşită sau incompletă a problematicii,
interpretări eronate ale unor situaţii concrete, precum şi la piedici în realizarea progresului
tehnic şi economic .
Demonstrate fiind avantajele utilizării gazelor naturale, atât în industrie cât şi în sectorul
rezidenţial, activitatea de distribuţie a cunoscut o dezvoltare dinamică, sub diverse forme de
organizare, determinată de evoluţia istorică şi social-economică a societăţii. Această
dezvoltare a determinat, în mod logic, şi evoluţia sub aspect tehnic a problematicii, cât şi sub
aspectul legislativ şi reglementar în domeniu.
Dacă, înainte de 1989, alocarea debitelor de gaze naturale consumului casnic şi
rezidenţial era limitată din considerente politice, după acest moment se poate remarca o cu
totul altă abordare a problematicii în distribuţia gazelor naturale. Alocarea debitelor de gaze
cu precădere consumului casnic a determinat creşterea numărului de consumatori şi, implicit,
a lungimii reţelelor de conducte din sistemul de distribuţie.
Fenomenul de extindere a sistemelor de distribuţie a luat o amploare deosebită
începând cu anul 1992 când, în baza HGR nr.138 / 1992 au demarat acţiunile de înfiinţare de
noi distribuţii de gaze naturale.
Concomitent cu acestea, în mod logic, au luat amploare activităţile ce concură la
realizarea, punerea în funcţiune şi exploatarea investiţiilor realizate în domeniu.
Elaborarea de documentaţii tehnice cum ar fi proiectele tehnice sau studii de
fezabilitate, avizarea tehnică a acestora, introducerea produselor şi tehnologiilor moderne,
realizarea fizică a lucrărilor de investiţii au condus la necesitatea elaborării de noi acte
legislative şi reglementări tehnice în domeniu.
 In 14 iulie 2004 apare Legea Gazelor , lege care stabileste cadrul legal necesar pentru
desfasurarea activitatiilor specifice sectorului gazelor natural , in conditii de competitivitate si
transparenta.
Obiectivele şi principiile acestei legi sunt:
 siguranţa şi continuitatea în alimentarea cu gaze naturale a consumatorilor;
 eficienţa economică, în general, şi eficiența energetică, în special;
 protecţia mediului;
 protejarea intereselor legitime ale consumatorilor;
 promovarea şi asigurarea concurenţei pe piaţa de gaze naturale;
 armonizarea legislaţiei naţionale cu legislaţia comunitară în domeniu, cu respectarea
principiului subsidiarităţii;
 transparenţa preţurilor şi a tarifelor reglementate la gazele naturale;
 dezvoltarea sectorului gazelor naturale în condiţii de eficienţă economică şi protecţie a
mediului;
 asigurarea accesului nediscriminatoriu la sursele de gaze naturale;
 interconectarea Sistemului naţional de transport al gazelor naturale la sistemele
europene;
 asigurarea condiţiilor necesare pentru continuarea liberalizării pieţei gazelor naturale
şi a accesului nediscriminatoriu al terţilor la conductele din amonte, depozitele de
înmagazinare, sistemele de transport şi de distribuţie a gazelor naturale;
 operarea instalaţiilor tehnologice de suprafaţă din câmpurile de producţie, a
depozitelor de înmagazinare, a sistemelor de transport şi de distribuţie a gazelor
naturale, în condiţii de siguranţă şi eficienţă;
 asigurarea capacităţii de înmagazinare a gazelor naturale atât pentru nevoile curente,
cât şi pentru cele strategice.
Aceste evenimente au impus, în mod natural, perfecţionarea şi specializarea personalului,
precum şi apariţia unor noi organizaţii având drept scop tocmai realizarea scopurilor mai sus
amintite.
De la apariţia şi dezvoltarea ei, aşa cum s-a amintit mai sus, distribuţia gazelor
naturale a fost o activitate cu caracter preponderent de prestare de servicii către consumator
( industrie, populaţie, instituţii etc.), iar proprietarul a fost dictat de perioada istorică analizată.
Activitatea de distributie a gazelor naturale si dezvoltarea acesteia este corelata cu evolutia
industriei gaziere.
În momentul actual România are un sistem de transport și distribuție a gazelor
naturale bine dezvoltat si in continua modernizare . Pozitia tarii face ca ea sa detina un rol
strategic in transportul gazelor naturale din Rusia spre sud-estul Europei , precum si sa
dezvolte un potential important in dezvoltarea conductelor de tranzit pentru livrarile de gaze
din Asia Centrala si Orientul Mijlociu , spre Europa de Vest si Europa Centrala.

ELABORAREA PROIECTULUI
Condiții de proiectare
Realizarea acestui proiect s-a facut in scopul reabilitarii sistemului de distributie
existent in central istoric al municipiului Bucuresti.
Zona vizata cuprinde sistemul de distributie delimitat de un perimetru in care
se afla 14 strazi si anume :
1. str. Franceza 8. str. Stavropoleos
2. str. Smardan 9. str. Filitti
3. str. Selari 10. str. Pictor Tonitza
 4. str. Caldarari 11. str. Postei
5. str. Covaci 12. str Lipscani
6. str. Sepcari 13. str. Sf. Dumitru
7. str. Zarafi 14. str. Gabroveni
Lungimea totala a conductelor retelelor de distributie existente este de
aproximativ 4.700 m,iar diametrele acestora sunt cuprinse intre DN 50 si DN 315 .
Intraga zona cuprinde un numar aproximativ de 249 bransamente insumind un
debit total de 6000 Nmc/h , acesta fiind considerat ca debitul total de calcul care se ia in
considerare in momentul reabilitarii .
Reteaua de distributie existenta este cuplata in momentul de fata , la conducta de
distributie presiune redusa DN300 conducta de otel aflata pe b-dul Calea Victoriei si in
conducta de otel de presiune redusa DN300, aflata pe b-dul I.C. Bratianu.Cele doua puncte de
cuplare sunt conform schemei de calcul 1 si 31. In aceste puncte de injectie presiunea variaza
intre 1,2 si 0,5 bar. In perioadele reci ale anului presiunea in punctele de cuplare poate sa
scada pina la 0,5 bar , iar atunci incep sa apara problemele in capetele retelei studiate , mai
precis in partea cu Splaiul Independentei.
Regulatoarele de presiune aflate la bransamentele din aceasta zona , fiind regulatoare
de presiune pentru debite mici , au o presiune minima care trebuie respectata pe intrarea lor,
aceasta fiind de 0,3 bar.Daca presiunea scade sub aceasta valoare , regulatoarele nu mai
functioneaza , ele raminind inchise. Se ajunge astfel in situatia in care beneficiarii vor ramine
nealimentati cu gaze naturale.
Pentru a evita aceasta situatie , s-au impus trei interconectari noi , mai precis trei
puncte de injectie de unde acest sistem sa poata fi alimentat suplimentar .Unul din punctele de
injectie este tot pe b-dul I.C. Bratianu, punctul 32 de pe schema de calcul, din conducta de OL
presiune redusa DN300 , iar celelalte doua puncte 42 si 43 pe conducta de otel presiune
redusa DN200 , aflata pe strada Splaiul Independentei.
In punctul 32 presiunea de cuplare va fi de 0,485 bar , iar in punctele 42 si 43 de 0,5 bar.
Pentru realizarea acestor interconectari este necesara realizarea a patru tronsoane de conducta
de distributie prezentate in tabelul urmator.
TRONSON DEBIT LUNGIMEA DIAMETRUL PRESIUNEA IN
CONDUCTA DE VEHICULAT CONDUCTEI CONDUCTEI PUNCTUL DE
INTERCONECTARE Q (Nmc/h) L (m) DN (mm) INTERCONECTARE
(bar)
32-34 3500 15 250 0,485
32-33 2450 165 200 0,485
42-12 1300 45 125 0,50
41-11 1300 65 180 0,50
tronsoanele conductelor de interconectare
Pentru executia celor patru tronsoane de conducte de interconectare la reteaua de
distributie se vor folosii tevi din polietilena . Tevile din polietilena utilizate sunt tevi SDR 11
de tipul PE 100 , avind in vedere ca presiunea in reteaua de distributie poate atinge valori
maxime de 6,0 bar . Aceste tevi vor avea certificate de calitate date de producatori .

Condiții tehnice pentru amplasarea conductelor din polietilenă.

 Traseele conductelor retelei de distributie presiune redusa din polietilena vor fi pe cat
posibil rectilinii in lungul drumurilor pe care aceasta le vor strabate .
Tevile din politilena folosite pentru executia conductei de distributie extinse si a
bransamentului presiune redusa sunt tevi PE 100 SDR 11 , care pot functiona la o presiune
maxima de 6 bar .
Conductele din polietilena vor fi montate subteran, adancimea minima de ingropare a
conductelor din grupa 2, este de 0,90 m . Se permite ingroparea la adancimi mai mici dar
numai in urmatoarele cazuri :
pentru conductele montate pe strazi, conditia protejarii acestor conducte este in tub protector
metalic, calculat asfel incat conducta sa nu preia socuri datorate circulatiei ;
in cazul intersectiei cu alte retele sau canalizatii subterane , micsorarea adancimii este permisa
numai cu luarea masurilor suplimentare : tub de protectie sau tub de protoctie si placa de
beton armat care sa preia eforturile ;
este interzisa pozarea conductelor din PE la suprafata solului chiar daca se introduc in tub de
protectie sau se iau alte masuri tehnice ;
tevile din PE nu se vor poza in imediata vecinatate a conductelor cu temperature mai mari de
30 °C sau a rezervoarelor care contin uleiuri minerale, benzina sau alte produse inflamabile.
In acest caz distanta dintre generatoarea tevii din PE si peretele conductei termice trebuie sa
fie de minim 1,0 m.
Distantele minime intre conductele de gaze din polietilena si alte instalatii constructii
sau obstacole sunt prezentate in tabel. Respectarea acestor distante este obligatorie .
INSTALATIE , CONSTRUCTIE SAU OBSTACOL DISTANTA MINIMA
Canale pentru retele termice si telefonice 0,5 m
Conducte de canalizare 1,0 m
Conducte de apa , cabluri de forta , cabluri telefonice montate 0,5 m
direct in sol sau caminele acestor instalatii
Camine pentru retele termice , telefonice si canalizare , statii sau 0,5 m
camine subterane in constructii independente
Linii de tranvai 0,5 m
Copaci 0,5 m
Stilpi 0,5 m
Linii de cale ferata exclusiv cele din statii , triaje si incinte
industriale : 1,5 m
- in rambleu 3,0 m
- in dembleu , la nivelul terenului
Distante de siguranta
In cazul in care conductele din polietilena se monteaza in paralel cu diferite tipuri de
cladiri , aceste conducte trebuie sa pastreze anumite distante fata de acestea . Distantele
minime sunt prevazute in tabel ,ele fiind in functie de categoria de montaj A, B, sau C .
PRESIUNEA DE LUCRU TIPUL DE MONTAJ
[bar] A B C
(m) (m) (m)
2—4 3 2 1
2- 0,05 1,5 1 0,8
 Distante minime de montaj
Montajul de tip A , este un — montaj care se va realiza in teren cu acoperire
artificiala impermeabila , teren acoperit cu asfalt, ciment etc , deasupra unui strat de teren cu
permeabilitate superioara stratului de acoperire .
Montajul de tip B , este un montaj care se va realiza in teren cu acoperire
permeabila , teren pavat , deasupra unui strat de teren cu permeabilitate inferioara sau
echivalenta stratului de acoperire .
Montajul de tip C , este un montaj care se va realiza in tuburi de protectie
prevazute cu rasuflatori pentru evacuarea eventualelor scapari de gaze , caz in care
rasuflatorile se vor construi din tevi cu diametrul interior de minim 30 mm si se vor
monta la distante de maxim 150 m . In nici un caz nu se va face montarea retelelor de
gaze la un nivel inferior celui al bazei fundatiilor cladirilor , pe trasee paralele cu
acestea , indiferent de tipul de montaj , pina la distanta de 2,0 m de cladire.
Conductele de distributie gaze naturale din polietilena nu se vor monta , chiar daca se
respecta tipul de montaj , in nici unul din cazurile urmatoare :
sub linii de tramvai si de cale ferata , in lungul acestora ;
sub constructii de orice catogorie;
in canale de orice fel avind comunicatii directe cu cladirile ;
in terenuri destinate constructiilor;
tunele si galerii;
terenuri supuse unor actiuni dinamice (erodari, tasari, alunecari, etc) .
Tuburile de protectie se vor monta ori de cite ori este cazul si vor avea in principiu
urmatoarele scopuri:
protectia conductelor de gaze la solicitarile mecanice datorate sarcinilor externe , tubul de
protectie poate fi din otel, din beton sau azbociment dimensionat corespunzator ;
canalizarea eventualelor scapari de gaze , cind tubul de protectie este din polietilena ;
in ambele scopuri.
In toate cazurile intre conducta de gaze si tubul de protectie se vor prevedea
distantiere pentru mentinerea unui interval circular intre conducta si tub precum si pentru
coaxialitatea acestora. La extremitati spatiul dintre conducta de gaze si tubul de protectie se
etanseaza cu poliuretan expandat, iar tubul va fi prevazut cu rasuflatori.
Tubul de protectie folosit pentru conductele de distributie , presiune redusa din
polietilena va avea diametrul interior = dext. cond . distr. + 100 mm , iar pentru conducta de
bransament din polietilena va avea diametrul interior = dext. cond . distr. + 50 mm .
Rasuflatorile folosite la conductele de polietilena , se monteaza in zone construite ,
aglomerate cu diverse instalatii subterane , pe retele de distributie , respectiv instalatiile
exterioare subterane , astfel:
la distante cuprinse intre 150 si 300 m ;
la capetele tuburilor de protectie;
la ramificatii de conducte sau alte situatii deosebite ;
la iesirea capetelor de bransament din pamint.
Distanta intre generatoarea superioara a tubului de protectie pe care se monteaza
rasuflatorile si fata inferioara a calotei rasuflatorii este de 150 mm. Aceste rasuflatori se
confectioneaza din teava din otel cu diametru de 50 mm.
Rasuflatorile la care se monteaza capac GN se prevad obligatoriu cu opritor , pentru
evitarea deteriorarii conductei , cu dispozitivul de curatire a rasuflatorilor.
 Intersectia traseului conductelor de gaze naturale cu traseul altor instalatii subterane
sau aeriene se va face cu avizul unitatiilor detinatoare, de regula perpendicular pe axul
instalatiei sau lucrarilor traversate si la cel putin 200 mm deasupra celorlalte instalatii .
In cazuri exceptionale se admit traversari sub alt unghi dar nu mai mic de 600.Alte
instalatii subterane , care se vor realiza ulterior conductei de gaze si vor intersecta traseul
acesteia , vor respecta conditiile de mat sus.
La conductele instalatiilor de orice utilitate pozate direct in pamint, sau in canale de protectie ,
care intra sau ies din cladiri , se realizeaza masuri de etansare impotriva infiltratiilor de gaze
naturale prin locurile de patrundere a instalatiilor respective in subsolul cladirilor.De
asemenea se etanseaza toate trecerile conductelor prin planseul peste subsol ,pentru evitarea
patrunderii gazelor la nivelurile superioare , in caz de infiltrare a acestora in subsol . Pentru
solutiile de etansare se poate utiliza si calalogul de detalii tip de instalatii pentru constructii.
Masura de etansare a locului de patrundere a conductelor pentru instalatii ,se aplica si in cazul
cladirilor si instalatiilor care nu se racordeaza la reteaua de distributie gaze naturale.La
terminarea lucrarilor de gaze sau a altor lucrari de instalatii sau constructii , executate ulterior
instalatiilor de gaze naturale , se va face verificarea lucrarilor de etansare, pe baza proceselor
verbale de lucrari ascunse sau dupa caz prin sondaje.
Pentru evacuarea eventualelor infiltratii de gaze , in toate cazurile , se asigura ventilarea
naturala a subsolului cladirilor prin orificii de ventilare pe conturul exterior al acestora, intre
incaperile din subsol, precum si prin legarea subsolului cladirilor la canale de ventilare
naturala prevazute pentru anexele apartamentelor sau cladirilor.

Execuția șanțurilor pentru amplasarea conductelor din polietilenă.

Saparea santurilor pentru conductele de distributie si bransamente din polietilena , se va face
cu putin timp inainte de montarea conductelor . Santurile pentru conducte trebuie sa respecte
dimensiunile prevazute in normele tehnice . Astfel adincimea minima a santului pentru
montajul conductelor subterane din polietilena , masurata de la nivelul terenului , pina la
generatoarea superioara a conductei va fi de 0,90 m , iar la capatul conductei de bransament
va avea o adincime de 0,50 m .
Latimea santului trebuie sa fie mai mare sau egala cu diametrul exterior al conductei la care se
adauga 20 cm, cate 10 cm de fiecare parte a tevii.
Fundul santului va fi nivelat , fara denivelari , curatat de pietre si acoperit cu un strat
de nisip cu grosimea de 10 cm. Peretii santului trebuie sa fie netezi , fara asperitati.
Dupa asezarea conductei in sant , acesta se umple cu un strat de nisip compactat
manual, cu grosimea minima 10 cm, masurat de la generatoarea superioara a conductei.
Materialul rezultat din sapatura, cu care se umple santul va fi introdus ,treptat , in straturi de
maximum 30 cm si va fi compactat manual.
Dupa depunerea si compactarea primului strat de umplutura , se aseaza banda avertizoare si se
continua umplerea santului.
Tinand cont ca teava din PE ca urmare a coeficientului sau de dilatare
acumuleaza tensiuni daca este blocata la extremitati inainte de astupare, pentru umplere se va
proceda astfel:
 umplerea santului se va efectua pe portiuni de 20- 30 m, avansindu-se intr-un singur
sens
 se poate lucra simultan pe trei zone consecutive, executindu-se in acelasi timp
o pe zona 1 - umplerea santului cu material de umplutura pina la 50 cm deasupra
conductei;
o pe zona 2 - umplerea cu material de umplutura pina la 20cm deasupra
 conductei;
o pe zona 3 - umplerea cu nisip.
In cazul in care nu exista variatii de temperatura a mediului ambiant cu mai mult de
5°C intr-o perioada de 8 ore, se poate efectua umplerea santului si pe portiuni mai mari de 30
m.

Materiale și aparate utilizate pentru execuția interconectărilor la rețeaua de distribuție

Pentru realizarea noilor interconectari la reteaua de distributie existenta in centrul istoric al
municipiului Bucuresti ,se vor folosi tevi si elemente de asamblare din polietilena ,
standardizate si agrementate conform prevederilor legale in vigoare.
Materia prima utilizata pentru producerea tevilor si a elementelor de asamblare este
polietilena de medie densitate PEMD , respectiv polietilena de inalta densitate PEHD .
Polietilena prezinta multiple caracteristici care au determinat-o ca fiind o alternativa
buna în dauna materialelor traditionale (fonta, otel, etc.) în numeroase
domenii de utilizare cum sunt: transportul gazelor si a apei, a fluidelor industriale, irigatii,
canalizari, etc.
Din punct de vedere tehnic, putem aminti cateva proprietati :
 densitate scazuta (de circa 8 ori mai mica decât a otelului), permitind realizarea unor
produse mai usoare si, deci, usurinta în transport si punere în opera a conductelor;
 flexibilitate marita care permite, spre exemplu, realizarea curbelor de raza mare
(minim 20 de diametre), nemaifiind necesara utilizarea pieselor de imbinare si
garantând o rezistenta ridicata la fenomene seismice;
 rezistenta ridicata la soc, chiar la temperaturi scazute, gratie tenacitatii ridicate a
polietilenei;
 gama larga de temperaturi (- 40….+ 60C) în care polietilena isi pastreaza
caracteristicile, garantând o utilizare sigurã în timp îndelungat;
 pierderi energetice reduse, datorita unei suprafete interioare netede, care limiteaza, pe
linga altele, influenta negativa a zgirieturilor;
 rezistenta mare la coroziune, chiar in terenuri agresive si în prezenta curentilor
vagabonzi;
 rezistenta buna la actiunea unei largi game de produsi chimici, permitind utilizarea
polietilenei in numeroase sectoare de activitate industriale;
 rezistenta mare la abrazive, ceea ce permite transportul hidraulic chiar si a produselor
solide;
 rezistenta la agenti atmosferici (dar cu limitarea expunerii la radiatia ultravioleta).
Referindu-ne, în particular, la utilizarea polietilenei în transportul gazelor naturale,
mentionam doua importante proprietati ale conductelor din polietilena:
 permeabilitatea la gaz, practic, neglijabila;
 rezistenta chimica ridicata la constituentii gazelor vehiculate si la substantele de
odorizare, ca si la produsele de condensatie in stare lichida.
Din punct de vedere economic, motivele care orienteaza spre utilizarea conductelor
din polietilena sunt, in principal, legate de:
 masa redusa si flexibilitate ridicata, cu consecinte economice ce rezulta în costurile de
transport, manipulare si pozare;
 posibilitatea de a infasura teava pe turete, pentru diametre de pina la 110 mm, avind
drept consecinta, reducerea semnificativã a numarului de suduri;
 posibilitatea de a realiza reconditionarea conductelor vechi utilizind tehnica numita
„RELINING”; aceasta inseamna, de fapt, introducerea tevii din polietilena prin
 conducta veche (din otel), economisind astfel costurile reprezentind sapatura si
refacerea pavajelor distruse în urma saparii santului.
Fara a intra in detalii de natura economica, putem spune ca utilizarea polietilenei poate
determina realizarea unor economii in costurile de punere in opera a retelelor, comparativ cu
cele construite din otel.
Aceste economii sunt determinate in mai mica masura (intre 2 si 5 %) de diferenta de
pret unitar între teava de polietilena si cea de otel (pentru acelasi diametru). Acest lucru este
valabil pentru conducte avind diametre pina la 250 mm. Economiile substantiale rezulta din
diferentele de masa (transport - manipulare), acelea rezultate din reducerea numarului de
suduri. Pe linga acestea, sunt de mentionat cele determinate de volumul mai mic de sapatura.
Se vor folosi tevi din PE 100 , produse din materie prima noua, de dimensiuni
conform SR-ISO 4437 , in clasa de calitate de tip B , SDR 11.
Îmbinarile tevilor din polietilena , sau imbinarile dintre tevi si fitinguri se vor realiza
prin sudura cap la cap sau prin elecrofuziune .
Îmbinarea cap la cap a conductelor de polietilena se poate face cu coturi , teuri sau
reductii , realizate prin procedeul de injectie , pentru diametre mai mari sau egale de 75 mm ,
sau co coturi , teuri sau reductii , confectionate din bucati de teava , sudate cap la cap , pentru
diametre mai mari de 250 mm
Îmbinarea prin electrofuziune a conductelor de polietilena cu mufe , coturi sau reductii
prin procedeul de injectie pentru diametre cuprinse intre 32 mm si 110 mm .In cazuri mai
speciale se poate utiliza acest procedeu si la diametre mai mari cu acordul operatorului
licentiat al sistemului de distributie .
Executantul lucrari poate executa aceste imbinari prin orice metoda agrementata , in
functie de tehnologia folosita si tipul de fitinguri utilizate. Aparatele folosite pe executia
îmbinarilor sudate a conductelor din polietilena , vor fi aparate omologate si agrementate de
operatorul licentiate in distributia gazelor naturale din aceasta localitate.
La conductele de polietilena exista si varianta imbinarii conductelor cu fitinguri
mecanice , cu etansare pe peretele exterior al tevii , pentru mufe , coturi , reductii sau dopuri
avind diametrele cuprinse intre 32 mm si 63 mm .
Îmbinarea intre PE si otel se poate face si cu fitinguri de tranzitie in urmatoarele
cazuri :
 cu adaptor si flansa , flansa libera si garnituri de etansare , pentru diametre de 250 mm
sau mai mari ;
 cu racord de trecere PE-otel , pentru diametre pina la 630 mm ;
 cu racorduri metalice cu etansare prin compresiune pe peretii tevii ;
 cu racord mixt PE-metal tip olandez , cu etansare cu garnitura de cauciuc , montat
conform procedurii tehnice elaborate de operatorul licentiat.
“T”-urile de bransament utilizate se vor alege in functie de tehnologia folosita si de
diametrul conductei de distributie la care se cupleaza bransamentul.
REISERELE , utilizate in executie trebuie sa respecte prevederile legale , fiind
omologate de operatorul sistemului de distributie al gazelor naturale.
Capetele de bransament se vor racorda la bransamentul propriu-zis prin mufe de
electrofuziune . Aceste capete de bransament au un marcaj care indica adincimea pina la care
pot fi ingropate.

Execuția si montajul conductelor de polietilenă folosite la interconectarea cu

rețeaua de distribuție
Pentru conductele din polietilena imbinarile se vor realiza printr-una din metodele de
sudura prezentate in fisa tehnica de imbinare a tevilor din PE , procedee de sudura agreeate si
omologate de operatorul licentiat al sistemului de distributie .
Coborirea in sant a conductelor din polietilena se va efectua numai dupa ce la toate
imbinarile sudate s-au efectuat ciclurile de racire. Inainte de inceperea coboririi conductelor ,
persoana responsabila se va asigura ca santul prezinta siguranta atat din punct de vedere
geometric, al protectiei muncii, cat si din punct de vedere al traseului , respectind distantele de
siguranta. Inainte de coborarea in sant conducta din PE va fi
verificata sa nu prezinte taieturi, zgarieturi sau alte deteriorari, iar imbinarile prin
electrofuziune sa fie suficient racite inainte de aplicarea oricaror presiuni asupra unor imbinari
recent executate.
La coborarea in sant se va avea grija sa se evite zgarierea conductelor la contactul cu
peretii si fundul santului. O atentie deosebita se va acorda la trecerea pe sub sau pe langa
obstacole. La coborarea conductelor se vor folosi chingi ,franghii si scanduri, fiind interzisa
folosirea cablurilor , sarmelor si lanturilor sau a altor dispozitive sau corpuri metalice.
Schimbarile de directie pot fi realizate prin curbare fara aport de caldura , raza minima
de curbura este de 20 Dn pentru SDR 11. Este necesar sa se mentina conducta cat mai central
in sant pentru a permite o compactare corecta a umpluturii laterale.
Aceeasi precautie trebuie avuta si la aparitia oricaror distorsiuni la conductele livrate
in colac sau pe tambur. In timpul operatiilor de pozare a conductelor, daca se constata
deplasari datorate dilatarii sau contractarii termice, se vor lua masuri de eliminare a acestora.
In timpul verii, in cazul existentei a doua puncte fixe, este necesara o mica adaugire in
lungimea conductei de PE pentru a compensa contractia conductei de pe fundul racoros al
santului. Serpuirea in sant care apare in mod natural la conductele cu diametru pana la 90 mm,
este in mod normal suficienta pentru compensarea contractiei termice anticipate. La instalare,
pe timpul iernii, se va folosi lungimea exacta a conductei. Este recomandabil ca imbinarea
partii finale a conductelor sa fie realizata in conditii de stabilitate termica a conductei.In cazul
existentei apei freatice, conducta trebuie asigurata impotriva flotabilitatii prin lestare.
Conducta va fi trasa de pe tambur in asa fel incat sa nu apara nici o tensiune pe portiunea de
conducta ingropata, ca urmare a operatiei de desfasurare.
Tensiuni pot apare si ca urmare a derularii neliniare a conductei de pe tambur.
Instalarea armaturilor cu flansa impune de obicei folosirea flanselor din PE echipate cu
inele de sprijin si garnituri. In acest caz etansarea trebuie sa fie uniforma si sa nu se creeze
efort de torsiune. La toate punctele de instalare a armaturilor grele so vor prevedea suporti din
beton, atat pentru sustinerea greutatii cat si pentru preluarea momentului de torsiune asociat
robinetilor.
Conductele din polietilena vor fi verificate de catre firma achizitoare sau
reprezentantul acesteia la locul livrarii. Marcajul conductelor se va verifica pentru a se asigura
ca acestea corespund specificatiei din comanda. Tevile si elementele de imbinare se vor
verifica din punct de vedere al aspectului. Elementele de imbinare sau portiunile de teava
necorespunzatoare nu se vor utiliza.Verificarea aspectului se efectueaza cu ochiul liber, la
lumina zilei, de la o distanta de maxim 0,5 m, avind ca scop identificarea unor eventuale
defecte cum ar fi zgirieturile , bavurile , umflaturile , golurile de material sau incluziunile , pe
suprafetele exterioare si interioare.
Pe timpul montajului se fac urmatoarele verificari :
 verificarea corectei functionari a dispozitivelor de sudare;
 sa nu existe defecte de suprafata pe conducta (zgarieturi, fisuri, etc);
 daca imbinarile au fost facute in conformitate cu prevederile normele tehnice privind
proiectarea ,executarea si exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale si cu
 instructiunile fabricantilor si a procedeului omologat;
 daca au fost executate reparatiile si inlocuirile necesare inainte de a fi acoperite;
 daca s-a realizat adancimea si latimea corecta a santului si daca s-au respectat
distantele obligatorii fata de alte constructii sau obstacole supraterane sau subterane
existente;
 daca au fost eliminate toate obstacolele de pe fundul santului inainte de coborarea
conductei;
 daca pe timpul coborarii in sant s-a asigurat o pozitie corecta a conductei si daca nu au
aparut deteriorari ale acesteia;
 daca s-a realizat corect marcarea traseului;
 umplerea corecta a santului.
Dupa terminarea montarii se vor verifica toate fitingurile de pe conducta si vor incepe
pregatirile pentru efectuarea probelor de presiune.

Marcarea si protecția conductelor din polietilena

Pentru prevenirea deteriorarii conductelor in timpul exploatarii, inainte de punerea in
functiune se vor lua urmatoarele masuri :
 marcarea si intretinerea permanenta a marcajului tuturor robinetilor;
 aplicarea unei benzi de avertizare din folie de PE de culoare galbena, cu latime de 15
cm, si cu inscriptia GAZ- METAN la interval de 1 m, plasata la jumatatea grosimii
stratului acoperitor, pe toata lungimea conductei;
 marcarea traseului conductei prin repere fixe , in punctele cheie stabilite de proiectant
si operatorul sistemului de distributie din localitate , cum ar fi la traversarile de
drumuri, cai ferate , ape , terenuri particulare schimbari de directie sau tuburi de
protectie, cu placi bine fixate si inscriptionate cu diametrul conductei, numarul
reperului , distanta pe orizontala de la reper la conducta si adancimea de ingropare ;
 amplasarea unui fir metalic insotitor de-a lungul conductei pe intreg traseul si cu
capetele scoase la exterior, protejate, pentru determinarea traseului conductei cu
sisteme electrice. Capetele firului vor fi situate la distante de max 300 m in puncte
bine alese unde poate fi plasat un semnal pentru reperarea conductei. Firul se va
amplasa la acelasi nivel cu conducta , pe generatoarea superioara a acesteia si va fi
fixat de aceasta din 5 in 5 m cu banda de lipit . Firul de cupru va avea sectiunea de cel
putin 1,5 mm2 si va fi izolat.

Probe de presiune executate la conductele din polietilenă.

Dupa ce conductele retelei de distributie si bransamentele presiune redusa din
polietilena au fost realizate , dar inainte de punerea in functiune a acestora se vor realiza
probele de presiune de rezistenta si de etanseitate pentru aceste conducte .
La conductele de polietilena probele se realizeaza in doua etape . In prima etapa se va
realiza proba preliminara , aceasta proba se realizeaza cu aer pe tronsoane de pina la 500 m,
inaintea coboririi conductelor in sant ,la presiune de 1,5 x presiunea de serviciu ,timp de 4 ore.
In aceasta perioada se controleaza toate imbinarile precum
si conducta pe intreg traseul supus probei. In a doua etapa se realizeaza proba de
receptie , dupa ce conducta a fost pozata si s-au facut cuplarile intre tronsoanele ce urmeaza a
se proba se procedeaza la inchiderea extremitatiilor si apoi la acoperirea conductei.
Proba de receptie se executa cu aer la 1,5 Pr = 1,5 x 2,0 = 3 bar , (presiunea de serviciu
maxim admisibila) iar timpul de efectuare al probelor este 24 ore.
La verificarea de etanseitate diferenta dintre presiunile absolute : presiunea efectiv
citita la manometru + presiunea barometrica, citita la barometru , la inceputul si sfarsitul
incercarii dupa aplicarea corectiei de temperatura , trebuie sa fie inferioara
erorii maximale datorita impreciziei aparatelor de masura, care se va considera de 13 mbari.
Corectia de temperature care se aplica presiunii datorita variatiei de temperatura , se va
calcula cu relatia :
C = Pm x( ti-tf ) : ( 273 - tm) , unde:
Pm = media presiunilor absolute la inceputul si sfirsitul incercarii [bar]
tm = media temperaturilor la inceputul si sfirsitul incercarilor [ gr.C]
ti = temperatura la inceputul incercarilor [gr.C]
tf = temperatura la sfirsitul incercarilor [gr.C]
La probele de presiune efectuate cu aer se va proceda in mod obligatoriu la curatirea
aerului de eventualele urme de ulei.
Dupa terminarea incercarilor, evacuarea aerului cu care s-a efectuat proba se va face
pe la capatul opus celui de umplere.
La efectuarea probelor de presiune trebuie sa se tina seama de eventualitatea
propagarii rapide a fisurii.
Probele de presiune se efectueaza la temperatura ambianta iar presiunea aplicata
trebuie sa fie stabilita inainte de inceperea probei de presiune.
In caz ca pe parcursul incercarii apar diferente ale presiunii atmosferice care depasesc 26
mbari (20 mmHg) sau daca corectiile datorita variatiei de temperatura depasesc 26 mbari ,
incercarile vor continua pina cind doua serii de citiri la interval de 24 h vor da rezultate
apropiate.
Toate determinarile in cadrul incercarilor se vor face cu aceleasi aparate de masura si
in aceleasi puncte la inceputul si sfirsitul determinarilor.
Pentru incercarile a caror durata este de 24 h sau mai mare , citirea se va face la
aceeasi ora , dimineata , vara inainte de rasaritul soarelui. In orice caz , soarele nu trebuie sa
bata pe conducta si nici temperatura sa nu varieze sensibil in ultimele 2 ore care preced
citirea. Pe toata perioada cresterii presiunii , manometrul va fi tinut sub observatie. La aparitia
unor defecte, incercarile se vor intrerupe, iar conducta se va goli.Este interzisa remedierea
defectelor in timp ce conducta se gaseste sub presiune. In timpul efectuarii probelor de
presiune se interzice accesul in zona de lucru a altor persoane decit cele repartizate pentru
efectuarea acestor lucrari.
Imbinarile intre tronsoanele de conducta care nu au putut fi verificate la presiune cu
aer , se vor verifica la etanseitate la presiunea gazelor din conducte, cu un produs spumant.
Incercarile de rezistenta si etanseitate se fac de catre executantul conductei de
distributie si al bransamentului prin personalul sau autorizat , in prezenta delegatului
operatorului licentiat al sistemului de distributie . Rezultatele probelor de presiune si
conditiile de incercare se vor consemna intr-un proces verbal incheiat intre reprezentantul
autorizat al constructorului, delegatul operatorului de distributie si beneficiar.

Recepția si punerea în funcțiune a conductelor interconectate la rețeaua de

distribuție
Recepția si punerea in functiune a lucrarilor de gaze se face cu respectarea
prevederilor din normele tehnice privind proiectarea ,executarea si exploatarea
sistemelor de alimentare cu gaze naturale.
Pentru receptia retelelor de distributie se vor prezenta urmatoarele documente:
  planul lucrarilor executate ,cu indicarea exacta a pozitiei armaturilor,schimbarilor de
directie , imbinarilor , diametrelor si lungimilor fiecarui tronson si lungimea totala a
retelei, adincimii de pozare , distantelor de la conducta fata de repere fixe,distantelor
intre imbinari , locul schimbarilor de diametre, locurile de intorsectie cu alte
conducte , distantele pina la alte instalatii;
 detalii de montaj la schimbarile de directie sau diametre, la intersectia cu alte conducte
sau constructii subterane , profile transversale la punctele de aglomeratie cu alte
instalatii subterane , etc;
 certificate de calitate a materialelor utilizate;
 procese verbale de lucrari ascunse;
 procese verbale pentru probele de presiune si diagramele incercarilor.
Pentru lucrarile care au satisfacut cerintele de calilate si s-au prezentat documentele de
mai sus se va incheia un proces verbal de receptie tehnica in 3 exemplare , conform anexei
din normele tehnice privind proiectarea ,executarea si exploatarea sistemelor de alimentare cu
gaze naturale .
La punerea in functiune se va incheia un proces verbal in 3 exemplare , conform
anexei din normele tehnice privind proiectarea ,executarea si exploatarea sistemelor de
alimentare cu gaze naturale , semnat de delegatul operatorului licentiat in distributia de gaze
naturale , personalul autorizat al constructorului si beneficiar.
Câte un exemplar din procesele verbale de receptie si punere in functiune si fisa
tehnica a conductei , vor fi atasate cartii tehnice care se va preda societatii de distributie si
cate un exemplar se va preda constructorului si beneficiarului
Exploatarea si intretinerea sistemului de distributie se face de catre operatorul licentiat
al sistemului de distributie gaze naturale , in conformitate cu normele tehnice privind
proiectarea ,executarea si exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale

Măsuri de protecția a muncii, prevenirea si stingerea incendiilor la execuția

conductelor de distribuție din polietilenă
La elaborarea documentaţiei tehnice s-a avut în vedere prevederea numai de soluţii
care să asigure condiţii corespunzătoare de execuţie, fără pericol de accidentare şi cu
sigurantă maximă în exploatare, cu respectarea legii nr.5 , precum şi a celorlalte legi şi acte
normative în legătură cu proiectarea şi execuţia lucrărilor, privitor la tehnica securităţii,
protectia muncii şi de prevenire si stingere a incendiilor .
Se vor respecta cu strictete masurile indicate in fisa tehnica de protectia muncii ,
intocmita pentru fiecare personal in parte . Punctele de lucru vor fi marcate vizibil cu tablite
avertizoare, atat pe timp de zi cit si pe timp de noapte.
La sapaturi se vor monta podote si parapeti pentru marcarea si delimitarea santurilor
,respectiv pentru asigurarea circulatiei rutiere si pietonale in conditii de siguranta . Unde este
cazul se vor lua masuri pentru dirijarea ,reducerea sau intreruperea circulatiei rutiere sau
pietonale , dupa caz , impreuna cu organele locale de politie si administratie.
In timpul efectuarii imbinarilor de electrofuziune se vor lua masuri de legare la pamant
a conductei , pentru scurgerea curentilor electrostatici care apar in conducta de polietilena .Se
vor lua masuri de legare la pamant a aparatului de electrofuziune.
Pentru prevenirea incendiilor pe parcursul executarii investitiilor , se vor monta tablite
care sa interzica oricarei porsoane sa se apropie de locul unde se lucreaza cu foc sau este
pericol de explozie sau incendiu pe o distanta de 50 m.
Dotarile PSI vor fi montate acolo unde se lucreaza , impreuna cu indicatoarele pentru
reducerea si dirijarea circulatiei.
 Pentru prevenirea incendiilor pe parcursul execuţiei se vor monta tăbliţe avertizoare
care să interzică persoanelor neautorizate să se apropie de locul unde se lucrează cu foc sau
este pericol de explozie.
Se va urmări în mod deosebit modul de montare a răsuflătorilor pentru a împiedica
eventualele scăpări de gaze să ajungă la suprafaţă.
Săpăturile vor fi executate numai manual pentru a nu fi deteriorate cablurile electrice
care ar putea duce la accidente grave. Nu se vor folosi scule sau utilaje improvizate.
Toate lucrările conform cerinţelor proiectului vor fi executate numai de formatii
specializate şi autorizate sub coordonarea permanentă a unui şef de formaţie(maistru,
inginer ,cu experienţă in astfel de lucrari ), capabil sa ia in orice moment măsuri impuse de
evoluţia lucrărilor.
Inainte de începerea lucrărilor totii componentii formatiei de lucru vor fi instruiti
asupra măsurilor necesare de realizat pentru executarea lucrarii conform proiectului tehnic, iar
muncitorii vor folosii obligatoriu si permanent, indiferent de anotimp, echipamentul de lucru
si de protectie prevăzut in normele de vigoare.
Toate armăturile se vor monta subteran si vor fi prevăzute cu elemente de actionare de
la suprafaţă.
Armăturile pot fi montate in cămine de vizitare sau îngropate în pămant , situatie in
care vor fi prevazute cu tub protector si tijă de actionare de la suprafaţă .
La lucrările executate in zonele de circulaţie si rutieră se vor lua măsuri sporite pentru
cresterea siguranţei atât a circulaţiei cât si a personalului de execuţie si civil, prin:
 atenţionarea circulaţiei cu pancarde si panouri avertizoare montate începând cu 200 m
înainte si după lucrare:
SANTIER ÎN LUCRU
DRUM DENIVELAT
DRUM ÎNGUST
REDUCEŢII VITEZA DE CIRCULAŢIE
 montarea de panouri si parapeţi care să delimiteze perimetrele căilor de circulaţie
respective ;
 dirijarea circulaţiei prin montarea de bariere păzite pe drumurile cu circulaţie intensă ;
 montarea de podete cu balustrade pentru trecerea persoanelor peste şanţuri ;
 iluminarea pe timp de noapte a zonelor respective în plină circulaţie pietonală si
rutieră.
Lucrările de subtraversare a drumurilor prin tunelare sau în şanţ deschis pe câte 1
metru din lăţime utilizând după necesităţii si podete provizorii peste săpătură, se vor
realiza fără oprirea circulaţiei, cu luarea măsurilor de siguranţă.
Este interzisă circulaţia sau staţionarea muncitorilor sub cârligul macaralelor, sub
conducta ridicată sau in zona de acţiune a braţelor macaralei.
La executarea conductelor de distributie si a bransamentelo15r din polietilena , in
vederea desfasurarii muncii in conditii de siguranta , pentru protejarea muncitorilor ,
precum si a celor din imediata apropiere a zonei de lucru se vor lua masuri de protectia
muncii si PSI necesare , atit de catre executantul lucrarilor , cit si de catre beneficiarul
lucrarii .
 normativ pentru întreţinerea si exploatarea reţelelor de distribuţie si a instalaţiilor de
utilizare a gazelor naturale revizuit în 1986/338-340;
 norme grnerale de protecţia muncii aprobate cu Ordinul Ministerului Muncii si
Protecţiei Sociale nr.578.DB/5840 din 20/26 nov. 1996 ;
  normativ pentru proiectarea si executarea construcţiilor si instalaţiilor pentru petrol si
gaze din punct de vedere al prevenirii si stingerii incendiilor (PPCIPG-1997) aprobat
de MMPG cu Ordinul NR.179/15.08.1977 Cap.1,2,6,7,9,10 ;
 norme generale de protecţie împotriva incendiilor, la proiectarea si realizarea
constructiilor privind protecţia focului,Indicativ P118-83 ;
 alte norme, normative si instrucţiuni în legătură cu proiectarea si realizarea lucrărilor
proiectate de acest gen, în deplină siguranţă.
În timpul executiei lucrărilor care fac obiectul prezentului proiect se vor lua toate
măsurile de protecţia muncii si PSI astfel încîtdesfăşurerea acestor lucrări să se facă in
deplină siguranţă atât pentru personalul de lucru, cât si pentru construcţiile, instalaţiile,
căile de circulaţie si persoanele din zonă.

BREVIAR DE CALCUL SISTEM DISTRIBUTIV ZONAL DE GAZE NATURALE ,

PRIN UTILIZAREA UNOR INTERCONECTĂRI NOI
Date de calcul
Calculul de dimensionare al conductelor de interconectare la reteaua de distributie
existenta , presiune redusa din polietilena s-a facut pe baza debitelor de calcul vehiculate prin
acest sistem , dar si a presiunilor efective din punctele de cuplare.
Pentru executia celor 4 conducte de interconectare, conducte functionind in trapta de
presiune redusa se vor folosii tevi din polietilena SDR 11 de tipul PE 100 , avind in vedere ca
presiunea in reteaua de distributie poate atinge valori maxime de 6,0 bar . Aceste tevi vor avea
certificate de calitate date de producatori .
Calculul de dimensionare al acestor conducte se va face pornind de la schema
prezentata in plansa anexa la acest proiect , schema in care se considera cunoscute lungimile
tuturor tronsoanelor care alcatuiesc reteaua de distributie ,debitele instalate pe aceste
tronsoane , precum si presiunile in punctele de cuplare. Se impune ca presiunea in capetele
retelei de distributie sa nu fie mai mica de 0,3 bar , deoarece acest lucru va duce la
nefunctionarea regulatoarelor de presiune aflate la capetele bransamentelor.
Calculul conductelor retelelei de distributie s-a facut pe baza unui program de calcul , in
care se introduc parametrii cunoscuti , iar rezultatele calculului sunt prezentate in partea finala
a acestui capitol .
Pentru realizarea calculelor s-au parcurs mai multe etape :
 Se determina lungimea traseului principal ( cel mai lung ) L , aceasta lungime fiind
formata din suma tuturor tronsoanelor , de la punctul de cuplare 1, pina la capatul
tronsonului , respectiv punctul 15:
L = L1-15 = 1,135 km
 Se cunoaste debitul total de calcul , notat cu Q = 6000 Nmc/h , ca fiind debitul total
vehiculat prin acest sistem distributiv.
 Se calculeaza presiunile din fiecare nod si fiecare capat al retelei distributive,
cunoscind diametrele conductelor existente, si lungimile tuturor tronsoanelor.
 Se considera ca presiune cunoscuta in punctele de cuplare , valoarea minima pe care o
poate avea presiunea in aceste puncte, pe perioada de iarna si anume 0,50 bar.
 Se determina diametrele celor 4 conducte de interconectare, astfel incit in punctele de
legatura sa nu se produca o dereglare a sistemului.
Pentru a putea efectua aceste calcule de dimensionare, trebuie definite citeva
consideratii asupra formulelor de calcul care intervin .
Calculul tronsonului 1-2
Presiunea de capat a primului tronson 1-2 , P2 va fi :

P1-P15 1,513 – 1,313

P2 = P1 – L1-2 ------------ = 1,513 – 0,21 -------------------- = 1,476 bara
L 1,135
Din nomogramele aflate in literatura de specialitate se va afla coeficientul de
rezistenta hidraulica liniara  . Acesta se va afla in functie de numarul Reynolds si de raportul
k/D , unde k este rugozitatea absoluta echivalenta iar D este diametrul interior al conductei .
Pentru conductele de polietilena rugozitatea este de 0,007 cm . Calculul se va porni alegind un
diametru echivalent pentru conducta , dupa care se va verifica acest diametru , ca fiind
necesar pentru vehicularea debitului de gaze naturale impus , dar si pentru respectarea
restrictiilor de viteza a gazului in conducta .
- presupunem diametrul DN = 315 , teava  315 x 28,60 PE 100 , SDR 11.
Diametrul interior al tevii va fi : D1-2 = 315,0 – 2 x 28,60 = 257,80 mm= 25,78 cm
Se determina numarul Reynolds cu relatia :
Q1-2 6000
Re = 2230 x ---------- = 2230 x ------------ = 519006,98
D1-2 25,78

Considerind rugozitatea conductei k = 0,007 ne va rezulta raportul

D/k = 25,78/0,007 = 3682,85
Cunoscind numarul Reynolds Re si raportul D/k , ne rezulta  = 0,016
Alegem deci  = 0,0208 pentru prima iteratie , folosind formula lui Colebrooke :
1 2,51 0,007
---- = - 2 lg ---------- + --------------
√ Re x√  3,71 x D1-2
1 2,51 0,007
---------- = -2 lg ----------------------- + ----------------
√0,016 519007 x √0,016 3,71 x 25,78

Comparam rezultatele : 7,9057 = 7,9061

Diferenta celor 2 termeni este de 0,0004 fiind < 2% , iteratia este buna si vom
verifica debitul pentru primul tronson cu ajutorul formulei :

( P12 – P2 2) x D51-2
Q1-2 = 4,2 x -------------------------
T x L1-2 x  x 

( 1,5132 – 1,4762 ) x 25,785

Q1-2 = 4,2 x -------------------------------------------- = 6437,24 mc/h
288,15 x 0,21 x 0,554 x 0,016
 Deoarece diferenta de debit nu este prea mare 6437 – 6000 = 437 mc/h , aceasta
diferenta ramane disponibila pentru racordarea unor potentiali consumatori.
Se determina apoi presiunea efectiva P2ef ( reala ) :
Q1-22 x  x L1-2 x T x 
P2ef = P1 - ------------------------------
4,22 x D51-
6000,02 x 0,016 x 0,21 x 288,15 x 0,554
P2ef = 1,5132 - ------------------------------------------------------- = 1,481 bara
4,22 x 25,785
Aceasta reprezinta presiunea reala la sfirsitul primului tronson.
Vom calcula viteza pe acest tronson :

5,376 x Q1-2 5,376 x 6000

W = ----------------------------------- = -----------------------------------------------=21,61 m/s
D21-2 x ( P12 + P2ef2/(P1 + P2ef)) 25,782 x (1,5132 + 1,4812/(1,513 + 1,481))

Viteza obtinuta este mai mica decit viteza admisa prin conductele subterane , care este de 40
m/s, in concluzie ea este acceptata.
Calcul tronsonului 32-34

Presiunea in punctul de cuplare 32 este de P32  : 0,485 bar = 1,498 bara

P32-P6 1,498 – 1,480
P34 = P32 – L32-34 ------------ = 1,498 – 0,015 -------------------- = 1,495 bara
L 0,185

Din nomogramele aflate in literatura de specialitate se va afla coeficientul de

rezistenta hidraulica liniara  . Acesta se va afla in functie de numarul Reynolds si de raportul
k/D , unde k este rugozitatea absoluta echivalenta iar D este diametrul interior al conductei .
Pentru conductele de polietilena rugozitatea este de 0,007 cm . Calculul se va porni alegind un
diametru echivalent pentru conducta , dupa care se va verifica acest diametru , ca fiind
necesar pentru vehicularea debitului de gaze naturale impus , dar si pentru respectarea
restrictiilor de viteza a gazului in conducta .
- presupunem diametrul DN = 200 , teava  250 x 22,70 PE 100 , SDR 11.
Diametrul interior al tevii va fi : D32-34= 200,0 – 2 x 22,70 = 204,60 mm= 20,46 cm
Se determina numarul Reynolds cu relatia :
Q32-34 3500
Re = 2230 x ---------- = 2230 x ------------ = 381476
D32-34 20,46

Considerind rugozitatea conductei k = 0,007 ne va rezulta raportul

D/k = 20,46/0,007 = 2922,85
Cunoscind numarul Reynolds Re si raportul D/k , ne rezulta  = 0,0169
 Alegem deci  = 0,0208 pentru prima iteratie , folosind formula lui Colebrooke :

1 2,51 0,007
---- = - 2 lg ---------- + --------------
√ Re x√  3,71 x D32-34

1 2,51 0,007
---------- = -2 lg ----------------------- + ----------------
√0,0169 381476 x √0,0169 3,71 x 20,46

Comparam rezultatele : 7,6923 = 7,6904

Diferenta celor 2 termeni este de 0,0019 fiind < 2% , iteratia este buna si vom
verifica debitul pentru acest tronson cu ajutorul formulei :

( P322 – P34 2) x D532-34

Q32-34= 4,2 x -------------------------
T x L32-34x  x 

( 1,4982 – 1,4952 ) x 20,465

Q32-34= 4,2 x -------------------------------------------- = 3747,031 mc/h
288,15 x 0,015 x 0,554 x 0,0169

Deoarece diferenta de debit nu este prea mare 3500 – 3747,031 = 247,031 mc/h , ea
este un disponibil pentru racordarea unor potentiali consumatori.
Se determina apoi presiunea efectiva P34ef ( reala ) :

Q232-34x  x L32-34x T x 
P34ef = P32 - ------------------------------
4,22 x D532-34
3500,02 x 0,0169 x 0,015 x 288,15 x 0,554
2
P34ef = 1,498 - ------------------------------------------------------- = 1,495 bara
4,22 x 20,465
Aceasta reprezinta presiunea reala la sfirsitul tronsonului 32-34.
Vom calcula viteza pe acest tronson :

5,376 x Q32-34 5,376 x 3500

W = ------------------------------------------ = ------------------------------------------------=
D232-34x ( P322 + P34ef2/(P32 + P34ef)) 20,462 x (1,4982 + 1,4952/(1,498 + 1,495))

=20,024 m/s
Viteza obtinuta este mai mica decit viteza admisa prin conductele subterane , care este de 40
m/s, in concluzie ea este acceptata.

Calcul tronsonului 32-33

Presiunea in punctul de cuplare 32 este de P32  : 0,485 bar = 1,498 bara

P32-P10 1,498 – 1,439

 P33 = P32 – L32-33 ------------ = 1,498 – 0,165 -------------------- = 1,451 bara
L 0,205
Din nomogramele aflate in literatura de specialitate se va afla coeficientul de
rezistenta hidraulica liniara  . Acesta se va afla in functie de numarul Reynolds si de raportul
k/D , unde k este rugozitatea absoluta echivalenta iar D este diametrul interior al conductei .
Pentru conductele de polietilena rugozitatea este de 0,007 cm . Calculul se va porni alegind un
diametru echivalent pentru conducta , dupa care se va verifica acest diametru , ca fiind
necesar pentru vehicularea debitului de gaze naturale impus , dar si pentru respectarea
restrictiilor de viteza a gazului in conducta .
- presupunem diametrul DN = 200 , teava  200 x 18,50 PE 100 , SDR 11.
Diametrul interior al tevii va fi : D1-2 = 200,0 – 2 x 18,50 = 163,0 mm= 16,30 cm
Se determina numarul Reynolds cu relatia :
Q32-34 2450
Re = 2230 x ---------- = 2230 x ------------ = 335184
D32-34 16,30
Considerind rugozitatea conductei k = 0,007 ne va rezulta raportul
D/k = 16,30/0,007 = 2328,57
Cunoscind numarul Reynolds Re si raportul D/k , ne rezulta  = 0,0176
Alegem deci  = 0,0208 pentru prima iteratie , folosind formula lui Colebrooke :
1 2,51 0,007
---- = - 2 lg ---------- + --------------
√ Re x√  3,71 x D32-34

1 2,51 0,007
---------- = -2 lg ----------------------- + ----------------
√0,0176 335184 x √0,0176 3,71 x 16,30

Comparam rezultatele : 7,5378 = 7,5279

Diferenta celor 2 termeni este de 0,0099 fiind < 2% , iteratia este buna si vom
verifica debitul pentru acest tronson cu ajutorul formulei :
( P322 – P33 2) x D532-33
Q32-33= 4,2 x -------------------------
T x L32-33x  x 

( 1,4982 – 1,4512 ) x 16,305

Q1-2 = 4,2 x -------------------------------------------- = 2464,082 mc/h
288,15 x 0,015 x 0,554 x 0,0176
Deoarece diferenta de debit nu este prea mare 2464,082 – 2450 = 14,082 mc/h , ea este
un disponibil pentru racordarea unor potentiali consumatori.
Se determina apoi presiunea efectiva P33ef ( reala ) :

Q232-33x  x L32-33x T x 
P33ef = P32 - ------------------------------
4,22 x D532-33
2450,02 x 0,0176 x 0,015 x 288,15 x 0,554
2
P33ef = 1,498 - ------------------------------------------------------- = 1,452 bara
4,22 x 16,305

Aceasta reprezinta presiunea reala la sfirsitul tronsonului 32-33.

Vom calcula viteza pe acest tronson :
 5,376 x Q32-33 5,376 x 2450
W = ------------------------------------------ = ------------------------------------------------=
D232-33x ( P322 + P33ef2/(P32 + P33ef)) 16,302 x (1,4982 + 1,4522/(1,498 + 1,452))

=22,40 m/s
Viteza obtinuta este mai mica decit viteza admisa prin conductele subterane , care este de 40
m/s, in concluzie ea este acceptata.

Calcul tronsonului 41-11

Presiunea in punctul de cuplare 41 este de P41  = 0,500 bar = 1,613 bara, iar
presiunea in punctul 11 este de P11  = 1,435 bara
Din nomogramele aflate in literatura de specialitate se va afla coeficientul de
rezistenta hidraulica liniara  . Acesta se va afla in functie de numarul Reynolds si de raportul
k/D , unde k este rugozitatea absoluta echivalenta iar D este diametrul interior al conductei .
Pentru conductele de polietilena rugozitatea este de 0,007 cm . Calculul se va porni alegind un
diametru echivalent pentru conducta , dupa care se va verifica acest diametru , ca fiind
necesar pentru vehicularea debitului de gaze naturale impus , dar si pentru respectarea
restrictiilor de viteza a gazului in conducta .
presupunem diametrul DN = 180 , teava  180 x 16,40 PE 100 , SDR 11.
Diametrul interior al tevii va fi : D1-2 = 180,0 – 2 x 16,40 = 147,20 mm= 14,72 cm
Se determina numarul Reynolds cu relatia :
Q41-11 1300
Re = 2230 x ---------- = 2230 x ------------ = 196943
D41-11 14,72
Considerind rugozitatea conductei k = 0,007 ne va rezulta raportul
D/k = 14,72/0,007 = 2102,85
Cunoscind numarul Reynolds Re si raportul D/k , ne rezulta  = 0,0187
Alegem deci  = 0,0208 pentru prima iteratie , folosind formula lui Colebrooke
1 2,51 0,007
---- = - 2 lg ---------- + --------------
√ Re x√  3,71 x D41-11

1 2,51 0,007
---------- = -2 lg ----------------------- + ----------------
√0,0187 196943 x √0,0187 3,71 x 14,72

Comparam rezultatele : 7,3127 = 7,3097

Diferenta celor 2 termeni este de 0,003 fiind < 2% , iteratia este buna si vom verifica
debitul pentru acest tronson cu ajutorul formulei :

( P412 – P11 2) x D541-11

Q41-11= 4,2 x -------------------------
T x L41-11x  x 

( 1,5132 – 1,4352 ) x 14,725

Q41-11= 4,2 x -------------------------------------------- = 1507,83 mc/h
288,15 x 0,065 x 0,554 x 0,0187
 Deoarece diferenta de debit nu este prea mare 1507,83 – 1300 = 207,83 Nmc/h , ea este
un disponibil pentru racordarea unor potentiali consumatori.
Se determina apoi presiunea efectiva P11ef ( reala ) :

Q241-11x  x L41-11x T x 
P11ef = P41 - ------------------------------
4,22 x D541-11
1300,02 x 0,0187 x 0,065 x 288,15 x 0,554
2
P11ef = 1,513 - ------------------------------------------------------- = 1,504 bara
4,22 x 14,725
Aceasta reprezinta presiunea reala la sfirsitul tronsonului 41-11.
Vom calcula viteza pe acest tronson :

5,376 x Q41-11 5,376 x 1300

W = ------------------------------------------ = ------------------------------------------------=
D241-11x ( P412 + P11ef2/(P41 + P11ef)) 14,722 x (1,5132 + 1,4352/(1,513 + 1,435))

=14,25 m/s
Viteza obtinuta este mai mica decit viteza admisa prin conductele subterane , care este de 40
m/s, in concluzie ea este acceptata.

Calcul tronsonului 42-12

Presiunea în punctul de cuplare 42 este de P42  = 0,500 bar = 1,613 bara
Presiunea in punctul 12 este de P12  = 1,428 bara
Din nomogramele aflate in literatura de specialitate se va afla coeficientul de
rezistenta hidraulica liniara. Acesta se va afla in functie de numarul Reynolds si de raportul
k/D , unde k este rugozitatea absoluta echivalenta iar D este diametrul interior al conductei .
Pentru conductele de polietilena rugozitatea este de 0,007 cm . Calculul se va porni alegind un
diametru echivalent pentru conducta , dupa care se va verifica acest diametru , ca fiind
necesar pentru vehicularea debitului de gaze naturale impus , dar si pentru respectarea
restrictiilor de viteza a gazului in conducta .
presupunem diametrul DN = 125 , teava  125 x 11,40 PE 100 , SDR 11.
Diametrul interior al tevii va fi : D1-2 = 125,0 – 2 x 11,40 = 102,20 mm= 10,22 cm
Se determina numarul Reynolds cu relatia :
Q42-12 1300
Re = 2230 x ---------- = 2230 x ------------ = 283659
D42-12 10,22

Considerind rugozitatea conductei k = 0,007 ne va rezulta raportul

D/k = 10,22/0,007 = 1460
Cunoscind numarul Reynolds Re si raportul D/k , ne rezulta  = 0,0192
Alegem deci  = 0,0208 pentru prima iteratie , folosind formula lui Colebrooke :
1 2,51 0,007
---- = - 2 lg ---------- + --------------
√ Re x√  3,71 x D42-12
 1 2,51 0,007
---------- = -2 lg ----------------------- + ----------------
√0,0192 283659 x √0,0192 3,71 x 10,22

Comparam rezultatele : 7,2169 = 7,2094

Diferenta celor 2 termeni este de 0,0075 fiind < 2% , iteratia este buna si vom
verifica debitul pentru acest tronson cu ajutorul formulei :
( P422 – P12 2) x D542-12
Q42-12= 4,2 x -----------------------------
T x L42-12x  x 

( 1,5132 – 1,4282 ) x 10,225

Q42-12= 4,2 x -------------------------------------------- = 1888,537 mc/h
288,15 x 0,045 x 0,554 x 0,0192

Deoarece diferenta de debit nu este prea mare 1888,537 – 1300 = 588,537 Nmc/h , ea
este un disponibil pentru racordarea unor potentiali consumatori.
Se determina apoi presiunea efectiva P12ef ( reala ) :
Q242-12x  x L42-12x T x 
P12ef = P42 - ------------------------------
4,22 x D542-12
1300,02 x 0,0192 x 0,045 x 288,15 x 0,554
2
P12ef = 1,513 - ------------------------------------------------------- = 1,473 bara
4,22 x 10,225
Aceasta reprezinta presiunea reala la sfirsitul tronsonului 42-12.
Vom calcula viteza pe acest tronson :
5,376 x Q42-12 5,376 x 1300
W=----------------------------------------------=-----------------------------------------------=29,87 m/s
D242-12x( P422+P12ef2/(P42+P12ef)) 10,222x(1,5132+1,4732/(1,513+1,473))

Calculele obtinute cu ajutorul programului de calcul sunt prezentate mai jos:

Calculele rețelei de distribuție cu noile interconectări
Pentru a putea calcula conductele noi de interconectare la sistemul distributive se
foloseste un program de calcul , care ne va permite reverificarea tuturor tronsoanelor aflate in
sistemul distributive existent in centrul istoric al municipiului Bucuresti. Acest calcul se face
in mod special pentru verificarea diametrului conductelor dar si pentru aflarea presiunilor in
fiecare punct. Cunoscind astfel presiunile din punctele in care vor fi amplasate conductele de
interconectare , se pot afla diametrele acestor conducte pe baza debitelor de gaze naturale
existente.
 Diametrele acestor conducte se va determina in asa fel incit presiunile din capetele
acestor tronsoane sa fie egale cu presiunile existente deja in aceste puncta. Nu se va produce
astfel nici o perturbare in cadrul sistemului distributive existent.

Nr. crt. Tronson Debit gaze Lungime tronson Presiune initiala Presiune finala Diametru conducta
(Nmc/h) (km) (bar) (bar) DN (mm)
1. 1-2 6000 0,210 0,50 0,468 315
2. 2-3 4341 0,010 0,468 0,467 315
3. 3-4 4185 0,100 0,467 0,459 315
4. 4-5 2227 0,030 0,459 0,455 225
5. 5-6 1875 0,010 0,455 0,454 225
6. 6-7 1627 0,050 0,454 0,450 225
7. 7-8 1535 0,010 0,450 0,449 225
8. 8-9 1351 0,185 0,449 0,432 200
9. 9-10 1258 0,080 0,432 0,426 200
10. 10-11 1024 0,040 0,426 0,422 180
11. 11-12 896 0,010 0,422 0,415 180
12. 12-13 730 0,170 0,415 0,400 160
13. 13-14 420 0,045 0,400 0,397 140
14. 14-15 128 0,095 0,397 0,391 90
15. 2-16 1119 0,020 0,468 0,467 200
16. 16-17 1031 0,012 0,467 0,466 200
17. 17-18 739 0,095 0,466 0,458 160
18. 18-19 489 0,180 0,458 0,444 140
19. 19-20 209 0,220 0,444 0,432 110
20. 16-21 88 0,220 0,467 0,342 50
21. 18-22 30 0,085 0,458 0,452 50
22. 17-23 482 0,090 0,466 0,454 125
23. 23-20 56 0,160 0,454 0,442 63
24. 23-19 190 0,050 0,454 0,448 90
25. 13-24 96 0,160 0,400 0,366 63
26. 14-25 276 0,015 0,397 0,387 90
27. 25-26 102 0,115 0,387 0,359 63
28. 25-27 174 0,015 0,387 0,383 75
29. 27-28 116 0,100 0,383 0,352 63
30. 27-29 58 0,085 0,383 0,360 50
31. 5-30 348 0,220 0,455 0,369 90
32. 31-32 6000 0,175 0,50 0,485 OL 300
P32 = 0,485 bar 33. 32-33 2450 0,165 0,485 0,439 200
34. 33-10 1300 0,090 0,439 0,426 180
35. 32-34 3500 0,015 0,485 0,482 250
36. 34-6 248 0,170 0,470 0,458 110
37. 34-35 84 0,080 0,482 0,465 75
38. 35-7 60 0,190 0,465 0,449 63
39. 31-4 6000 0,170 0,50 0,474 315
40. 4-36 1654 0,015 0,474 0,471 180
41. 36-37 458 0,300 0,471 0,401 110
42. 36-38 1196 0,160 0,471 0,402 140
43. 3-39 340 0,330 0,467 0,423 110
44. 39-40 184 0,095 0,423 0,354 63
45. 8-39 340 0,015 0,449 0,447 110
46. 41-11 1300 0,065 0,50 0,422 180
47. 42-12 1300 0,045 0,50 0,460 125

Rezultatele calculului de dimensionar

 CALCULUL ECONOMIC SISTEM DISTRIBUTIV ZONAL DE GAZE NATURALE,
PRIN UTILIZAREA UNOR INTERCONECTĂRI NOI
Calculul economic s-a facut pentru tronsoanele noi de interconectare care se vor atasa
sistemului distributiv existent in centrul istoric al municipiului Bucuresti.
Se vor lua in calcul materialele folosite pentru aceste lucrari , precum si manopera
aferenta montajului acestora.In calculul devizului nu se considera lucrarile de constructie
aferente, respectiv sapaturile.
Toate materialele folosite au fost trecute in tabelele urmatoare, preturile fiind cele
valabile in luna martie 2009.
CALCULUL DEVIZULUI ESTIMATIV S-A FACUT ATAT ÎN LEI CAT SI IN
EURO.
 
Teava PE 100 SDR 11 PN6 GAZ
     
Diametrul exterior Livrare Cantitate Pret unitar Pret total fara TVA
(mm)   (ml) fara TVA (EURO)
125 x 11.4 Bare
12÷13,4ml 45 8,18 368,10
180 x 16.4 Bare
12÷13,4ml 65 16,94 1.101,10
200 x 18.2 Bare
12÷13,4ml 165 20,90 3.448,50
250 x 22.7 Bare 32,54
12÷13,4ml 15 488,10
Total   5.405,80

Fitinguri PE 100 SDR11 GAZ

 
Pret total
Denumire Diametrul exterior Cantitate Pret unitar fara TVA
  (mm) buc fara TVA (EURO)
Mufa EF 125 4 14,06 56,24
Mufa EF 180 6 29,44 176,64
Mufa EF 200 14 34,15 478,10
Mufa EF 250 3 85,97 257,91
Reductie 90 x 75 1 6,65 6,65
Reductie 160 x 90 2 29,54 59,08
Reductie 200 x 160 2 57,68 115,36
Reductie 160 x 125 1 18,10 18,10
Reductie 180 x 160 2 23,10 46,20
Reductie 200 x 180 2 28,14 56,28
Reductie 250 x 200 1 47,25 47,25
Cot 45˚ 180 1 36,55 36,55
Cot 45˚ 250 2 68,00 136,00
Teu egal 180 2 69,68 139,36
Teu egal 250 2 213,59 427,18
Capac 125 1 18,71 18,71
Capac 180 1 21,34 21,34
Capac 200 1 39,69 39,69
Capac 250 1 52,80 52,80
Robinet cu set
actionare 125 1 356,47 356,47
Robinet cu set
actionare 180 1 692,99 692,99
Robinet cu set
actionare 200 1 758,78 758,78
Robinet cu set
actionare 250 1 2.530,13 2.530,13
Total   6.527,81

 
Flanse si adaptoare pentru flanse 
Pret total
Denumire Diametrul exterior Cantitate Pret unitar fara TVA
  (mm) buc fara TVA (EURO)
Flansa libera din otel
Fz 200.10 200 1 104 104
Flansa libera din otel
Fz 250.10 250 1 145 145
Flansa libera din otel
Fz 125.10 125 1 64 64
Adaptor flansa
AF 125.11.100 125 1 106 106
Adaptor flansa
AF 200.17,6.100 200 1 148 148
Adaptor flansa
AF 250.17,6.100 250 1 175 175
Reductie otel
300/200 300/200 1 98 98
Reductie otel
300/250 300/250 1 119 119
Reductie otel
200/125 200/125 1 49 49
Flansa tip 11 PN10 250 1 410 410
Flansa tip 11 PN10 200 1 341 341
Flansa tip 11 PN10 125 1 215 215
Total   1.974,0
 Denumire Tip Nr.buc Pret /buc (Euro) Pret total (Euro)

M 20 x 80 20 1,3 26,0
Prezoane
M 16 x 70 8 1,2 9,6
M 20 40 1,1 44,0
Piulite M 16 16 1 16
MN 20 40 0,8 32
Saibe Grower MN 16 16 0,75 12
Garnituri DN 250 PN 10 1 6,5 6,5
marsit pentru DN 200 PN 10 1 5,3 5,3
flanse DN 125 PN 10 1 5 5
TOTAL 156,40 Euro

Calculul devizului general :

TOTAL MATERIALE: 14.064,01

Cota aproviz. 3,5 % 492,24

TOTAL 1 14.556,25

Total manopera 7.280

C.A.S. 10,5 % 764,40

Somaj 3,50 % 254,80

Sanatate 8 % 582,40

Fond de accidente 0,25 % 18,20

TOTAL 2 8.899,80

TOTAL 1 + 2 23.456,05

Profit 10 % 2.345,61

TOTAL 3: 25.801,66

TVA 19% 4.902,31

TOTAL GENERAL ( EURO) : 30.703,97

TOTAL GENERAL (LEI) : 131.873,55

CONCLUZII
 Utilizarea tevilor din materiale plastice pentru transportul gazelor naturale sub
presiune este in plina evolutie. Utilizarea polietilenei in perioada ultimilor 30 de ani a
determinat efectuarea unor cercetari elaborate, care au avut ca rezultat cresterea indicatorilor
de calitate a materiei prime, a tehnologiilor de fabricare si de montaj.
Polietilena prezinta multiple caracteristici care au determinat-o ca fiind o alternativa
buna in pofida materialelor traditionale ca fonta sau otelul ,in numeroase domenii de utilizare
cum sunt: transportul gazelor si a apei, a fluidelor industriale, irigatii, canalizari, etc.
Din punct de vedere tehnic, putem aminti citeva proprietaţi, ale politilenei :
 Densitate scazuta (de circa 8 ori mai mica decat a otelului), permitind realizarea unor
produse mai usoare si, deci, usurintă in transport si punere in opera a conductelor;
 Flexibilitate marita care permite, spre exemplu, realizarea curbelor de raza mare (minim
20 de diametre), nemaifiind necesara utilizarea pieselor de imbinare şi garantind o
rezistenta ridicata la fenomene seismice;
 Rezistentă ridicată la soc, chiar la temperaturi scazute, gratie tenacitatii ridicate a
polietilenei;
 Gama larga de temperaturi (- 40….+ 60°C) in care polietilena isi pastreaza caracteristicile,
garantind o utilizare sigura in timp indelungat;
 Pierderi hidraulice reduse, datorita unei suprafete interioare netede, care limiteaza, pe
lingă altele, influenţa negativa a zgirieturilor;
 Rezistenta mare la coroziune, chiar in terenuri agresive si in prezenţa curenţilor
vagabonzi;
 Rezistenţa bună la acţiunea unei largi game de produşi chimici, permiţând utilizarea
polietilenei în numeroase sectoare de activitate industriale;
 Rezistenta mare la abrazive, ceea ce permite transportul hidraulic chiar si a produselor
solide;
 Rezistenta la agenti atmosferici (dar cu limitarea expunerii la radiatia ultravioleta).
Unul din capitolele proiectului prezinta unele aspecte privind gazele
naturale :proprietatile fizice ale acestora, legile gazelor perfecte, dar si regimurile de curgere
ale gazelor..
O alta parte este destinata structurii si elementelor constructive ale sistemelor de
distributie a gazelor naturale.Sunt definite notiuni fundamentale ale elementelor componente
ale unui sistem de distributie , exemplificindu-se prin diferite scheme, structurile diferitelor
sisteme de distributie.
Un alt capitol este destinat polietilenei : obtinerea polietilenei si proprietatiile acesteia,
precum si prezentarii conductelor si fitingurilor din polietilena.
Esenta proiectului o reprezinta studiul privind imbunatatirea parametrilor de transport ai
unui sistem distributiv existent in centrul istoric al municipiului Bucuresti,
prin utilizarea unor interconectari noi. Acest sistem existent poate avea in anumite perioade
ale anului anumite probleme in functionare, mai precis in perioadele reci ale anului, cind
presiunea in sistem poate scadea pina la valori de 0,5 bar.
Pentru evitarea acestor disfunctionalitati in exploatare se impune realizarea unor noi
conectari noi ale acestui sistem astfel incit in perioadele critice la capetele sistemului,
presiunea sa nu scada sub valoarea presiunii minime la care lucreaza regulatoarele de presiune
de la capetele bransamentelor.
Toate acestea sunt fundamentate prin calcule, un intreg capitol prezentind breviarul de
calcul facut pentru acest sistem distributiv.
In partea finala se prezinta un calcul economic al acestei lucrari, un deviz estimativ total
concretizind valoarea lucrarii.