UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICA

PROIECT SURSE DE ENERGIE REGENERABILE

SISTEME FOTOVOLTAICE AUTONOME PENTRU

LOCURI IZOLATE

PROFESOR:AUREL CRACIUNESCU

STUDENTI:

ENACHESCU MARIAN / PANCIU MUGUREL MIHAI / ZDRENTU DANIEL

Page 1 of 32
CUPRINS:

Capitolul 1. Introducere………………………………..……………………pag. 3

Capitolul 2. Notiuni teoretice……………………………………………..…pag. 5

-2.1. Particularitati ale energiei solare in Romania……………………….pag. 5
-2.2. Principiul de functionare al unei celule fotovoltaice………………,pag. 7
-2.3. Jonctiunea p-n a celulei solare………………………………………...pag. 7
-2.4. Schema echivalenta a unei celule fotovoltaice………………………..pag. 8
-2.5. Tipuri de celule fotovoltaice…………………………………………....pag. 9
-2.6. Factori care afecteaza performantele celulelor fotovoltaice……….. pag.10
-2.7. Dispozitive de acumulare a energiei electrice…………………………pag.13

Capitolul 3. Proiectarea sistemului…………………………………………..pag.15

-3.1. Alegerea consumatorilor……………………………………………….pag.15
-3.2. Componentele sistemului fotovoltaic………………………………….pag.16
-3.3. Analiza sistemului cu ajutorul programului Homer………................pag.19

Capitolul 4. Concluzii…………………………………………………………pag.27

Bibliografie………………………………………………………………….…pag.29

Anexe………………………………………………………………….………..pag.30

Page 2 of 32
SISTEME FOTOVOLTAICE AUTONOME PENTRU LOCURI
IZOLATE

Capitolul 1.Introducere

În ultimul secol, folosirea energiei din combustibili fosili (petrol, gaz, căbuni: prin
ardere), a avut efecte dezastruoase asupra mediului, mai mari decat orice activitate umană din
istorie: acumularea de gaze nocive în atmosferă, ceea ce a declanșat procese (poate
ireversibile), precum subțierea stratului de ozon sau incălzirea globală.
De aceea, utilizarea unor surse alternative de energie, devine tot mai
importantă/relevantă pentru lumea de azi. Aceste surse, precum: soarele, vântul practic nu se
consumă, și se numesc: energii regenerabile. Produc emisii mult mai puține, reduc poluarea
chimică, termică, radioactică si sunt disponibile, teoretic oriunde pe glob. Mai sunt cunoscute
și ca surse alternative sau neconvenționale.
Tipurile de energie alternativă sunt:
 energia solară,
 energia eoliană,
 hidroenergia,
 energia valurilor,
 energia geotermală,
 bioenergia(biocombustibili, reziduri animale),
 biodiesel

Figura.1.1.Consumul mondial de energie pe an

Cubul cel mare ilustrează energia solară utilizabilă, care ajunge pe pământ într-un an
de zile. Cuburile poziționate în partea stângă a graficului indică resursele în energie
convențională existente în acest moment, în timp ce cubul poziționat în partea opusă
simbolizează necesarul mondial de energie într-un an întreg.

Page 3 of 32
 Energia solara astfel obtinuta prezintă o întreagă serie de avantaje în raport cu cea
obţinută din surse tradiţionale:
 este gratuită
 este în totalitate ecologică,nu emite noxe şi nu produce reziduri
 este practic innepuizabilă
 nu implică instalaţii de prelucrare sau transport a resurselor înainte de utilizare
Pentru case izolate cea mai bună soluţie o reprezintă sursele regenerabile de
energie, deoarece nu afectează mediul şi totodată permit alimentarea casei cu energie tot
timpul în cazul în care se folosesc şi sisteme de acumulare a energiei.
Astfel pentru o casă izolată am considerat folosirea unui sistem de
alimentare alcătuit dintr-un sistem fotovoltaic şi un sistem de acumulare de energie
realizat cu baterii. Atunci când nu funcţionează sistemul fotovoltaic, energia necesară
să fie absorbită din baterii, acest lucru va permite o funcţionare fără oprire a întregului
sistem de alimentare. Pentru a avea o siguranţă cât mai mare sistemul de baterii va
trebui să permită alimentarea casei la sarcină nominală pe o perioadă de 7 zile.
Totodată o casă modernă trebuie să conţină sisteme de automatizare şi creştere a
confortului locatarilor, astfel trebuie să includă elemente inteligente. Aceste elemente
permit realizarea funcţiilor curente mult mai uşor şi automat, astfel realizându-se
anumite optimizări ale consumurilor şi realizarea unor funcţii mai corect şi mai precis.
Toată proiectarea va porni de la necesarul de energie, funcţie de consumul
casei, care va determina puterile sistemelui fotovoltaic şi totodată a sistemului de
acumulare.

Page 4 of 32
Capitolul 2.Notiuni teoretice

2.1.Particularitati ale energiei solare in Romania

Soarele reprezintă sursa de energie a Pământului, contribuind la mentinerea

temperaturii planetei mult peste valoarea de aproape 0K întâlnită în spaţiul interplanetar şi
este singura sursă de energie capabilă să întreţină viaţa pe Pământ.
Soarele poate fi considerat ca o sferă având diametrul de cca. 1.4 milioane km aflată
la o distanţă de cca. 150 milioane km de Pământ. Această distanţă este atât de mare încât
două drepte care pornesc dintr-un punct de pe suprafaţa Pământului spre două puncte
diametral opuse ale discului solar, formează un unghi de aproximativ o jumătate de grad. Cu
toate că radiaţia solară este emisă în toate direcţiile, se poate considera că razele solare care
ajung la suprafaţa Pământului sunt paralele.
Potenţialul de utilizare a energiei solare în Romania, este relativ important, aşa cum
se observă în figurile alăturate, care reprezintă hărţi ale radiaţiei solare globale. Există zone în
care cantiatea de energie solară ajunge până la 1450... 1600kWh/m2/an, în zona Litoralului
Mării Negre şi Dobrogea ca şi în majoritatea zonelor sudice. În majoritatea regiunilor ţării,
cantiatea de energie solară, depăşeşte 1250.. ,1350kWh/m2/an.

Fig.2.1.1. Harta intensităţii radiaţiei solare in Europa si România

Page 5 of 32
 Fig.2.1.2. Harta schematic a radiaţiei solare in România

Gradul mediu de însorire, diferă de la o lună la alta şi chiar de la o zi la alta, în aceeaşi

localitate şi cu atât mai mult de la o localitate la alta. În figura alăturată, este prezentat nivelul mediu
al insolaţiei, reprezentând cantitatea de energie solară care pătrunde în atmosferă şi cade pe suprafaţa
pământului, în localitatea Bucureşti.

Fig.2.1.3. Nivelul insolaţiei în Bucureşti

Evident, radiaţia solară este distribuită neuniform pe suprafaţa Pământului, poziţia

geografică şi condiţiile climatice locale, având o influenţă deosebită pentru impactul radiaţiei
solare asupra suprafeţei terestre.

Page 6 of 32
2.2 Principiul de funcţionare al unei celule fotovoltaice

Când razele soarelui luminează suprafaţa celulei, o parte se refracta, alta e

absorbita si ultima e reflectata. Numai partea absorbita generează electricitate. Energia
razelor absorbite este transferata electronilor din atomii celulei. Cu aceasta energie
noua, electronii scapă din poziţiile lor normale din atomii semiconductorilor si devin
electroni de conducţie, parte a curentului intr-un circuit electric. O proprietate speciala a
celulei fotovoltaice este “câmpul electric indus”– care asigura voltajul – forţa, necesară
circulaţiei curentului printr-o sarcina externă (un bec).
Pentru a induce acest câmp electric intr-o celula solara, sunt puse in contact 2
straturi din 2 materiale semiconductoare diferite. Un strat este de tip semiconductor “tip
n” cu o abundenta de electroni si având încărcare electrica negativa. Celalalt strat este
un semiconductor de “tip p” , cu o abundenta de goluri care are o încărcare electrica
pozitiva. Deşi amândouă materiale sunt neutre din punct de vedere electric, siliciul tip n
are electroni in exces iar cel de tip P are goluri in exces. Daca aceste 2 materiale sunt
suprapuse se creează o joncţiune p-n la interfaţa lor, prin urmare creându-se un câmp
electric.
Când siliciul de tip n si cel de tip p intra in contact, electronii in exces se mişca
dinspre partea de tip n, înspre partea de tip p. Rezultatul este o adunare de sarcina
pozitiva de-a lungul parţii tip n a interfeţei si invers o adunare de sarcina negativa de-a
lungul parţii tip p.
Din cauza circulaţiei de electroni si goluri, cei doi semiconductori se
comporta ca o baterie creând un câmp electric la suprafaţa de unire – la
joncţiunea p-n. Câmpul electric face ca electronii sa se mişte din semiconductor spre
suprafaţa negativa unde energia lor devine disponibila circuitului electric. In acelaşi timp
golurile se deplasează in direcţie opusă unde aşteaptă electronii. Acest proces este
imposibil in absenta luminii, electronii nu au suficientă energie pentru a trece in partea
cealaltă (sa săra joncţiunea p-n) de aceea se produce doar in prezenţa luminii care
stimulează electronii. Cele 2 tipuri sunt create prin adăugarea unui element intr-un
siliciu care ori are un electron in plus ori îi lipseşte unul. Procesul de adăugare a unui
alt element se numeşte dopare.

2.3.Joncţiunea p-n a celulei solare

Sub influenţa iluminării, fotonii asigură un mecanism suplimentar pentru generarea

perechilor electron - gol, sporit de generarea prin efect termic (inclusiv prin radiaţie
ambientale). La polarizare inversă, curent termoelectric de întuneric este suplimentat de
curentul generat pe cale optică. De fapt toată caracteristica curent-tensiune a diodei este
translatată în jos de acest curent generat pe cale optică, precum se poate vedea în figura de
mai jos.

Page 7 of 32
 Fig2.3.1.curentul generat de lumina suprapus peste caracteristica normala
curent-tensiune a diodei

Se observă o regiune în cadranul III unde tensiunea şi curentul au valori opuse

faţă de cele ale unei diode întunecate. Acest lucru ne arată că se generează putere
de către diodă când lucrează în acest cadran.

2.4.Schema echivalentă a unei celule fotovoltaice

Curentul la ieşirea celulei are expresia:

Ic=IscGN+IT(Tc-TR)-ID-(Vc+ IcRc )/ Rs h
unde:
Ic = curent de sarcina (A)
Isc = curent de scurtcircuit (A)
IT = coeficientul cu temperatura al curentului de scurtcircuit (A/°K),
TC= temperatura celulei (°K)
TR = temperatura de referinţă (°K)

Page 8 of 32
Rs = rezistenta serie (Ω)
Vc = tensiunea sarcinii (V)
GN=radiaţia normalizata (W/m2)
ID= curentul diodei (A)
RSH= rezistenta (Ω)

Caracteristica I/U evidenţiază:

• defectele cauzate de interconectarea electrica

- rezistente de contact mari;
- rezistente serie mari introduse de cablaj;
• străpungerea diodelor de protecţie (by-pass si/sau de blocare)
• defecte la nivelul modulelor
- celule fisurate sau sparte,
- opacizarea locala (murdărirea)
- module defectuos împerecheate
• umbriri parţiale

Page 9 of 32
2.5.Tipuri de celule fotovoltaice

− Siliciu monocristalin:
Sunt construite din felii din bare de cristal de siliciu extrudat, aceste celule sunt
tăiate de grosimi subţiri de până la 200 microni. Celulele care se află în cercetare în
prezent au ajuns la o eficienţă de până la 24%, iar modulele comerciale au depăşit
eficienţa de 15%.
− Siliciu policristalin
Sunt construite din felii de silicon turnat. Aceste celule sunt şi mai ieftine dar au
şi o eficienţă mai scăzută, astfel celulele aflate în cercetare ajung până la o eficienţă de
18% pe când cele comerciale ajung la o eficienţă de aproximativ14%.
− Galiu Arseniu (GaAs)
Sistemele construite pe acest principiu au o eficienţă foarte ridicată şi sunt folosite
pentru sisteme cu concentratoare şi sisteme spaţiale. Celulele aflate în cercetare au
eficienţe mai mari de 25% în condiţii normale de radiere, şi aproape 28% în cazul folosirii
concentratoarelor. Celulele multijoncţiune bazate pe GaAs au depăşit eficienţe de 30%.
− Tehnologii cu filme subţiri integrate
− Cupru Indiu Seleniu (CuInSe2 sau CIS): Un material film subţire
policristalin care a ajuns la o eficienţă, în cazul cercetărilor, de 17,7%.
Asigurând cea mai completă eficienţă a modulelor pentru module de mari
dimensiuni, ajungând la 11%.
− Siliciu amorf (a-Si): Folosit în special în larg consum pentru
ceasuri şi calculatoare solare, tehnologia a-Si se foloseşte de asemenea
sisteme integrate în clădiri, înlocuind geamurile fumurii cu module
semitransparente. Principalul dezavantaj al celulelor a-Si este eficienţa redusă
comparativ cu alte tehnologii şi astfel creşterea necesarului de spaţiu ocupat, preţuri
mai mari de instalare şi greutate crescută a panourilor.
− Teluro de Cadmiu (CdTe): Un material film subţire de material
policristalin, realizat prin depunere electrostatică, pulverizare, sau evaporare
forţată. Dispozitive din laboratoare mici au ajuns la o eficienţă de 16%, iar modulele
de dimensiuni comerciale au valori de 8,3%, modulele comerciale au ajuns la 7%.

− Celulele foto electrochimice

Se bazează pe joncţiuni formate între lichid şi semiconductori. În astfel de celule,
lichidul induce o barieră în semiconductori asemănătore cu cele induse de metale. Lichidul
conţine cuple de oxidare cu două stări de încărcare. Elementele se schimbă de la oxidant la
o stare redusă dacă acceptă un electron, sau are un proces de oxidare dacă cedează un
electron. Lumina este absorbită în semiconductor creând o pereche electron-volt, ca la o
celulă standard.

Page 10 of 32
 2.6.Factori care afectează performanţele celulelor fotovoltaice

Temperatura de funcţionare:
Eficienţa unei celule solare variază de obicei cu invers proporţional cu temperatura
de funcţionare.Doi factori sunt în joc:

1. Pe măsură ce temperatura creşte , banda interzisă a semiconductoarelor intrinseci

se micşorează, şi tensiunea de mers în gol (Vcc) scade urmărind dependenţa de
temperatură a joncţiunii p-n. Astfel celulele fotovoltaice au un
coeficient negativ de temperatură al Vcc (β). Astfel apare o scădere de putere.
2. Odată cu creşterea temperaturii, iar banda interzisă a semiconductorului
intrinsec se micşorează ceea ce înseamnă ce mai multă energie incidentă este
absorbită deoarece un procent mai mare de lumină incidentă are suficientă
energie pentru a ridica purtătorii de sarcină din banda de valenţă în banda de
conducţie. Rezultă astfel un curent fotovoltaic mai mare şi astfel se ridică puterea
maximă teoretică.
Caracteristica tensiune-curent a unei celule fotovoltaice este prezentată în figura de mai
jos la două temperaturi diferite.

Fig.2.6.1Caracteristica tensiune-curent a unei celule fotovoltaice pentru

temperaturi diferite.

Intensitatea radiaţiei solare:

Fotocurentul panourilor fotovoltaice este direct proporţional cu intensitatea

radiaţiei solar. În figura de mai jos sunt prezentate curbele curent-tensiune pentru diferite
intensităţi.

Page 11 of 32
 Fig2.6.2.Caracteristica curent-tensiune pentru diverse intensităţi ale radiaţiei
solare

Intensităţile radiaţiei solare se normează funcţie de radiaţia solară al nivelul mării

cu umiditatea moderată şi o concentraţie specifică de aerosol. Condiţii atmosferice notate
în mod curent drept „masă de aer 1,5” (AM 1.5). Radiaţia solară la AM 1,5 este apropiată
2
de 1000 W/m . Majoritatea celulelor fotovoltaice oferă curbe la 1.0 Sun şi 0.5 Sun,
2
definind energie incidentă de 1000 şi respectiv 500 W/m şi reprezentând specificaţiile în
caz de zi însorită şi de zi înnorată.
Puterea de ieşire a celulei fotovoltaice in funcţie de unghiul acestora fata de
o
soare poate fi aproximată cu o funcţie cos pentru unghiuri cuprinse între 0 - 50 .
o
Pentru unghiuri mai mari de 50 energia solară disponibilă scade rapid, devenind
o
neglijabilă la aproximativ 85 .
Se pot urmării fluctuaţiile fotocurentului funcţie de unghiul de incidenţă cu
următoarea formulă:
I f = I max cosθ

Figura următoare arată această relaţie mai precis Fotocurentul funcţie de unghiul de
incidenţă.

Dispozitive fotovoltaice (module, panouri, sisteme):

Celula fotovoltaică este elementul de bază intr-un sistem fotovoltaic. O celulă

fotovoltaică produce în general între 1 şi 2 W, foarte puţină energie pentru aplicaţii
majore. Această putere poate fi mărită prin conectarea celulelor
împreună creând astfel unităţi mai mari numite module. Modulele la rândul lor pot fi
conectate astfel formând unităţi mai mari numite panouri, care pot fi interconectate

Page 12 of 32
pentru mai multă putere.
Astfel se poate construi un sistem fotovoltaic pentru a acoperii aproape orice necesar de
energie.

Fig2.6.3Celulă, modul şi panou fotovoltaic

Metode de conectarea celulelor:

Celulele pot fi conectate fie în serie fie în paralel.

Dacă sunt conectate în serie se creşte valoarea tensiunii fără a creşte valoarea
curentului (Figurile a), iar dacă sunt conectate în paralel se creşte valoarea curentului
fără a creşte valoarea tensiunii (Figurile b).

Legarea celulelor în serie (a) crescând tensiunea, pe când legarea în paralel (b)
creşte curentul

(a) Conectarea în serie a două celule de acelaşi tip

Page 13 of 32
 (b) Conectarea în paralel a două celule de acelaşi tip
2.7.Dispozitive de acumulare a energiei electrice

Sistemele de acumulare a energiei pentru alimentarea caselor izolate sunt cele

electro-chimice:
1. Cu acumulare internă (exemplu Pb, NiCd, Li-Ion)
2. Cu acumulare externă:
− Acumulare în gaze (electroliză, celule de combustie)
− Acumulare cu electrozi lichizi (vanadium redox)
− Baterii primare cu regenerare externă (Zn-Aer)
Aceste tipuri de acumulatoare sunt convertoare reversibile de energie. Pot
converti energia electrică în energiei chimică şi invers. Energia este înmagazinată în
ingrediente chimice. Ingredientele pot fi depozitate în interiorul convertorului sau într-un
container separat.
Bateriile chimice cum ar fi cele plumb-acid, nichel-metal-hibrid, lithium-ion şi
cele nichel-ion-polimer, aparţin unui grup de acumulatori cu înmagazinare internă.
Conversia energiei şi înmagazinarea ei nu pot fi separate fizic în aceste tipuri de baterii.
O barieră între materialul activ şi electrolitul reprezintă echivalentul unui convertor.
Principiul de funcţionare este asemănător la toate bateriile. Bateria este formată
din celule conectate în serie. Celulele sunt alcătuite din doi electrozi şi materialul activ,
care sunt imersate în electrolit. Bateriile diferă unele faţă de altele prin materialul
electrozilor şi tipul de electrolit. Procesul de încărcare poate fi înţeles în general ca o
acumulare de material activ în jurul electrozilor. Energia este eliberată apoi prin procesul
de descărcare.
În funcţie de materiale, celulele diferă în numărul de cicluri, densitatea
energetică, timpul de încărcare, rezistenţa internă, preţul, etc. Alegerea tipului bateriei
care va fi folosit în fiecare loc în parte va fi făcută în funcţie de condiţiile de lucru si cele
economice.

Page 14 of 32
Capitolul 3.Proiectarea Sistemului

Pentru realizarea proiectului am ales o casa de vacanta care este situata intr-o zona
unde nu exista energie electrica furnizata.
Aceasta este dotata cu un dormitor, o bucatarie, o baie, living si un hol si beneficiaza
de toate echipamentele electrocasnice necesare. Are o lungime de 7,5 metri, şi o lăţime de
4,1 metri, suprafaţa totală fiind de 31 m2.

3.1.Alegerea consumatorilor

În tabelul următor este prezentat necesarul de energie electrică anual, pe grupe de

consumatori. Se poate observa că echipamentele de bucătărie şi aparatul de aer condiţionat
reprezintă cea mai mare parte din consumul total de energie.
Încăperea Consumatorul Consum Consum[kWh/an] Număr de Consum total
[Wh] ore/săptămână [kWh/an]
Bucătărie Frigider 27,5 240 168
Cuptor microunde 800 80 2
Hotă electrică 250 65 5
Toaster 750 78 2
Robot bucătărie 350 40 2
Bec economic 20 37 35
Hol 2xBec economic 40 29,2 28
Living Televizor 50 90 35
Aer condiţionat 1020 257 21(3luni/an)
răcire

Page 15 of 32
 Aer condiţionat 1350 340 21(3luni/an)
încălzire
2xBec economic 40 74 70
Dormitor I Televizor 50 90 35
2xBec economic 40 74 70
PC 250 365 28
Baie Fier de călcat 1400 150 2
Aspirator 1600 124 1,5
Bec economic 20 37 35
Alţi consumatori 0,03 54 2
Total anual 3250,2 kWh

Consum total anual: 3250,2 kWh. Rezultă un consum mediu zilnic de 8,9 kWh.

3.2.Componentele sistemului fotovoltaic si dimensionarea acestuia

Aplicatie : Alimentarea consumatorilor unei case de vacanta

Zona : Romania
Etapele alegerii panoului
In functie de consumul lunar si pe zi al yachtului se va calcula energia necesara.
Pe timp de vara panourile functioneaza timp de 10 ore pe zi iar iarna timp de 6 ore pe
zi.

Enecesara= Ezi / Einsorire = 8,9/ (10+6)/2= 1,112 kW

Tip celula ηel A[m2]

Si-monocristalin 15- 18% 7-8 m2
Si-policristalin 13- 16% 8-9 m2
CIS 10-12% 9-11 m2
CdTe 9-11% 11-13 m2
a-Si 6-8% 13- 20 m2

Pas 1.
Alegem tipul celulei Si-policristalin pentru cat mai multa energie obtinuta.
31 m2 / 9m2 /kWp= 3,1 kWp

Pas 2. (aflarea numarului de module necesar)

Alegem modulul KC200GHT – 2
Specificaţii tehnice:
 Dimensiunile unui panou L x l x H(mm): 1425x990x36
 Tensiunea nominală/panou: 12V;
 Puterea maximă, Pmax/panou: 200W;
 Curent la maximă încărcare, Impp/panou: 7,60A;
 Tensiune la puterea maximă: 32,90V;

Page 16 of 32
  Curent de scurtcircuit /panou: 8,21A;
 Tensiunea la mers în gol /panou: 26,30V;
 Greutatea unui panou: 18,50kg;
 Temperatura nominală de lucru a celulei: 46(+/-20˚C);
 Limite de temperatură: -40 +90˚C;
 Rezistenţa la grindină/viteza de impact: 28mm / 90km/h;
 Garantie: 10+12 ani;
 Număr de celule/modul: 80;
 Tip celulă: policristalină;
 Pret modul=914€
Forma şi dimensiunea celulei: dreptunghiulară, 150x155 mm2

Fig. 1 Dimensiunile panoului

200Wp : 3110 Wp/ 200 Wp = 15.1 module

Lm = 1425 mm = 1,42 m
Ls = 7,5m
7,5/1,42= 5,28 module (1)
lm =990 mm= 0,9m
ls = 4,1m
4,1/0,9 = 4,5 (2)
7,5/0.9=8.3 (3)
4,1:1,42=2.8 (4)
Din (3) si (4) rezulta 8x2=16 module

Pas 3. (calularea tensiunii furnizate de module)

Date catalog: 250 C, iradianta=1000 W/m2 , AM= 1,5(indicele de masa al aerului)
UMPP = 26,3V
IMPP = 7,61 A
UOC = 32,9V
ISC = 8,21A
TK ( U0 ) = -1,23 * 10-1 V/0C
TK (ISC) =3,18 * 10-3 A/0C
PTOLERANTA= 10/-5 %

Page 17 of 32
Calculam pentru -100C si 700C fata de 250C
-100C => (-100C-250C) -350C
700C => (70-25) 450C
U0 (la -100C) = 32,9+ [ -35*(-1,25*10-1)] = 37, 27V
UMPP (la -100C) = 26,3 + [-35*(-1,25*10-1)] = 30,67V
UMPP (la 700C) = 26,3 + [45*(-1.25*10-1)] = 20, 67V
Fereastra de tensiune pentru functionarea la MPP este:
[20,67 ; 30,67] cu U0max = 37,27V

Pas4. (alegerea invertorului)

Alegem din catalog un invertor de 3,8 kW.
Am ales un invertor marca Sunny Boy de 3800W, care transformă curentul continuu primit
de la baterii, în curent alternativ necesar pentru alimentarea consumatorilor.
Specificaţii tehnice:
 Dimensiuni: L x l x H(mm): 450 x 352 x 236;

 Greutate: 41kg;
 Curentul maxim la intrare: IPV,max=18A;
 Puterea maximă la intrare: PCC,max=4040W;
 Tensiunea maximă la intrare: UCC,max=500V;
 Puterea maximă la ieşire: PCA,max=3800W;
 Puterea nominală la ieşire: PCA,nom=3800W;
 Tensiunea la ieşire: UCA=180V-260V curent alternativ;
 Frecvenţa la ieşire: 50-60Hz;
 Eficienţă maximă: 95,6%;
 Consum energetic: 0,1W noaptea, şi mai puţin de 7W în timpul funcţionării.
Preţ: 1550€=1930$

Page 18 of 32
PFVmax = 4,04 kW
PCAnom = 3,8 kW
UFVinf = 180V
UFVsup = 500V

Pas 5. Verificarea liniilor de tensiune si schemele de conectare a panourilor.

500/ 37,27 = 13,41 numar maxin de panouri inseriate
180/ 20,67 = 8,7 numar minim de panouri
 [9;14] panouri

Pas 6. Alegere acumulatori

Am ales un ansamblu format din 4 baterii inseriate de 6 V de tipul Surrette 6CS25P
de 1156Ah ce au un pret total de 800x4=3200€=3990$

Figura 3. Acumulator Surrette 6CS25P

3.3.Analiza sistemului cu ajutorul programului Homer

HOMER este un program de analiza pe calculator a unui sistem electric ce implică

diverse surse de energie (PV, eoliană, etc.) ce simplifică sarcina de evaluare a opţiunilor de
proiectare atât pentru sisteme autonome, izolate cat si pentru cele conectate la reţea . Funcţiile
de optimizare şi algoritmii de analiză permit evaluarea fezabilităţii economice si
contabilitatea costurilor si disponibilităţii energiei. HOMER găseşte cea mai puţin
costisitoare combinaţie de componente care să satisfacă cerinţele.
In cele ce urmează se va analiza sistemul dimensionat anterior: casa autonoma
energetic care are instalate panouri fotovoltaice, astfel încât propietarul să iasă in câştig .
Analiza va implica si evaluări de costuri si amortizări pe termen lung.
Pentru început se aleg echipamentele care sunt montate în sistemul de generare, in
cazul de faţă: panouri PV, invertor, acumulatori si un generator.

Page 19 of 32
 Figura 3.1. Alegerea echipamentelelor necesare sistemului

Pentru a începe analiza HOMER trebuie mai întâi concepută o analiză a consumului
de energie in medie de-a lungul unei zile (24h), fiecare aparat cat consuma de la ora la ora, iar
apoi totalizarea consumului de putere pe intervale orare. Astfel se pot observa zone de cerere
minimă si zone de cerere maximă de energie (dimineaţa, seara, în timpul zilei).
Pe de altă parte este necesară şi o statistică asupra datelor meteo, radiaţia solară
medie pe lună, disponibilă pentru o anumită coordonată geografică (44 o.18’ N 28o.59’ E).
Aceasta statistică este oferita de departamentul solar NASA.

Figura 3.2. Grafic consum

În urma introducerii datelor, a rezultat un consum mediu anual pe zi de 9kwh.

Totodată se poate observa diagrama ce reprezintă consumul in fiecare luna pe perioada unui
an.

Page 20 of 32
 În continuare se vor introduce elementele componente ale sistemului fotovoltaic. La
fel ca şi în cazul consumatorilor, datele despre componentele sistemului sunt introduse în
funcţie de dimensionarea făcută în capitolul anterior.
Mai întâi am ales panourile fotovoltaice. Am introdus o serie de date despre acestea,
şi anume costurile de achiziţie ale panourilor, poziţionarea lor (formează un unghi de
aproximativ 45 de grade cu solul) şi durata lor medie de viaţă, care este de aproximativ 20 de
ani. La puterea considerată, am introdus două valori, 0KW şi 2 KW, astfel încât programul să
ia în considerare şi situaţia în care panourile fotovoltaice nu sunt expuse radiaţiei solare, şi
deci nu generează energie electrică.

Figura 3.3. Caracteristici Panouri PV

Dupa aceea am ales bateriile de acumulatori şi numărul total de baterii necesar pentru
a avea o autonomie din partea panourilor fotovoltaice de aproximativ 2-3 zile. Această
alegere s-a făcut după încercări repetate de simulare, până când s-a ajuns la o variantă care să
acopere cererile de proiectare.
Datele introduse sunt următoarele: tipul bateriilor alese, costul de achiziţionare al
acestora, şi numărul de baterii. Aici am introdus la fel ca şi în cazul panourilor fotovoltaice,
două valori, pentru ca programul să poată lua în considerare şi situaţia (mai rar întâlnită ce-i
drept) în care nu este necesară utilizarea bateriilor.

Page 21 of 32
 Figura 3.4. Caracteristici Baterie

O altă componentă a sistemului fotovoltaic este invertorul. Acesta s-a ales la capitolul
anterior astfel încât să aibe o putere mai mare decât puterea generată de panouri pentru a fi
evitată arderea acestuia. La fel ca şi în cazul componentelor alese anterior, la alegerea
invertorului trebuie specificată puterea acestuia, costurile de achiziţie şi de înlocuire ale
acestuia, (deoarece având o durata de viata de 10 ani trebuie sa luăm in considerare si
înlocuirea acestuia cu un invertor nou), durata de viaţă şi eficienţa acestuia.

Figura 3.5. Caracteristici Convertor

Page 22 of 32
 Pentru a efectua simularea, mai este necesară introducerea datelor meteo cu privire la
intensitatea radiaţiei solare în zona în care este amplasat sistemul şi dacă se doreşte, valori
diferite pentru costul consumului de combustibil, pentru a obţine rezultate mai diversificate.
Valorile radiaţiei solare pe fiecare lună a anului sunt foarte exacte, deoarece sunt
importate de pe site-ul NASA, prin introducerea coordonatelor exacte ale locului în care este
amplasat sistemul fotovoltaic.

Figura 3..6. Radiaţia solară

Observăm că media anuală pe zi a radiaţiei solare este de 5.7 KWh/mp .

După introducerea elementelor componente ale sistemului şi a specificaţiilor fiecăruia
dintre ele, se obţine o schemă a sistemului ilustrată mai jos.
Din aceasta se poate observa foarte uşor locul şi rolul fiecărei componente în sistem.

Figura 3.7. Schema General

Page 23 of 32
 Acum programul Homer dispune de toate datele necesare generării rezultatelor care
apar sub forma următoare. Programul are opţiunea de a sugera si a scoate echipamente
considerate nefezabile sau prea scumpe (de exemplu poate scoate panourile sau bateriile
pentru a scade pretul). Rămâne la atitudinea proiectantului să aleagă soluţia potrivită pentru
situaţia lui.

Figura 3.8. Rezultate simulare

S-au obţinut patru variante posibile de funcţionare ale sistemului, variante care sunt
listate în funcţie de consum, de energie produsă şi de costuri. Pentru fiecare dintre acestea,
programul generează o serie de rapoarte, care se referă la costuri, la cantitatea de energie
produsă, la durata de funcţionare a fiecăruia, etc.
Prima variantă este optimă după cum se poate observa si mai sus, deci pentru aceasta
voi prezenta mai departe toate rapoartele pentru funcţionarea sistemului cu toate
componentele.

Totalul de energie produs:

Următorul rezultat al simulării oferă informații despre capacitatea de energie produsă

de sistemul fotovoltaic.
Aşa cum era de aşteptat, se poate observa faptul că energia produsă de panourile
fotovoltaice depăşeşte cu mult energia produsă de generator.
Energia produsă de panourile PV este de 72% din energia consumată iar cea produsă
de generator este de 28%.
Energia necesară pentru alimentarea yacht-ului este de 3,285 KWh/an.

Page 24 of 32
 Figura 3.9. Productia de energie lunara

Panourile fotovoltaice :

Meniul de rezultate referitor la panourile fotovoltaice, prezintă energia produsă de

acestea în fiecare lună a anului, şi timpul de funcţionare al acestora. Se poate observa, cum de
altfel este şi normal, că panourile funcţionează numai în cursul zilei.
Mai putem observa că panourile PV produc energie electrica doar 19.2% din
capacitatea totală. De asemenea numărul de ore în care panourile funcționează este de 4372
ore pe an.
Cantitatea de energie produsă pe zi este de 9.22 KWh.
Diagrama analizează în funcție de intervalul de ore și de capacitatea de producție în
acel interval orar, funcționarea panourilor pe fiecare lună.

Page 25 of 32
 Figura 3.10. Rezultate panouri

Bateriile:

Meniul de rezultate al bateriilor confirmă dacă acestea au fost dimensionate şi alese

corect. În acest caz, se poate observa faptul că bateriile asigură o autonomie e 45 ore, valoare
apropiată de cea dorită.
În plus, se poate observa şi stadiul de încărcare al bateriilor.
Capacitatea bateriei este folosită cel mai frecvent intre 60 si 80% .

Figura 3.11. Rezultate Baterie

Page 26 of 32
Capitolul 4.CONCLUZII

Concluzii privind dimensionarea sistemului fotovoltaic:

În ziua de azi în contextul în care creșterea poluării cauzată de producerea energiei

electrice este alarmantă, prin arderea combustibililor fosili, devine din ce în ce mai
importantă reducerea dependenței de acești combustibili.
Energia solară s-a dovedit a fi o soluție foarte bună la problema energetică globală.
Principalul avantaj al energiei solare este că un emite substanțe poluante și gaze cu
efect de seră, datorită faptului că nu se ard combustibili.
Un dezavantaj este variația radiaţiei solare. Multe locuri pe Pământ nu pot produce
destulă electricitate folosind energía solară, și din această cauză aceasta nu se poate folosii in
orice locație.
Sistemul fotovoltaic depinde în mare parte de intensitatea radiaţiei solare, dar şi de
înclinaţia soarelui şi de orientarea panourilor. Radiaţia solară are valori diferite, în funcţie de
locaţia pe glob. Pentru optimizarea producţiei de energie electrică în zonele în care radiaţia
solară nu este foarte intensă, se pot utiliza sistemele cu dispozitive de urmărire a soarelui care
permit o captare cât mai bună a energiei solare. Aceasta duce însă la o creştere a costului total
al sistemului, şi deci la o perioadă mai lungă de amortizare a investiţiei.
Bateriile au în sistemul fotovoltaic o importanţă la fel de mare ca şi panourile.
Alegerea lor se face în funcţie de doi factori: curentul de încărcare şi caracteristicile de
funcţionare, pentru stabilirea optimului necesar privind alimentarea şi totodată timpul de
încărcare al bateriilor. În funcţie de timpul de autonomie dorit şi de cât de dese vor fi
întreruperile de energie produse de către panouri şi generator, se alege numărul optim de
baterii.
Dispozitivele cu consum redus sunt recomandate în cazul sistemelor fotovoltaice. Cu
toate acestea, alegerea lor nu trebuie să reducă din confortul locatarilor.
Dezavantajul unui astfel de sistem îl constituie costul său destul de ridicat. Astfel
costurile de investiţie se amortizează într-o perioadă de timp de aproximativ 20 de ani. Marea
majoritate a modulelor fotovoltaice de astăzi sunt bazate pe tehnologii care au dovedit o
degradare minimă după 20 de ani de funcţionare, ele fiind garantate 30 de ani.
Un sistem fotovoltaic bine realizat poate opera neurmărit şi necesită o întreţinere
periodică minimă. Economiile provenite din costurile de muncă şi cheltuielile de transport
pot fi neînsemnate.
Prin studiul de caz prezentat mai sus am demonstrat că avem o sursă de energie care
să facă faţă cererii de consum într-un mod ecologic şi ieftin, în condiţiile în care România
dispune de un important potenţial energetic solar determinat de un amplasament geografic şi
condiţii climatice favorabile.
În ultima perioadă, în România au apărut multe firme specializate în producerea,
montarea şi întreţinerea unor astfel de centrale fotovoltaice. Ele dispun de cunoştinţele
necesare pentru a pune în aplicare noi planuri de producere a energiei electrice într-un mod
mai curat şi chiar mai ieftin.

Page 27 of 32
 În momentul de faţă oamenii de ştiinţă de la diverse institute de specialitate caută
soluţii de îmbunătăţire a sistemelor fotovoltaice. Acest lucru se poate face în special prin
proiectarea unor noi tipuri de panouri care să aibă un randament mai bun. Obţinerea unor
astfel de panouri poate revoluţiona metodele actuale de producere a energiei electrice.

Concluzii privind analiza cu programul Homer:

Programul Homer permite prin recalculări succesive obţinerea mai multor variante de
sisteme fotovoltaice şi astfel, în funcţie de cerinţe se poate alege sistemul cu preţul de
achiziţie cel mai scăzut.
Pentru fiecare variantă de sistem fotovoltaic obţinută, programul Homer afişează o
serie de informaţii exacte, atât numerice cât şi grafice, referitoare la energia produsă,
necesarul şi consumul de energie, costurile componentelor sistemului, etc.
Programul Homer permite obţinerea rapidă şi exactă a valorilor intensităţii radiaţiei
solare în orice zonă a globului, prin simpla introducere a coordonatelor geografice.
Prin verificarea rezultatelor obţinute în urma introducerii datelor despre fiecare
componentă a sistemului se poate constata un surplus de energie electrică, surplus care poate
fi eliminat prin reducerea puterilor panourilor fotovoltaice sau a numărului acestora.
Se pot face optimizări ale sistemului în funcţie de autonomia dorită. Astfel se poate
schimba puterea de încărcare a bateriilor şi implicit cantitatea de energie acumulată în baterii.
În prezent exista concepţia greşită privind tehnologia fotovoltaică, în sensul că
sistemele fotovoltaice funcţionează numai la lumină solară intensă şi că tehnologia de
fabricaţie este prea sofisticată şi mult prea scumpă comparativ cu sistemele electrice clasice.
Gradul tot mai mare de utilizare demonstrează că există o serie de caracteristici ale
sistemelor fotovoltaice care le face să se impună, cum ar fi faptul ca există locuri unde
sistemele fotovoltaice reprezintă cea mai simplă şi ieftină opţiune pentru alimentarea cu
energie electrică si există o largă varietate de produse dezvoltate pentru utilizarea sistemelor
fotovoltaice.
În concluzie proiectul realizat este rentabil din punct de vedere economic, efectul
benefic al producerii de energie electrică prin metode nepoluante neputând fi contestat.

Page 28 of 32
Bibliografie:

[1] Mihai Octavian Popescu, Claudia Laurenţa Popescu, Surse regenerabile de energie,vol.
1: Principii şi aplicaţii, Editura Electra.

[2] Tudor Ambros, Aurel Guţu, Ion Sobor, Dumitru Ungureanu,Valentin Arion, Petru Todos
, Surse regenerabile de energie, Editura Tehnica-info.Chişinău, 1999.

[3] ,Surse Regenerabile de Energie ,

[4] Garry Cook, Lynn Billman, Rick Adcock, Photovoltaic Fundamentals, Editura Electra.

[5] Sandor Bartha, Istvan Farkas, Isvan Seres, Dan Teodoreanu, Maria Farkas, Călin
Negreanu Solar photovoltaic application , Editura Electra Bucuresti, 2006.

[6] http://www.panourisolare-online.ro/

[7] www.energobit.com

[8] http://ro.scribd.com/doc/95442037/56060053

[9] www.wikipedia.com

[10] http://www.kyocerasolar.eu/index/products/download/Danish.-cps-33141-files.pdf

[11]http://www.energymatters.com.au/sma-sunny-boy-3800watt-grid-connect-inverter.html

[12] http://www.dcbattery.com/rollssurrette_6cs25ps.pdf

[13] http://www.stecasolar.com/index.php?Steca_Tarom_en

[14] http://eosweb.larc.nasa.gov/sse/RETScreen/

[15] http://www.scritube.com/Panouri-solare33862.php

[16] http://www.calorserv.ro/articole/panouri-solare/sistemul-solar-termic-lumina

[17]http://www.em.ucv.ro/eLEE/RO/realisations/EnergiesRenouvelables/FiliereSolaire/
PanneauxPhotovoltaiques/Cellule/Association.htm

Anexe:

Page 29 of 32
 caracteristica radiatiei solare la data de 1 mai
1200

1100

1000
radiatia [W/m*m ]

900

800

700

600

suprafata orizontala
500
suprafata inclinata 30 grade

400
6 7 8 9 10 11 12
ora

caracteristica radiatiei solare la data de 1 iunie

1200

1100

1000
radiatia [W/m*m]

900

800

700

600
suprafata orizontala
suprafata inclinata 30 grade
500

400
6 7 8 9 10 11 12
ora

Page 30 of 32
 caracteristica radiatiei solare la data de 1 iulie
1200

1100

1000
radiatia [W/m*m]

900

800

700

600

500
suprafata orizontala
suprafata inclinata 30 grade
400
6 7 8 9 10 11 12
ora

caracteristica radiatiei solare la data de 1 august

1200

1100

1000
radiatia [W/m*m]

900

800

700

600

500
suprafata orizontala
suprafata inclinata 35 grade
400
6 7 8 9 10 11 12
ora

Page 31 of 32
 caracteristica radiatiei solare la data de 1 septembrie
1300

1200

1100

1000
radiatia [W/m*m]

900

800

700

600

500

400 suprafata orizontala

suprafata inclinata 37 grade
300
6 7 8 9 10 11 12
ora

caracteristica radiatiei solare la data de 30 septembrie

1300

1200

1100

1000
radiatia [W/m *m ]

900

800

700

600

500

400 suprafata orizontala

suprafata inclinata 38 grade
300
6 7 8 9 10 11 12
ora

Page 32 of 32