Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Definitie
Se numeste ecuatie cu derivate partiale de ordinul al II-lea in doua variabile
independente, cvasiliniara, o ecuatie de forma:
(1) .
(2’) .
(3) , unde .
Definitie
Se numesc curbe caracteristice ale ecuatiei (1) cele doua familii de curbe plane (din
planul xOy) definita de ecuatia (2’), independente de orice suprafata integrala a ecuatiei (1).
Observatie
O aceeasi ecuatie poate fi de tipuri diferite in functie de regiunile din plan considerate.
Daca A(x,y), B(x,y), C(x,y) sunt functii continue intr-un domeniu, trecerea de la un
subdomeniu de hiperbolicitate (elipticitate) la altul de elipticitate (hiperbolicitate) se face prin
curbe de parabolicitate iar ecuatia cu derivate partiale (1) se numeste de tip mixt in domeniul
respectiv.
Clasificarea ecuatiilor cu derivate partiale de ordinul al II-lea in n variabile
(4) ,
(5) .
Definitie
Exemple
Fie ecuatia (1), pentru care presupunem ca A(x,y), B(x,y), C(x,y) sunt functii derivabile
intr-un domeniu si ca nu se anuleaza simultan in D. Deasemenea, consideram ca in
domeniul D ecuatia (1) nu este de tip mixt, adica este fie de tip hiperbolic, fie de tip
parabolic, fie de tip eliptic.
1. Cazul hiperbolic ( )
Exista doua familii reale si distincte de curbe caracteristice ,
2. Cazul parabolic
Exista o singura familie de curbe caracteristice , se face transformarea
3. Cazul eliptic ( )
Exista doua familii complex-conjugate de curbe caracteristice ,
.
Problema coardei vibrante. Metoda lui D’Alembert
, cu arbitrar.
, de unde
, constant.
Prin urmare .
care verifica din problema initiala ecuatia coardei vibrante si c.l. (conditiile la limita).
Solutia pentru intreaga problema initiala o vom cauta sub forma unei serii:
.
Impunand lui c.i. (conditiile initiale), vom putea determina exact forma
coeficientilor si care sunt, deocamdata, arbitrari.
,
unde este solutia generala a ecuatiei omogene studiata si precizata mai sus iar
este o solutie particulara a ecuatiei neomogene data de:
Rezulta ecuatiile .
Din considerente de ordin fizic, pentru ecuatia in T, nu se admite decat solutia in cazul
( ), care are forma:
.
Rezulta pentru ecuatia in X, solutia:
.
Prin urmare
,
unde sunt functii deocamdata arbitrare dar pe care le
vom determina in continuare folosind si conditia din problema.
, adica .
Din ipotezele facute asupra lui f, rezulta ca f se poate reprezenta printr-o integrala
Fourier:
, de unde explicitand se obtine:
, deci
de unde rezulta solutia lui Poisson pentru problema propagarii caldurii intr-un conductor
infinit:
Observatie