8
DIVIZAREA INDIRECTĂ SIMPLĂ ŞI DIFERENŢIALĂ
8.1. Scopul lucrării  
Lucrarea are drept scop cunoaşterea capului divizor universal şi a celor două
metode de divizare indirectă (simplă şi diferenţială).  
8.2. Generalităţi  
Capul divizor   este un dispozitiv special, care permite realizarea divizării
(împărţirea într -un anumit număr   z d   de părţi, de obicei egale, în sens circular sau în
sens rectiliniu). În funcţie de modul de reglare şi construcţie, capetele divizoare pot
fi: cu discuri, cu roţi dinţate   şi optice,  iar după posibilităţile de utilizare sunt:  simple,
 semiuniversale şi universale.
Din punct de vedere cinematic se pot evidenţia două metode de divizare:  
- divizarea directă, la care urmărirea unghiului de rotire a piesei se execută
direct pe arborele principal al capului divizor;
- divizarea indirectă, la care urmărirea unghiului cu care se roteşte axul
 principal al capului divizor şi piesa de divizat se face prin intermediul unei transmisii,
deci indirect. Divizarea indirectă poate fi simplă sau diferenţială
Cel mai răspândit este capul divizor universal cu discuri   (fig. 8.1. a) format
din angrenajele melc-roată melcată k  /z 
1 1, (melcul este fix pe axul I, k 1 -  numărul de
începuturi ale melcului,  z 1 - numărul de dinţi ai roţii melcate), mecanismul de reglare  
(discul cu găuri D ), maneta de antrenare m, cuiul de fixare C, opritorul O folosit la
 blocarea/deblocarea discului D   şi angrenajul conic z2 /z3  . Roata melcată  z 1  este
solidară cu axul II, la capătul căruia este fixată piesa ce trebuie divizată circular în  z d  
 părţi egale(unghiul corespunzător  este notat D ).
CCD
1  
DPP
II 
  k 1   P
A  '       = '   K  
 D
 D    D    D  
  
 D  D'      
B   D  
 
C

 
2
I  AT
III   "  
 D  
D    3

IV  D 

O    
n D
 '   
n D
C 
D  D 

m    
 D
a b c
Fig. 8. 1. Schema de principiu a capului divizor:
a - construcţia capului divizor; b - divizarea indirectă simplă ; c - divizarea indirectă diferenţială; 
I; II; III;IV - axele capului divizor; CCD- carcasa capului divisor; DPP- dispozitiv prindere piesă;
P- piesă; D - discul divizor; C - cui de fixare; O - opritor; AT- arbore tubular;
k 1/ z 1 - mecanism melc - roată melcată;  z 2/ z 3 - angrenaj conic; z  A, z  B, z C, z 
   D - roţi de schimb;

m - manetă de acţionare . 
 

2  Divizarea indirectă simplă şi diferenţială  

8.3. Divizarea indirectă simplă  

 Divizarea indirectă   simplă se realizează prin rotirea manetei m peste K D găuri
ale unui anumit cerc cu găuri al discului D  (fig.1. b) având nD   găuri, în timp ce discul
este fix (blocat cu ajutorul opritorului O).
În figura 8.2 este prezentată schema fluxului cinematic pentru divizarea
indirectă  :
  D k 1     D
m   
   I    
   II   
  Piesa  
nm  z 1 1
 z d 

Fig.8.2. Schema fluxului cinematic pentru divizarea indirectă. 

Ecuaţia de transfer a lanţului cinematic de div izare :

k 1  D
 D     D   , (8.1)
 z 1 C  D

unde :  D este  unghiul cu care trebuie să fie rotită maneta m astfel încât piesa să se
rotească cu unghiul dorit  D ; i D =k 1 /z 1 - raportul de transfer al mecanismului melc-
roată melcată  ; C D   =1/i D  - constanta capului divizor  ; nm - numărul de rotaţii ale
manetei care va determina rotirea piesei cu unghiul   D (adică cu 1/z d dintr-o rotaţie). 
Dar :
2    2 
 D      iar   D
   K  D   D'
     K  D   , (8.2)
 z d  n D

unde     este unghiul la centru dintre două găuri

 
'

 D
alăturate de pe cercul cu găuri al
discului divizor D  având nD   găuri (fig. 8.1. b).  

Înlocuind relaţiile (8.2) în (8.1) rezultă  :

 K  D C  D
nm    . (8.3)
n D  z d 

Relaţia permite determinarea lui  K  D  pentru divizarea în  z d  părţi în condiţiile
în care C  D este cunoscut iar n D se alege dintre valorile existente pe discurile capului
divizor.

8.4. Divizarea indirectă diferenţială  

 Divizarea indirectă diferenţială se aplică atunci când pentru o valoare  z d   dată,
nu se poate găsi nici o valoare n D între valorile existente pe discurile capului divizor.
Divizarea diferenţială constă în realizarea mărimii de intrare  D  ca o însumare
algebrică a unghiului  D (obţinută prin rotirea manetei m în faţa discului cu găuri pe
'

un cerc cu n  D găuri, parcurgând  K  D  găuri, ceea ce corespunde unei divizări indirecte
simple într -un număr oarecare de părţi  z  x), cu unghiul  D (fig. 8.1. c) realizat prin
rotirea simultană a discului D, cu ajutorul roţilor d e schimb  z  A,  z  B,  z C ,  z  D, care-i
transmit mişcarea de la axul II   prin angrenajul conic  z 2 /z 3  şi arborele tubular AT .
Pentru a permite rotirea discului D , acesta va fi deblocat cu ajutorul opritorului O.
 

 Prelucr ări mecanice 3

  D       D'    D''   (8.4)

Din relaţia (8.1) rezultă  :

2 
  D    D  C   D    C  D   (8.5)
 z d 

În mod asemănător  :
2 
  D'     C  D   (8.6)
 z  x

În figura 8.3 este prezentată schema fluxului cinematic al lanţului  de realizare a
rotirii discului divizor cu unghiul  D  la divizarea indirectă diferenţială .

  D  z  A   z C   z 2   D''

 Piesa  II   
   III   
   IV    
   AT    
  D  
2   z  B  z  D  z 3
 z d 

Fig. 8.3. Schema fluxului cinematic al lanţului de rotire a discului la divizarea

indirectă diferenţială . 

Ecuaţia de transfer a lanţului cinematic de rotire a discului este:  

 z  A  z C   z 2 2   z  A  z C 
  D''    D         (8.7)
 z  B  z  D  z 3  z d   z  B  z  D

în care s-a ţinut cont de faptul că z 2/z3=1.

Înlocuind relaţiile (8.5), (8.6) şi (8.7) în relaţia (8.4) se obţine:  
 z  A  z C  C  D
   z   x
  z d    , (8.8)
 z  B  z  D  z  x

care împreună cu relaţia:  

'
'
 K  D C  D
nm   
'
  , (8.9)
n D  z  x

servesc la reglarea capului divizor în cazul divizării indirecte diferenţiale. S -a notat

cu n   numărul de rotaţii ale manetei m faţă de discul divizor.  
'
m

 În aceste relaţii z   x  este un număr arbitrar ( z x > z d sau

  z  x < z d ),
  astfel ales încât
 să permită realizarea unei divizări i ndirecte simple. Relaţia (8.8) permite obţinerea
roţilor  z  A,  z  B,  z C   şi  z  D cu valori ale numerelor de dinţi existente în trusa capului
divizor.
 z  A  z C 
 Dacă z x > z d  , rezultă din relaţia (8.8) că    are o valoare pozitivă. Acest
 z  B  z  D

lucru impune ca în timpul procesului de divizare maneta m   şi discul divizor D  să se
rotească în acelaşi sens. Dacă acest lucru nu se întâmplă, trebuie ca între roţile  z  A şi
 z  B  sau între roţile z C   şi z D  să se monteze o roată intermediară. Când z x  < z  D  ,
 z  A  z C 
rezultă din relaţia (8.8) că    are o valoare negativă. Acest lucru impune ca în
 z  B  z  D

timpul procesului de divizare maneta m   şi discul divizor D  să se rotească în sensuri
contrare.