ANGRENAJE CONICE

cu
DINŢI DREPŢI

1
Angrenaje conice. Generalități.

1. Angrenajele formate din roți dințate conice se

utilizează în cazul în care axele celor doi arbori
între care are loc trasmiterea mișcării de rotație
sunt concurente.

2. Suprafețele de rostogolire (axoidele angrenajului)

sunt conuri tangente după o generatoare comună.
Vârful comun al celor două conuri este punctul de
concurență O al axelor roților.

3. Angrenajele conice au o tehnologie de fabricație

mai pretențioasă. 2
4. Forțele axiale care apar complică construcția
reazemelor arborilor de susținere a roților.

5. În general angrenajul conic nu este

interschimbabil, de aceea acest tip de angrenaj se
execută și se înlocuiește ca și pereche de roți.

6. Silenţioase,

7. Grad de acoperire superior,

8. Durabilitate în funcţionare,

9. Posibilitatea măririi raportului de angrenare.

3
 Angrenaj conice
ortogonal

Angrenaje conice cu
dinți drepți

Angrenaje conice cu
4
dinți curbi
Roţile conice cu dantură dreaptă: sunt utilizate la viteze
periferice reduse (v = 2 ... 3 m/s), când abaterile pasului şi cele
ale profilului nu produc solicitări dinamice mari şi zgomot.

Roţile conice cu dantură înclinată: pot funcţiona la viteze

periferice de până la 12 m/s şi se execută pe aceleaşi maşini de
danturat ca şi roţile cu dantură dreaptă, dar cu o
productivitate mai redusă.

Roţile conice cu dantură curbă sunt utilizate la angrenajele

cu viteze periferice mari, până la 40 m/s. Sunt silenţiose și
prezintă un grad de acoperire superior precum și durabilitate
mărită în exploatare.
5
 Geometria angrenajelor conice

În mod uzual roțile dințate conice sunt montate

perpendicular având unghiul dintre axe  = 900 (
= 1 + 2 - angrenaj conic ortogonal).

Conul de rostogolire al unei roți conice este definit

prin generatoare acestuia și unghiul pe care îl face
cu axa roții, numit unghiul conului de rostogolire
notat prin 1 respectiv 2 .
Două roți dințate cu dantură conică angrenează corect
din punct de vedere teoretic atât timp cât liniile lor de
angrenare se suprapun perfect.

Acest lucru se întâmplă dacă conurile de divizare coincid

cu conurile de rostogolire.

Prin urmare, aceste angrenaje sunt sensibile la

modificarea unghiului dintre axe.

Din această cauză angrenajele conice se realizează

practic numai sub forma angrenajelor zero sau zero
deplasate.
7
 Geometrie.
Terminologie
8
Angrenaj conic ortogonal h
C”m
dm1 / 2
O
b δ2

dm2 / 2
dm2
dae2

Cm
de2
O
1 Rm
Ov2 Omv2 δ2
2 Re
δ1
3
4

O Cm
Re
5
Rm = (O – centrul C
Omv1
Re - 0.5b δ1
conurilor)
Ov1
6
dm1 / 2 dm1
Cm C’m
de1 / 2 de1
9
C C’ dae1
Pasul 1

10
Pasul 2

11
Pasul 3

12
Pasul 4

13
Pasul 5

14
Pasul 6

15
Pasul 7

16
Pasul 8

C” C”m

C’m
C’

17
 Terminologie

# Con Indice
1 Con de cap a

2 Con de divizare -
3 Con de picior f

4 Con frontal interior i

5 Con frontal median m

6 Con frontal exterior e

18
 Cercuri importante =

Intersecția unuia din conurilor #1, #2 sau #3 cu

unul din conurile #4, #5 sau #6

E.g. 1: cercul de divizare median =

conul frontal median #5 ∩ conul de

divizare #2

E.g. 2: cercul de cap exterior =

conul frontal exterior #6 ∩ conul de cap #1

 Simbolizarea diametrelor cercurile
importante
dindice1, indice2, indice3

indice 1 = indicele conului #1, #2, sau #3

indice 2 = indicele conului #4, #5, sau #6
indice 3 = indicele roții (pinion sau roata conică, 1 sau 2)

E.g. 1: dm1 = diametrul de divizare median al pinionului

E.g. 2: dae2 = diametrul de cap exterior al roții conice

20
Simbolizarea elementelor conului de divizare:

Rindice
indice = indicele conului #4, #5, sau #6

E.g. 1: Rm = lungimea (mediana) a generatoarei

conului de divizare
E.g. 2: Re = lungimea (exterioară) a generatoarei
conului de divizare
21
Elemente geometrice:

δ1 = unghiul conului de divizare al pinionului

δ2 = unghiul conului de divizare al roții

h = înălțimea dintelui (la exterior)

b = lățimea dintelui

22
În mod uzual: Angrenaj conic cu dinți
Fără deplasări de profil drepți

d e1  d we1  m  z1
d e 2  d we 2  m  z2

d m1  mm  z1
d m 2  mm  z2
23
 pas variabil

înălțime variabilă

coeficientul de lăţime a danturii:

b
R 
Re
 b   R  Re  R  0.3 0.33
24
1. Înălțimea dinților, pasul și modulul variază de-a
lungul dinților (valoarea maximă fiind pe conul
frontal exterior);
2. Modulul standardizat este pe conul frontal
exterior;
3. Pe conul frontal exterior (6) avem elementele
geometrice standardizate ale profilului de
referință al roții dințate cu dinți drepți,
4. Forțele și calculele de rezistență se fac pe conul
frontal median (5).
25
 Relațiile dintre modulul median și modulul
standardizat de pe conul frontal exterior (6)

din Δ OCC’
și de1 dm1 dm1
Δ OCmC’m sin 1   
2 Re 2 Rm 2 Re  1  0.5   R 
m  z1 mm  z1

2Re 2 Re  1  0.5  R 

mm  m  1  0.5   R    0,835  0,85   m

din Δ OCC’: de1  2Re sin 1
din Δ OCmC”m: dm2
2 mm  z2 z2
tan 2    u
d m1 mm  z1 z1
2
1 1
sin 1  cos 2  
1  tan 2 2 1 u2
tan 2 u
sin 2  
1  tan 2 2 1 u2 27
Notă: Pentru elementele geometrice ale conului exterior
“6” – nu se mai scrie și litera ”e” (pentru ușurință).

Diametrul cercului de divizare (la exterior - 6):

d  mz
Diametrul cercului de cap (la exterior - 6):


d a  d  2h a  cos   m  z  2h  m  cos  
a


 m  z  2h a cos  
28
Diametrul cercului de picior (la exterior - 6):

 
d f  d  2h f  cos   m  z  2 h a  m  c  m  cos  
 m  z  2h  c  cos 

a


Înălțimea dintelui:
 
h  h a  h f  m  h a  m  h a  c  2, 2  m

STAS 6844-80 - α = 20°, h*a = 1, c* = 0,2

29
Angrenajul echivalent.
Dificultățile studiului geometriei și cinematicii angrenajelor
conice pe o suprafață sferică au impus o metoda aproximativă
de profilare a dinților roților conice.

Suprafețele frontale ale dinților situate între cercurile de cap

și de picior, formează pe sferă niște zone sferice.

Deoarece lățimea acestor zone sferice este extrem de mică în

comparație cu raza sferei pe care se găsesc, zonele sferice se
pot înlocui, cu o precizie satisfăcătoare, prin niște trunchiuri
de con tangente la sfera în punctele aparținând cercurilor
C1C și C2C (aproximația lui Tredgold).
30
 Angrenajul echivalent
Conurile cu vârfurile în
C2 O1 și O2 se numesc conuri
frontale sau suplimentare.
rw2
O M2 O2
Construcția profilelor
suprafețelor frontale ale
M1 rw1
C
rvw2 O’2 dinților se poate face cu
C1 δ1
aceleași procedee ca și în
O1 cazul roților dințate
cilindrice, deoarece conurile
rvw1

O’1 frontale se pot desfășura în

plan.

31
Cerințe:
1. Modulul angrenajului înlocuitor (virtual) este egal
cu modulul angrenajului conic pe conul frontal
median;

2. Înălțimea dintelui roții înlocuitoare este egală cu

înălțimea dintelui roții conice pe conul frontal
median;

3. Razele roților înlocuitoare sunt egale cu

generatoarele conurilor frontale mediane;
32
4. Forțele din angrenajul înlocuitor sunt egale cu
cele ale angrenajului real;

5. Vitezele periferice pe roțiile echivalente sunt

egale cu cele ale roțiilor conice reale;

6. În secțiunea circulară se consideră că dintele are

o formă dreptunghiulară în comparație cu forma
trapezoidală a dintelui real.

33
Angrenajul cilindric echivalent al angrenajului conic
dm / 2
O

δ
dm mm  z z
cos    
d mv dm d mv mm  zv zv
δ  Omv
2 2  cos  b
z
b mm

δ
Omv

Ov Omv
dm
de

zv mm 34
 z1
zv1 
Numărul de dinți cos 1
echivalenți z2
zv 2 
cos  2

z1_ min  zv1_ min cos 1  zv1_ min  17

35
Concluzie:
Angrenajul cilindric echivalent este un
angrenaj evolventic astfel încât toate
rezultatele obținute la angrenajele
cilindrice cu dinți drepți pot fi aplicate și
în acest caz.

36
Elementele geometrice echivalente. Recapitulare:
1. Modulul angrenajului echivalent mv = mm
2. Diametrele de rostogolire pentru angrenajul
cilindric echivalent:
d m1, 2
d mv1, 2 
cos 1, 2

3. Numărul de dinți ai roții echivalente:

z 1,2
z v1,2 
cos  1,2
37
4. Raportul de trasmitere al angrenajului echivalent:
z v 2 z 2 cos 1
uv   
z v1 z1 cos  2

z 2 dm2
Știm că: u    tg  2
z 1 dm1

dacă  = 900 rezultă:

cos 1 sin  2

cos  2 cos  2
 tg  2  u uv  u 2

38