1.

Care din urmatoarele localizari ale herniilor sunt situate la nivelul peretelui abdominal anterior:
a. femurala
b. obturatorie
c. inghinala
d. ventrosternala
e. toate raspunsurile sunt adevarate

2. Hernia ireductibila se caracterizeaza prin:

a. imposibilitatea reducerii sacului herniar
b. obstructie vasculara intrasaculara
c. obstructie intestinala instrasaculara
d. ciupire laterala de ansa intestinala
e. absenta aderentelor instrasaculare

3. Hernia inghinointerstitiala se caracterizeaza prin:

a. sacul herniar ajunge la orificiul superficial
b. sacul herniar intre cele doua orificii
c. sacul herniar la orificiul profund
d. sacul herniar la radacina scrotului
e. sacul herniar in scrot

4. Diagnosticul diferential al herniei inghinoscrotale se face cu:

a. adenopatie inghinala
b. hernia femurala
c. varicocelul
d. testicul ectopic
e. abces rece orifluent

5. Diagnosticul diferential al herniei femurale strangulate se face cu:

a. anevrismul arterei femurale
b. tromboflebita seroasei venei safene interne
c. adenopatie inghinala
d. abcesul rece orifluent
e. hernia inghinala

6. Factori generali ce favorizeaza eventratiile postoperatorii:

a. drenajele multiple exteriorizate prin plaga
b. tensiune mare in suturile parietale
c. inciziile verticale
d. retentia incompleta de urina
e. materialul de sutura resorbabil

7. Peretele toracic retromamar este format din urmatoarele structuri cu EXCEPTIA:

a. muschiul dintat exteriorizate prin plaga
b. coaste
c. muschi intercostali
d. muschi transvers toracic
e. muschii pectorali

8. Care din urmatoarele grupe ganglionare face parte din ganglionii axilari:
a. mamari externi
b. mamari interni
c. supraclaviculari
 d. interpectorali
e. toate raspunsurile sunt adevarate

9. Care dintre prelungirile glandei mamare este intalnita in mod constant:

a. subclaviculara
b. axilara
c. submamara
d. parasternala
e. toate raspunsurile sunt adevarate

10. Care din urmatoarele caractere ale unei mamelonare ne sugereaza un cancer mamar:
a. lactescenta
b. sanghinolenta
c. seroasa
d. bilaterala
e. purulenta

11. Caractere palpatorii de malignitate ale tumorilor mamare sunt:

a. contur regulat
b. consistenta redusa
c. fluctuenta
d. leziuni biliare
e. tumora unica

12. Care din urmatoarele elemente caracterizeaza invazia tegumentara completa in tumorie maligne mamare:
a. aderenta tegumentului la tumora subiacenta
b. prezenta nodulilor de penetratie in afara tegumentului mamar
c. retractia tegumentara
d. restractia sau devierea mamelonara
e. toate raspunsurile sunt adevarate

13. Care din urmatoarele elemente caracterizeaza adenocarcinomul bronhopulmonar:

a. localizare centrala
b. diseminare predominent limfatica
c. apare mereu la fumatori
d. reprezinta 5-15% din CBP
e. clinic: dispnee precoce

14. Sindromul Claude-Bernard-Horner asociaza:

a. exoftalmie, mioza, ptoza palpebrala
b. enoftalmie, mioza, ptoza palpebrala
c. enoftalmie, midriaza, ptoza palpebrala
d. exoftalmie, midriaza, ptoza palpebrala
e. enoftalmie, mioza, nistagmus

15. Printre semnele de inoperabilitate in CBP (tumorile bronho-pulmonare) se numara:

a. sindrom de vena cava superioara
b. disfonie
c. pleurezii maligne
d. metastaze extratoracice
e. toate raspunsurile sunt adevarate

16. Perforarea esofagului toracic in cavitatea pleurala determina:

 a. matitate la nivelul intregului hemitorace afectat
b. hipersonoritate la nivelul intregului hemitorace afectat
c. absenta murmurului vezicular
d. limitarea miscarilor respiratorii bilateral
e. emfizem mediastinal

17. Care din urmatoarele elemente defineste achalazia:

a. cresterea numarului celuleor ganglionare din plexul mienteric Auerbach
b. cresterea tonusului musculaturii longitudinale a esofagului
c. cresterea tonusului musculaturii circulare a esofagului toracic
d. dilatarea esofagului abdominal
e. tulburare de kinetica esofagiana

18. Extensia limfoganglionara regionala a unei tumori esofagiene localizate in treimea mijlocie invadeaza
ganglionii:
a. pericardiali
b. ai regiunii celiace
c. traheobronsici
d. cervicali
e. supraclaviculari

19. Durerea epigastrica violenta, “ca o lovitura de pumnal”, aparuta brusc in plina sanatate aparenta, este
caracteristica pentru:
a. pancreatita acuta
b. apendicita acuta
c. colecistita acuta
d. ocluzia intestinala
e. ulcerul perforat

20. Diareea sanguinolenta aparuta la un bolnav varstnic, cu fibrilatie atriala cronica si ateroscleroza sistemica
avansata, asociata cu dureri abdominale violente instalate brusc, sugereaza existenta:
a. ulcerului duodenal hemoragic
b. polipozei colice
c. infarctului intestinal
d. ocluziei intestinale
e. pancreatitei acute

21. Etapa acordarii primului ajutor medical in cazul pacientilor cu hemoragie digestiva superioara NU cuprinde
urmatoarea manevra:
a. mentinerea bolnavului in ortostatism
b. montarea sondei nazogastrice
c. administrarea de hemostatice parenteral
d. transfuzii de sange izogrup
e. montarea perfuziilor i.v. cu solutii cristaloide

22. Diagnosticul diferential al hematemezei trebuie realizat in primul rand cu:

a. melena
b. hematochezia
c. rectoragia
d. hemoptizia
e. otoragia
23. Tamponarea varicelor esofagiene cu scopul opririi hemoragiei digestive superioare se poate realiza cu
ajutorul sondei:
a. Nelaton
b. Foley
c. Sengstaken-Blakemore
d. Dormia
e. Fogarty

24. Odata ce bolnavul cu hemoragie digestiva superioara este stabilizat hemodinamic, iar starea generala a
acestuia ne permite, primul examen paraclinic pe care trebuie sa-l indicam este:
a. ecografia
b. tranzitul baritat
c. tomografia computerizata
d. endoscopia digestiva superioara
e. angiografia

25. Semne clinice particulare in ulcerul juxtacardial sunt urmatoarele cu EXCEPTIA:

a. pirozisului
b. durerii epigastrice
c. durerii retrosternale
d. eructatiilor
e. disfagiei

26. Reprezinta semne radiologice indirecte de ulcer gastric

a. convergenta pliurilor mucoasei spre craterul ulceros
b. localizarea nisei pe mica curbura
c. rigiditate segmentara variabila pe mica curbura
d. contur situat in interiorul conturului gastric
e. localizarea nisei pe marea curbura

27. In tumorice gastrice infiltrative examenul radiologic cu substanta de contrast releva:

a. diminuarea supletii peretilor gastrici
b. convergenta de pliuri
c. semitonuri maligne
d. contur policiclic
e. stenoza orificiala

28. Elemente caracteristice pentru hernia gastrica transhiatala de alunecare:

a. este rara (5% din cazuri)
b. brahiesofag
c. cardia situata intraabdominal
d. asociaza reflux gastroesofagian
e. unghiul His este complet inchis

29. Tabloul clinic in hernia hiatala releva:

a. pirozis retrosternal
b. greata, hipersalivatie
c. palpitatii postprandial
d. tuse iritativa
e. toate raspunsurile sunt adevarate

30. Factorii predispozanti pentru ulcerul duodenal:

a. Sexul feminin
 b. Varsta inaintata
c. Gr sange A II
d. Igiena defctuoasa a cavitatii bucale
e. Toate raspunsurile dt adevarate

31. In cadrul tabloului clinic al stenozei hipertrofice congenitale de pilor, varsatura nou-nascutului este:
a. biloasa
b. “in zat de cafea”
c. fecaloida
d. “alba”
e. alimentara

32. La examenul fizic abdominal al nou-nascutului cu stenoza congenitala hipertrofica de pilor apare:
a. semnul curvoissier-terrier
b. “Oliva” pilorica in hipocondrul drept
c. semnul mandel
d. semnul rowsing
e. semnul blumberg

33. Boala Hirschsplrung este denumirea pentru:

a. enterocolita ulcero-hemoragica
b. Ileusul? paralitic
c. invaginatia intestinala
d. megacolonul congenital
e. cplcusul intestinal acut al nou-nascutului

34. Care sunt indicatiile laparoscopiei in abordul patologiei chirurgicale pediatrice?

a. criptorhidia (testicul nepalpabil)
b. apendicita acuta
c. hernia hiatala
d. achalazia cardiei
e. toate afectiunile de mai sus

35. Examenul ecografic al hematocolposului evidentiaza:

a. hidronefroza bilaterala gradul III
b. lichidul in fundul de sac Douglas
c. lichid care destinde uterul si vaginul
d. imagine hiperecogena vezicala
e. anse intestinale cu pereti ingrosati

36. Diagnosticul diferential al atreziei de cai biliare extrahepatice se face cu:

a. colecistita acuta
b. stenoza congenitala hipertrofica de pilor
c. atrezia de esofag
d. invaginatia intestinala
e. icterul fiziologic

37. Care din urmatoarele manifestari NU face parte din tabloul clinic al hiperparatiroidismului primar
a. diaree
b. poliurie hipostenurica
c. fracturi pe os patologic
d. ulcer peptic
e. aritmii ventriculare
38. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la actiunile parathormonului este FALSA?
a. creste reabsorbtia de calciu la nivel tubular renal
b. scade reabsorbtia de fosfor la nivel tubular renal
c. stimuleaza reabsorbtia osoasa cu eliberarea de calciu in sange
d. creste absorbtia intestinala de calciu
e. inhiba hidroxilarea renala a vitaminei D

39. Care din urmatoarele manifestari NU face parte din tabloul sindomului Cushing?
a. hipertensiunea arteriala
b. hirsutismul
c. obezitatea faciotronculara
d. anorexia
e. vergeturile

40. Un tablou clinic cu hipertensiune arteriala paroxistica episodica insotita de palpitatii, cefalee, transpiratii
profuze? este sugestiv pentru:
a. sindrom adrenogenital
b. sindrom cushing
c. feocromocitom
d. hiperaldosteronism
e. hiperparatiroidism

41. Care din urmatoarele NU face parte din tabloul paraclinic al hiperaldosteronismului primar?
a. aldosteron plasmatic crescut
b. produsi de metabolizare ai aldosteronului scazuti in urina
c. hipopotasemie
d. alcaloza hipercloremica
e. activitate reminica? plasmatica scazuta

42. Ulcere peptice refractare la tratament, multiple si complicate, cu localizati adesea atipice, insotite de diaree
secretorie cu steatoree caracterizeaza:
a. gastrinomul
b. insulinomul
c. VIP-omul
d. glucagonomul
e. carcinoidul

43. Una din cauzele care domina etiologia sindromului de ischemie arteriala acuta periferica este:
a. degeratura
b. arsura
c. embolia
d. fistulele arteriovenoase
e. phlematia coerulea? dolens

44. Una din cauzele ce pot determina stari de hipercoagulabilitate (factor de risc al trombozei arteriale acute)
este:
a. administrarea de antisecretorii
b. hiperhidratarea
c. administrarea de antiinflamatorii nesteroidiene
d. administrarea de aniconceptionale
e. administrarea prelungita de prokinetice
45. Nu face parte din semnele clinice ale inshemiei arteriale acute:
a. absenta pulsului proximal fata de sediul obstructiei arteriale
b. paloarea
c. parestezia
d. durerea cu debut progresiv
e. scaderea temperaturii locale

46. Aparitia leziunilor de gangrene in sindromul de ischemie arteriala acuta periferica este caracteristica:
a. fazei de agravare
b. fazei initiale
c. fazei de recuperare
d. fazei de retentive?
e. fazei leziunilor ireversibile

47. Etiologia arteriopatiei obliterante este in ()% din cazuri reprezentata de:
a. dieta hiperproteica
b. dieta hiperlipidica
c. sedentarismul
d. ateroscleroza
e. spasm arterial

48. Stadiul II al arteriopatiei obliterante este caracterizat de:

a. nu este nimic caracteristic clinic, diagnosticul se pune paraclinic
b. claudicatia intermitenta
c. claudicatia permanenta
d. durerea ischemica de repaus
e. tulburari trofice severe

49. Factorul principal in etiopatogenia bolii varicoase?? este:

a. obezitatea
b. sarcina
c. sedentarismul
d. hipertensiunea venoasa ortostatica
e. varsta

50. In stadiul incipient al bolii varicoase poate aparea:

a. jena dureroasa la nivelul gambelor
b. parestezii
c. senzatie de greutate sau de tensiune in molet
d. prurit
e. toate raspunsurile sunt corecte

51. Tromboflebita profunda reprezinta o complicatie care poate surveni mai frecvent in:
a. interventii septice abdominale
b. interventii ortopedice
c. operatii in sfera pelvina
d. in politraumatisme
e. toate raspunsurile sunt corecte

52. Semnul clinic dominant in tromboza venoasa profunda este:

a. durerea
b. impotenta functionala
c. edemul
 d. ulceratia
e. hiperestezia cutanta

53. Principala metoda de tratament in tromboflebita profunda este:

a. tratamentul chirurgical
b. tratamentul antiinflamator
c. tratamentul antialgic
d. tratamentul anticoagulant
e. tratamentul cu sulfat de protamina

54. Proba clinica prin care se pun in evidenta comunicantele de reflux este:
a. proba Brodie-Trendelenburg
b. proba celor 3 garouri
c. proba Ferthes
d. proba Schwartz
e. nici un raspuns corect

55. Care din aspectele macroscopice de mai jos NU caracterizeaza cancerul de colon:
a. forma ulcerovegetanta
b. forma vegetanta
c. forma schiroasa
d. forma coloida
e. forma chistica

56. Avand in vedere caile de metastazare ale cancerului de colon, precizati carui tip de diseminare se datoreaza
aparitia epiplooitei neoplazice:
a. diseminare hematogena
b. diseminare intralumenala
c. diseminare peritoneala
d. diseminare directa
e. diseminare limfatica

57. Care sunt semnele de impregnare neoplazica?

a. icter tegumentar
b. inapetenta, scadere ponderala, paloare tegumentara
c. constipatia
d. adenopatii dureroase palpabile
e. sindromul febril

58. Modificarea macroscopica a materiilor fecale asemeni unui “scaun creionat” este specifica cancerului de:
a. colon drept
b. colon stang
c. rect
d. colon transvers
e. cec

59. Referitor la rectocolica ulcero-hemoragica este adevarata o singura afirmatie de mai jos, si anume:
a. tipul fulminant de boala nu se complica in evolutie
b. tuseul rectal deceleaza prezenta sangelui amestecat cu mucus si puroi
c. nu se malignizeaza in cazul bolnavilor cu RUH in evolutie de peste 20 ani
d. nu se complica niciodata cu rectoragii masive
e. corticoterapia este contraindicata in puseele acute
60. In cazul bolii Crohn, diagnosticul diferential cel mai dificil se face cu:
a. recocolita ulcero-hemoragica
b. polipoza familiala
c. diverticulul Meckel
d. sindromul Gardner
e. Sindromul Peutz-Jeghers

61. Triada Owen se caracterizeaza prin:

a. durere colicativa in hipocondrul drept
b. icter obstructiv
c. hematemeza sau melena
d. este prezenta in hemobilie
e. toate raspunsurile sunt adevarate

62. Chistul hidatic hepatic este o tumora:

a. lichidiana
b. maligna
c. venicapsulata
d. generata de forma lavrata a teniei echinococc multilocularis
e. solida

63. Factorii favorizanti ai litogenezei calculilor biliari:

a. sexul masculin
b. varsta tanara
c. alimentatia hiperproteica
d. rezectiile intestinale
e. mese frecvente

64. Sindromul dispeptic biliar cuprinde urmatoare simptome cu exceptia:

a. greata
b. varsaturi alimentare
c. gust amar matinal
d. ameteli
e. cefalee

65. Elementele triadei Chauffard sunt:

a. durere, febra,icter
b. durere, febra, frison
c. colica de migrare, febra, frison
d. icter, febra, frison
e. icter, durere, frison

66. Principalele complicatii ale ectaziei CBP sunt:

a. pancreatita cronica
b. pancreatita acuta etanolica
c. ciroza hepatica virala
d. colecistita acuta
e. angiocolita supraacuta

67. O complicatie grava a tuturor bolilor supurative renale caracterizata prin supuratia cavitatilor renale si a
parenchimului renal, cu distrugerea lor completa poarta numele de:
a. pielonefrita acuta
b. pionefroza
 c. pionefrita
d. perinefritra
e. glomerulonefrita acuta

68. In care din cele patru forme clinice de perinefrita este caracteristica psoita?
a. abces polar inferior
b. abces retrorenal
c. abces polar superior
d. abces prerenal
e. in niciunul din cazurile de mai sus

69. Referitor la infectiile urinare specifice, aspectl urografic de “rosatura de molie” este caracteristic pentru:
a. cistita
b. prostatita
c. pionefrita
d. pionefroza
e. TBC renal

70. Triada clasica asimptomatica in cancerul renal al adultului (tumora Grawitz) este:
a. hematurie, febra, durere
b. nefromegalie, febra, hematurie
c. hematurie, durere, tumora renala palpabila
d. scadere ponderala, febra, hematurie
e. durere, anurie obstructiva, febra

71. Cancerul renal al copilului (tumora Wilms) care a penetrat capsula renala dar nu a invadat ganglionii si nu a
metastazat, se afla in stadiul clinic:
a. I
b. II
c. III
d. IV
e. V

72. La un barbat in varsta de 55 ani la care tuseul rectal pune in evidenta o prostata marita de volum cu sant
median sters, de consistenta ferm-elasica si omogena, cu suprafata neteda, nedureroasa la explorare si bine
delimitata, diagnosticul clinic va fi:
a. prostatita acuta
b. neoplasm de prostata
c. uretrita
d. adenom de prostata
e. prostatita cronica

73. Care afirmatie cu privire la mecanismele de producele a leziunilor in traumatismele toracice este adevarata:
a. lezarea traumatica directa a organelor intratoracice se produce prin caderea in picioare de la inaltime
b. hipertensiunea aeriana intracavitara se produce in cazul in care accidentatul este surprins in expir
c. hipertensiunea aeriana intracavitara se produce in cazul in care accidentatul este surprins in inspir
d. prin decelerare se produce dezinsertia bronhiilor primitive de la nivelul carinei traheale
e. in explozii unda de soc produce leziuni osoase ale cutiei toracice

74. Care afirmatie cu privire la pneumotoraxul cu supapa este FALSA:

a. este sindromul de decompresiune determinat de acumularea progresiva a aerului in cavitatea pleurala
b. conduce la insuficienta respiratorie acuta
c. conduce la comprimarea plamanului contralateral
 d. este apanajul exclusiv al traumatismelor toracice deschise
e. impiedica intoarcerea venoasa

75. Ce modificare fiziopatologica NU face parte din cercul vicios al sindromului de incarcare traheobronsica:
a. hipersecretia bronsica
b. hipoxie
c. hipercapnie
d. vasoconstrictie
e. atelectazie

76. Ce tulburare acidobazica se intalneste in traumatismele toracice inchise:

a. scaderea presiunii arteriale partiale a CO2
b. cresterea presiunii arteriale a O2
c. scaderea acidului lactic
d. cresterea corpilor cetonici
e. acidoza metabolica

77. Ce leziune elementara se intalneste in mielomalacia centrala:

a. hemoragia
b. necroza
c. ramolismentul
d. edemul
e. laceratia

78. Care dintre urmatoarele afectiuni este o mielopatie tardiva:

a. mielomalacia centrala
b. siringomielia
c. compresiunea medulara posttraumatica
d. necroza centromedulara
e. epilepsia

79. In ce consta un raspuns motor codificat cu 6 puncte pe scara Glasgow:

a. la ordin verbal
b. orientat la durere
c. neorientat – flexie de evitare
d. raspuns in flexie lenta a membrului superior – decorticare
e. raspuns in extensie – decerebrare

80. In ce consta un raspuns verbal codificat cu 5 puncte pe scara Glasgow:

a. orientat
b. confuz
c. neadecvat
d. incomprehensibil
e. nici o reactie

81. Ce tip de leziune intalnim cel mai frecvent la un adult tanar de 30 de ani cu traumatism craniocerebral cu
pierderea starii de constienta de scurta durata, care apoi revine la normal:
a. hematomul extradural
b. hematomul subdural acut
c. higroma subdurala
d. contuzie cerebrala
e. leziune subarahnoidiana
82. Ce masuri cuprinde lupta impotriva cresterii presiunii intracraniene la pacientii cu leziuni cerebrale
posttraumatice:
a. pozitie Trendelenburg
b. hipertermie
c. hiperventilatie pentru pCO2<25 mm Hg
d. prevenirea crizelor convulsive
e. administrarea de solutii cristaline la perfuzie, minim 3000 ml

83. Ce structuri anatomice sunt interesate in contuziile parietoviscerale:

a. doar peretele abdominal
b. peretele abdominal, inclusiv peritoneul parietal, dar nu exista leziuni viscerale
c. viscerele abdominale, peretele abdominal prezentand leziuni minime
d. peretele abdominal si viscerele abdominale
e. peretele abdominal si peritoneul visceral

84. Care este complicatia specifica a traumatismelor abdominale deschise (plagi):

a. hemoragia externa
b. infectia
c. afectarea functiei respiratorii
d. hemoragia interna
e. pierderea starii de constienta

85. Ce leziuni traumatice NU se insoteste de contractura musculaturii abdominale:

a. hematomul retroperitoneal
b. hematomul splenic subcapsular
c. leziunile vertebromedulare cu iritatia nervilor costo-lombari
d. leziunile vertebromedulare cu iritatia nervilor intercosrali
e. perforatia colica posttraumatica

86. In lezarea caror organe cavitare abdominale NU apare sindromul de iritatie peritoneala:
a. stomac
b. intestin subtire
c. apendice cecal
d. vezica urinara
e. rect subperitoneal

87. Ce leziune posttraumatica determina la percutia abdomenului matitate hipogastrica cu limita superioara
concava spre inferior:
a. retentia acuta de urina
b. hemoperitoneul important
c. perforatia de vezica urinara
d. hematomul in teaca dreptilor
e. sarcina extrauterina rupta

88. Lezarea carui viscer parenchimatos poate determina hematom retroperitoneal:

a. ficatul
b. splina
c. rinichiul
d. ovarul
e. uterul

89. Care dintre afirmatiile cu privire la entorsele grave este adevarata:

a. necesita interventii chirurgicale de urgenta
 b. nu apar modificari radiologice
c. reperele osoase isi modifica raporturile normale
d. clinic in faza acuta se constata redoare articulara
e. apar miscari anormale la nivelul articulatiei

90. Care este semnul de probabilitate in fracturi:

a. atitudinea vicioasa
b. durerea vie in punct fix cu sediul osos
c. intreruperea continuitatii osoase
d. mobilitatea normala a segmentului osos afectat
e. crepitatii osoase

91. Care este complicatia imediata, locala, in fracturi:

a. hemartroza
b. artroza
c. pseudartroza

92. Care este cea mai frecventa localizare a entorselor:

a. glezna
b. soldul
c. genunchiul
d. cotul
e. umarul

93. Care dintre urmatoarele este cauza de ordin general ce duce la pseudartroza:
a. fractura cominutiva infectata
b. fractura cu defect de os
c. vascularizatia deficitara in focarul de fractura
d. osteoporoza
e. tratamentul incorect

94. Fracturile sternale NU se pot complica cu:

a. pneumotorax
b. pneumomediastin
c. chilotorax
d. hemotorax
e. hemomediastin

95. Leziunile traumatice ale diafragmului NU se pot complica cu:

a. tamponada cardiaca
b. ocluzie intestinala
c. pneumotorax
d. sindrom de compresiune endotoracica
e. hemoperitoneu

96. Socul se caracterizeaza prin urmatoarele:

a. este un simptom
b. insuficienta respiratorie celulara acuta
c. sinteza crescuta de ATP
d. creste presiunea partiala a oxigenului in sangele periferic
e. nici una

97. Conduita terapeutica in socul cardiogen nu prevede:

 a. administrarea de anstispastice
b. administrarea de vasodilatatoare
c. revascularizare chirurgicala
d. balon de contrapulsie aortic
e. terapie trombolitica

98. Printre cauzele de soc cardiogen se numara urmatoarele mai putin una:
a. insuficienta mecanismului contractil
b. scaderea rezistentei la ejectie
c. cresterea rezistentei la umplere
d. insuficienta valvulelor aortice
e. disritmiile

99. Raspunsul inflamator sistemic ce defineste sepsisul se caracterizeaza prin urmatoarele mai putin una:
a. temperature > 38 sau < de 36 grade Celsius
b. Tahicardie > 90 b/minut
c. tahipnee > 20 respiratii.minut
d. diureza > 40 ml/minut
e. leucocite > 120000 elem/mm3

100. Socul septic se defineste ca fiind sepsisul insotit de:

a. hipotensiune arteriala si semne de hipoperfuzie tisulara
b. HTA si temperatura crescuta a tegumentelor
c. tahicardie si HTA
d. bradipnee si bradicardie
e. nici una

101. Eliberarea de histamina in socul anafilactic e insoteste de:

a. vasoconstrictie sistemica
b. cresterea permeabilitatii vasculare
c. vasodilatatie coroniana
d. bronhodilatatie
e. cresterea fortei de contractie musculara

102. Dintre antibiotice cel mai frecvent implicat in reactiile anafilactice este:
a. tetraciclina
b. gentamicina
c. oxacilina
d. rifampicina
e. penicilina

103. In socul anafilactic daca bolnavul este hipotensiv se administreaza CA prima intentie:
a. adrenalina
b. atropina
c. bicarbonat de sodiu
d. aminofilin
e. nici una si se transporta pacientul la spital

104. Faza a doua a anesteziei generale se caracterizeaza prin:

a. analgezia amnezie?
b. excitatie si sensibilitate crescuta la durere
c. anestezie chirurgicala
d. depresie bulbara
 e. nici un raspuns corect

105. Monitorizarea circulatiei in timpul anestezie se face prin urmatoarele metode cu o exceptie:
a. inspectia culorii tegumentelor
b. EKG
c. masurarea frecventei respiratorii
d. masurarea debitului urinar
e. masurarea tensiunii arteriale

106. Monitorizarea ventilatiei se poate face prin urmatoarele mijloace mai putin unul:
a. auscultatie
b. urmarirea presiunilor in caile areriene
c. urmarirea volumului curent
d. percutie
e. capnografie

107. Pe parcursul trezirii din anestezie urmatoarele complicatii pot apare, cu exceptia:
a. laringospasmului
b. obstructia cailor aeriene
c. varsaturilor
d. frisoanelor
e. hipertermie

108. Din etapa de inductie a anesteziei generale nu face parte:

a. provocarea hipnozei
b. oxigenarea
c. intubatia traheala
d. ventilatia
e. mentinerea echilibrului acido-bazic

109. Dintre incidentele si accidentele ce caracterizeaza etapa de mentinere a anesteziei generale, nu face
parte:
a. tromboembolismul pulmonar
b. aritmia
c. hipertermia maligna
d. analgezia insuficienta
e. barotrauma pulmonara

110. Aminoesterii nu se caracterizeaza prin:

a. sunt hidrolizati in plasma
b. pot induce reactii de tip alergic
c. sunt relativ instabili in solutie
d. sufera degradare enzimatica in ficat
e. sunt reprezentate de procaina, clorprocaina

111. Dintre procesele fiziologice majore implicate in neurofiziologia durerii nu face parte:
a. transductia
b. transmisia
c. interpretarea
d. traducerea
e. modularea

112. Printre mijloacele fizice de sterilizare se numara urmatoarele, cu exceptia:

 a. caldura umeda
b. gazul bactericid
c. fierberea
d. caldura uscata
e. iradierea

113. Procesul de sterilizare prin autoclavare se caracterizeaza prin una din urmatoarele:
a. presiune 2 – 2,2 atm
b. temperatura 190 -200 grade celsius
c. durata 15 minute
d. presiune 4 atm
e. nu necesita purjare

114. Colorantii se caracterizeaza prin:

a. nu sunt bactericide
b. sunt bacteriostatice
c. rivanolul este antispetic slab
d. nu se folosesc pentru badijonari
e. nu se folosesc in stomatologie

115. Acidul boric nu se caracterizeaza prin:

a. antiseptic cu actiune modesta
b. bine suportat de tegumente si mucoase
c. se foloseste sub forma de pulbere
d. se foloseste sub forma de solutie 30%
e. tetraboratul de sodiu se foloseste in stomatologie

116. Referitor la fierbere nu este adevarata afirmatia:

a. este o masura de exceptie
b. durata sterilizarii este de 30 minute
c. materialele sterilizate se mentin asa 2 ore
d. la peste 300m altitudine durata fierberii pentru sterilizare poate scade la 15 minute
e. alcanizarea apei scade durata fierberii

117. Referitor la formaldehida sunt adevarate urmatoarele cu o exceptie:

a. formolul este o solutie apoasa 35%
b. paraformaldehida este o solutie apoasa 50%
c. are slaba actiune bactericida
d. este activa si pe spori
e. este iritanta pentru tegumente

118. Iodoforii nu se caracterizeaza prin:

a. sunt complexe organice ce contin iod
b. elibereaza rapid iodul in contact cu tesuturile
c. nu irita tesuturile
d. produsul comercial se numeste septozol
e. nici una din afirmatii

119. Sterilizarea prin caldura uscata se caracterizeaza prin:

a. se face cu autoclavul
b. se face prin purjare
c. se face cu pupinelul
d. dureaza 2 ore la 180 grade
 e. se mentine intre 2 si 4 ore

120. Care dintre urmatoarele mijloace terapeutice este esential in tratamentul abceselor si flegmoanelor:
a. administrarea de antibiotice cu spectru larg
b. punctia colectiei folosind un ac gros
c. tratament antiinflamator local
d. evacuarea si drenajul larg al colectiei
e. supravegherea bolnavului cand a aparut fluctuenta

121. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la hidrosadenita? este adevarata:

a. este o infectie a foliculului pilor
b. agentul etiologic este streptococul
c. este localizata la nivelul axilei sau perineului
d. in majoritatea cazurilor apar semnele generale ale starii septice
e. bolnavii sunt inalt febrili

122. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la furuncul este adevarata:

a. agentul etiologic este streptococul
b. este o infectie a glandelor sudoripare
c. furunculele superficiale pot fi evacuate prin presiune digitala
d. extragerea burbionului este obligatorie
e. tratamentul cu antibiotice este necesar in toate situatiile

123. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la erizipel este adevarata:

a. semnele generale ale infectiei apar la 24-48 ore dupa cele locale
b. este o infectie stafilococica a dermului
c. tratamentul se face cu penicilina in doze mari
d. modificarile inflamatorii locale sunt minime? necaracteristice
e. tratamentul chirurgical consta in incizie si drenaj

124. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la infectia tetanica este adevarata:
a. spasmul musculaturii striate debuteaza la nivelul membrelor inferioare
b. serul antitetanic se administreaza la toti bolnavii cu plagi cu risc de tetanigen
c. antibioterapia are ca scop distrugerea toxinei tetanice deja eliberate
d. antibioticul de electie in infectia tetanica este eritromicina
e. plagile cu risc tetanigen ofera conditii de anaerobioza

125. Care dintre afirmatiile urmatoare privind primul ajutor in traumatismele mainii este adevarata:
a. scopul principal al primului ajutor este sutura tegumentului
b. orice leziune traumatica care depaseste tegumentul prezinta riscuri potentiale majore
c. ridicarea membrului lezat diminueaza semnificativ sangerarea de origine arteriala
d. in prezenta durerii se administreaza opiacee
e. explorarea instrumentala a plagii pentru hemostaza prin ligatura este obligatorie

126. Care dintre urmatoarele manevre este obligatorie in acordarea primului ajutor la bolnavii cu plagi delabrante
murdarite cu pamant:
a. aplicarea garoului
b. administrarea parenterala de Penicilina G
c. asigurarea hemostazeiprin ligaturi vasculare
d. sutura plagii
e. reducerea plagii

127. Care dintre afirmatiile urmatoare privind amputatiile traumatice este adevarata:
 a. este obligatorie efectuarea hemostazei la nivelul fragmentului amputat
b. la nivelul bontului de amputatie hemostaza se efectueaza folosind pense
c. reinterventia reparatorie incepe cu refacerea structurilor vasculare
d. decizia privind replantarea se ia tinand cont de varsta si starea generala a bolnavului
e. extremitatea amputata se pune direct intr-un vas cu gheata

128. Care dintre urmatoarele semne clinice locare apare in perioada de debut a infectiilor degetelor si mainii:
a. fluctuenta locala
b. flictena purulenta
c. febra
d. edem dur, in tensiune
e. fistula purulenta

129. Care dintre urmatoarele manevre terapeutice este indicata in panaritiul periunghial:
a. excizia flictenei cu foarfeca
b. extirparea unghiei
c. infiltratia locala cu antibiotice
d. incizia la zona maxima fluctulenta
e. temporizare pana la aparitia fluctuentei

130. Primul ajutor in hemoragii consta in:

a. hemostaza (compensarea volumului sanguin pierdut)
b. masajul cardiac extern
c. respiratie artificiala
d. asezarea victimei in “pozitie de siguranta”
e. injectii tonicardiace

131. Cel mai grav tip de hemoragie este:

a. hemoragia arteriala
b. hemoragia venoasa
c. hemoragia capilara
d. hemoragia exteriorizata secundar
e. hemoragia interstitiala

132. Sangele are culoare rosie aprinsa si se exteriorizeaza in jet pulsatil. Este o hemoragie:
a. arteriala
b. venoasa
c. capilara
d. interstitiala
e. exteriorizata secundar

133. Compresiunea exercitata distal de leziune opreste hemoragia:

a. arteriala
b. venoasa
c. capilara
d. interstitiala

134. Este o hemoragie interna:

a. hemoperitoneul
b. varicele esofagiene rupte
c. ulcerul duodenal hemoragic
d. hemobilia?
e. hematuria
 135. Este o hemoragie interna:
a. hemoptizia
b. sarcina estrauterina rupta
c. ulcerul duodenal
d. hemobilia
e. hematura

136. Elementele esentiala pentru diagnosticul infectiei tetanice sunt urmatoarele, mai putin unul:
a. prezenta unei plagi cu risc tetanigen care nu a fost tratata corect
b. limitarea mscarilor mandibulei
c. risus sandonicus??
d. leziune de culoare neagra cu vezicule in periferie

137. Tratamentul infectiei tetanice presupune urmatoarele manevre, in afara de una:

a. explorara chirurgicala a plagii de urgenta, fara anestezie
b. evacuarea bolnavului de maxima urgenta intr-o unitate spitaliceasca
c. seroterapie antitetanica
d. penicilinoterapie

138. Urmatoarele leziuni sunt considerate plagi cu risc tetanigen, mai putin una:
a. plagi in????
b. plagi anfractuase
c. arsurile de grad II si III
d. plagile deschise in care nu exista conditii de anaerobioza

139. Tratamentul precoce al unei plagi cu risc tetanigen presupune urmatoarele manevre mai putin una:
a. deschiderea larga degri????
b. inlaturarea corpilor straini si a tesuturilor devitalizate
c. spalarea cu apa oxigenata
d. suturarea? plagii

140. Antraxul se intalneste mai frecvent:

a. la batrani si copii
b. la persoanele ????
c. la ingri??? de ?????
d. la diabetici

141. Care din urmatoarele leziuni treaumatice ale craniului prezinta gravitatea cea mai mare:
a. fractura simpla a craniului
b. fractura cu infundare
c. fractura calotei asociata cu plagi ale scalpului
d. fractura bazi craniului
e. plagile contuze ale scalpului

142. Care din urmatoarele masuri de prim ajutor in traumatismele vertebro medulare este CONTRAINDICATA:
a. explorarea si extragerea corpilor straini din plagile vertebromedulare
b. testarea prudenta a sensibilitatii, motricitatii si activitatii refleze
c. resuscitarea cardiorespiratorie daca este necesara
d. imobilizarea accidentatului pe un plan dur
e. mobilizarea minima a accidentatului

143. Care este atitudinea corecta in cazul plagilor... ??? ... nervi periferici:
 a. sutura primara a nervului cu lasarea ??????
b. nu se efectueaza nici o manevra asupra plagii
c. sutura ???ara in striviri ale acestuia
d. tratamentul plagii cu sutura secundata a nervului
e. tratamentul plagii fara sa se actioneze asupra nervului

144. Care din urmatoarele afirmatii caracterizeaza comotia cerebrala:

a. abolirea starii de constienta imediat dupa traumatism cu se??? neurologice de focar
b. abolirea starii de constienta dupa un interval de timp
c. abolirea starii de constienta imediat dupa traumatism cu ???? de maxim o ora
d. abolirea starii de constienta imediat dupa traumatism cu ???? cateva minute
e. abolirea starii de constienta imediat dupa traumatim cu LCR ????solera

145. In etiologia cancerului bronho-pulmonar pe primul loc se afla:

a. poluarea atmosferica
b. patologia profesionala
c. tabagismul
d. cicatrici pulmonare
e. alcoolismul (factori genetici)

146. Care din urmatoarele forme de cancer bronho-pulmonar este rar abordabil chirurgical datorita mestazarii
precoce:
a. cancerul epidermoid
b. adenocarcinomul
c. carcinomul anaplastic
d. carcinomul alveolar

147. Care din urmatoarele semne clinice reprezinta semne de invazie in cancerul bronho-pulmonar:
a. Wheesing
b. hemoptizia
c. pierderea ponderala
d. tusea
e. sindromul Claude-Bernard-Homer

148. Urmatoarele semne reprezinta semne de inoperabilitate in cancerul bronho-pulmonar, mai putin unul:
a. metastaze extratoracice
b. disfonie
c. pluerezii maligne
d. tumori bronsice la mai mult de 2 cm (de carina)
e. hipertensiunea pulmonara

149. Care din urmatoarele semne nu intra in alcatuirea sindromului esofagian:

a. disfagia
b. disfonia
c. durerea retrosternala
d. regurgitatia
e. saloreea

150. Interventia chirurgicala indicata in acalazia cardiei este:

a. fundoplicatura Nissen
b. esogastrectomia polara superioara
c. operatia Heller
 d. dilatatii esofagiene
e. operatia Lortat-Jacob (esofagectomia)

151. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate, mai putin una:

a. riscul cancerizarii este mult mai mare pentru polipii vilosi colorectali
b. polipii colorectali constituie un factor major de risc penrtu aparitia adenocarcinoamelor colorectale
c. polipii cu dimensiuni mai mari de 1 cm trebuie consideratii intotdeauna suspectii de malignizare
d. in polipoza rectocoliza difuza malignizarea nu survine in absolut toate cozurile dupa un numar de ani

152. Sindromul Gardner NU cuprinde:

a. tumori multiple ale tesuturilor moi
b. tumori osoase
c. anomalii dentare
d. pete pigmentare melenice pe tegumentul perioral
e. polipoza digestiva difuza

153. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate, mai putin una:

a. exista un determinism genetic al cancerului colic
b. polipii si polipoza rectocolica reprezinta afectiunile precanceroase cele mai frecvente si cu riscul cel mare de
malignizare
c. cu cat numarul polipilor este mai mare cu atat riscul de malignizare creste
d. incidenta cancerului de colon nu este mai mare la pacientii cu rectocolita ulcerohemoragica decat la populatia
normala
e. in etiologia cancerului colic este inclus si factorul alimentar

154. Neoplasmul colic sincron defineste:

a. tumori duble sau multiple avand localizari diferite pe cadrul colic
b. tumori colice cu aparitie succesiva
c. tumora colica evoluind concomitent cu alta localilzare tumorala
d. neoplasm colic care prezinta simptomatologie clinica

155. In cancerul colic metastazele hepatice apar prin:

a. diseminare directa
b. diseminare limfatica
c. diseminare hematogena
d. diseminare intraluminala
e. diseminare peritoneala

156. Anemia este caracteristica pentru:

a. cancerul de colon drept
b. cancerul de colon stang
c. cancerul de colon transvers
d. atat pentru cancerul de colon stang cat si pentru cel situat transvers

157. Care din urmatoarele prelungiri ale glandei mamare este constant intalnita:
a. axilara
b. subclaviculara
c. submamara
d. parasternala
e. retromamelonara

158. Abcesul „in buton de camasa” se formeaza intre urmatoarele structuri anatomice:
a. grasimea premamara si glanda mamara
 b. grasimea premamara si grasimea retromamara
c. glanda mamara si grasimea retromamara
d. grasimea retromamara si muschii mare si mic pectoral
e. grasimea premamara si glanda mamara

159. Reprezinta un criteriu clinic major de malignitate in cancerul mamar:

a. invazia superficiala si/sau profunda a unei tumori mamare
b. prezenta unei tumori la nivelul sanului
c. adenopatia axilara
d. secretia mamelonara
e. semne inflamatorii mamare

160. Care din urmatoarele grupe ganglionare invadate neoplazic reprezinta metastaze la distanta in cancerul mamar:
a. ganglionii subscapulari
b. ganglionii axilari homolaterali
c. ganglionii mamari externi
d. ganglionii mamari interni controlaterali
e. ganglionii subclaviculari

161. Metastazele osoase in neoplasmul mamar prezinta urmatoarele caracteristici cu exceptia:

a. apar ca focare de osteoliza
b. pot determina fracturi patologice
c. apar ca focare de osteocondensare
d. apar cu precadere la nivelul oaselor lungi si late

162. Care din urmatoarele metode pune diagnosticul de certitudine in neoplasmul mamar:
a. examenul clinic
b. mamografia
c. examenul histopatologic extemporaneu
d. examenul histopatologic la parafina
e. tomografia computerizata

163. Cea mai frecventa forma de hernie este

a. hernia inghinala oblica externa
b. hernie inghinala directa
c. hernie inghinala oblica interna
d. hernie femurala
e. hernia ombilicala

164. Hernia femurala se exteriorizeaza prin:

a. foseta peritoneala mijlocie
b. foseta peritoneala laterala
c. foseta peritoneala interna
d. inelul crural
e. inelul ombilical

165. Prezenta sacului herniar la nivelul orificiului inghinal superficial caracterizeaza:

a. hernia inghino-funiculara
b. bubonocelul
c. hernia inghino-interstitiala
d. hernia inghino-scrotala
e. punctul herniar
166. In herniile strangulate are indicatie absoluta:
a. manevra de reducere manuala
b. tratamentul medical de reechilibrare
c. tratamentul chirurgical
d. tratamentul ortopedic

167. Care din urmatoarele forme de defecte parietale nu prezinta sac peritoneal:
a. herniile congenitale
b. herniile dobandite
c. eventratiile
d. evisceratiile

168. Urmatorii factori favorizeaza aparitia eventratiilor, mai putin unul:

a. supuratia plagii operatorii
b. tensiunea mare in suturile parietale
c. eforturile fizice mari
d. zona slaba anatomic a peretelui abdominal
e. zona slaba dobandita a peretelui abdominal

169. Ciosuridium tetani?, agentul cauzal al tetanosului, este:

a. bacil gram + sporulat anaerob
b. bacilul gram + aerob
c. Cocobacil gram – sporulat
d. bacil gram + nesporulat anaerob
e. bacil gram – anaerob

170. Elementele esentiale pentru diagnosticul tetanosului sunt urmatoarele, mai putin unul:
a. prezenta unei plagi cu risc tetanigen
b. spasmul muschilor faciali (rictus sardonicuas)
c. edeme generalizate
d. rigiditatea cefei
e. convulsii (generalizate – in alta varianta)

171. Urmatoarele tipuri de plagi sunt considerate cu risc tetanigen, mai putin una:
a. plagi intepate cu spini, cuie
b. plagi anfractuase
c. fracturile deschise
d. plagile chirurgicale
e. arsurile de gradul II si III

172. Fasceita necrozanta se caracterizeaza prin:

a. tromboza septica a vaselor nutritive ale pielii si consecutiv necroza cutanata
b. tromboza fasciala este mai putin intinsa decat cea cutanata
c. zona necrozana este deseori foarte dureroasa
d. muschii si vasele sunt implicate in fenomenele necrotice
e. starea generala este nealterata

173. Abcesul gazos este determinat de:

a. infectia clostridiana
b. bacilul carbunos
c. bacilii gram – anaerobi
d. bacili gram + aerobi
 e. bacilus anthracis

174. Septicemia se caracterizeaza prin urmatoarele elemente, mai putin unul:

a. prezenta persistenta de germeni in sange
b. existenta unui focar septic
c. prezenta posibila a metastazelor septice
d. manifestari generale: febra, frison, manifestari cerebrale
e. evolutie favorabila, vindecarea naturala fiind posibila

175. Care din urmatoarele este leziune cerebrala primara:

a. comotia cerebrala
b. hematomul extradural
c. hematomul subdural
d. plagile scalpului
e. fractura craniana

176. Encefalopatia posttraumatica este considerata:

a. leziune cerebrala primara
b. leziune cerebrala secundara
c. leziune subsecretanta
d. leziune tardiva cu caracter evolutiv
e. leziune tardiva cu caracter sechelar

177. Scara Glasgow pentru coma evolueaza urmatoarele functii:

a. oculara, motorie si verbala
b. motorie si verbala
c. respiratorie, oculara, verbala
d. respiratorie, circulatorie, motorie
e. motorie, respiratorie si oculara

178. Semnele de deteriorare (determinare) a starii unui pacient cu TCC sunt urmatoarele, cu exceptia:
a. scaderea nivelului de constienta
b. bradicardia
c. hipertensiunea
d. hipotensiunea
e. respiratia profunda

179. Hematomul extradural se produce:

a. intre calota osoasa si duramater
b. intre calota osoasa si cortex
c. intre duramater si cortex
d. in parenchimul cerebral

180. Indicatiile de internare a unui pacient cu TCC minor sunt urmatoarele, mai putin una:
a. pierdere tranzitorie a cunostintei relatata de bolnav
b. confuzie sau orice alta tulburare a starii de constienta in momentul examinarii
c. evidentierea unei fracuri craniene
d. varsaturi, cefalee sau alte simptome sau semne neurologice
e. plaga scalpului la un pacient stabil

181. Traumatismele toracice inchise au urmatoarele mecanisme de producere cu o EXCEPTIE:

a. hipertensiunea aerina intracavitara
b. ex(z)plozie
 c. compresiunea organelor intratoracice intre stern si coloana
d. incarcare traheobronsica
e. decelare

182. Gravitatea traumatismelor toracice NU depinde de:

a. afectiuni preexistente la nivelul aparatului locomotor
b. forta agentului vulnerant
c. locul unde acesta actioneaza
d. afectiuni preexistente la nivelul aparatului respirator
e. varsta pacientului

183. In traumatismele toracice inchise prin mecanismul de decelare se poate produce:

a. hemoragie intraparenchimatoasa
b. compresiunea organelor intratoracice intre stern si coloana
c. lezarea cutiei osoase toracice
d. cresterea brusca a presiunii intrabronsice
e. dezinsertia bronsiilor primitive din carina traheala

184. Care din urmatoarele NU reprezinta sindrom fiziopatologic intalnit in traumatismele toracice inchise:
a. peretele mobil
b. compresiune
c. contuzia toracica
d. plamanul de soc
e. incarcare traheo-bronsica

185. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la traumatismele toracice inchise este adevarata:
a. hemotoraxul apare ca urmare a lezarii bronhiilor
b. pneumotoraxul cu supapa este cel mai periculos
c. respiratia paradoxala apare in sindromul de compresiune
d. in sindromul de incarcare treaheobronsica se produce fenomenul de “aer pendulant”
e. cercul vicios Cournand apare in sindromul de perete mobil

186. Referitor la sindromul de compresiune din traumatismele toracice inchise una din afirmatiile de mai jos
este FALSA:
a. pneumotoraxul apare ca urmare a lezarii bronhiilor sau a parenchimului
b. in hemotorax sangele poate proveni din arterele intercostale
c. sindromul de compresiune nu poate aparea la nivelul cordului
d. cel mai periculos este pneumotoraxul cu supapa
e. simpla pleurostomie poate salva viata pacientului

187. Care dintre urmatoarele forme ale fracturii NU apartin categoriei fracturilor incomplete:
a. fractura “in lemn verde”
b. ingrosarea osului in zona metafizara
c. tasarea
d. fractura cominutiva
e. fisura

188. Reprezinta semn de certitudine pentru fractura:

a. deformarea regiunii
b. echimoza
c. crepitatia osoasa
d. scurtarea segmentului respectiv
e. flictenele
189. Apartine complicatiilor locale imediate ale fracturilor:
a. pseudantroza
b. congestia pulmonara
c. embolia grasoasa
d. fractura deschisa
e. calusul vicios

190. Tratamentul chirurgical al fracturilor presupune urmatoarele manevre, cu O EXCEPTIE:

a. eliberarea si pregatirea fragmentelor osoase
b. reducerea fracturii
c. imobilizarea focarului de fractura cu aparat gipsat
d. osteosinteza cu implante metalice
e. mentinerea reducerii

191. Apartine sindromului algoneurodistrofic care poate aparea in evolutia entorselor grave:
a. redo(i)are articulara
b. pseudartroza
c. calusul vicios
d. echimoza
e. crepitatia osoasa

192. Este semn obiectiv pentru diagnosticul luxatiei:

a. durerea
b. impotenta functionala
c. deformarea regiunii articulare
d. echimoza
e. flictenele

193. Care din urmatoarele afirmatii privind amputatiile traumatice este adevarata:
a. explorarea intrumentala a bontului de amputatie este interzisa
b. pentru asigurarea homeostazei este indicata folosirea garoului
c. refacerea axelor vasculare este primul timp al operatiei de replantare
d. hemostaza cu ligaturi vasculare este permisa in cazul sangerarii ample
e. pozitionarea membrului traumatizat in pozitie decliva diminueaza amploarea sangerarii

194. Care dintre urmatoarele semne clinice locale este caracteristic etapei de supuratie constituita a mainii:
a. febra
b. frisoane
c. fluctuenta
d. trenee? limfangitice
e. adenopatie

195. Care dintre urmatoarele masuri terapeutice este indicatia in tratamentul infectiilor degetelor in stadiul
incipient:
a. infiltratii locale cu antibiotice
b. tratament local cu prisnit?
c. excizia flictenei purulente
d. extragerea unghiei
e. decolarea unghiei

196. Care dintre urmatoarele afirmatii privind infectiile degetelor si mainii este adevarata:
a. supuratiile prelungite ridica suspiciunea unei osteite subiacente
 b. flictena purulenta este intotdeauna expresia unui panaritiu superficial
c. infiltrarea locala de antibiotice este indicata intotdeauna
d. incizia se practica numai dupa aparitia fluctuentei
e. infectiile degetelor si mainii apar prin diseminarea hematogena a germenilor de la un focar septic

197. Care dintre urmatoarele semne clinice locale apare in perioada de debut a infectiilor degetelor si mainii:
a. fluctuenta locala
b. flictena purulenta
c. febra
d. edem dur, in tensiune
e. fistula purulenta

198. O plaga injunghiata abdominala care intereseaza si ficatul este o plaga:

a. simpla
b. compusa
c. penetranta
d. penetranta si perforanta
e. hemoragica

199. Etanseizarea plagii este realizata de catre:

a. tesutul fibros
b. epitelizare
c. leucocite
d. procesul de contractie al plagii
e. tesutul de granulatie

200. Nu poate regenera:

a. epidermul
b. tesutul hepatic
c. mucoasa gastrica
d. pielea
e. mucoasa labiala

201. Reactia de sinteza a colagenului necesita urmatoarele cu o exceptie

a. aminoacizi
b. vitamina C
c. vitamina B12
d. fier
e. oxigen

202. Pentru a favoriza cicatrizarea plagii NU poate fi utila administrarea:

a. insulinei la diabetici
b. antibioticelor in plagile contaminate
c. cortizonului in inflamatii
d. sutura intarziata la plagile contaminate
e. albuminei umane la bolnavii cu hipoproteinemie

203. Incizia efectuata pentru a drena in abces este:

a. o plaga curata
b. o plaga curata contaminata
c. o plaga curata abundent contaminata
d. o plaga curata supurata
e. o plaga infectata de la inceput
204. Prima reactie de aparare este reprezentata de:
a. inflamatia locala
b. faza limfatica
c. elementele celulare si umorale din circulatie
d. fagozitoza

205. Urmatoarele modificari hematologice se pot intalni in cursul evolutiei unei infectii mai putin una:
a. leucocitoza
b. leucopenie
c. anemie
d. aparitia antigenului carci??embrionar (AgCE)

206. Din grupa stafilococilor cutanate NU face parte:

a. foliculita
b. furunculul
c. hidrosadenita
d. erizipelul

207. Care din urmatoarele forme de inflamatie este localizata:

a. celulita
b. abcesul
c. flegmonul
d. furunculul antracoid

208. Urmatoarele caractere definesc furunculul, mai putin unul:

a. infectie stafilococica
b. caracter necrozant
c. afecteaza foliculul pilos si glanda sebacee adiacenta
d. vindecare se produce chiar daca nu se elimina burbionul

209. Care din urmatoarele forme de infectie nu necesita incizie:

a. celulita
b. abcesul
c. flegmonul
d. furunculul antracoid

210. Antraxul se intalneste mai frecvent:

a. la batrani si copii
b. la persoanele in????tarate
c. la ingrijitori de animale
d. la diabetici

211. Pustula maligna NU necesita:

a. pansament simplu, uscat
b. penicilina G
c. ser anticarbunos
d. incizie

212. Fasceita necrozanta NU implica in procesul patologic:

a. muschii si vasele
b. tegumentele
c. fasciile de invelis ale muschilor
 d. vasele nutritive ale pielii?

213. In care din urmatoarele forme ale infectiilor clostridiene stare generala este profund alterata:
a. gangrena g....asa (gazoasa)
b. abcesul gazos
c. miozita localizata
d. celulita crepitanta

214. Septicemia se caracterizeaza prin urmatoarele, mai putin una:

a. prezenta persistenta de germeni in sange
b. prezenta trecatoare a germenilor in sange
c. existenta unui focar septic
d. existenta unor metastaze septice

215. Tratamentul septicemiilor presupune:

a. antibioterapie energica si neinterventia asupra focarului septic
b. asanarea focarului septic si tratarea focarelor metastatice
c. cresterea rezistentei? nespecifice antiinfectioase
d. terapie patogenica simptomatica

216. Urmatoarele leziuni sunt considerate plagi cu risc tetanigen, mai putin una:
a. plagi intepate
b. plagi anfractuase
c. arsurile de grad II si III
d. plagile deschise in care nu exista conditii de anaerobioza

217. Arsura de gradul IV se caracterizeaza prin:

a. durere locala intensa
b. flictena cu lichid scrocitrin
c. escara rigida, uscata
d. hiperpigmentare reactiva
e. escara elastica si lucioasa

218. Privitor la socul arsilor este adevarata afirmatia:

a. corect tratat, socul se remite in circa 2 luni
b. are perioada de latenta mare pana la instalare
c. insuficienta multipla de organ apare rapid
d. apare dupa 2 luni de evolutie a arsurii
e. masurile de tratament local sunt mai importante in aceasta etapa decat reechilibrare

219. Degeratura de gradul 2 se caracterizeaza prin:

a. cianoza extremitatii
b. edem masiv
c. gangrena uscata
d. flictene
e. durere putin intensa

220. Scaderea temperaturii centrale a corpului sub 24 C produce:

a. frison
b. cresterea pulsului
c. hipertensiune arteriala
d. incetinirea functiilor vitale
e. disparitia activitatii electrice a cordului
221. Referitor la tratamentul degeraturilor este adevarata afirmatia:
a. copiii pot prezenta tulburari de crestere la nivelul membrului degerat
b. excizia zonelor de necroza se face imediat dupa dezghetare
c. dezghetarea lenta este extrem de dureroasa
d. profilaxia antitetanica nu este obligatorie
e. asistarea respiratiei este obligatorie

222. NU apartine tabloului clinic al hemoragiei acute:

a. tensiunea arteriala scazuta
b. amplitudinea pulsului scazuta
c. frecventa pulsului redusa
d. tegumentele palide
e. tegumentele transpirate

223. Pentru depistarea bolnavilor hemofilici este necesar:

a. timpul Howell
b. timpul Quick
c. timpul de sangerare
d. numararea trombocitelor
e. numararea leucocitelor

224. In care din urmatoarele situatii apare incompatibilitatea de grup Rh intre mama si fat:
a. mama Rh +, fatul Rh -
b. mama Rh +, fatul Rh +
c. mama Rh -, fatul Rh -
d. mama Rh -, fatul Rh +
e. mama Rh – sensibilizata Rh +, fatul Rh +

225. NU constituie indicatie pentru transfuzii:

a. anemia acuta
b. anemia megaloblastica
c. hemodializa
d. trombocitopenia idiopatica
e. policitemia vera

226. NU se poate transmite prin transfuzii

a. hepatita virala
b. SIDA
c. sifilisul
d. talasemia
e. malaria

227. Diagnosticul de apendicita acuta se sprijina pe urmatoarele, cu exceptia:

a. hiperestezie cutanata
b. aparare musculara in fosa iliaca dreapta
c. durere provocata in fosa iliaca dreapta
d. semnul lui Blumberg pozitiv
e. semnul lui Giordano pozitiv

228. NU apartine formelor clinice topografice de apendicita acuta:

a. apendicita pelvina
b. apendicita catarala
 c. apendicita mezoceliaca
d. apendicita retrocecala
e. apendicita subhepatica

229. NU apartine formelor clinice totpografice de apendicita acuta:

a. apendicita pelvina
b. apendicita flegmonoasa
c. apendicita mezoceliaca
d. apendicita retrocecala
e. apendicita subhepatica

230. Care este cea mai frecventa forma clinica a diverticulozei intestinale:
a. forma asimptomatica
b. sondromul carcinoid
c. sindromul Konig
d. sindromul de malabsorbtie
e. forma complicata

231. Ce anume NU apartine sindromului Konig

a. meteorismul
b. crize paroxistice
c. semnul Blumberg este pozitiv
d. la sfarsitul crizei se produc zgomote intestinale
e. la sfarsitul crizei bolnavul are scaun diareic

232. Privitor la infarctul enteromezentereic este falsa afirmatia:

a. se caracterizeaza prin infiltratia hemoragica difuza a peretelui intestinal
b. are prognostic prost
c. frecvent bolnavii au ateroscleroza sistemica
d. mortalitatea postoperatorie este foarte mare
e. infarctul enteromezenteric total beneficiaza doar de interventie chirurgicala

233. Frisoanele asociate ascensiunii termice pot sugera urmatoarele afectiuni cu O EXCEPTIE:
a. ocluzie intestinala
b. angiocolita
c. apendicita acuta gangrenoasa
d. infectie urinara
e. colecistita acuta gangrenoasa

234. Cand nu exista aparare musculara evidenta dar banuim existenta unei iritatii peritoneale, se cauta
semnul:
a. Murphy
b. Giordano
c. Psoasului
d. Mandet
e. Blumberg

235. O tumora sensibila la palpare, cu limite imprecise si cu semne generale de insotire ca febra si frisonul
poate fi intalnita in afectiunile de mai jos cu exceptia uneia. Indicati-o:
a. plastron apendicular
b. inflamatie septica peritumorala in cancerul colic
c. anexia acuta plasdtronata
d. hernia ombilicala incarcerata
 e. plastron colecistic

236. La auscultatia abdominala absenta totala a zgomotelor peristaltice este sugestica pentru:
a. colica biliara
b. apendicita acuta
c. diverticulita acuta
d. ocluzia intestinala mecanica
e. peritonita generalizata

237. Durerea vie care obliga bolnavul la intreruperea inspirului profund in timp ce examinatorul apasa bland
peretele abdominal sub rebordul costal drept, reprezinta semnul:
a. Blumberg
b. Murphy
c. Mandel
d. Psoasul
e. Giordano

238. Examenul zonelor herniare si al cicatricilor postoperatorii este obligatoriu in special daca exista semne
de:
a. peritonita generalizata
b. orhiepiddidimita acuta
c. apendicita acuta
d. colica renoureterala
e. ocluzie intestinala

239. Cancerul de colon:

a. are incidenta crescuta la persoane peste 65 ani
b. deobicei apare in prezenta unei afectiuni precanceroase evidente clinic
c. este reprezentat cel mai adesea de sarcoame
d. beneficiaza numai de tratament chirurgical
e. reprezinta cea mai rara localizare a neoplasmelor de tub digestiv

240. Care din afirmatiile de mai jos cu privire la cancerul de colon este adevarata:
a. de obicei exista tumori multiple
b. in peste 90% din cazuri este reprezentat de adenocarcinoame
c. adenocarcinomul mucoid are agresivitate minima
d. forma macroscopica scleroasa este cea mai frecventa
e. carcinoamele epidermoide apar la nivelul cecului

241. Una din urmatoarele afirmatii referitoare la cancerul de colon este FALSA:
a. diseminarea directa circumferentiala duce la stenozarea lumenului
b. tumorile carcinoide secreta serotomina
c. diseminarea longitudinala microscopica o depaseste cu aproximativ 5 cm pe cea macroscopica
d. diseminarea hematogena duce la aparitia metastazelor hepatice
e. alternanta constipatie-diaree este inalt sugestiva pentru cancerul colic

242. Manifestarile clinice specifice ale cancerului colic in general constau in urmatoarele semne si simptome
cu O EXCEPTIE. Indicati-o:
a. constiaptii
b. durere colicativa
c. sangerari mici si repetate
d. scaune “creionate”
e. alternanta constipatie-diaree
243. In cancerul colic diareea persistenta se poate intalni in localizarea pe:
a. ascendent
b. descendent
c. unghiul splenic
d. unghiul hepatic
e. cec

244. Nu reprezinta manifestare clinica specifica a cancerului rectal:

a. tumora palpabila in fosa iliaca dreapta
b. defecatia incompleta
c. scaunele “creionate”
d. tenesmele rectale
e. sangerarile mici si repetate in timpul defecatiei

245. Hipersplenismul prezinta cel putin una din urmatoarele:

a. exacerbarea functiei imunologice
b. splenomegalie
c. cresterea numarului de leucocite
d. cresterea numarului de trombocite
e. cresterea numarului de hematii

246. Hipersplenismul secundar prezinta:

a. consecinta a splenectomiei
b. consecinta unei boli congenitale hematologice
c. consecinta unei boli hematologice dobandite
d. consecinta unei hipertensiuni portale
e. consecinta unei hipertensiuni esentiale

247. Hemoragia in doi timpi exprima:

a. leziune parenchimatoasa liniara
b. leziune anfractuasa splenica
c. leziune toraco-abdominala inferioara stanga
d. leziune pediculara splenica
e. leziune subcapsulara splenica

248. Nu are indicatie (medicatie) de splenectomie:

a. splina mobila
b. hipersplenismul primar
c. leucemia acuta
d. boala Gaucher
e. policitemia vera

249. In investigatiile paraclinice pancreatice are prognostic de gravitate:

a. determinarea amilazei
b. determinarea calcemiei
c. determinarea bilirubinei
d. determinarea glicemiei
e. determinarea numarului de trombocite

250. Rolul determinant in tratamentul pancreatitei acute il constituie:

a. interventie chirurgicala in urgenta
b. aspiratia naso-gastrica
 c. antibioterapia tintita
d. administrarea de antienzime pancreatice
e. reechilibrarea hidroelectrolitica

251. Triada Owen este alcatuita din:

a. durere, icter, melena
b. durere, icter, febra
c. durere, icter, varsaturi
d. icter, hemoperitoneu, absenta tranzitului intestinal
e. icter, hematemeza, febra

252. Chistul hidatic hepatic cel mai frecvent are simptomatologia:

a. legata de dimensiunile sale
b. de tip biliar
c. de tip dispeptic
d. infectioasa
e. pulmonara

253. Hidropsul vezicular este determinat de:

a. migrarea unui calcul din colecist in coledoc
b. acumularea unui lochid clar sau mucus in colecist
c. inclavarea unui clacul la nivelul infundibulului
d. infectarea bilei din vezicula biliara
e. pancreatita acuta

254. Care din urmatoarele NU reprezinta o complicatie mecanica a litiazei veziculare:

a. hidropsul vezicular
b. litiaza secundara de coledoc
c. fistula biliara interna
d. fistula biliara externa
e. colecistita acuta

255. Triada Chauffard cuprinde:

a. durere, icter, melena
b. durere, icter, hematemeza
c. durere, icter, febra
d. icter, febra, melena
e. durere, sindrom dispeptic, febra

256. Forma supraacuta (angiocolita ictero-uremigena) a litiazei coledociene este caracterizata de

urmatoarele, cu exceptia:
a. apare la bolnavi tineri
b. soc toxico-septic
c. colaps
d. insuficienta hepatica
e. insuficienta renala

257. Ischemia cronica intestinala este caracterizata de urmatoarele, cu exceptia:

a. durerea are caracter de crampa
b. durerea este proportionala cu cantitatea de alimente ingerate
c. durerea se calmeaza la medicatia antiacida
d. poate prezenta sindrom de malabsorbtie intestinala
258. Care din urmatoarele semne NU este intalnit infarctul entero-mezenteric:
a. durere abdominala
b. pneumoperitoneu
c. stare de soc
d. meteorism abdominal
e. scaune hemoragice

259. Care din urmatoarele afirmatii privitoare la apendicita acuta este falsa:
a. este cea mai frecventa dintre afectiunile chirurgicale abdominale
b. prezinta un mare polimorfism clinic
c. exista paralelism absolut intre semnele clinice si leziunile anatomice
d. evolutia procesului inflamator este imprevizibila

260. Care din urmatoarele forme de apendicita acuta evolueaza ca o ocluzie intestinala febrila:
a. apendicita pelvina
b. apendicita retrocecala
c. apendicita subhepatica (subcecala)
d. apendicita mezoceliaca
e. apendicita hipertoxica

261. Triada lui Die(c)ulafoy cuprinde:

a. hiperestezie cutanata, apare musculatura (aparare musculara) in fosa iliaca dreapta, durere in fosa iliaca
dreapta
b. durere provocata in fosa iliaca dreapta, varsaturi, febra (durere in fosa iliaca stanga, v, f)
c. stare de soc, febra, aparare musculatura in fosa iliaca dreapta
d. hiperstezie cutanata, manevra Blumberg pozitiva, febra
e. durere provocata in fosa iliaca dreapta, intreruperea tranzitului intestinal, febra

262. Apendicita acuta la varstnic se prezinta adesea:

a. asimptomatica
b. sub forma unui sindrom tumoral subocluziv
c. ca un sindrom toxico-septic
d. cu fenomene peritoneale
e. cu tabloul clinic clasic

263. Factorul etiologic cel mai frecvent intalnit in pancreatita acuta este:
a. litiaza biliara
b. obstructia duodenala
c. hiperlipoproteinemia
d. obstructia ducturilor pancreatice
e. infectiile virale

264. Care din urmatoarele enzime este responsabila de aparitia hemoragiilor intr-o pancreatita acuta:
a. tripsina
b. elastaza
c. lipaza
d. kalicreina
e. histamina

265. Examenul fizic intr-o pancreatita acuta paote releva urmatoarele, cu exceptia:
a. grade diferite de soc
b. febra
c. zgomote intestinale accentuate
 d. pleurezie stanga
e. apare musculatura abdominala

266. In pancreatita acuta tratamentul chirurgical este indicat in urmatoarele situatii, cu exceptia:
a. la debutul afectiunii
b. dubii de diagnostic
c. lipsa de raspuns la tratamentul medicamentos
d. abcese pancreatice
e. hemoragie digestiva

267. Investigatiile biochimice intr-o pancreatita acuta NU include:

a. leucocitoza
b. anemia
c. glicozuria
d. hipercalcemia
e. hiperamilazemia

268. In care din urmatoarele afectiuni NU este indicata splenectomia:

a. leziunile traumatice ale splinei
b. tumorile splenice
c. abcesele splinei
d. hipersplenismul primar
e. leucemiile acute

269. Factor favorizanti ai aparitiei ulcerului duodenal sunt urmatorii, cu exceptia:

a. varsta tanara
b. grupa sanguina AII
c. terenul neuro-endocrin dezechilibrat
d. factori alimentari
e. stresul

270. Care din urmatoarele forme de ulcer prezinta tablou clinic asemanator ulcerului duodenal:
a. ulcerul juxtacardial
b. ulcerul gastric prepiloric
c. ulcerul situat la nivelul marii curburi gastrice
d. ulcerul duodenal postbulbar
e. ulcerul esofagian

271. Urmatoarele afirmatii cu privire la ulcerul gastric sau duodenal sunt adevarate, mai putin una:
a. tratamentul medical corect efectuat si sustinut poate vindeca ulcerului
b. ulcerul cu evolutie indelungata in pusee succesive evolueza frecvent spre aparitia complicatiilor
c. tratamentul chirurgical este singurul care paote aduce vindecarea
d. nisa ulceroasa este un semn direct de diagnostic radiologic
e. evolutia naturala a ulcerului gastric sau duodenal este ciclica

272. Complicatia cea mai grava a ulcerului gastro-duodenal este:

a. perforatia
b. stenoza in faza initiala
c. stenoza in faza avansata
d. hemoragia
e. penetratia

273. Urmatoarele afirmatii cu privire la hernia hiatala de alunecare sunt adevarate, mai putin una:
 a. este cea mai frecventa
b. esofagul are lungime normala
c. unghiul His este deschis
d. cardia migreaza intratoracic
e. nu asociaza reflux gastro-esogian

274. Semnul Virchow-Troisier reprezitna:

a. adenopatie supraclaviculara stanga
b. adenopatie cervicala stanga
c. adenopatie inghinala stanga
d. disparitia matitatii hepatice
e. bombarea fundul de sac Douglas

275. Fractura “in lemn verde” reprezinta:

a. o fractura completa transversala
b. o fractura cu multiple traiecte
c. o fractura incompleta
d. o fractura cu traiect elicoidal
e. o decolare diafizo-epifizara

276. Care din urmatoarele semne clinice are caracter de certitudine pentru diagnosticul unei fracturi:
a. durerea intensa in punct fix
b. flictenele
c. echimoza locala
d. crepitatiile osoase
e. tumefactia regiunii

277. Care din urmatoarele afectiuni este o complicatie generala imediata grava a fracturilor:
a. litiaza urinara
b. ... embolie (pulmonara - scris)??
c. atrofia musculara
d. decalcifierea osoasa
e. pseudartroza

278. In absenta examenului radiologic, diagnosticul diferential al fracturii cu scurtarea membrului, se face cu:
a. entorsa
b. luxatia
c. contuzia
d. fractura “in lemn verde”
e. osteita

279. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la entorse este adevarata:

a. dupa producere suprafetele articulare nu revin in pozitia initiala, anatomica
b. pot fi congenitale
c. se pot complica cu pseudartroze
d. in toate situatiile, la examenul clinic, se constata mobilitate articulara anormala
e. formele usoare nu necesita imobilizare in aparat gipsat

280. Care dintre urmatoarele luxatii este cel mai frecvent intalnita:
a. scapulohumerala
b. acromicclaviculara?
c. coxofemurala
d. luxatia cotului
 e. luxatia genunchiului

281. Care din urmatoarele masuri terapeutice este CONTRAINDICATA in fractura costala simpla:
a. administrarea de antialgice uzuale
b. mobilizarea focarului de fractura cu benzi de leucoplast
c. administrarea de fluidifiante ale sputei
d. bandaj toracic circular
e. infiltratia nervilor intercostali

282. Voletul costal reprezinta:

a. aparitia miscarilor respiratorii paradoxale
b. pneumotoraxul consecutiv fracturii costale
c. hemotoraxul consecutiv fracturii costale
d. fractura costala cu deplasare
e. peretele toracic cuprins intre doua linii de fracturi costale

283. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la voletul costal este FALSA:
a. poate sa duca la instalarea unei insuficiente respiratorii acute
b. duce la aparitia miscarilor respiratorii paradoxale
c. voletul posterior are consecinte functionale respiratorii severe
d. fixarea provizorie a voletului reprezinta una din masurile de prim ajutor
e. uneori este necesara respiratia artificiala

284. Leziunile traumatice ale organelor parenchimatoase abdominale sunt grave prin:
a. intensitatea manifestarilor locale
b. prezenta semnelor de iritatie peritoneala
c. instalarea socului hemoragic
d. disparitia matitatii hepatice
e. instalarea unei ocluzii intestinale

285. Leziunile traumatice ale organelor cavitare abdominale sunt insotite de:
a. hemoragie digestiva superioara
b. semne de iritatie peritoneala
c. lipotimie la trecerea in ortostatism
d. marirea matitatii hepatice
e. alterarea precoce si profunda a starii generale

286. Care din urmatoarele leziuni se pot produce in contuziile puternice de hipocondru stang:
a. rupturi duodenale
b. leziuni ale splinei
c. leziuni ale venelor suprahepatice
d. desinsertia de mezenter
e. rupturi de vezica urinara

287. Care dintre urmatoarele etape NU apartine evalurarii globale initiale a politraumatizatului:
a. daca exista hemoragie digestiva
b. prezenta si eficienta activitatii cardiace
c. daca exista sangerare externa ampla
d. daca exista leziuni vertebro-medulare
e. daca exista fracturi ale membrelor

288. Care dintre urmatoarele leziuni se situeaza pe primul loc din punctul de vedere al urgentei:
a. fracturi inchise ale membrelor
 b. plagi superficiale
c. asfixie acuta
d. eventratii posttraumatice
e. insuficienta respiratorie cronica (IRC)

289. Care dintre urmatoarele afirmatii privind resuscitarea cardiovasculara este adevarata:
a. leziunile cerebrale ireversibile apar dupa 10 minute de la oprirea cardio-circulatorie
b. dupa oprirea respiratiei este posibila mentinerea spontana a activitatii circulatorii eficiente pentru scurt
timp
c. eficienta masajului cardiac extern este dovedita de aparitia pulsatiilor la artera radiala
d. in resuscitarea cu un singur reanimator, raportul dintre compresiunile sternale si insulfatiile pulmonare
este de 5 la 1
e. cel mai frecvent, ineficienta respiratiei artificiale este cauzata de prezenta corpilor straini in caile
respiratorii

290. Prima manevra efectuata in cazul stopului cardio-respirator este:

a. masajul cardiac extern
b. verificarea reactivitatii pupilare la lumina
c. respiratia artificiala
d. verificarea prezentei pulsului la artera radiala
e. controlul permeabilitatii cailor respiratorii

291. Cu care dintre urmatoarele leziuni se poate complica resuscitarea cardio-respiratorie:

a. ruptura renala
b. perforatia stomacului
c. ruptura de menisc
d. perforatia duodenului
e. ruptura pancreasului

292. Care dintre urmatoarele etape NU apartine evaluarii globale initiale a politraumatizatului:
a. prezenta si eficienta miscarilor respiratorii
b. prezenta si eficienta activitatii cardiace
c. daca exista sangerare externa ampla
d. daca exista fracturi ale membrelor
e. daca exista hematurie

293. Care dintre urmatoarele afirmatii privind evaluarea leziunilor produse prin arsura este adevarata:
a. indicele prognostic sub 100 semnifica evolutia frecvent letala
b. fata anterioara a trunchiului reprezinta 9% din suprafata corporala
c. primul gest efectuat in cazul unui bolnav cu arsuri este stabilirea indicelui prognostic
d. flictena cu lichid sanguinolent apare in arsura de gradul III
e. indicele prognostic reprezinta suma suprafetelor arse exprimate procentual

294. Care dintre urmatoarele leziune este caracteristica pentru arsura de gradul II:
a. eritem
b. edem
c. flictena cu lichid sero-citrin
d. zona de escarificare
e. flictena cu lichid sanuinolent

295. Care dintre urmatoarele afirmatii privind aspectul anatomo-patologic al leziunii complete produse prin
arsura este adevarata:
a. in zona de staza circulatia capialra este oprita
 b. in zona coagulare leziunile sunt reversibile
c. in zona de hiperemie apare incetinirea fluxului capilar
d. zona de staza este situata la periferia leziunii
e. profunzimea zonei de coagulare este dependenta durata de actiune a agentului vulnerant

296. Care dintre urmatoarele afirmatii privind socul caloric este adevarata:
a. administrarea diureticelor impiedica aparitia socului caloric
b. ingestia abyndenta de lichide este un factor predispozant pentru aparitia socului caloric
c. alura ventriculara este mult crescuta
d. bolnavul este bradipneic
e. bolnavul prezinta tremuraturi? si frisoane

297. Care dintre urmatoarele afirmatii privind socul caloric este adevarata:
a. rinichiul este organul cel mai sensibil la agresiunea termica
b. tensiunea arteriala tinde rapid sa creasca
c. febra preexistenta duce la adaptarea organismului la cresterea temperaturii
d. ingestia abundenta de lichide este o masura de profilaxie in socul caloric
e. perturbarile functionale ale parenchimelor au la baza un determinism homronal

298. Care dintre urmatoarele semne apartine tabloului clinic al socului caloric:
a. temperatura centrala a corpului de 38 C
b. bradicardie
c. tegumente uscate, rosu-cenusii
d. flictene tegumentare sero-hemoragice
e. hipertensiune arteriala

299. Pseudartroza reprezinta:

a. consolidarea lenta, intarziata a unei fracturi
b. absenta consolidarii unei fracturi
c. consolidarea in pozitie vicioasa a unei fracturi
d. o fractura cu traiesct intraarticular
e. redoare articulara

300. Care din urmatoarele semne clinice are caracter de probabilitate pentru diagnosticul unei fracturi:
a. mobilitatea patologica a regiunii sau segmentului
b. deformarea axului membrului
c. scurtarea membrului
d. intreruperea continuitatii reliefului osos
e. flictenele

301. Care dintre urmatoarele semne clinice poate fi constatat la examenul obiectiv al unui bolnav cu entorsa:
a. scurtarea membrului
b. crepitatii osoase
c. modificarea axului membrului
d. tumefactie locala
e. lipsa transmiterii miscarii de la segmentului proximal la cel distal

302. Care din urmatoarele afirmatii privind luxatia este adevarata:

a. dupa producere suprafetele articulare isi pastreaza raporturile anatomice initiale
b. articulatia prezinta mobilitate patologica
c. examenul radiologic este facultativ
d. tratamentul consta in gimnastica medicala
 e. leziunile nervoase sau vasculare se produc numai in cazul asocierii cu fracturi

303. Care dintre urmatoarele afectiuni reprezinta o complicatie tardiva a fracturilor:

a. tulburarile de crestere la copii
b. infectarea focarului de fractura
c. embolia grasoasa
d. boala tromboembolica
e. retentia de urina

304. Obiectivul tratamentului ortopedic in fracturi este reprezentat de:

a. imobilizarea segmentului afectat
b. tractiunea intensa si de scurta durata asupra extremitatii distale a membrului afectat
c. tractiunea lenta asupra extremitatii distale a membrului afectat
d. aplicarea unei atele gipsene
e. reducerea deplasarii si mentinerea in contact a fragmentelor osoase

305. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la hemotoraxul posttraumatic este adevarata:
a. hemotoraxul masiv necesita reechilibrare volemica
b. hemotoraxul de amploare mica asociaza fenomene de insuficienta respiratorie
c. insuficienta respiratorie in hemotoraxul masiv este tratata prin respiratie artificiala
d. hemotoraxul are ca expresie clinica cresterea sonoritatii pulmonare
e. hemotoraxul de amploare mica nu necesita internare

306. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la pneumotorax este adevarata:

a. la percutia hemitoracelui afectat apare o zona de submatitate
b. pneumotoraxul unilateral nu produce insuficienta respiratorie grava
c. in pneumotorax puntia pleurala se face in spatiul VIII intercostal pe linia axilara posterioara
d. pneumotoraxul cu supapa nu produce insuficienta respiratorie
e. aerul din pneumotoraxul cu supapa provine din exterior printr-o plaga punctiforma a peretelui toracic

307. Care din urmatoarele semne clinice apar in tamponada cardiaca:

a. paloare tegumentara
b. disparitia matitatii cardiace
c. turgescenta jugularelor
d. durere exacerbata in inspir
e. hipertensiune arteriala

308. Care din urmatoarele masuri de prim ajutor in traumatismele abdominale este corecta:
a. reechilibrarea volemica prin ingestie de lichide
b. instalarea unei perfuzii in caz de tahicardie si hipotensiune
c. folosirea de antialgice opiacee
d. explorarea si sutura plagilor abdominale
e. reducerea evisceratiei posttraumatice

309. Care este semnul clinic cel mai important in traumatismele renale:
a. hematuria
b. uretroragia
c. durerea lombara
d. impatare in flane
e. semne de iritatie peritoneala

310. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la ruperile de vezicula urinara este adevarata:
a. tulburarile de mictiune sunt absente
 b. se produc in special cand vezica urinara este goala
c. sondajul vezical ca masura de prim ajutor este obligatoriu
d. cand ruptura se face in cavitatea peritoneala apare globul vezical
e. hematuria este aproape constanta

311. Care dintre urmatoarele leziuni face parte din categoria a doua din punctul de vedele al urgentei:
a. plaga penetranta cu soc hemoragic
b. amputatie traumatica a unei extremitati
c. evisceratie posttraumatica
d. fractura inchisa a unui membru
e. arsura intinsa a fetei

312. Care dintre urmatoarele afirmatii privind resuscitarea cardio-respiratorie este adevarata:
a. in absenta pulsului la artera pedioasa? trenioe omceput masajul cardiac extern asociat cu respiratia
artificiala
b. sistarea respiratiei este intotdeauna asociata cu oprirea imediata a activitatii cardiace
c. reactivitatea ouoilara la lumina atesta eficienta resuscitarii cardio-respiratorii
d. in resuscitarea cu doi reanimatori raportul dintre compresiunile sternale si insulfatiile pulmonare este de
15 la 2
e. cea mai eficienta metoda de respiratie artificiala este respiratia “gura la nas”

313. Care dintre urmatoarele semne indica eficienta resuscitarii cardi-respiratorii:

a. prezneta pulsului la artera radiala
b. midriaza pupilara la stimuli luminosi
c. aparitia respiratiei spontane
d. distensia gazoasa a stomacului
e. permeabilitatea cailor respiratorii

314. Care dintre urmatoarele afirmatii privind eficienta resuscitarii cardio-respiratorii este adevarata:
a. cea mai frecventa cauza de ineficienta a respiratiei artificiale este extensia inadecvata a capuluil
b. eficienta masajului cardiac extern este confirmata de aparitia pulsatiilor la artera radiala sincrone cu
compresiunile sternale
c. dupa stopul cardiac este posibila prezenta unei activitati respiratorii eficienta pentru scurt timp
d. in lipsa oxigenarii cerebrale pupila este miotica
e. eliminarea completa a apei din plamani in caz de inec este obligatorie pentru o respiratie artificiala
eficienta

315. Care dintre urmatoarele leziuni este caracteristica pentru arsura de gradul III:
a. flictena cu lichid sanguinolent
b. edemul
c. eritemul
d. necroza tegumentara combustionala? totala
e. flictena cu lichid sero-citrin

316. Evaluarea leziunilor produse prin arsura se face tinand cont de:
a. pericolul infectiei
b. gradul arsurii
c. prezentei durerii
d. varsta bolnavului
e. pierderea de lichide

317. Care dintre urmatoarele manevre este obligatorie in acordarea primului ajutor la bolnavii cu arsuri:
a. curatarea suprafetei arse
 b. profilaxia tetanosului
c. montarea sondei vezicale
d. montarea sondei gastrice
e. spalarea suprafetei arse cu solutii antiseptice

318. Care dintre urmatoarele semne apartine tabloului clinic al socului caloric:
a. bradipnee
b. tegumente marmorate, palid-cianotice
c. tensiunea arteriala initial normala
d. alura ventriculara normala
e. frisoane

319. Care dintre urmatoarele semne apartine tabloului clinic al hipotermiei accidentale generalizate:
a. tahicardie
b. polipee
c. transpiratii reci
d. tegumente palide
e. tensiunea arteriala scazuta de la inceput

320. Care dintre urmatoarele semne apartine tabloului clinic al hipotermiei accidentale generalizate:
a. somnolenta
b. hipertensiune arteriala
c. tegumente rosu-cenusii
d. flictene cu lichid serocitrin
e. polipnee

321. Indicati care din afirmatiile de mai jos referitoare la tumorile benigne colorectale? este FALSA:
a. tumorile benigne epiteliale se numesc polipi
b. polipii polipii adenomatosi? sunt cei mai frecventi
c. tumorile neepitiliale sunt frecvent intalnite
d. orice leziune de tipul polipilor trebuie extirpata
e. lei??????? se dezvolta din musculatura neteda

322. Care din afirmatiile de mai jos referitoare la tumorile benigne neepiteliale colorectale este FALSA:
a. descoperirea? lor reflecta tesutul de origine
b. manifestarile clinice sunt tardive
c. se intalnesc rar
d. tulburarile de tranzit pe care le determina sunt datorate ulcerarii tumorii
e. tratamentul consta in rezenctia limitata a segmentului purtator?

323. Una din urmatoarele afirmatii referitoare la polipii colorectali este adevarata:
a. cei adenomatosi se intalnesc rar
b. cei vilosi? sunt localizati mai ales pe cec
c. polipii pediculati au baza larga de implantare
d. constipatia un factor de risc pentru aparitia tumorilor maligne neepiteliale
e. riscul ????cerizarii este mai mare pentru polipii vilosi

324. Referitor la relaia polipi colorectali-cancer, una din afirmatiile urmatoare este FALSA:
a. orice tip de polipi se paote transforma in neoplzis
b. polipii de peste 2 cm trebuie considerati intotdeauna suspecti de malignitate
c. supravegherea evolutiei purtatorilor de polipi este obligatorie
d. in polipoza rectocolica difuza malignizarea este o regula
e. riscul cancerizarii? este mai precoce pentru polipii vilosi?
325. Manifestarile clinice ale polipilor colorectali constau in urmatoarele CU O EXCEPTIE, indicati-o:
a. scaune frecvente, abundente, moi pentru tumorile viloase rectale
b. sindroamele de impregnare neoplazica in cazul transformarii lor maligne
c. durere la defecatie
d. rectoragii
e. tulburari de tranzit

326. Unul din elementele de mai jos NU apartine sindromului Gardner?:

a. polipoza difestiva difuza
b. asociatii dentare
c. tumori multiple de tesuturi moi
d. pete ?????zice pe buze si tegumentul perioral
e. c??????e ale mandibulei

327. Triada lui Owen caracteristica hemobiliei? este reprezentata de urmatoarea asociere:
a. febra, frison, icter
b. prurit, icter, colica?
c. colica, icter, melena
d. frison, colica, icter
e. icter, polialkiurie?, frison

328. Chistul hidatic hepatic este o tumora:

a. maligna
b. necapsulata
c. solida
d. generata de forma adulta a Teniei Echinococus
e. infiltrativa

329. Referitor la examenele paraclinice in chistul hidatic, este adevarata afirmatia:

a. eozinofilia este intotdeauna prezenta
b. radiografia simpla a hipocondrului drept evidentiaza o formatiune chistica in aria de proiectie a ficatului
c. scintigrafia arata o zona hipercaptanta? care coincide ca localizare cu pozitia (prezenta) chistului
d. intradermoreactia la tuberculina este intotdeauna pozitiva
e. ecografia ofera date asupra localizarii si continutului formatiunii

330. Reprezinta factori favorizanti ai aparitiei calculilor biliari urmatoarele circumstante, CU O EXCEPTIE:
a. sexul feminin
b. infectiile biliare
c. varsta
d. alimentatia bogata in vegetale
e. distantare mare a meselor

331. Sindromul dispeptic biliar este reprezentat de asocierea urmatoarele elemente, CU O EXCEPTIE:
a. greata
b. gust acru matinal
c. balonare postprandiala
d. cefalee
e. varsaturi

332. Reprezinta complicatii posibile ale litiazei veziculei biliare urmatoarele afectiuni, CU O EXCEPTIE:
a. neoplasmul caii biliare principale
b. colecistita acuta
 c. litiaza caii biliare principale
d. neoplasmul veziculei biliare
e. fistula biliara externa

333. Durerea din ulcerul perforat se caracterizeaza prin:

a. imobilizarea bolnavului in pozitia antalgica
b. iradiere posterioara
c. localizare in hipocondrul stang
d. intensitate medie
e. apare dupa un abuz alimentar

334. Tuseul rectal efetuat unui pacient cu ulcer perforat evidentiaza ca element caracteristic:
a. melena
b. prezenta hemoroizilor
c. bombare dureroasa a Douglasului
d. prostata marita de volum
e. fecale acolice

335. Varsaturile din ulcerul piloric stenozat au ca elemente caracteristic:

a. contin bila in cantitate mare (sau redusa)
b. au aspect de hematemeza
c. sunt inodore
d. contin alimente ingerate cu mult timp inainte
e. sunt incolore

336. Pneumoperitoneul evidentiat din radiografia abdominala simpla este considerat ca semn patognomonic
pentru:
a. colecistita acuta
b. ulcerul hemoragic
c. ulcerul stenozant
d. ulcerul perforat
e. fistulaula biliodigesiva

337. Care dintre urmatoarele acuze prezentate de un pacient poate orienta diagnosticul spre un cancer
gastric:
a. astenie fizica
b. paloare tegumentara
c. anorexie selectiva pentru carne si grasimi
d. hematemeza
e. deficit ponderal

338. Referitor la hernia gastrica transhiatala, este adevarata afirmatia:

a. hernia prin rostogolire este cea mai frecventa in practica clinica
b. hernia prin rostogolire prezinta intotdeauna sac peritoneal
c. in hernia prin rostogolire, unghiul His este complet deschis
d. in hernia prin alunecare cardia este situata normal, intraabdominal
e. hernia prin rostogolire asociaza reflex gastroesofagian

339. Hipersplenismul prezinta cel putin una din urmatoarele:

a. exacerbarea functiei imunologice
b. splenomegalie
c. cresterea numarului de leucocite
d. cresterea numarului de trombocite
 e. cresterea numaruui de hematii

340. Hipersplenismul secundar prezinta:

a. consecinta a splenoctomiei
b. consecinta unei boli congenitale hematologice
c. consecinta unei boli hematologice dobandite
d. consecinta unei hipertensiuni portale
e. consecinta unei hipertensiuni esentiale

341. Numiti o leziune care induce un risc vital imediat:

a. plaga superficiala
b. contuzii craniene
c. obstructie a cailor respiratorii superioare
d. arsura a mainii
e. fractura de radius

342. Recuperarea bolnavului fara sechele este posibila daca se inlatura starea de hipoxie cerebrala in
intervalul de:
a. 4-6 minute
b. 5-7 minute
c. 6-8 minute
d. 3-5 minute
e. 15 minute

343. Cea mai frecventa cauza de insuficienta a respiratiei artificiale este

a. obstructia cailor aeriene inferioare
b. leziuni ale traheei
c. extensia inadecvata a capului
d. pneumotoraxul
e. pacient necooperant

344. Referitor la garoul aplicat in scop hemostatic, este adevarata afirmatia:

a. nu produce leziuni ischemice niciodata
b. este prevazut cu un cartonas pe care este notata varsta pacientului
c. se va slabi 1-2 minute la fiecare interval de 15-20 secunde
d. se aplica de regula distal inspre extremitatea membrelor
e. nu se mai utilizeaza aceasta metoda de hemostaza

345. Manevrele de resuscitare cardio-respiratorie vor fi declansate daca:

a. pulsul la artera radiala este absent
b. pupilele sunt midriatice
c. nu se poate efectua masaj cardiac intern
d. hemostaza nu este eficienta
e. pulsul la carotida este absent

346. Referitor la traheostomie este adevarata afirmatia :

a. se practica in caz de necesitate stringenta
b. este o manevra complexa
c. prezinta riscuri majore
d. se realizeaza numai in spital
e. se practica in regiunea cervicala posterioara

347. Comotia cerebrala este o leziune:

 a. corticala circumscrisa
b. corticala unilaterala
c. partial ireversibila
d. functionala
e. organica

348. Leziune posttraumatica tardiva dupa traumatisme cradiocerebrale este:

a. scleroza atrofica a substantei cenusii
b. epilepsia posttraumatica
c. abcesul cerebral posttraumatic
d. fongusul cerebral
e. toate raspunsurile adevarate

349. Semne de deteriorare a starii generale a unui pacient cu TCC este:

a. scaderea nivelului de constienta
b. tahicardia
c. hipotensiunea arteriala
d. aparitia respiratiilor superficiale
e. toate raspunsurile sunt adevarate

350. Pupila Huchinson este:

a. pupila miotica de partea hematomului intracranian
b. pupila midriotica de partea hematomului intracranian
c. pupila miotica de partea opusa hematomului intracranian
d. pupila midriotica de partea opusa hematomului intracranian
e. semnificatie a leziunii de trunchi cerebral

351. Indicatie de internare pentru un pacient care a suferit TCC este:

a. relatarea pacientului despre o pierdere tranzitorie a constientei cu amnezie posttraumatica de sub 5
minute
b. starea de confuzie pana in momentul examinarii
c. evidentierea unei plagi complete a scalpului
d. varsaturi, cefalee, fotofobie
e. supraveghere necalificata medical la domiciliu

352. Hiperextensia coloanei vertebrale in cadrul unui traumatism are drept rezultat:
a. fractura proceselor spinoase
b. elongarea ligamentului
c. elongarea ligamentului spinos
d. hernierea nucleului pulpos cu compresie medulara
e. toate raspunsurile adevarate

353. Plagile cu risc tetanigen sunt:

a. chirurgicale
b. intepate
c. taiate
d. penetrante
e. dehiscente

354. Element esential pentru diagnosticarea tetanosului este:

a. apararea musculara
b. pozitia antalgica in “cocos de pusca”
c. spasmul dureros al muschilor maseteri
 d. semnul Blumberg pozitiv
e. bronhospasm

355. Care dintre formele clinice ale antraxului este cea mai frecventa si are prognoscticul cel mai bun:
a. digestiva
b. pulmonar
c. cerebral
d. cutanata
e. genital

356. Leziunea initiala in antraxul cutanat apare initial ca:

a. flictena
b. abces
c. furuncul
d. chist
e. hipopigmentare

357. Abcesul gazos este o infectie:

a. stafilococica
b. clostridiana
c. streptococica
d. gonococica
e. meningococica

358. Elementul definitoriu al septicemiei il constituie:

a. prezenta persistenta a gemenilor patogeni in sange
b. prezenta intermitenta a germenilor patogeni in sange
c. prezenta tranzitorie a germenilor patogeni in sange
d. bacteriemia
e. endocardita lenta

359. Paronichia cronica:

a. necesita tratament antibiotic uneori
b. se manifesta prin supuratie intens dureroasa
c. determina adesea tumefactie importanta a degetului
d. este datorata frecvent unei infectii fungice
e. nu afecteaza unghia

360. Panaritiul flictenular:

a. poate fi intalnit si pe fata dorsala a mainii
b. clinic este asemanator cu arsura gr.II
c. este un panaritiu in bisac
d. este insotit de semne locale inflamatorii
e. toate raspunsurile sunt adevarate

361. Complicatia majora a unui panaritiu de deget V este:

a. celulita mainii
b. tenosinovita
c. abcesul lojei hipotenare
d. osteomielita falangei distale
e. artrita articulatiei interfalangiene distale

362. Punct sinovial dureros in tenosinovita tendonului flexor al degetului V este situat la nivelul articulatiei:
 a. ulno-carpiene
b. metacarpofalangiene a degetului V
c. radiocarpiene
d. interfalangiene proximale deget V
e. interfalangiiene distale deget V

363. Atitudinea imediata fata de o leziune vasculara arteriala in cadrul unui traumatism al mainii:
a. garou proximal de leziune
b. garou distal de leziune
c. pansament compresiv
d. imobilizarea mainii in flexie
e. aplicare locala de gheata

364. Care dintre urmatorii germeni apare cel mai frecvent in celulita mainii:
a. stafilococ alb
b. stafilococ auriu
c. streptococ beta hemolitic
d. streptococus pneumonic (e)
e. streptococus meningitidis

365. Durerea in patologia urrinara imbraca urmatoarele forme mai putin una:
a. e persistenta lombar
b. e pelviperitoneala?
c. e hipogastrica
d. e cu aspect de claudit???
e. e colicativa?

366. Durerea in patologia urinara are unul din urmatoarele caractere:

a. se insoteste de cefalee
b. se insoteste de starea de neliniste
c. apare dupa mese abundente
d. e insotita de febra si frisoane
e. cedeaza la opiacee?

367. Disurta? se exprima prin:

a. modificari de jet urinar
b. intarziere act? infectional?
c. imposibilitatea amanarii actului de infectie(une)?
d. aparitia ??tiunilor frecvente
e. aparitia de tenesme? vezicale

368. Globul vezical apare in:

a. mictiuni rare
b. poliurie
c. incontinenta? de urina
d. anurie
e. retentie completa de urina

369. Incontinenta falsa de urina apare in:

a. enurezis?
b. afectiuni neurogene
c. retentie de urina cu evacuarea prin preaplin?
d. ? de cel vezical?
 e. faza poliurica a unei insuficiente ranale acute

370. Anuria poate fi:

a. extrarenala
b. urmare a expunerii la frig
c. reducerea capacitatii vezicale
d. fiziologica
e. falsa

371. Hematuria microscopica presupune:

a. hematii in sediment > 1.000.000/ml/min
b. hematii in sediment > 100/ml/min
c. hematii in sediment > 10/ml/min
d. hematii in sediment > 1000/ml/min
e. hematii in sediment > 100.000/ml/min

372. Pierderea de sange din uretra anterioara se numeste:

a. hematurie initiala
b. hematurie terminala
c. hematurie microscopica
d. uretroragie
e. hematurie totala

373. Existenta cilind???ier in urina e xonfirmata de:

a. urocultura
b. proba celor 3 pahare
c. explorare instrumentala
d. citoscopic
e. sumar de urina

374. Functia renala paote fi apreciata prin:

a. scintigrafie
b. pielegrafie? ascendenta
c. citografie cu timp mictional
d. ecografie
e. tomografie

375. In traumatismele renale, radiografia renala simpla poate arata

a. dezorganizare caliceala
b. stop pe ureter
c. imagini lacunare bazinetale?
d. hematoame corticale
e. stergerea umbrei psoasului

376. In traumatismele renale, hematuria semnifica:

a. calcul impactat la nivelul ureterului
b. ruptura de uretra
c. leziune renala subcapsulara
d. leziune comuna cu caile de excretie
e. leziune a pediculului renal

377. Aspectul clinic de coaja de portocala intalnit in cancerul mamar apre datorita:
a. invaziei traveelor? conjunctive cu staza limfatica secundata
 b. invazia canalelor galactofore
c. invazia tegumentelor
d. invazia ganglionilor regionali
e. invazia ganglionilor extraregionali

378. Semnele clasice de malignizare in tumorile sanului sunt urmatoarele cu exceptia:

a. durerea
b. conturul regulat
c. fixarea tumorii in parenchimul glandular
d. retractia mamara
e. adenopatia palpabila

379. Originea procesului proliferativ in B. Paget a sanului e situata in:

a. epidermul mamelonar
b. gg. axilari
c. tesutul celular adipos premamar
d. unul din lobii glandulari
e. epiteliul canalelor gaalctofore subiacente mamelonului

380. Sindromul Claude Bernard Horner asociaza:

a. enoftalmie, mioza, ptoza aplpebrala
b. exoftalmie, mioza, ptoza palpebrala
c. exoftalmie, midriaza, ptoza palpebrala
d. exoftalmie, mioza, disfonie
e. mioza, disfonie, disfagie

381. Urmatoarele sindroame paraneoplazice pot fi un semnal de alarma in cancerul bronho-pulmonar cu

exceptia:
a. osteoartropatie hipertrofica penumonica
b. degete hipocratice
c. hemoptizia
d. ginecomastia
e. acanthosis nigricans

382. Care din explorarile paraclinice vizualizeaza imaginea endobronsica a traheei bronhiilor principale si
lobare:
a. radiografua de fata si profil a toracelui
b. radioscopia pulmonara
c. tomografie computerizata
d. bronhoscopia
e. scintigrafia pulmonara

383. Care din diverticulii esofagieni sunt considerati de pulsiune:

a. diverticulii superiori
b. diverticulii superiori si inferiori
c. diverticulii mediotoracici
d. diverticulii inferiori
e. diverticulii mediotoracici si inferiori

384. Este semn obiectiv pentru diagnosticul luxatiei:

a. durere (subiectiv)
b. impotenta functionala (subiectiv)
c. deformarea regiunii articulare
 d. echimoza (pt fractura)
e. flictenele (pt fractura)

385. In prezent untic? hernii care din urmatoarele semne impun o interventie chirurgicala de urgenta:
a. semn Murphy pozitiv
b. durere intestinala brusca
c. reductibilitatea herniei
d. expansiunea la tuse
e. impulsiunea la tuse

386. Tratamentul ortopedic poate fi indicat in:

a. tratarea omfalicelului
b. hernii mici si reductibile ale nou-nascutului
c. hernii strangulate
d. hernii incarcrate?
e. hernii inarcarate dar numai la varstnici

387. Contraindicatii temporare pentru tratamentul unei hernii este:

a. incarcerarea
b. strangularea
c. traumatismul herniar
d. flegmonul piostercoral
e. adenomul de prostata

388. Nu poate hernia:

a. splina
b. intestinul subtire
c. epiploonul
d. pancreasul
e. ovarul

389. Principalul factor de risc pentru o evisceratie postoperatorie este:

a. hipervitaminoza C
b. folosirea firului nerezorbabil
c. incontinenta de urina
d. alegerea unor incizii transversale
e. supuratia plagii

390. Este permis ca prin ajutor intr-o evisceatie posttraumatica:

a. introducerea anselor in cavitatea peritoneala
b. exercitarea de tractiuni pe mezouri
c. dozarea? organelor cu un cearsaf circular
d. ingestie de apa
e. spalarea organelor eviscerate cu apa calda

391. Cel mai important diagnostic diferential al mastitelor acute se face cu:
a. mastita acuta carcinomatoasa
b. angorjarea ?anului
c. erizipelul regiunii mamare
d. mastita cronica
e. mamela secretanta

392. Galactocelul reprezinta:

 a. abces cronic nespecific
b. abces cronic ce contine lapte alterat si apare tardiv dupa intreruperea lactatiei
c. mastita acuta de lactatie
d. mastita acuta in afara lactatiei
e. forma clinica a cancerului mamar

393. ????ti diseminati dand senzatia de ciorchine de strugure la palparea sanului caracteristic:
a. mastoza fibroechistica
b. fibroadenomul mamar
c. mastita cronica
d. mastita acuta in afara lactatiei
e. canceul mamar

394. Componenta facultativa a anesteziei este:

a. analgezia
b. amnezia sau hipnoza
c. relaxarea musculara
d. asigurarea homeostaziei generale
e. pregatirea pentru anestezie

395. Scopul principal al pregatirii pentru anestezie este:

a. pregatirea psihologica a bolnavului in vederea operatiei
b. stabilirea riscului operator si anestezic
c. reducerea morbiditatii si mortalitatii
d. depistarea unor alergii medicamentoase
e. inspecita sistemului venos superficial

396. Monitorizarea standard pentru AG nu include:

a. supravegherea clinica
b. presiune arteriala noninvaziva
c. urmarirea temperaturii bolnavului
d. concentratia CO2 la sfarsitul expirului
e. masurarea debitului cardiac invaziv

397. Mijloace speciale de monitorizare sunt reprezentate de urmatoarele cu exceptia:

a. determinarea gazelor in sangele arterial (Pa O2, Pa CO2)
b. concentratia CO2 la sfarsitul expirului
c. presiunea venoasa centrala
d. masurarea debitului cardiac invaziv
e. presiunea arteriala invaziva

398. La inducita i.v. dupa administrarea drogurilor hipnotice se urmareste:

a. lipsa reflexului ciliar
b. presiunea arteriala
c. pulsul periferic
d. temperatura cutanata
e. starea pupilelor

399. Manevrele necesare anesteziei (abord venos central, sondarea vezicii urinare, monatarea sondei
nazo-faringiene) se efectueaza:
a. dupa inductie si intubatie
b. inainte de inductie si intubatie
c. in timpul inductiei
 d. atat inainte cat si dupa inductie si intubatie
e. dupa inductie

400. Socul are ca manifestare dominanta:

a. scaderea presiunii arteriale
b. tulburari metabolice
c. hipoperfuzie tisulara globala
d. coagulare diseminata intravasculara (CID)
e. scaderea debitului cardiac

401. Hiperperfuzia tisulara cuprinde urmatoarele semne mai putin unul:

a. tahicardie
b. tahipnee
c. scaderea TA medii
d. modificarea starii de constienta
e. scaderea debitului urinar

402. Scaderea volumului sangvin in ventricolul stang la sfarsitul diastolei apare ca urmare a:
a. scaderea debitului cardiac
b. scaderea contractilitatii cardiace
c. cresterea presiunii in capilarele pulmonare
d. stenoza aortica
e. tamponada cardiaca

403. Reactia hiperdinamica prezinta unul din urmatoarele semne:

a. scaderea presiunii pulsului
b. timp de umplere capilar prelungit
c. tahipnee
d. midriaza fixa
e. extremitatii calde

404. Care din urmatoarele apartin clasificarii etiologice a socului:

a. soc hemoragic
b. soc septic
c. socul arsilor
d. soc hiperdermic
e. soc ireversibil

405. Apartine socului hipovolemic pur:

a. soc prin pierdere de apa
b. soc trauamtic
c. socul din arsuri
d. soc hemoragic
e. soc anafilactic

406. Afectiuni ce nu perturna echilibrul fluido-coagulant sunt:

a. trombocitopenia idiopatica
b. boala von Willenbrandt
c. ciroza hepatica
d. leucemia acuta
e. sclerodermie

407. Stimularea capacitatii de aparare antimicrobiana se face prin urmatoarele, mai putin una:
 a. vaccin
b. antibioterapie
c. seroterapie
d. refacerea capitalului hematologic
e. refacerea capitalului proteic

408. Eficacitatea sterilizarii se verifica prin:

a. controlul datei sterilizarii pe banda sigiliului
b. verificarea aparatului de sterilizare
c. eradicarea infectiilor in spital
d. respecarea circuitelor intraspitalicesti
e. recoltarea de probe pentru examenul bacteriologic

409. Timpul de sterilizare prin autoclavare este:

a. 15 minute
b. 24 h
c. 30 minute
d. 1h
e. 2h

410. Prin operatiunea de purjare se intelege:

a. uscarea materialelor dupa perioada de sterilizare
b. pregatirea instrumentarului prin spalarea prealabila in detergent
c. cresterea presiunii in autoclav peste cea de sterilizare (atmosferica)
d. cresterea presiunii in autoclav peste 200 C (100 C)
e. eliminarea aerului din interiorul instalatiei

411. Sterilizarea prin radiatii ionizante:

a. sterilizarea aparataturii optice
b. sterilizarea obiectelor de cauciuc
c. sterilizarea salilor de operatie
d. sterilizarea instrumentarului fin
e. sterilizarea instrumentarului de unica folosinta

412. In constitutia pastelor de dinti intra:

a. antiseptice care elibereaza F
b. uleiuri volatile
c. color. antiseptice
d. detergent cationic
e. acid boric

413. Cea mai frecventa tumora maligna a sanului este:

a. sarcomul
b. fibroadenomul
c. adenocarcinomul
d. tumora filodes
e. papilomul intraductal

414. Semnifica invazia tegumentara completa in cancerul mamar:

a. retractia tegumentara
b. pierderea paralelismului pliurilor tegumentare
c. secretia mamelonara sanguinolenta
d. retractia mamelonara
 e. edemul limfatic tegumentar cu aspect de “coaja de portocala”

415. Care dintre urmatorii germeni este cel mai frecvent implicat in mastita acuta de lactatie:
a. stafilococul
b. escherichio coli
c. piocianicul
d. proteusul
e. enterobacter

416. Hematemeza indica drept sursa a sangerarii o leziune situata:

a. pe ileonul proximal
b. pe jejunul distal
c. proximal de unghiul duodeno-jejunal
d. proximal de bulbul duodenal
e. proximal de valva ileo-cecala

417. Cauza cea mai frecvena de hemoragie digestiva superioara este:

a. esofagita de reflux
b. ulcerul duodenal
c. varicele esofagiene
d. gastrita medicamentoasa
e. neoplasmul gastric

418. Care este primul examen paraclinic efectuat in urgenta in cazul ocluziei intestinale:
a. exografia abdominala
b. radiografia pulmonara
c. radiografia abdominala simpla
d. punctia abdominala
e. rectoscopia

419. Care dintre urmatoarele semne apartine tabloului clinic al hipotermiei accidentale generalizate:
a. somnolenta
b. hipertensiune arteriala
c. tegumentele rosu-cenusii
d. flictene cu lichid serocitrin
e. polipnee

420. Care dintre urmatoarele afirmatii privind evaluarea leziunilor produse prin arsura este adevarata:
a. indicele prognostic sub 100 semnifica evolutia frecvent letala
b. fata anterioara a trunchiului reprezinta 9% din suprafata corporala
c. primul gest efectuat in cazul unui bolnav cu arsuri este stabilirea indicelui prognostic
d. flictena cu lichid sanguinolent apare in arsura de gradul III
e. indicele prognostic reprezinta suma suprafetelor arse exprimate procentual

421. Care dintre urmatoarele afirmatii privind degeraturile este adevarata:

a. medicatia vasodilatatoare nu are efect asupra tesuturilor degerate
b. consumul de alcool scade pierderile periferice de caldura
c. dupa dezghetare zona este insensibila
d. dupa dezghetare tegumentele sunt rosu-cenusii
e. delimitarea tesuturilor necrozante se face rapid

422. Care dintre urmatoarele afirmatii privind flegmonul este adevarata:

a. este un proces supurativ difuz
 b. are ca punct de plecare infectia unei glande sudoripare
c. tratamentul consta in antibioterapie cu spectru larg
d. semnele clinice locale de obicei lipsesc
e. asocierea mai multor flegmoane apropiate, confluente relizeaza flegmonul antracoid

423. Realizeaza blocarea impulsurilor dureroase la nivel medular:

a. anestezia locala
b. anestezia regionala intravenoasa
c. anestezia spinala
d. anestezia generala intravenoasa
e. anestezia generala cu intubatie orotraheala

424. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la rahianestezie este adevarata:

a. tehnica este complicata
b. foloseste un volum mare de substanta
c. necesita intubatie orotraheala
d. ofera conditii excelente pentru operatiile pe abdomenul inferior
e. introduce substanta in canal vertebral

425. Privitor la anestezia peridurala este adevarata afirmatia:

a. tehnica este complicata
b. necesita intubatie orotraheala
c. foloseste o cantitate mica de substanta
d. cefalee postanestezica este relativ frecventa
e. blocheaza impulsul dureros la nivel central

426. Care dintre urmatoarele semne clinice locale apare in perioada de debut a infectiilor degetelor si mainii:
a. fluctuenta locala
b. flictena purulenta
c. febra
d. edem dur? in tensiune
e. fistula purulenta

427. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la dilacerarea cerebrala este adevarata:
a. se poate instala dupa un interval liber
b. se produce numai prin patrunderea de corpi straini intracranieni
c. este insotita frecvent de instalarea epilepsiei posttraumatice
d. este frecvent insotita de hematom epidural
e. semnele neurologice de focar sunt absente

428. Procesul de cicatrizare este influentat negativ de:

a. formarea cheagului de sange
b. formarea tesutului de granulatie
c. corticoterapie
d. hipertensiune arteriala
e. lipsa vitaminei K

429. Care dintre urmatoarele afirmatii privind cicatrizarea este adevarata:

a. tesutul de granulatie in exces favorizeaza cicatrizarea
b. tesutul de granulatie este un teren bun pentru migrarea epiteleala
c. tesutul hepatic se poate regenera
d. firele de sutura la nivelul fetei se scot dupa 7 zile
e. lipsa induratiei in lungul plagii este un semn bun
430. Privitor la riscul de a transmite turbarea prin plagi muscate de mamifere este adevarata afitmatia:
a. numai cainii transmit turmarea
b. animalele vaccinate nu transmit turbarea
c. plagile se sutureaza imediat
d. muscatura la mana reprezinta un risc mic pentru turbare
e. orice mamifer poate fi purtator de rabie

431. Pierdere a 1600 ml sange reprezinta o hemoragie:

a. mica
b. mijlocie
c. mare
d. cataciclismca?
e. mixta

432. Cea mai frecventa cauza a tromboemboliei pulmonare este reprezentata de:
a. tromboza venoasa profunda la nivelul membrelor
b. trombii din atriul drept
c. trombii din vena cava
d. trombii din venele pelvisului
e. trombii din venele membrului superior

433. Cresterea infiltrativa a tumorilor maligne determina:

a. dureri, parestezii, paralizii
b. sangerare oculta
c. sangerare evidenta clinic
d. febra de origine necunoscuta
e. metastazarea la nivelul ganglionilor limfatici

434. In arteriopatia aterosclerotica periferica sunt afectate:

a. arterele mari si mijlocii ale membrului inferior
b. arteriolele mici musculare
c. arcada palmara
d. arterele digitale
e. toate vasele membrului inferior

435. In anuria obstructiva este necesara:

a. cura de diureza
b. tratamentul simptomatic al colicii nefrotice
c. tratamentul infectiei urinare
d. dezobstruarea caii urinare in primele ore
e. tratamentul medical specific fiecarui tip de litiaza

436. In traumatismele ureterale NU apare:

a. socul traumatic
b. disurie marcata
c. retentia completa de urina
d. tumora lombara

437. Care din urmatoarele metode de recoltare a materialului pentru examenul histopatologic al tumorilor
maligne este preferata:
a. punctia biopsie
b. biopsia in....unala
 c. biopsia excizionala
d. citologia exfoliativa

438. Triada Whipple (simptome ale hipoglicemiei de inanitie, glicemied<50 mg%, disparitia simptomatologiei
la administrarea de glucoza i.v.) caracterizeaza:
a. tumorile insulare nonfunctionale
b. insulinomul
c. holera pancreatica
d. glucagonomul
e. feocromocitomul

439. Tratamentul chirurgical al sindromului de ischemie cronica periferica NU include:

a. trombendarterectomia
b. embolectomia
c. simpatectomia lombara
d. medulosuprarenalectomia
e. By-pass-ul arterial

440. Tratamentul tromboflebitei varicoase de obicei nu necesita:

a. analgetice
b. antiinflamatorii locale
c. antiinflamatorii pe cale generala
d. anticoagulante pe cale generala
e. evitarea eforturilor fizice

441. Anuria litiazica reprezinta:

a. stoparea functiei renale dupa o colica nefrotica? pe rinichi unic
b. ansenta diurezei in conditiile unui aport redus de lichide
c. prezenta litiazei renale la un bolnav cu afectare renala in antecedente
d. stoparea functiei renale in conditii de temperatura excesiva

442. Care din urmatorii factori nu reprezinta factor determinant al tromboflebitei profunde:
a. staza venoasa
b. interventiile chirugicale pe micul bazin
c. hipercoagulabilitatea
d. alterarea endoteliului venos

443. Manevra Murphy semnifica:

a. proces inflamator vezicular
b. proces inflamator apendicular
c. proces inflamator anexial
d. pelviperitonita
e. peritonita acuta difuza

444. Urmatoarele afirmatii cu privire la peritonita bacteriana primitiva sunt adevarate, cu exceptia uneia:
a. flora este monomicrobiana
b. flora este polimicrobiana
c. sunt intalnite la pacientii cu deficiente ale sistemului imunitar
d. sunt produse prin infectarea hematogena a cavitatii

445. Feocromocitomul este o tumora dezvoltata la nivelul:

a. medulosuprarenalei
b. corticosuprarenalei
 c. hipofizei
d. tiroidei
e. paratiroidelor

446. In evolutia adenomului de prostata, prima faza clinica este:

a. faza de prostatism
b. faza de retentie incompleta de urina fara distensie vezicala
c. faza de retentie completa de urina
d. faza asimptomatica
e. faza de retentie incompleta de urina cu distensie vezicala

447. In hemoragia digestiva grava este contraindicata:

a. mentinerea bolnavului in ortostatism
b. administrarea de hemostatice parenteral
c. instituirea unei perfuzii intravenoase
d. administrarea de oxigen
e. montarea unei sonde nazo-gastrice

448. Hiperaldosteronismul primar este caracterizat prin urmatoarele elemente, cu exceptia:

a. are drept cauza adenomul de suprarenala
b. determina retentie de Na
c. determina eliminare de K
d. determina eliminare de H
e. sinteza de renina este stimulata

449. Care din urmatorii factori nu intra in etiologia arteriopatiei aterosclerotice periferice:
a. HTA
b. fumatul
c. diabetul
d. emboilia arteriala
e. factorii genetici

450. Tratamentul local al cancerului cuprinde:

a. chirurgia si radioterapia
b. chirurgia
c. chirurgia si hormonoterapia
d. chirurgia si chimioterapia
e. radioterapia si chimioterapia
451. Tumora renala maligna la copil poarta denumirea de:
a. tumora Grawitz
b. tumora Wilms
c. hemangiom renal
d. feartom
e. Uroteliom

452. Manifestarile clinice din sindromul Cushing nu cuprind:

a. tulburari psihice
b. hipotensiune arteriala
c. vindecare dificila a plagilor
d. hirsutism
e. osteoporoza

453. Urmatoarele afirmatii privitoare la trombangeita:

 a. leziunile nu afecteaza toate tunicile arteriale
b. leziunile afecteaza peretele venos
c. afecteaza barbatii tineri
d. fumatul constituie un factor de risc major
e. afecteaza toate cele patru membre

454. Tratamentul anticoagulant cu Heparina se face sub controlul:

a. timpului Quick
b. timpului Howell
c. hemogramei
d. numarului de trombocite
e. testul Adler

455. Ulcerele trofice care apar in arteriopatia diabetica sunt localizate:

a. pe fata interna a coapsei
b. superior si posterior de maleola externa
c. superior si posterior de maleola interna
d. pe fata anterioara a piciorului
e. la nivelul plantei piciorului

456. Feocromocitomul prezinta la examenele de laborator ca alement caracteristic:

a. fierul plasmatic crescut
b. catecolamine plasmatice crescute
c. leucocitoza
d. leucopenie
e. hipomagneziemie

457. Stadiul final al evolutiei bolii varicoase este:

a. insuficienta venoasa cronica
b. aparitia leziunilor trofice tegumentare
c. ruptura varicelor
d. varicoflebita
e. leziunile osteoarticulare

458. Ulcerul varicos este localizat cel mai frecvent:

a. superior si posterior de maleola interna
b. superior si posterior de maleola externa
c. pe fata anterioara a gambei
d. in nivelul capatului proximal al metatarsienelor I si V
e. pe fata antero-posterioara a coapsei

459. Tesutul de origine al fibrosarcoamelor este:

a. tesutul cartilaginos
b. tesutul osos
c. tesutul muscular striat
d. tesutul fibros
e. tesutul muscular neted

460. Un nodul “rece” pe scintigrama tiroidiana si solid ecografic sugereaza prezenta unui:
a. neoplasm tiroidian
b. chist tiroidian
c. bolii Basedow-Graves
d. sindrom pulmonar
 e. gusi toxice nodulare

461. Certitudinea diagnosticului in cancerul tiroidian o ofera numai:

a. scintigrama tidoidiana
b. ecografia tiroidiana
c. examenul histopatologic
d. determinarea marker-ilor tumorali
e. tomografia computerizata

462. Urmatoarele afirmatii cu privire la colica nefrotica sunt adevarate, cu exceptia:

a. este o durere paroxistica, instalata brusc
b. are sediu lombar
c. bolnavul este imobil in timpul crizei
d. poate asocia ileus paralitic
e. se insoteste de manifestari urinare

463. Boala Basedow-Graves nu prezinta:

a. hipertiroidie
b. hipotiroidie
c. gusa
d. exoftalmie
e. mixedem pretibial

464. In ce stadiu evolutiv al arteriopatiei cronice obliterante este prezenta elandicatia? intermitenta:
a. stadiu I
b. stadiu II
c. stadiu III
d. stadiu IV

465. Deficienta ereditara a tesutului conjunctiv caracterizeaza urmatoarele afectiuni ...:

a. varice primare
b. varice secundare
c. hemoroizi
d. piciorul plat
e. varicocelul

466. ???enul fizic intr-o paneto?????? poate releva urmatoarele, cu exceptia:

a. grade diferite de soc
b. febra
c. zgomote intestinale accentuate
d. pleurezie stanga
e. aparare musculara abdominala

467. Care din urmatoarele modalitati de propagare a neoplaziei caracterizeaza adenocarcinoamele de tub
digestiv:
a. extensia directa
b. extensia limfatica
c. diseminarea vasculara
d. diseminarea prin implantare
e. diseminarea nervoasa

468. Urmatoarele afirmatii privitoare la abdomenul acut sunt adevarate, mai putin una:
a. incetinirea tranzitului nu apare de obicei in inflamatia septica a peritoneului
 b. febra poate fi intalnita in orice forma de abdomen acut chirurgical
c. dis???? poate apare uneori in apendicita acuta
d. disparitia matitatii hepatice arata prezenta pneumoperitoneului
e. frisonul este exp???? ???cta a bacteriemiei

469. Urgenta imediata intr-o plaga arteriala este reprezentata de:

a. controlul sangerarii prin aplicarea unui garou distal de plaga
b. controlul sangerarii prin aplicarea unui garou proximal de plaga
c. refacerea volumului sanguin
d. profilaxia antibacteriana
e. transportul de maxima urgenta la spital

470. Tabloul clinic al cistitei NU include:

a. polakiurie
b. piurie?
c. disurie
d. hematurie totala
e. febra

471. Durerea epigastrica violenta, aparuta brusc care “coboara” ulterior catre fosa iliaca dreapta semnifica:
a. apendicita acuta
b. ulcer perforat
c. colica biliara
d. pancreatita acuta
e. infarct miocardic acut

472. In etiopatogenia varicelor primare NU este inclus:

a. factorul ereditar
b. sedentarismul
c. ortostatismul prelungit
d. tumorile abdomino-pelvine
e. excesul de estrogeni

473. In ce stadiu evolutiv al arteriopatiei cronice abliterante este prezenta durerea la repaus:
a. stadiu I
b. stadiu II
c. stadiu III
d. stadiu IV

474. Care din urmatoarele probe clinice exploreaza sistemul venos profund al membrului pelvin:
a. proba Sicoud
b. proba Schwartz
c. proba Trendelenburg
d. proba Perthes
e. proba Pratt

475. Simptomatologia tuberculozei urigenitale NU cuprinde:

a. hematurie macroscopica
b. durere lombara
c. febra si frison
d. semne de insuficienta renala cronica
e. HTA
476. Elementul esential de diagnostic al tuberculozei urogenitale este:
a. examenul clinic
b. urografia
c. ureteropielografia retrograda
d. tomografia computerizata
e. evidentierea BK in urina

477. Urmatoarele afirmatii cu privire la abdomenul acut sunt adevarate, mai putin una:
a. debutul durerii este brusc, in plina sanatate aparenta
b. administrarea de opiacee este indicata
c. durerea abdominala iradiata in umar este expresia iritarii peritoneului cupolelor diafragmatice
d. colica biliara are iradieri tipice care omoplatul si umarul drept
e. apendicita acuta debuteaza deseori cu durere surda epigastrica

478. Tratamentul chirurgical este contraindicat in:

a. varice mari asimptomatice
b. varice cu simptome severe
c. flebite superficiale repetate
d. varice cu hemoragii prin ruptura varicelor
e. insuficienta venoasa profunda

479. Care din urmatoarele criterii nu este caracteristic tumorilor maligne:

a. activitate mitotica crescuta
b. viteza de crestere rapida
c. limita de demarcatie de tesuturile din jur este neta
d. vascularizatia bine reprezentata
e. caracter recidivant

480. Aparitia unui sindrom de ischemie acuta periferica la un bolnav cu fibilatie atriala sugereaza:
a. tromboza arteriala acuta
b. phlegmatia? co??ulea do???
c. phlegmatia alba, doleus
d. embolia arteriala
e. spasmul arterial

481. In care din urmatoarele tipuri de leziuni vasculare se poate instala insuficienta ventriculara dreapta prin
supraincarcare:
a. plagile arteriale
b. hematomul pulsatil
c. fistula arterio-venoasa
d. leziunile venoase

482. Corticosuprarenala nu secreta:

a. catecolamine
b. glucocorticoizi
c. aldosteroni
d. androgeni
e. estrogeni

483. Cea mai frecventa cale de propagare a infectiei urinare este:

a. calea ascendenta
b. calea hematogena
c. calea limfatica
 d. fistulele uro-digestive

484. In hiperparatiroidismul primar examenele de laborator nu includ:

a. hipocalcemia
b. fosfatemie scazuta
c. fosfatemie crescuta
d. calciurie crescuta
e. PTG seric crescut

485. Anestezia locala NU este indicata in:

a. extractia dentara
b. incizia unui furuncul
c. tratarea panaritiului subung?????
d. sutura ple?????
e. tratamentul chirurgical al arsurii

486. NU apartine tabloului clinic al unei hemoragii grave:

a. hipotensiunea arteriala
b. tahicardia
c. tahipnee
d. tegumente ???
e. ...