Principiul Huygens–Fresnel, numit după fizicianul olandez 

Christiaan Huygens și fizicianul

francez Augustin-Jean Fresnel, reprezintă o metodă de analiză aplicată în problemele legate de
propagarea undelor.

Enunt
Fiecare punct de pe un front de undă poate fi considerat ca punct de plecare a unei unde
elementare, care se propagă cu aceeași viteză și lungime de undă ca și unda inițială. Noul front de
undă este creat prin însumarea tuturor acestor unde elementare.

Forma frontului de undă la orice moment de timp coincide cu cea a sursei de oscilații numai în cazul
mediilor omogene. Deseori însă este necesară construirea frontului de undă, în cazul mediilor cu
neomogenități (paravane, orifi cii, suprafața de separație dintre două medii omogene etc.) în care se
produc fenomene calitativ noi. Metoda generală de construire a frontului de undă la un moment
arbitrar de timp în baza celui cunoscut la momentul inițial a fost propusă de către fi zicianul olandez
Christian Huygens. Analizînd procesul de propagare a undelor, el a ajuns la concluzia că fi ecare
punct al mediului antrenat în mișcare oscilatorie reprezintă pentru punctele vecine o sursă nouă de
oscilații, numită sursă de unde secundare. Astfel Huygens a formulat următorul principiu: Orice
punct al mediului pînă la care a ajuns unda la momentul dat devine o sursă de unde sferice
secundare, iar înfășurătoarea lor la un moment ulterior reprezintă noul front de undă.

Christiaan Huygens (n. 14 aprilie 1629 – d. 8 iulie 1695) a fost

un matematician, astronom și fizician neerlandez. S-a născut în Haga, fiind fiul lui Constantijn
Huygens. A studiat dreptul și matematica la Universitatea din Leiden și la College van
Oranje din Breda, iar apoi interesul i s-a orientat către științe. În general, istoricii consideră că a fost
savantul cu care a început revoluția științifică.

În 1655 a descoperit satelitul Titan, primul satelit cunoscut al planetei Saturn. În fizică este celebru

pentru că a formulat teoria ondulatorie a luminii[6] și pentru calculul forței centrifuge.

Lucruri numite după Huygens

În cinstea sa, numele Huygens a fost dat unor software-uri, elemente geografice, ecuații matematice
sau aparate, printre care:

1. Sonda de explorare Huygens a coborât pe satelitul saturnian Titan în cadrul

misiunii Cassini-Huygens de studiere a planetei cu inel
2. Asteroidul 2801 Huygens
3. Un crater de pe planeta Marte
4. Mons Huygens, un munte de pe Lună
5. Huygens Software, un pachet de programe destinat procesării imaginilor.
6. Un ocular acromatic din două piese.
7. Principiul Huygens–Fresnel, un model simplu care explică felul cum are loc
propagarea undelor
8. Ecuațiile de undă Huygens, formule matematice de bază folosite în teoria
scalară a difracției.
Jean Augustin Fresnel (n. 10 mai 1788 la Broglie, Eure – d. 14 iulie 1827 la Ville-d'Avray) a fost
un fizician și inginer francez, care a adus contribuții deosebite în domeniul opticii ondulatorii.

Din 1804 urmează École polytechnique, iar doi ani mai târziu Școala de poduri și șosele din Paris.
Din 1814 se reîntoarce la optică și studiază interferența și difracția luminii. Prismele Fresnel sunt
folosite la construcția proiectoarelor și farurilor maritime.
A murit bolnav de tuberculoză

Fresnel s-a ocupat în special cu studiul luminii, cercetările sale fiind continuate

de Ampère (1828), Hamilton (1837), Plücker (1839) și Cayley (1846). Împreună cu François Arago,
a studiat fenomenului de polarizare a luminii, fiind premiat în 1819 de către Academia Franceză. În
1816 a demonstrat că principiul lui Huygens (numit ulterior și Principiul Huygens–Fresnel), împreună
cu propria sa teorie privind interferența, poate explica propagarea liniară a luminii și fenomenul
de difracție.

A fost inventatorul unui nou tip de lentilă, numita ulterior lentilă Fresnel și care este utilizată în
construcția farurilor maritime.