ROMÂNIA

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

LICEUL TEOLOGIC GRECO-CATOLIC “SFÂNTUL
MINISTERUL
VASILE CEL MARE” BLAJ EDUCAȚIEI
515400 Blaj, jud. Alba, Piaţa 1848, nr.3 NAȚIONALE
Tel 0258/711904, Fax 0258/712228
cat.blaj@isjalba.ro

OLIMPIADA DE LIMBĂ ŞI LITERATURĂ ROMÂNĂ

Etapa pe școală, februarie 2018, Clasa a V-a

Toate subiectele sunt obligatorii.

Timp de lucru: 3 ore. Se acordă 10 puncte din oficiu. Total: 100 de puncte

Citeşte cu atenţie textele de mai jos şi răspunde corect tuturor cerinţelor formulate în
sarcinile de lucru:

A.
Un viscol năprasnic s-a iscat din senin. Depărtările din miazănoapte au slobozit norii vineţi, vântul cu
chiote, troienele rostogolite în albe talazuri. În câteva ceasuri nu s-a mai cunoscut cer de pământ, gheţuri
de ape. (...)
Fram, ursul polar, se ghemuise într-un adăpost de gheţuri.   Credea că l-a ales bine. Şi se înşelase. Îl
sufla viscolul din toate părţile. Îl îngropa troianul. O bucată de sloi, smulsă de urgia vijeliei, îi căzu în cap.
Alta îi lovi dureros o labă.  Pe urmă se întâmplă o nemaipomenită ciudăţenie: ursul polar începu să
clănţăne de frig.  (...)
Ha-ha! Un urs polar dârdâind de ger. Până una-alta începu să joace, ca să-şi dezmorţească picioarele. Iar
fiindcă ştia să joace altfel decât urşii sălbatici, se dezmorţi cu gimnastica învăţată de la oameni. Sări peste
cap înainte şi îndărăt, în salt mortal. Îşi trecu picioarele de dindărăt după ceafă şi merse numai pe
picioarele de dinainte. Dădea o reprezentaţie gratuită pustiului polar. Altădată l-ar fi aplaudat două mii de
oameni, începând cu cei de sus, de la galerie, până la cei înmănuşaţi din loji.  Şi nici nu l-ar fi încântat
toate aplauzele de pe lume.  Prea îl doborâse amarul că ajunsese un urs polar, caraghios, care a înghețat de
frig.  După ce se încălzi, se aşeză poponeţ pe un bulgăre de gheaţă, amărât ca vai de el.
 Vedea şi el prea bine că a pornit cu pas greşit în viaţa lui de libertate. 
   (Cezar Petrescu, Fram, ursul polar)

B.
Mitologie
Totem: Ursul ca totem simbolizează viața trăită în liniște și armonie. Ursul este un simbol al puterii, al
rezistenței. Specific zonei pacifice nord-occidentale sunt cei doi urși (Ursus americanus și Ursus arctos
horribilis - grizzly). Aceștia pot fi văzuți pe totemul din aceste zone, sculptați, cu gheare lungi, limba
scoasă, nările sugerate prin două cerculețe și mâncând somoni. Grizzly a atras atenția băstinașilor datorită
puterii și cruzimii, fiind considerat protector al casei. În unele legende este considerat prințul care se va
căsători cu cea mai frumoasă fată din acea comunitate.
Ziua ursului: În folclorul românesc ziua ursului este pe 2 februarie sau Stretenia atunci când se practică
ritualurile viilor. Se mai numește  și se crede că în această zi ursul iese din bârlog și joacă, iar dacă își
vede umbra mai doarme șapte săptămâni pentru că atunci se termină iarna, dacă nu, vine primăvara și nu
mai hibernează. Zalmoxis: se presupune că derivă de la "zalmos" care înseamnă "piele de urs".
Zeița Artemis: Aceasta avea preotesele îmbrăcate în blănuri de urs și era considerată divinitate a
vegetației. Constelații: constelațiile Ursa Mare și Ursa Mică.
(Text preluat de pe site-ul https://ro.wikipedia.org/wiki/ Urs_polar)
 ROMÂNIA
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE
LICEUL TEOLOGIC GRECO-CATOLIC “SFÂNTUL
MINISTERUL
VASILE CEL MARE” BLAJ EDUCAȚIEI
515400 Blaj, jud. Alba, Piaţa 1848, nr.3 NAȚIONALE
Tel 0258/711904, Fax 0258/712228
cat.blaj@isjalba.ro

Totem - 1.Simbol mitic (animal, plantă sau, rar, obiect) considerat de unele triburi primitive ca strămoș și
protector al populației respective și venerat ca atare. 2. Imagine, reprezentată de obicei sculptural, a unui
totem (1).

C.
Într-o bună zi, o fetiță a plecat de acasă și s-a dus în pădure. În pădure s-a rătăcit și a început să
caute drumul spre casă, dar nu l-a găsit. Umblând așa prin pădure, s-a pomenit în fața unei căsuțe.
Ușa era deschisă. Fetița s-a uitat înăuntru, a văzut că nu-i nimeni și a intrat. În căsuța aceea locuiau
trei urși. Unul din urși era tatăl și îl chema  Mihail Ivanovici. Era mare și avea blana lățoasă. Al doilea era
ursoaica. Era mai mică și-i zicea Nastasia Petrovna. Al treilea era ursulețul lor cu numele de Mituska.
Urșii nu erau acasă: se duseseră la plimbare în pădure.
Căsuța avea două încăperi: una în care mâncau, alta în care dormeau. Fetița a intrat în cea dintâi
încăpere și a văzut pe masă trei strachini cu ciorbă: una mare de tot, a lui Mihail Ivanovici, a doua, puțin
bmjhgbmai mică, era a Nastasiei Petrovna, și a treia, o străchinuță albastră, a lui Mituska. Lângă fiecare
strachină era câte o lingură: una mare, una mijlocie și una mititică. Fetița a luat mai întâi lingura cea mai
mare și a gustat din strachina cea mai mare; apoi a luat lingura mijlocie și a gustat din strachina mijlocie;
la urmă a luat lingura cea mai mică și a gustat din străchinuța albastră. Și mâncarea lui Mituska i s-a părut
cea mai grozavă.
Fetița a vrut să se așeze și a văzut lângă masă trei scaune. Unul mare de tot, al lui Mihail Ivanovici, al
doilea, puțin mai mic, al Nastasiei Petrovna, și al treilea, mic de tot, cu pernuță albastră, al lui Mituska.
Fetița a vrut să se urce pe scaunul cel mare, dar a căzut, după aceea s-a așezat pe scaunul mijlociu, dar nu
i-a venit la îndemână. La urma s-a așezat pe scăunașul cel mititel și s-a bucurat: așa îi era de bine! A luat
străchinuța albastră pe genunchi și a început să mănânce. După ce a mâncat tot, a prins să se legene cu
scaunul.
(Lev Tolstoi, Cei trei urși)

SUBIECTUL I - 20 puncte
Scrie numărul cerinței și litera corespunzătoare răspunsului corect.
1. Sunt despărțite corect în silabe cuvintele din seria:
a) nă-pra-snic; ri-tu-a-lu-ri-le; chio-te;
b) nă-pras-nic; ri-tua-lu-ri-le; chi-ot;
c) nă-pras-nic; ri-tu-a-lu-ri-le; chi-ot.
2. În enunțul În folclorul românesc ziua ursului este pe 2 februarie sau Stretenia atunci când se
practică ritualurile viilor. există:
a) două verbe predicative;
b) un verb nepredicativ și un verb predicativ;
c) două verbe nepredicative.
3. Sinonime contextuale pentru cuvintele s-a iscat, dârdâind, de dindărăt sunt:
a) s-a ascuns, dansând, din față;
b) s-a oprit, tremurând, din spate;
c) s-a pornit, tremurând, din spate.
4. Identifică în textul A patru cuvinte din câmpul semantic al iernii.
5. În cuvintele străchinuță, picioarele, gheața, există:
 ROMÂNIA
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE
LICEUL TEOLOGIC GRECO-CATOLIC “SFÂNTUL
MINISTERUL
VASILE CEL MARE” BLAJ EDUCAȚIEI
515400 Blaj, jud. Alba, Piaţa 1848, nr.3 NAȚIONALE
Tel 0258/711904, Fax 0258/712228
cat.blaj@isjalba.ro

a) 11 litere – 10 sunete, 10 litere – 10 sunete, 5 litere – 4 sunete;

b) 11 litere – 9 sunete, 10 litere – 8 sunete, 6 litere – 3 sunete;
c) 11 litere – 10 sunete, 10 litere – 9 sunete, 6 litere – 4 sunete.
6. Marchează silaba accentuată din cuvintele: fetița, scăunașul, mijlociu, divinitate.
7. Construieşte un enunţ în care verbul a fi să aibă altă valoare morfologică decât în
secvenţa:
Ursul este un simbol al puterii, al rezistenței., numind valoarea obținută.
8. Indică timpul următoarelor verbe: au slobozit, credea, se ghemuise, lovi.
9. Formulează o propoziţie în care verbul din structura dădea o reprezentaţie să fie la modul
imperativ, persoana a II-a, numărul singular, formă negativă.
10. Transformă propoziţia Îl sufla viscolul din toate părţile., din textul A, într-o propoziţie
simplă.

SUBIECTUL al II-lea – 40 puncte

1. Construieşte un enunţ în care să formulezi tema comună a celor trei texte.
2. Explică, în 4-6 rânduri, următorul fragment din primul text: Ha-ha! Un urs polar dârdâind
de ger. 
3. Transcrie un enunț din textul A din care reiese atitudinea ursului în fața situației în care se
afla.
4. Care este semnificația zilei de 2 februarie în folclorul românesc?

SUBIECTUL al III-lea – 20 puncte

Scriere despre textul ficţional/nonficţional - 30 puncte
Redactează o compunere, de 150-200 de cuvinte, în care să prezinţi particularităţile unei opere literare,
valorificând textele A și C.
În redactarea compunerii, vei avea în vedere:
- respectarea structurii unei compuneri;
- numirea a două particularităţi specifice operei literare;
- ilustrarea cu exemple corespunzătoare din ambele texte a particularităţilor operei literare;
- utilizarea unei exprimări corecte, coerente și expresive.
Vei primi 16 puncte pentru conținut și 4 puncte pentru redactare. Punctajul pentru redactare se acordă
numai dacă se respectă numărul minim de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.

SUBIECTUL al IV-lea – 20 puncte

Într-o compunere de 150-200 de cuvinte, imaginează-ți o continuare a textului C.
În redactarea compunerii, vei avea în vedere:
- respectarea structurii unei compuneri;
- respectarea convențiilor unui text narativ;
- construirea unor idei creative adecvate cerinței;
- utilizarea unei exprimări corecte, coerente și expresive.
Vei primi 16 puncte pentru conținut și 4 puncte pentru redactare. Punctajul pentru redactare se acordă
numai dacă se respectă numărul minim de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.
 ROMÂNIA
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE
LICEUL TEOLOGIC GRECO-CATOLIC “SFÂNTUL
MINISTERUL
VASILE CEL MARE” BLAJ EDUCAȚIEI
515400 Blaj, jud. Alba, Piaţa 1848, nr.3 NAȚIONALE
Tel 0258/711904, Fax 0258/712228
cat.blaj@isjalba.ro