TESTUL NR.

11
Subiectul I
Citește fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea răspunde cerințelor formulate.
Textul 1
Când văzu însemnul Conglomeratului, o roșie palidă pe un vrej sprijinit de un arac, Președintele se albi la
față. În ultimul timp, din partea lor nu veneau decât vești proaste și amenințări legate de noi sancțiuni. În
cele din urmă își făcu curaj și deschise scrisoarea. Și de data asta avusese dreptate: aflaseră deja despre
Carte.
- Ia te uită! Mă acuză că am interzis cartea! gândi, tot cu voce tare, în timp ce din baie se auzeau sâsâieli
și bufnituri, dovadă că șerpii-alge nu voiau să se lase cu una, cu două. Că am încălcat dreptul la libera
exprimare! Că i-am dat foc! La început, Președintele crezuse că era o glumă proastă. O descoperise
întâmplător în librăria unde tocmai își lansa strategia de dezvoltare a țării pe termen lung, o broșură de
douăzeci de pagini, cu tot cu poze. O luase și o răsfoise năuc preț de aproape un minut, după care, la fel
de uluit, o pusese la loc, pe raft.
- Cartea asta... o cumpără cineva? îl întrebase pe librar, un bătrânel chel, cam fonfăit, care aștepta
politicos în spatele său.
- Sigur că da. Se vinde foarte bine. E deja un bestseller! îl informase acesta, fără să clipească.
- Tu ai... citit-o? Bătrânelul a început să se bâlbâie. Fără motiv, se simțea vinovat de parcă ar fi încălcat o
lege pe care n-o cunoștea.
- Recunosc, domnule Președinte... n-am citit-o! Dat fiindcă eu vând cărțile, nu prea am timp să le citesc...
Bineînțeles că citesc scrierile importante... cum ar fi cea pe care tocmai ați publicat- o! Însă autoarea
acestei cărți este o zână, așa că ar fi fost lipsit de sens să-mi bat capul cu trucurile și cu șaradele literare
ale unei făpturi de basm... Îmi place să cred despre mine că sunt un om serios, cu scaun la cap!
Președintele îl aprobă, oarecum lămurit. Totuși, nu se putu abține să nu-l roage pe librar să-i
împacheteze cartea și să i-o trimită la Vila Prezidențială. Apoi s-a întors spre micul său public adunat în
librărie ca să-și țină discursul și să dea autografe.
Un timp a uitat complet de carte, până când unul dintre miniștrii lui i-a semnalat o recenzie pe două pagini
într-unul dintre ziarele cele mai populare ale făpturilor de basm, „Pe când plopul făcea pere” – un ziar pe
care Președintele îl considera toxic și îl dădea mai mereu drept exemplu negativ în cercurile sale sus-
puse.
Acolo, cartea cu pricina era elogiată în cuvinte mari, pe alocuri sforăitoare: Este mai mult decât o simplă
poveste, e o carte istorică, o carte-document care spune lucrurilor pe nume și face lumină în cele mai
tenebroase afaceri ale poveștilor noastre. Cu obiectivitate și acuratețe, cartea reconstituie acele
fragmente ale Basmului Străvechi pe care le-am crezut pierdute, irecuperabile, expune mărturii pline de
orori ale Basmului Nou și dezvăluie mecanismele Basmului Comercial. După atâta amar de vreme în care
am trăit în povești otrăvite, născocite de personaje dubioase care au dus la distrugerea Lumii de Dincolo,
iată o scriitură care dă, în sfârșit, cărțile pe față! Președintele rămăsese înmărmurit. Primul său imbold a
fost să ia din nou cartea și să se holbeze neputincios la ea. Abia după aceea s-a uitat să vadă cine
semnează cronica și a avut o tresărire nervoasă. Nimeni altcineva decât Pâca! Profetesa care provocase
adevărate isterii și avusese nenumărați adepți!
„O istorie secretă a Ţării Vampirilor. Istoria Pricoliciului” – Adina Popescu

Textul 2
Basmul
Basmul (din sl. basnŭ: născocire, scornire), numit și poveste, este, alături de povestire, snoavă și
legendă, una dintre cele mai vechi specii ale literaturii orale, semnalată încă din antichitate, răspândită
într-un număr enorm de variante la toate popoarele. Indiferent de tip, basmul diferă de restul scrierilor
fantastice, precum nuvela, prin aceea că prezintă evenimente și personaje ce posedă caracteristici
supranaturale, fără a pretinde că acestea sunt reale sau seamănă cu realitatea, miraculosul din basme
purtând, astfel, numele de fabulos și reprezentând, de fapt, un fantastic convențional, previzibil, ce vine în
contrast cu fantasticul autentic modern, unde desfășurarea epică și fenomenele prezentate sunt
imprevizibile, insolite și se manifestă în realitatea cotidiană, drept o continuare a ei.

După caracteristicile personajelor, specificul și

tematica acțiunii, predominanța elementelor miraculoase sau a aspectelor concrete de viață, basmele se
clasifică în:
- fantastice, cele mai semnificative și mai răspândite, desprinse de regulă din mit, cu o pregnanță a
fenomenelor miraculoase;
- animaliere, provenite din dezvoltarea narativă a legendelor totemice despre animale, chiar despre plante
sau unele obiecte simbolice;
- nuvelistice, având ca punct de pornire snoava, în narațiune semnalându-se o puternică inserție a
aspectelor reale, concrete de viață.
După autor, basmele pot fi:
- populare, creație a colectivității anonime;
- culte, creație a unui autor cunoscut.
https://ro.wikipedia.org/wiki/Basm

A. Scrie răspunsul pentru cerințele de mai jos cu privire la textele date.

1.
1. Notează motivul pentru care librarul nu citește cărțile pe care le vinde.
a.
 2. Cartea menționată în fragment vorbește despre:
b. aventurile elfilor, ale zânelor și ale spiridușilor
c. zmei, balauri, pitici și eroi
d. Basmul Străvechi, Basmul Nou și Basmul Comercial
e. hobbiți, vrăjitori, dragoni și tărâmuri întunecate
Scrie litera corespunzătoare răspunsului corect ☐
a.
3. Basmele se clasifică în:
b. străvechi, noi și comerciale
c. fantastice, animaliere, nuvelistice
d. povești, snoave, legende, nuvele
e. miraculoase, fantastice, reale, animaliere
Scrie litera corespunzătoare răspunsului corect ☐
a.
4. În fragmentul extras din „O istorie secretă a Ţării Vampirilor. Istoria Pricoliciului”, de Adina
Popescu, se evidențiază:
b. plăcerea de a citi
c. dorința de a afla cât mai multe
d. dorința de a interzice cititul
e. atitudinea unui conducător autoritar despre o carte
Scrie litera corespunzătoare răspunsului corect ☐
1.
5. Notează X în dreptul fiecărui enunț pentru a stabili corectitudinea sau incorectitudinea
acestuia, bazându-te pe informațiile din cele două texte:
Enunțul Corect Incorect
Scrisoarea de la Conglomerat îi vorbește Președintelui despre Carte.
Șerpii-alge sunt creaturi drăguțe, care renunță ușor.
Cartea despre care se vorbea era un volum imens, de peste două sute de
pagini.
Unul dintre ziarele cele mai populare elogiază Cartea în cuvinte mari.
Basmul este una dintre cele mai vechi specii ale literaturii orale.
Basmele pot fi doar populare.
a.
6. Menționează, în câte un enunț, tiparul textual din fiecare dintre fragmentele de mai jos:
b. „Președintele îl aprobă, oarecum lămurit. Totuși, nu se putu abține să nu-l roage pe librar să-i
împacheteze cartea și să i-o trimită la Vila Prezidențială.”
b. „Basmul (din sl. basnŭ: născocire, scornire), numit și poveste, este, alături de povestire, snoavă și
legendă, una dintre cele mai vechi specii ale literaturii orale, semnalată încă din antichitate,
răspândită într-un număr enorm de variante la toate popoarele.”
1.
7. Prezintă, în cel puțin 30 de cuvinte, o legătură care se poate stabili, la nivelul conținutului,
între fragmentul citat din „O istorie secretă a Ţării Vampirilor. Istoria Pricoliciului”, de Adina
Popescu, și textul 2 „Basmul“.
1.
8. Crezi că o carte poate influența modul de gândire al oamenilor? Justifică-ți răspunsul, în 50-
80 de cuvinte, valorificând textul dat.
1.
9. Asociază fragmentul din „O istorie secretă a Ţării Vampirilor. Istoria Pricoliciului”, de Adina
Popescu, cu un alt text literar studiat sau citit ca lectură suplimentară, în 50-80 de cuvinte,
prezentând o asemănare și o deosebire dintre ele.
B. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos.
1.
1. Identifică, din fiecare text citat, câte un cuvânt din vocabularul de bază/vocabularul
fundamental al limbii române.
a.
2. Fac parte din același câmp lexical toate cuvintele din seria:
b. basm, poveste, legendă, președinte
c. alge, basm, poveste, ziar
d. carte, basm, poveste, legendă
e. librar, președinte, colectivitate, animale
1.
3. Rescrie enunțul: „După autor, basmele pot fi: populare, creație a colectivității anonime,
culte, creație a unui autor cunoscut.”, înlocuind cuvântul „anonime” cu un antonim și
cuvântul „culte” cu un omonim.
1.
4. Transcrie din fragmentul de mai jos trei pronume diferite, la care vei preciza: felul, cazul,
funcția sintactică: „Era curios să se uite prin ea cu mai multă atenție și ceva îi spunea că
necazurile lui vor începe de aici.”
1.
5. Transformă construcția reflexivă din următorul enunț într-o construcție pasivă: „După
caracteristicile personajelor, specificul și tematica acțiunii, predominanța elementelor
miraculoase sau a aspectelor concrete de viață, basmele se clasifică în: basme fantastice,
animaliere, nuvelistice.”
1.
6. Alcătuiește un enunț asertiv în care substantivul „președintele” să aibă funcția sintactică de
complement de agent și un enunț interogativ, în care adverbul „bine” să aibă funcția
sintactică de nume predicativ.
1.
7. Completează spațiile libere din textul de mai jos, reprezentând comentariul unui împătimit al
cititului, cu forma corectă a cuvintelor scrise între paranteze:
De mult timp, (a dori – indicativ, imperfect) (a găsi – conjunctiv, prezent) un club de
lectură în care să mă înscriu, pentru că mereu înțeleg mult mai bine cărțile (citit) (feminin,
plural) dacă le discut cu cineva.

Subiectul al IIlea
Imaginează-ți că ești o făptură de basm, care a ajuns în lumea modernă contemporană. Redactează, în
minimum 150 de cuvinte, o descriere a locurilor pe care le vezi, a oamenilor pe care îi întâlnești și a
emoțiilor pe care le trăiești, în această lume în care ai ajuns.