Maior OVIDIU PLOPAN

:'..j '
.
* j r:.-j,
. ).
F. ,-
l;,: l?'"l':_- -,-
I.af &
,t*. K;41
n

',r&::

&*-
fffrfrr =
"*#q{g

-,

IXI
EDITURA
WIN{ILITARA
 Maior Ovidiu Plopan

PRECAURE MILITARA

Clasa a X-a

EDITURA MILITARA
Bucureqti,2006
 Cuprins

Tema 1. Nofiuni introductive

Lec\ia I - 1.1. Terenul gi caracteristicile lui
7
8
8

ffi
E
Leclia2 - 1.2. Puncte, linii, direclii 9i unghiuri caracteristice pe 13
globul terestru
Tema 2. Procedee expeditive de misurare in teren t7
Lecfia 3 -2.1. Determinarea expeditivd a distanJelor 17
LecJia 4 -2.2. Determinarea expeditivd a indllimii detaliilor din 2I
teren

%
Lecfia 5 -2.3. Determinarea pantei terenului qi a 151imii unui rdu 25
Tema 3. Orientarea in teren gi indicarea obiectivelor firi hartl 29
Leclia 6 - 3.1. Determinarea punctelor cardinale dupd aqtri gi 29
prin alte procedee
Lec\ia I - 3.2. Descrierea busolei gi reguli de intrebuinlare JJ
a-
Lecfia 8 - 3.3. Utllizareabusolei JI

;r: 41
Tema 4. Norme gGnerale de igien[ in colectivitate 42
Lecliag - 4.1. Consumul de tutun, cafea gi alcool 42
Lec{ia l0 - 4.2. Efectele nocive ale consumului de droguri 46
asupra sdnitdlii
Lec{ia 11- 4.3. Prevenirea infecliilor cu transmitere sexual6. 50
SIDA. Modalitdli de contracePlie
Tema 5. Primul ajutor 54
Lec\ia 12 - 5 .l . Resuscitarea cardiorespiratorie 54
Leclia 13 - 5.2. Primul ajutor in caz de arsuri qi degerdturi 58
Lec\ia 14 - 5.3. Primul ajutor in caz de sincopd, lipotimie, 62
insolafie qi inec
Lec\ia L5 - 5.4. Primul ajutor in caz de luxalie, entorsb 9i 66
fracturd
LecJia 16 - 5.5. Primul ajutor in caz de rdnire 70

h-
Capitolul III. Educa{ie ostiqeasci l5
Tema 6. Nofiuni de educafie ostigeasci 76
Leclia 17 - 6.T. VirtuJile militare ale romdnilor 16
Lec\ia T8 - 6.2. PersonalitdJi militare 80
Leclia 19 - 6.3. Colegiile militare - tradilie qi istorie 84
Lec[ia20 - 6.4. Romflnia in contextul integrdrii euroatlantice 88
Lec[ia2l - 6.5. Participarea Romdniei la operalii de menfinere a 92

9l
Tema 7. Instruc{ia de front a grupei 98
Lecfia 22 -7.1. Instrucfia de front a grupei de pe loc 98
Leclia23 -7.2.Instrucfia de front a grupei din migcare 102
Lecfia 24 - 7 .3. Poziliile pentru lupti qi aruncarea grenadelor de 106
mana
g&liqxehi!l:!&ii:$iisLi,jii![$$:rSi&Wr,:liil* 111
Tema 8. Nofiuni introductive in instruc{ia tragerii T12
Lec[ia25 - 8.1. Noliuni de balisticd interioard r12
Leclia 26 - 8.2. Noliuni de balisticd exterioard 116
Lecfia 27 - 8.3 . Poligonul de tragere 120
Lec[ia28 * 8.4. Reguli privind ordinea in poligoanele de tragere r24
Tema 9. Arma cu aer comprimat calibru 4,5 mm r28
LecJia 29 -9.L Cunoaqtereaarmei t28
Leclia 30 -9.2. intrelinerea armei 131
Lec\ia 3T - 9.3. Elemente de teorie pentru gedin{a intAi de 134
tragere
Lec[ia 32 * 9 .4. Operalii de tragere ale qedinfei int6i de tragerc 138
Lec{ia 33 - 9.5. $edinfa a doua de tragere r4t
Rispunsuri, indica{ii qi date bibliografice t46
Bibliografie t46
Utilizarea manualului t47
Modele didactice 148
CAPITOLIJL 1

rg Terenul qi caracteristicile lui nJ Puncte, linii, direc,tii qi unghiuri caracteristice pe globul

terestru rs lleterminarea expeditivfl a distan{elor rs Determinarea expeditivi a ineilimii
detaliilor din teren nJ Determinarea pantei terenului gi a l5(imii unui riu
ru Determina!'ea punctelor cardinale dupi aqtri gi prin alte procedee
ruDescriereabusoleiqiregulideintrebuin!arenjUtiliZareabusolei

I)e ce trebuie
si cunoagte{i? i

Cum'trebuie si o pentru a analiza, din punct de

procedafi pentru a gti? vedere militar, o zonl geo-
c sd identificali qi sd com- grafic5;
Ce trebuie
. parali diverse detalii r pentru a inlelege descope-
sI qtifi? :
de
ririle savanlilor in domeniile
o si identificali elementele
planimetrie;
prezentate:,
topogeodezice ale terenu- : o sd calculali valorile dife-
ritelor unghiuri gi distanqe
o pentru a fi in mdsurd sd utili-
lui; zati procedeul precis gi opor-
o sd cunoa$teli semnificajiile pe harld;
o sb aplicali in mod practic tun de determinare expedi-
termenilor utilizali in to- tiv5;
pogeodezie; modalitSlile de determi-
o pentru a executa o determina-
r-l
o sd identificali aspecteie nare expeditivd;
F*
terenului care influen{ea-
!r1
U o s5 identifica{i punctele ,tq re in teren cAnd nu existi alte
r/_? posibifitd!, mai riguroase;
{ z5 actiunile de luptS;
tri
cardinale cu ajutorul as-
o pentru a qti sd vd orientali in
o s[ cunoaqte{i procedeele de
trelor;
n calcul in
{ o sI identificali reperele din teren;
;) cadrul determi-
teren;
o pentru a infelege descoperirile
U nirilor expeditive; qtiin{ifice;
4 o sd confeclionali instrumen- o sd respectali regulile de
pdstrare qi manipulare ale o penhu a ayea o culturd topo-
tele de lucru; graflcd necesard carierei
o sd cunoagteli evolulia gtiin- busolei.
militare.
lificd in studiul magnetis-
mului;
o sA cunoa$teli busola qi mo-
dul de lucru cu aceasta.
 TEMA 1. NOTIUNI INTRODUCTIVE
1"1. TERHNUL $I CARACTERTSTICILE LUI

1.1.1. Elementele topogeodezice ale terenului

Prin no{iunea de teren se infelege o porfiune oarecare
de pe suprafafa Pdmdntului, cuprinzAnd toate neregularitdlile
suprafelei terestre gi totalitatea obiectelor naturale sau
artificiale existente pe aceasta.
Terenul cuprinde:
A - relieful;
B - detaliile de

neferu are o importanld mare din punct de vedere

militar, deoarece condiJioneaz[ in mod deosebit desfbgurarea
diferitelor ac{iuni de luptl ale trupelor.

Detaliile de planimetrie se clasificd:

a) dupd natura lor;
b) dup[ categoria 1or.
a) Dupd nuturu lor, se imPart in:
I naturale (rduri, nisipuri, lacuri, pdduri);
I artificiale (localitdli, cli de comunicalie rutiere qi
feroviare, linii de transport al energiei electrice, canale,
diguri,livezi).
Spre deosebire de detaliile naturale de planimetrie, cele
artificiale existd in teren ca urmare a activttfili creatoare a
omului.
b) Dapd categoria lor, se impart in:
I localitdli (inclusiv construcfiile industriale, agricole,
social-culturale gi construcfiil e izolate);
I cdi de comunicalie rutiere gi feroviare (inclusiv
lucrdrile de artd qi construcfiile-anex[ );
I hidrografice (apele curgdtoare gi stdtdtoare, tzvoarele,
fdntdnile etc.);
I elemente de sol qi vegetalie (terenurile cultivate 9i
necultivate, mlaqtinile, nisipurile, pddurile, plantafiile,
livezile, grddinile etc.).
Relieful gi detaliile de planimetrie determind caracterul
general, particularitdlile qi proprietdlile tactice ale terenului.
w&i,ew
 1.1.2. Formele de relief caracte-
ristice qi cunoaqterea lor
in general, relieful
suprafefei terestre
este o combinalie intre diverse ridicdturi gi
adSncituri, avdnd forme foarte variate. in
marea diversitate a reliefului se deosebesc
citeva forme principale, caracteristice, care se
impart in doud mari grupe:
A. forme de relief simple;
B. forme de relief compuse.
A. Formele de relief simple sunt:
Icreasta;
lvalea.
Creasta (cunoscutd qi sub denumirea
de culme, bot de deal sau crupi) are inft-
ligarea unei inbllimi prelungite intr-o anumitd
direcJie. Aceastd formd de relief este alcdtuiti
din dou6 suprafele de teren inclinate,
cunoscute sub numele de versante, care se
imbind in partea lor superioard" de-a lungul
unei linii sinuoase, formdnd linia de despirlire
:bttii*da@,ffi
a apelor sau linia de creastd. Dacd este privitb
longitudinal, aceasta aparc ca o linie sinuoasd Ii
care coboard intr-o anumitd direclie, fiind
determinatd de vdrfuri, gei qi uneori chiar
? ?
intreruptd de pasuri gi trecdtori. Privitd
lr
transversal, creasta poate avea forme mai mult
sau mai pufin ascufite, rotunde sau late.
Valea se prezintd sub infbligarea unei
addncituri prelungite a suprafelei terestre, care
1 - pisc; 2 - chei;3 - vdrf; 4 - qa;5 - pinten.
coboard intr-o anumitd direcfie. Aceastd
formd de relief ia nagtere prin imbinarea in
partea lor inferioard a celor doi versanli
laterali, de-a lungul unei linii inclinate,
intotdeauna in acelagi sens, in care se adund
toate apele de pe versanfi gi care se numegte
talveg sau firul vdii. Ydlle pot avea fund /\
asculit, rotund sau lat gi pornesc intotdeauna o o @
de sub creste, coborAnd in vdi din ce in ce mai
mari, pdnb la vdrsarea in lacuri, mdri sau I - ascufit[; 2 - rotundd; 3 -latd.
oceane.
Vdile pot avea diferite infbfigdri. :::rgiatidiaii-iir?i:s,Xri
Adesea apele fluviilor sau ale r6urilor mari

\/V\-d
formeazd o vale largd", cu fundul lat qi ugor
inclinat, ce se numeqte luncd. Spre deosebire
de aceasta, in regiunile muntoase sunt foarte
frecvente v6ile inguste gi addnci, cu fund
asculit qi versanfi foarte
abrup{i, care se o o o
numesc chei sau, cdnd sunt ceva mai largi,
trecdtori. 1 - ascufitd;2 -rotund6;3 -Iatd.

L
I

B. Formele de relief compuse sunt toate celelalte

forme ale reliefului.care iau naqtere prin unirea^sau prin
combinarea in diferite feluri a formelor simple. Indlfimea,
depresiunea, gaua qi qesul, sub diversele lor combindri qi
infbliqdri, fac parte din formele de relief compuse.
indttrimite sunt forme de relief alcdtuite din ridicdturile
de diferite feluri ale scoarfei terestre, proeminente qi bine.
conturate din toate plrlile, avdnd forme conice, de cupold sau
alte combinafii qi sunt vizibile gi ugor de identificat chiar de la
distan![.
Principalele forme de indlfimi sunt:
J muntele, avAnd ind$imi de peste 800 m deasupra nivelului
mdrii;
J dealul, av0nd indllimi cuprinse intre 200 qi 800 m;
) mamelonul, o in61!ime in form[ de cupo16, care se ridicd
deasupra terenului inconjurdtor cu 25-150 m;
lmovila, un mamelon de dimensiuni mai mici, in general
fiind o forml articulatd de teren;
J colina qi mdgura; sunt indllimi mici, cu pante line.
Depresiunea este o addnciturd de teren inchisd de
indlJimi din toate pdr,tile.
La o depresiune se deosebesc:
1- tundul;
2 - pere1i inconjurdtori;
3 - marginea.
O depresiune de mai micd intindere se numeqte cdldare
sau gdvan, constituind forma inversd a mamelonului, iar o
depresiune cu pere{ii abrupfi, avdnd o inclinare uniform[, se
I -fundul;2-perelii; numeqte pdlnie.
3 - marginea. $esul este o formd de teren platd, cu mici ondulafii.
$esurile situate pdnd la o in6[ime de 200 m deasupra mdrli
sunt cdmpii, iar cele de deasupra acestei indllimi sunt podiquri.
$aua este porliunea de creasti dintre doud vdrfuri
consecutive gi dupd infdligare se aseamdnd cu qaua de c515rie.
Este in acelagi timp locul de intdlnire a doi munli sau a doud
vdi ce coboard in cele doud pdrli opuse ale crestei. De obicei,
? dar mai ales in terenurile muntoase, drumurile de toate
?? categoriile qi potecile trec peste creste prin qei.
Punctul cel mai de jos al unei qei se numeqte gdtul qeii.
Acesta prezintd o mare importan!6, deoarece, fiind punctul de
legdturd intre vdile transversale care iqi au originea spre el,
constituie locul cel mai ugor de trecere peste indlfimi, ceea ce
face ca, de reguld, dar cu deosebire in regiunile muntoase,
drumurile de toate categoriile qi chiar potecile sd treac[ peste
creste prin gei.
Dupd cum s-a vdz;trt, formele caracteristice de relief
1-gdtul;2-vdrfurile.
sunt forme simple sau compuse ale neregularitdlilor suprafelei
terestre; ele se gdsesc in naturd imbinate intr-un chip foarte
variat qi in pozifii diferite unele fald de altele.

10
 1.1.3. Cunoaqterea reliefului Terenul constituie unul dintre ele=
din punct de vedere militar mentele importante tn oyice situalie de lupta Si
Cunoaqterea formelor caracteristice ale are o influenld con:siflsyt6lld asupra acliunilor
reliefului uqureaz[ studiul terenului din punct de lupla ale trupelor, aSa cum putem observa Si
de vedere militar, intruc8t caracterul general al tn tabelul de mai jos.
unui linut oarecare este in buni mdsurd
determinat de condifiile de relief. De aceea
este importantd inserarea unor noliuni generale
,I,,,a ,f6liiyi1'rca:, nia.
asupra principalelor categorii ale reliefului, de Posada;,, ,',:
,
,,,r ', Basdiab:

care sd se lind seama la studierea terenului: newd de luptl ambuscada, folo-

9-12 noiEmbiie
1330 , sind particularitdtile reliefului
Ses - indllimea generalb a terenului qes ,

accidentat.
poate fi diferitd, important fiind cd el nu pre-
zintS diferenle de nivel mai mari de 20-25 m. Rovine,
Dupd gradul de prelucrare a pdmdntului, sunt L"l mai 1395
gesuri roditoare gi sterpe, iar dupd resursele
hidrologice - uscate qi umede. $tefan cel Mare a angajat
bAtAlia cu invadatorii la sud de
Yiteza de curgere a apelor in terenurile , ,Vaslui. Vaslui. intr-o zond mldqtinoasd,
de qes este redus6, apele curgdtoare au un l0 ianuarie.1475 delimitatd de pdduri, care nu
traseu foarte sinuos, iar formarea insulelor gi permitea desfrqurarea,fo4elor,
brafelor moarte constituie un fenomen adv,erse, superioare numeric.,',r..',l
.I.oeirl pe unde trebuiar .
frecvent. Colinele qi mdgurile constituie, in :
;Cllugireni; :
:. :,,r si
1: auggst tSlS' feaeb qagtea ,hri: gl1ian,p4ga era
cele mai multe cazrurt, o parte a regiunilor de pdduros, mlSgtinos si ingust.
$es, in care diferenfa medie de nivel nu ,' ' Mdr6;ti;:r ,:t, ", Q9n6',sttbdarp,atid[::' gu 1s1sn
dep[qegte 25-50 m. frAmdntat, care a permis execu-
M5riletli;,Qitu2;:
Deal * in regiunile deluroase se intdl- vara anului l9l:7,
tarea, uian€vrelor.,militare,,,avAn{
nesc frecvent diferenfe de nivel cuprinse intre la:disOozitie:efeetive: reduSe.:i: : r'::.,

100-300 m. Terenurile deluroase sunt caracte-

rtzate, in general, prin creste late, rotunde,
piduroase, pante line qi v[i largi.
Munte - regiunile muntoase sunt carac-
terizate prin indlfimi ce depdqesc altitudinea de
800 m deasupra nivelului mdrii. inillimile ce
depSgesc 2000 m formeazh zone cu munfi
inalfi. Formele de relief ale acestor regiuni
sunt bine- conturate, iar pantele sunt in general
abrupte. in vdile inguste cu fund pietros curg
ape repezi.
Studiul atent gi multilateral al terenului
permite gi oblinerea unor date ce nu se pot
reprezenta pe harta topograficd, dar a cdror
cunoagtere prezintd, interes pentru orice militar.
Formele de relief, natura solului,
detaliile de planimetrie existente pe suprafala
de teren oferd largi posibilitdli de observare, de
mascare a trupelor qi mijloacelor tehnice, de
executare a manevrelor, ferindu-le in acelaqi
timp de acliunea focului inamic, de observarea
terestrd qi aeriand a inamicului.

l1
CAPITOLUI T._ TOPOGRAFIE MITTTENA

1. Definili noliunile de: teren, relief, detalii de planimetrie.

2. Clasificali detaliile de planimetrie.
3. Identifica{i combin[rile qi infdliqdrile prin care formele de relief simple definesc formele de relief
compuse.
4. Reprezentafi qi identificaJi elementele unei linii de creastl.
5. Enumerali qi definili vdile dup[ formele pe care le pot avea.
6. Care sunt principalele forme de indllimi?
7. Reprezenta{i gi identificaji elementele care se deosebesc la o depresiune qi la o qa.
8. Enumerafi elementele care alcdtuiesc:
- punctele caracteristice ale terenului;
- liniile caracteristice ale terenului.
9. Care sunt elementele care prezintdinteres din punct de vedere militar in studiul terenului?
SARCINI DE LUCRU TNDIVIDUAL
L Analizali din puncrul de vedere al reliefului gi al detaliilor de planimetrie judeful in care locuili.
2. piealiza[i o investigalie istorica privind influen{a terenului asupra desf6qurdrii unor acliuni de
lupta.
3. Identificali datele de interes din punct de vedere militar in urma studiului terenului zonei in care
locuili.
4. Alcdtuiti un eseu cu tema,,Codrul, frate cu romdnul".
5. Comentali textele:

I L,Dealul
,,lJgalur Bobalnei avs4
-Duuaul(,r o [rrPurr4u!4
avea u strategicd pentru zvrro
imporlanfd Drr4Le6rv4yvIrru situatd la vest
zona orLu4r4'" de riul Somegul
'":.::'*:.:"..":
Mic Ai la L i

I sud de cotul Someqului,

pdnd la poalele munlilor Mesegi. Domindnd toate celelalte indllimi din aceastd i
jparte a Podiqului Someqan, el oferea posibilitatea de supraveghere pAnd la mari dep[rtiri. De pe <muntele>
Bobdlna - cum era denumit in preambulul primei inlelegeri incheiate intre reprezentanlii ldrdnimii r6sculate ]

1qi cei ai nobilimii in iulie 1437 - se puteau vedea munlii Ldpuqului, ai Jibleqului qi chiar ai Rodnei, spre
Carpalii Rdsdriteni, iar spre sud-vest indllimile Munliior Apuseni. De pe v6rfurile dealurilor care se inqirau l

in lanfuri, unul dupi altul, in jurul Bobdlnei, ca nigte valuri concentrice care se pierdeau in zare, se putea

Cerinle:
- identificali formele de relief ale zonei istorice precizate;
- analizali din punct de vedere militar zona menlionatd in text.

lucrare de geografie matematicd a antichitdfii, evidenJiind preocupdrile cartografice ale autorului.

Ea a avut o enorma influenld in Evul Mediu, p3nd la Renagtere. Date {ep_re tara noastrd g[sim in
cartea a III-a a lucrdrii, in capitolele despre a$ezarea Daciei qi Moesiei, ?n care sunt menlionate
limitele teritoriale gi se fac referiri asupra Dundrii gi litoralului Mdrii Negre. De menfionat este
capitolul al cincilea al cdrjii a Ill-a, in care se fac referiri Ei asupra Munfilor Carpali. prin care de
fapt se infelegea Carpalii Orientali, intrucAt cei sudici sunt numili Munlii ,,Sarmatici".

t2