Subiecte rezolvate

naturalistul steensen a remarcat ca stratele care se succed in secvente stratigrafice reflecta raportul de
varsta

dintre ele.Principiul superpozitiei stratelor spune ca fiecare strat,indiferent de modul de

formare,materializeaza timp

-forma concreta a timpului geologic

daaa-stratele de roci sedimentare se deosebesc prin

fosilele continute, acest fapt permitand ierarhizarea cronologica a pachetelor de strate.

Wiliam Smith a formulat prima oara acest principiu. Explicatia stiintiica a succesiunii ireversibile a
fosilelor

in cadrul stratelor de roci a fost demonstrata de Charles Darwin in teria sa asupra evolutiei organice
publ.

in "Originea speciilor prin selectie naturala" - 1859

Wiliam Smith foloseste prima oara fosilele in stabilirea cronologiei geologice relative, realizand o harta

geologica a Marii Britanii

pr este esential in reconstituirea unor evenimente din trecutul pamantului.pr a fost lansat la sfarsitul sec
18 de catre

naturalistul scotian james hutton.el a observat in n-v scotiei si a spus ca in trecutul geologic au actionat

aceeiasi factori modelatori pe care ii cunoastem si in prezent(vanturi,valuri).

charles lyell a dat dorma stiintifica a uniformitarialismului-a publicat "principiile geologiei"-nu admitea
ca factorii modelatori

in timp s-au modificat(intesitate,etc)

sec 17-incep sec18-george cuvier a emis teoria catastrofelor adik elementele care au intrerupt
continuitatea(vulcanism)

el spunea ca si factorii modelatori ai pamantului au suferit si ei o transformare de-a lungul timpului

4

Sub numele de ordonare stratigr sunt cuprise o serie de activitati legate de reconstituirea succesiunii
primare a corpurilor litologice

stratiforme,in cazul in care aceasta a fost modificata prin fenomene desfasurate ulterior formarii lor.In
mod comun,forma orizontala

originala a paturilor de sedimente,care reflecta succesiunea cronologica a depunerilor,este afectata prin

procesele de cutare

Pt reconstituirea pozitiei originale a stratelor sunt folosite o serie de criterii bazate pe struct supraf de
strat sau a celor

din interiorul stratelor de roci sedimentare.Dintre struct suprafetelor de strat(str externe)sunt utile pt
ord

stratigr structurile erozionale

care pot fi de natura mecanica:urme lasate pe suprafata sedimentelor de curentii subacvatici,de

tararea,rostogolirea sau saltatia unor elemente solide

sau de nat biotica:urme de deplasare,de nutritie,de repaos pe supraf sediemntelor sau

in int acestora.Struct interne ale stra de roci sedimentare clasticesunt utilizate

in scopul ord strat granoclasarea de tip normalsi seturile de laminatie oblica.

Clasificarea stratigrafica este gruparea corpurilor de roci, stratificate sau nestratificate,

din alcatuirea scoartei terestre, in unitati stratigrafice. Unitatile stratigrafice sunt definite

si separate pe baza unor proprietati de natura diferita ale corpurilor de roci:

litologice, paleontologice, geofizice, sau de varsta geologica.

O unitate stratigrafica poate fi alc. dintr-un strat sau dintr-o seceventa de strate sedimentare,

indiferent de grosimea acestora, carora le pot fi asociate sub forma de intercalatii stratiforme sau

de corpuri penetrate, roci magmatice sau metamorfice.

Cele mai utilizate categorii de unitati sunt:

-unitati litostratigrafice, biostratigrafice, cronostratigrafice, de polaritate magnetostratigrafica,

unitati delimitate de discordante

6

sunt unitatile definite in teren pe baza aflorimentelor sau a forajelor in functie de caracteristicele
litologice

-continut petrografic,compozitie mineralogica,structurile,compozitia chimica a depozitelor

-sunt primele care se definesc

-unitatea fundamentale este formatiunea

Formatiunea este reprezentata printr-un volum de roci care compune o secventa si care prezinta un
grup relativ minitat de tipuri

litologice-> caracter relativ omogen

pot avea grosimi: 1-2 m (mici);sute de metri(formatiuni de flis); mii de metri

unitatile subordonate formatiunii-membrul si - stratul(2 sau mai multe strate cu compozitie petrografica
diferita de restul secventei)

grupul=o succesiune de formatiuni care prezinta un mediu de sedimentare asemnator unitatii litologice
sunt diacrone(limitele inferioare si superioare

sunt situate la nivele cronologice diferite in cadrul unui areal)

unit biostratigrafice se definesc pe baza continutului paleontologice.modul in care este utilizat in

definire este diferit

.pot fi utilizate fosile individuale(o anumita specie)

-pot fii considerat asociatii de fosile

-Unitatea fundamentala este BIOZONA = volum de roci sedimentare care prezinta acelasi continut
paleontologic fie la nivelul speciei, fie dla nivelul asociatiilor de fosile

In functie de modul in care este stabilita biozona se disting:

-biozona de extensiune monotaxon (bioorizonturi -aparitia si disparitia speciilor)

-biozona de extensiune pluritaxon (de asociere) -cuprinde mai multe specii

alte unitati: subiozona(subzona) si suprabiozona(suprazona)

8
Unitatile cronostratigrafice sunt corpuri de roci, stratificate sau nestratificate, definite si delimitate in
functie de varsta lor geologica. Unitatile timpului geologic in decursul carora s-au format unitatile
cronostratigrafice sunt numite unitati geocronologice.

O un. cronostratigrafica este repr. prin toate rocile formate pe intreaga suprafata a Pamantului intr-un
anumit interval de timp. Toate un. cronostrat. sunt delimitate prin plane izocrone, num. orizonturi
cronostratigrafice, fara grosime.

Corespondenta unitatilor cronostratig. cu unitatile geocronologice este aceasta: Eonotherm - Eon;

Eratherm - Era; Sistem - Perioada; Serie - Epoca; Etaj - Varsta; Subetaj – Subvarsta

Conceptul clasificarii statigrafice este bazat pe proprietati ale corp. de roci recunoscute

in sectiuni locale. Ptr a urmari continuitatea laterala a proprietatilor unei unitati stratigrafice

este folosita o sectiune de referinta stratigrafica cu care se coreleaza alte sectiuni locale.

Aceasta sectiune referinta se numeste stratotip iar locul sau se numeste localitatea-tip.

Ptr diferitele tipuri de unitati stratigrafice sunt stabilite: -stratotipul de unitate

stratigrafica= sectiunea tip a unei unitati stratiforme care serveste drept standard de referinta

pentru definirea respectivei unitati. trebuie sa contina intreaga succesiune stratigrafica a unitatii
respective, fara lacune.

- stratotipurile de limita, superioara si inferioara ale respectivei unitati.Este reprezentat printr-o

secventa de strate in care un anumit nivel este selectat ptr a servi drept standard in definirea unei

limite stratigrafice

Localitatea-tip - este acea localitate in care este situat stratotipul total al unitatii respective

sau stratotipul de limita.

Tipuri de stratotipi: Holostratotip, Parastratotip, Lectostratotip, Neostratotip, Hipostratotip.

10

COntactul de concordanta este marcat prin plane paralele de stratificatie intre cele 2 corpuri litologice

adiacente. Acest tip de contact semnifica o schimbare brusca a unor factori fizici si chimici depozitionali,

fara ca aceasta schimbare sa determine o discontinuitate sedimentologica durabila, deci fara ca intre

unitatile aflate in contact sa interpuna un hiatus cuantificabil. Contactul de concordanta poate fi

real. prin tranzitie gradata, marcata prin trecerea continua, progresiva intre tipuri litologice distincte

sau prin alternanta termenilor in zona de contact.

11

Contactul de discordanta prezinta aspecte mai variate ale suprafetelor ce separa cele 2 unit. adiacente

seminficand intreruperea proceselor de acumularea a depozitelor, implicit o lacuna stratigrafica, a carei

durata poate fi stabilita prin metode de datare. Tipuri:

-falsa concordanta=falsa discordanta, discreta, nu se sesizeaza pe teren

-discordanta de eroziune= nu afecteaza paralelismul stratelor dar contactul este marcat printr-o
suprafata

neregulata produsa prin procesele de eroziune care au avut loc dupa intreruperea sedimentarii

-discordanta unghiulara= apare la contactul dintre un. litologice form. in urma unor cicluri distincte de

evolutie geotectonica

-disc. de acoperire=contactul dintre depozite sedim. si corpuri de roci magmatice sau metamorfice, care

formeaza subs. depozit. si care au fost supuse proceselor de eroziune, anterior acoperirii de sedim.

12

datarea este scopul principal al stratigrafiei

-urmareste cunosterea varstelor corpurilor geologice indiferent de natura petrografica.din acestea se

pot deduce

varstele fenomenelor si proceselor ce au avut loc pe parcursul evolutiei pamantului

metode de datare:-relativa =datarea relativa a depozitelor

-datare numerica (absoluta)=datarea absoluta(precisa)

datarea relativa -varsta poate fi stabilita in temei de nou sau vechi a unitatii fata de alte unitati

metode utilizate(metode bazate pe raportul geometric de suprapozitie intre unitatile stratigarfice)cor

litologice

-principiul superpozitiei

-metoda intersectiei stratigrafice

-metoda includerii
-metoda aureolei de contact termic

13

Un corp litologic sau o structura tectonica (falie,cuta,diapir) care intersecteaza un alt corp litologic

sau o alta structura tectonica este mai nou decat acesta. Datarea pe baza princ. inters se aplica in cazul

corpurilor intruzive de tipul dyke-urilor sau filoanelor.

14

Un corp litologic care include elemente (claste, galeti) ce provin dintr-un alt corp este mai nou decat
acesta. Exista si situatii speciale in care clastele, inclusiv cele de origine organica (testuri de foraminifere)
ajung prin intermediul solutiilor descendente care circula pe fisuri, din strate mai noi in strate mai vechi.

excep.:microfosilele infiltrate prin solutii descendente

15

Princ aureolei de ct termic este in mod particular utilizat in cadrul corpurilor de roci magmatice intruse
in corpuri litlogice preexistente, fluxul caloric generat de magmele intruse determinand transformari
structurale si ale compozitiei mienralogice in corpul gazda. Transformarile generate sunt limitate la
aureola de ct ter, mai ampla sau mai restransa in jurul corpului intruziv.

"Un corp magmatic care determina prin fluxul caloric degajat transfomari de natura mineralogica,
structurala in cadrul unui corp litologic adiacent este mai nou decat acesta"

16

metoda aureolei de confort termic

17

Metoda paleontologica de datare relativa este fundamentata de principiul succesiunii paleontologice,

conform caruia stratele si secventele de strate se disting in succ. lor verticala prin continut specific

de fosile.

Metoda este aplicata doar in cazul rocilor sedim.

Unele fosile permit o mai buna individualizare cronologica a secventelor stratigrafice, indiferent de

litologia acestora, alte fosile sunt asociate doar anumitor litofaciesuri, oferind informatii mai precise.

Primele apartin categoriei "fosilelor caracteristice", celelalte constituie grupul "fosilelor de facies"

"Fosilele car." numite si fosile indicatoare sunt furnizate de organismele caracterizate printr-un ritm
mai rapid al transf. evolutive ce conduc la aparitia unor taxoni in cadrul seriilor de descendenti urmasi.

Dintre fosilele car. cele mai adecvate ptr datarea relative a depoz. sedim. mar. sunt microorganismele
planctonice,

maj. unicelulare. Ptr datarea in mediul cont. cele mai utile sunt microstructurile reproductive, spori sau
polen,

ale plantelor terestre

"fosilele de facies" sunt den. astfel dat. prezentei lor doar in an. litofaciesuri. Ele provin de la organisme
a

caror existenta este mult mai rigurs dependenta de anumite valori ale unor factori de mediu.

18

Stabilirea lacunelor/ hiatusurilor stratigrafice

Lacunele sunt fen. comune dpdv sedimentar si sunt cauzate de intreruperea procesului de sedim.,

in mod obisnuit datorita miscarilor tectonice care conduc la exondarea temporara, integrala sau partiala,

a unui bazin acvatic. Lacunele pot rezulta si in urma eroziunii asupra substratului depoz. a curentilor

de adancime.

Evaluarea duratei lacunelor in cadrul succesiunilor sedimentare poate fi realizata prin metoda de datare

relativa, paleontologica, pronind de la indentificarea si delimitarea biozoenlor in plan local, urmat apoi

de compararea schemei de clasificare biostratigrafica obtinute cu schema de referinta biosratigrafica

regioanala, care prezinta imaginea completa, fara lacune a biozonelor. Absenta in cadrul succesiunilor
stratigrafice locale

a unei sau a mai multor biozone nominale fata de schema etalon, nu inseamna mereu un interval
lacunar.

19

Recunoasterea seriilor condensate si comprehensive:

-rata de acumulare a stratelor este foarte diferita

- intr-o regiune pot fi acumulate stive f. groase de sedimente, iar in alte mai putin

- o serie comprehensiva este acea serie stratigrafica formata in continuitate intr-un interval

restrans de timp, formate din roci detritice grosiere (conglomerate, gresii)

in conditii de continuitate sedimentologica

- o serie condensata - grosime stratigrafica mica ce s-a format intr-un interval mare

de timp, consecinta a vitezei mici de sedimentare. Aici un metru de sedimente poate repr. o durata

de cateva mil de ani. Deseori includ lacune statigrf. sunt roci pelitice si carbonatate

20

datarea absoluta =cunoasterea varstei corpurilor litologice in maniera cantitativa, exprimata numeric in
ani terestrieste realizata priontr-o serie de metode incluse generic.prin datarea absoluta poate fi de
asemenea stabilita durata fenomenelor deductibile din studiul rocilor, precum si viteza sau ritmul
desfasurarii proceselor geologice.metode folosite:metoda varvelor, met dendrocronologica, met
strurilor de crestere la scheletele calcaroase ale unor organisme.aceste met pot fi grupate sub numele
de "metode de datare absoluta cu aplicabilitate geocronologica restransa".metoda radiometrica, este
utilizata pe intreg spectrul varstelor geologice, de la cele mai vechi la cele mai recente.este bazata pe

fenomenul reprezentarii radioactive.

21

Prin fenomenul dezintegrarii radioactive un element sau izotop instabil trece, in mod continuu,

cu viteza constanta, intr-un element stabil, numit element radiogen sau derivat.

Fen. dez. radioactive e irevers. Cunoscand raportul cantitativ existent la un moment dat

intr-o roca sau intr-un mineral intre elementul radioactiv si cel radiogen, poate fi calc

timpul scurs de la inceputul dezintegrarii.

Varstele se calculeaza in functie de perioada de injumatatire care este constanta si

determinata pentru fiecare element radioactiv in parte.

Acuratetea datorilor radio. depinde de starea fizica a rocilor examinate, de gradul

de fiabilitate al spectometrelor folosite in analize precum si de unele variatii ale constantei de

dezintegrare.

22

surse ale erorilor in datarea abs. prin metoda radiometrica.exactitatea datarilor radiometrice reclama ca
sistemul mineral care cuprinde elemente radioactive sa ramana inchis din momentul cristalizarii sale,
deci sa nu fi avut loc imbogatiri sau pierderi secundare de elemente radioactive sau radiogene.o alta
sursa de erori este legata de aparatura de masurare.chiar cele mai fiabile spectrometre de masa nu pot
elimina complet erorile, acestea variind,in general, intre +0.2 si 2%, iar in cazul rocilor mai vechi, din
precambrian sunt acceptate chiar erorile de +5%.pt reducerea erorilor se impun, pe de o parte, masuri
legate de prelevarea corecta a esantioanelor pt masuratori prin eliminarea rocilor alterate sau a celor
care au suferit transformari induse de presiuni si temp ridicate.pt o rezolutie cat mai corecta este
recomandata efectuarea masuratorilor pe mai multe esantioane din aceeasi roca utilizand minerale
diferite.

23

Varvele sunt cupluri formate din 2 microstrate sau lamine (2 cm-2mm), cu compozitie litologica
distincta, care reflecta particularitatile climatice din decursul unui an.

Metoda este folosita in cazul sedimentelor lacustre sau lagunare din regiunile cu alternante cliamtice
sezoniere in timpul unui an: anotimp cald/rece sau sezon arid/ploios. Aplicarea metodei reclama
continuitatea multianuala a proceselor depozitionale dependente de stabilitatea reimului climatic si
consta in inventarierea cuplurilor de microstrate cu seminificatie sezoniera

24

tephra= cenusa (gr.)

Este folosita in scopul datarii absolute a produselor eruptiilor vulcanice distribuite pe un larg areal
geografic, aplicarea metodei implicand cunoasterea datei eruptiilor, toate produsele recunoscute ale
unei anumite eruptii fiind considerate sincrone acesteia, indiferent de distanta la care se situeaza fata de
centrul vulcanic. Acuratetea datarilor prin metoda tefrocronologica se rezuma astefel doar la eruptiile
consemnate istoric.

Tinand cont de faptul ca produsele fiecarei eruptii prezinta particularitai de ordin mineralogic si
geochimic,toate cenusile sau lavele avand compozitii corespunzatoare celei din centrul de origine sunt
considerate de aceeasi varsta cu eruptia

25

Pentru elaborarea hartilor geologice este necesara stabilirea pentru fiecare dintre unitatile
litostratigrafice din arealul cercetat a extensiunii spatiale si cronostratigrafice. Aceasta se realizeaza prin
corelarea stratigrafica, activitate complexa care in esenta consta in compararea caracterelor (litologice,
stratonomice, paleontologice, geofizice) ale stratelor si secventelor stratigrafice deschise la suprafata in
cadrul unor sectiuni locale.

Corelarea depozitelor investigate prin foraje vizeaza de obicei scopuri economice, prospectiuni ptr
hidrocarburi,

dar si cunoasterea structurii stratigrafice si tectonice de adancime.

Corelarea depozitelor din foraje se realizeaza in principal pe baza proprietatilor

geofizice redate prin diagrafiile de sonda

Princ criterii folosite in corelarea litologica sunt identitatea litofaciala, stratele reper,

asemanarea compozitiei moneralogice si a compozitie geochimiei, similitudinea litostructurala a

secventelor stratigrafice, asemanarea proprietatilor geofizice redate prin diagrafiile de sonda.

Datorita fluctuatiei parametrilor implicati in desfasurarea proceselor depozitionale, chiar la o

scara geografica restansa, relevanta cronologica a litocorelarilor este de cele mai multe ori

aproximativa, putand implica erori, in special in cazurile in care succesiunile stratigrafice

comparate nu cuprind repere litologice care sa ocupe pozitii cronostratigrafice constante

intr-un areal geografic extins.

metoda cea mai comuna de corelare litologica este cea bazata pe identitatea litofaciala

a stratelor, insa des folosirea acestei metode de corelare directa este impiedicata de

caracterlu discontinuu al aflorimentelor, intrerupte prin zone acoperite de sol si de vegetatie.

26

Stratele reper sunt strate cu o comp petrografica particulare in-un an. context litostratigrafic ( ex.: strate
de bentonit, carbune, tuf, cuprinse in secvente dominate de litoni detritici comuni si recurenti:
conglomerate, gresii, argile.

Str. reper pot fi reprentate practic prin orice tip litologic care este individualizat intr-un context
litostratigrafic prin caracterul petrografic, continutul mineralogic sau prin prezenta unor structuri
particulare.

Un strat reper este in esenta un indicator cronologic, in functie de care pot fi echivalate stratele si
secventele litostratigrafice adiacente, chiar daca uneori acestea releva lateral variatii litofaciale.

27

criteriul geochimic se foloseste fie concentratiile in elemente majore(si,ca,al,fe,mn,mg) fie in elemente

minore

(k,na,pb,mo,zu,ni,vn,cr)=elemente urma , fie pe baza izotopilor stabili(o18,c13,o16,c14)

28

Proprietatile inregistrate pe electro - loguri sunt rezistivitatea si polarizarea spontana.

Masurea proprietatilor electrice are loc in gaurile de sonda umplute cu noroiul de foraj ( un amestec de
substante minerale si apa dulce, al carui valori electrice sunt folosite ca reper a inregistrarilor pe electro-
loguri. In gaurile de sonda sunt introdusi electrozi conectati la suprafata, care se deplaseaza in interiorul
gaurii de sonda, permitand inregistrarea carac. electrice ale rocilor traversate prin comparatie cu cele
cunoscute ale noroiului de foraj.

30

biocorelatiile reprezinta metode de echivalare stratigrafice cele mai utilizate in practica corelarilor dar

aplicabile doar in rocile sedimentare.

-permit in general echivalari pe suprafete geografice mai mari si intre bazine diferite

-se intemeiaza p 2 principii de baza:1succesiuni 2 corelatiei stratigrafice

practic:-incep in teren ,in aflorimente,prin foraje ,prin probarea sistematica a sectiunilor geologice

-probele prelevate sunt prelucrate si analizate in lab

-se realiz distributia verticala a diferit pachete d strate avand un continut paleo comun.

biocorelatia se bazeaza deci pe raspandirea cronologica dar si spatiala a unor specii sau ansamblu de
specii.raspandirea

geograqfica a unei specii nu este nelimitata

In domeniul marin funcioneaza o serie de bariere reprezentate prin factori ecologici-

adancime(batimetrie)

-temperatura(influenteaza inclusiv organismele planctonice)

iN DOMENIUL continental brierele sunt determinate de zonalitatea climatica a pamantului si de relief

33

conocorelarea de echivalenta stratigrafica geocronologica,bazate pe varsta depozitelor.aceasta poate fi

corelata in cadrul succesiunii stratigrafice pe baza evenimentelor care au determinat efecte in plan
regional cat

mai extins sau chiar la scara intregului pamant.

34

eruptiile vulcanice cand sunt produse cu putere mare de explozie determina sedimentarea produsilor de
explozie

(bombe,cenusa) pe un areal geografic extins.cronocorelarea se poate face intre toate sect geologice in
care produsele
vulcanice respective sunt intlnite.pt ca aceste croocorelari sa fie corecte este necesar sa se stabileasca

ca ele provin din aceeasi eruptie , se face pe baza caracterelor geochimice si mineralogice ale produsilor
vulcanici.

35

Eruptiile vulcanice au loc intr-un interval de f scurt de timp,practic instatntaneu,produsele lor-cinerite

sau tufuri fiind distribuite

sincron ,pe supr mai mici sau mai mari ,in fct de forta eruptiei.Stratele formate din produsele fine ale
eruptiilor vulc pot avea grosimi

de zeci de metri in apropierea vulc,dar numai de cativa cm in zonele cele mai departate.Aceasta
precizare este realizata prin studiul comp mineralogice si geochimice a stratelor tephra,prin kr eruptiile
vulc

sunt individualizate.Anomalia iridiului la limita cretacic/tertiar repr un tip de ev catrastrofic ,in sensul
unei cauze intamplatoare,nelegata de un fen evolutiv.Am ir prezin un caract special,in primul rand pt ca

acest element din gr platinei este un element f rarincadrul rocilor terestre,2 -rand pt ca am irid a fost
recunoscuta l limita cretacic tertiar inpeste 100 de localitati din intreaga lume ,din canada si danemarca
pana in n zeelenada

,3 rand pt ca aceasta anomalie a fost intens studiata in ultimii 20 de ani atat pt valoarea sa de reper
universal al limitei

k/tcat si inleg cu ip impactului meteoric cu scoarta terestra produs l aceasta limita,care ar fi determinat
disparitia dinosaurilor si a altor animale

35

in peste 100 de tari au fost puse in evidenta in sed cu o varsta de 65,2 m ani(limita k/t)

ir(leone)foarte rar intalnite in rocile terestre.

in meteoriti continutul de ir este foarte ridicat

la limita k/t au fost intalinite continut in ir(prin metoda spectofotometrica)care depaseste peste 10 la
a4a cont normal

al rocilor terestre

I se datoreaza unui impact cosmic(craterul din yukatan)cu un corp cosmic mare care a fost putin distrus
la intrarea in atmosfera

->permite echivalarea la scara Pam

II cauza magmatismului foarte puternic

41

sub 41.faciesul sedim.

faciesul este un termen de orig latina, care se traduce prin aparenta.in geologie faciesul este o notiune
fundamentala, care desemneaza caracterele distinctive ale unor depozite sau fenomene.notiunea a fost
pt prima data fol in geologie.in functie de asemanarea litologca si echivalenta cronostratigrafica se
disting urmat tiprui de facies:faciesuri izopice:identice litologic si izocrone(de ex faciesul dtratelor de
sinaia);

faciesuri heteropice:diferite litologic si izocrone cel putin in parte(de ex faciesul recifal al calcarelor de
stramberg);

faciesuri homotaxice:asemanatoare litologic si heterocrone(de ex faciesul recifal cu hexacorali si rudisti )

42

reconstituirea paleogeografica:pt stratigrafie,reconstituirea imaginilor paleogeografice care s-au

succedat in decursul istoriei geologice reprezinta corolarul activ sale, domeniul in care analiza,
corelarea , sinteza si interpretarea datelor sunt strans legate.reconstit. paleog este importanta atat din
punct de vedere teoretic, cat si din punct de vedere practic- economic, cunoasterea conditiilor in care s-
au acumulat depozitele geol, redate prin parametrii lor fizici s chimici.reconstit poate viza teritorii mai
mari sau mai mici, in functie de scopul urmarit, si este de obicei concentrata doar asupra unor anumite
aspecte:paleoclimatul unei regiuni continentale sau paleotemperatura apelor dintr-un anumit bazin
marin.

interpretarea semnificatiilor paleogeografice si sedimentologice ale caracterelor prezentate de fiecare

dintre aceste elem.componente ale faciesurilor este fundamentata conceptual pe principiul
actualismului.

51

medii de sedim continent. si princ caractere litologice ale acestora:

mediul eluvial(de alteratie), mediul desertic(eolian), m fluvial(aluvial), lacustru, palustru(de mlastina),

glaciar, spelean.

depozite de alteratie sau eluviale:se formeaza in regiunile cu climat cald si umed, prin procese de
alterare chimica a substratului, in special pe rocile cu continut mai ridicat in silicati.principalele depozite
eluviale sunt:solurile, diferentiate in functie de zona climatica, crustele de alteratie, depozitele de tip
terra rosa, constituite din material argilos si siltic, lateritele-concentrari de material insolubil din
constitutia scoartei de alterare.depozitele eoliene cuprnd formatiuni desertice de tipul dunelor,
constituite din nisipuri cu un grad bun de sortare, lipsite de organisme.depozitele fluviatile ocupa
suprafete restranse, fiind constituite din materila clastic terigen rezultat in urma eroziunii reliefului
continental.

depozitele lacustre:sunt acumulate in cadrul unor bazine cu suprafete in general restranse.caracteristice

sunt depozitele terigene fine, silturi, pelite.

depozitele de mlastina sau palustre:sunt formate sub o patura subtire de apa si pe un substrat malos,
bogat in compusi humici ce sustine o vegetatie abundenta .tipul vegetatiei e determnat de climatul
regiunii.

depozitele glaciare:sunt constituite exclusiv din material clastic terigen, nesortat, generat prin eroziune
glaciara in lungul unor vai cu profil caracteristic in forma de U.blocurile si galetii mari prezinta pe
suprafete striatii paralele de origine mecanica, rezultate in urma frecarii materialului grosier incorporat
ghetarului de sub stratul sau peretii vaii glaciare.