CARIOTIPUL UMAN NORMAL SI PATOLOGIC

Cariotipul unei specii reprezintă numărul de cromozomi

prezenţi în nucleul celulelor somatice.
Pt stabilirea cariotipului unei specii se fac măsurători care
au în vedere:
a. lungimea relativă a cromozomului (lungimea fiecărui
cromozom raportată la lungimea totală a complementului
haploid normal exprimată înn procente);
b. raportul braţelor cromozomiale (raportul braţ lung/braţ
scurt);
c. indexul centromeric (raportul dintre braţul scurt şi
lungimea totală a cromozomului exprimat în procente).
Idiograma – este reprezentarea diagramatică a cariotipului
unui individ şi se obţine prin măsurarea cromozomilor
omologi din mai multe metafaze. Exprimarea grafică
prezintă lungimea lor totală, lungimea braţelor, poziţia
centromerului, prezenţa sateliţilor.
Originea cariotipului uman – se pare că originea
cariotipului uman este în cariotipul maimuţelor
antropoide care au 2n = 48 cromozomi. Un moment
important în evoluţia primatelor a fost fuzionarea a 2
cromozomi acrocentrici formând un cromozom
metacentric. Acest lucru este posibil în comunităţile mici,
unde indivizii realizează procesul de consangvinizare prin
împerechieri de tip mamăxfiu, fratexsoră, tatăxfiică.
Prin cuplarea unui individ 2n = 47 cu unul normal 2n = 48
rezultă jumătate din descendenţă 2n = 47 şi jumătate 2n =
48.

1
 Prin încrucişarea între ei a indivizilor înrudiţi cu 2n = 47,
conform legilor mendeliene, rezultă 25% indivizi 2n = 48,
50 % indivizi cu 2n = 47 şi 25% indivizi cu 2n = 46.
Fuzionarea celor 2 cromozomi acrocentrici, la un individ, a
dus la homozigotarea acestuia şi răspândirea indivizilor de
acest tip în cadrul populaţiei respective.

Cariotipul uman normal – omul (Homo sapiens

sapiens) are în celulele somatice 46 de cromozomi dintre
care 22 de perechi autozomi şi 1 pereche heterozomi sau
cromozomi ai sexului (XX la femeie şi XY la bărbat).
Folosind criteriile de analiză prezentate mai sus,
cromozomii umani au fost repartizaţi în 7 grupe notate cu
literele: A, B, C, D, E, F, G.
Autozomii sunt dispuşi în aceste grupe în ordinea mărimii
şi sunt numerotaţi de la 1-22.
Cromozomul X are dimensiuni mai mari, asemănător
cromozomilor din grupa B.
Cromozomul Y este mai mic, similar celor din grupa G şi
reprezintă circa o treime din mărimea cromozomului X.
*citit doar
Grupa A – cuprinde primele 3 perechi de cromozomi cu
dimensiuni mari 9,08 – 7,06 microni. Perechile 1 şi 3 sunt
metacentrici, iar perechea a 2-a sunt submetacentrici.
Cromozomul din perechea 1 are o constricţie secundară în
regiunea proximală a braţului lung;
Grupa B – cuprinde perechile de cromozomi
submetacentrici 4 şi 5 cu dimensiunile de 6,55 - 4,46
microni;
Grupa C – cuprinde cromozomi din perechile 6-12, de
mărime mijlocie şi submetacentrici, cu dimensiuni cuprinse

2
între 5,84 – 4,46 microni. Cromozomii perechi 9 au o
constricţie secundară în regiunea proximală a braţului lung;
Grupa D – cuprinde cromozomi acrocentrici şi cu sateliţi,
din perechile 13-15 cu dimensiuni cuprinse între 3,64 –
3,36 microni;
Grupa E – cuprinde cromozomi relativ mici cu dimensiuni
cuprinse între 3,23 – 2,76 microni; cromozomii perechii 16
sunt metacentrici şi au o constricţie secundară în zona
braţului lung, iar perechile 17-18 sunt formate din
cromozomi submetacentrici;
Grupa F – cuprinde cromozomi acrocentrici şi cu sateliţi,
din pere4chile 21-22 care au dimensiunile de 1,83 – 1,68
microni.

Cromoyomul X are lungimea de 5.80 microni şi este

metacentric,
iar cromozomul Y are lungimea de 1,96 microni şi este
acrocentric.

Cariotipul uman normal determină transmiterea unor

caractere umane normale, cum ar fi:
grupele sanguine, culoarea ochilor, determinismul
genetic al sexelor, culoarea părului, înălţimea
indivizilor, relieful degetelor şi a palmei, pigmentaţia
pielii, timbrul vocii şi altele.
Transmiterea celor 4 grupe sanguine se află sub controlul a
3 gene alele (LA, LB, l) plasate pe acelaşi locus.
La şi Lb sunt codominante deoarece prezenţa lor în acelaşi
genotip dau naştere unui fenotip AB.

3
 In tabelul de mai jos sunt prezentate principalele tipuri de
gene , de combinatii compatibile la transferul grupelor
sangvine.

Grupe GenotipuriPrimeste de Doneaza la:

sanguine la:
A(II) A A A O si A A si AB
L L sau L
l
B(III) B B B O si B B si AB
L L sau L
l

AB(IV) A B O, A, B, AB AB
PRIMITOR L L
UNIVERSAL
O(I) ll O O, A, B, AB
DONATOR
UNIVERSAL

În afara sistemului sanguin ABO au mai fost descoperiţi şi

alţi factori sanguini dintre care cei mai cunoscuţi sunt: Rh,
Lutheran, Kell, Lewis, Kidd, Xy.
Cel mai studiat este factorul Rh care a fost depistat în anul
1939 la maimuţele Rhesus. 85% dintre oameni au pe
suprafaţa eritrocitelor un antigen asemănător cu cel al

4
maimuţelor Rhesus şi sunt consideraţi Rh pozitivi. În acest
fenomen este implicată o singură pereche de gene R şi r
situate pe cromozomul 1.
Incompatibilitatea de tip Rh între bărbat şi femeie are o
frecvenţă teoretică de 1/10 din naşteri.

Transmiterea culorii ochilor – caracter recesiv,

determinat de 3 gene plasate in locusul E, notate astfel: Ebr
– pt ochi negri; Ebl-pt ochi albastri; Egr-pt ochi caprui.
Aceste gene sunt in interactiune => heterozigoti, cu diferite
nuante de culoare a ochilor: ochi negri-deshis, verzi, caprui
deschis.
Culoarea parului la om este determinata genetic astfel:
Culorile inchise sunt dominante fata de cele deshise ;
indivizii cu parul negru au genotipuri RR sau Rr, cei cu
genotip rr prezentand par rosu.
Inaltimea indivizilor umani are un character polygenic ,
la fel ca si pigmentatia pielii.

Cariotipul uman patologic este determinat de:

-schimbări numerice cromozomiale (creşteri – trisomie şi
scăderi – monosomie)
aneuploidii;
-modificări în structurile cromozomiale (autozomi şi
heterozomi)
-modificări în structura genelor ( maladii metabolice
ereditare)
Toate aceste modificări sunt produse de factori mutageni
(fizici, chimici, biologici).

5
a.Principalele afecţiuni genetice determinate de
schimbări numerice cromozomiale: cauza principală care
duce la maladii provocate de modificările numerice
cromozomiale este non-disjuncţia cromozomială în timpul
meiozei.
Se pare că frecvenţa acestor tipuri de accidente este mai
mare în ovogeneză decât în spermatogeneză.

1.Trisomia 21 sau sindromul Down sau mongolismul 2n

= 47
cauze: prezenţa în celule a unui cromozom suplimentar în
perechea 21;
simptome: frecvenţă de 1/600-700 naşteri, incidenţa
crescând odată cu vârsta mamei;
indivizii prezintă: microcefalie,
profil plat,
ochi oblici, nas turtit la bază, urechi mici
şi implantate mai jos,
gât şi degete scurte,
piele uscată şi aspră,
tulburări şi malformaţii de creştere,
malformaţii cardiace,
debilitate mintală,
anomalii dentare,
hipotonie, adesea sterili, nedepăşind
vârsta adultă

2.Trisomia 18 sau sindromul Edwards 2n = 47

6
cauze: prezenţa în celule a unui cromozom suplimentar în
perechea 18;
simptome – 90% din produşii de concepţie sunt eliminaţi
prin avort spontan.
Copiii care se nasc au:
occipitalul proeminent,
gura mică,
gâtul scurt cu exces de piele,
stern scurt,
centura pelviană îngustă,
contractura caracteristică a degetelor picioarelor,
picioare cu calcaneu proeminent,
malformaţii ale cordului şi rinichiului,
înapoiere psiho-motorie gravă.

3.Trisomia 13 sau sindromul Patau 2n = 47

cauze: prezenţa în celule a unui cromozom suplimentar în
perechea 13;
simptome: incidenţa acestei boli este de 1/2000 – 1/25.000
naşteri.
Bolnavii se caracterizează prin :
microcefalie,
frunte îngusta,
anomalii oculare,
nas scurt cu rădăcina aplatizată,
urechi cu inserţie joasă şi malformate,
degete supranumerare,
cardiopatie congenitală,
dezvoltare incompletă a creierului anterior,
înapoiere mintală.
Majoritatea bolnavilor mor în primele 6 luni de viaţă.

7
4.Sindromul Triplo x (XXX)
cauze: prezenţa a 2 cromozomi X în ovule. Se transmite pe
linie feminină;
simptome :
dezvoltare fizică anormală,
reducerea glandelor mamare,
pilozitate abundentă pe faţă,
sterilitate,
anomalii de comportament;

5. Sindromul Turner (XO)

Cause: în loc de 2 cromozomi XX în ovule apare un
singur cromozom X;
simptome:
dezvoltarea fizică nu este afectată,
fetele au statură mică ,
gât scurt şi pătrat,
linia părului pe ceafă, joasă,
dezvoltare psihică aproape normală,
atrofierea ovarelor însoţită de sterilitate.

6. Sindromul Klinefelter (2n = 47, XXY)

8
cauze: apare la băieţi cauza fiind prezenţa unui cromozom
X suplimentar;
simptome:
inteligenţă normală,
fenotip normal,
reducerea testiculelor,
dezvoltarea la pubertate a glandelor mamare
(ginecomastie).

b.Principalele afecţiuni genetice determinate de

modificări structurale autozomale.
Principalele tipuri de modificări în structurile
cromozomilor sunt:
adiţia, deleţia, inversiile, duplicaţiile, translocaţiile.

1. Sindromul Cri du Chat (Ţipătul pisicii)

cauze: deleţia parţială a braţului scurt al cromozomului 5;
simptome: frecvenţa bolii este de 1/50.000 – 1/100.000 şi
boala se manifestă prin
anomalii ale laringelui şi ale corzilor vocale,
întârzieri în creşterea în greutate şi înălţime,
microcefalie,
înapoiere mintală gravă.

2. Leucemia (mieloidă cronică )

cauze: deleţia braţului lung al unuia din cei doi cromozomi
ai perechii 22 care devine cromozom modificat (sau
cromozomul Philadelphia).
Segmentul desprins se poat lipi la braţul scurt al unuia din
cei 2 cromozomi ai perechii 9 (translocaţie);
simptome: modificări ale nivelului leucocitelor din sânge

9
c.Principalele afectiuni genetice determinate de
modificari heterozomale ( maladii ereditare umane sex-
linkate )
Modificarile heterozomilor pot fi :
-numerice, iar bolile care apar in aceste cazuri au fost deja
prezentate
- structurale, in special la nivelul unor gene, generand
maladii metabolice.

1. Homofilia
h
cauze: mutatie recesiva pe cromozomul x, care contine
gena X
gena se transmite atat pe linie materna cat si paterna
doar barbatii se imbolnavesc
simptome: tulburari de coagulare a sangelui ce creaza
probleme pers. afectate de o hemoragie
poate fi:
tip A- det. de absenta unui factor antihemolitic din calea
metabolica fibrinogen-fibrina;
tip B- repr. o deficienta a plasmei in tromboplastina.

10
*se caracterizeaza prin absenta unor factori necesari
coagularii sangelui.
Gena mutanta care provoaca hemofilia este recesiva si se
gaseste plasata pe cromozomul X.
Cromozomul Y nefiind omolog cu X si neavand deci un
locus pentru aceasta gena aceasta boala se manifesta mai
frecvent la barbati. Fenomenul = hemizigotie.
Aceasta inseamna ca un barbat XhY este bolnav, in timp
ce o femeie XhX heterozigota (,purtatoare") este normala,
dar transmite maladia la copii o data cu cromozomu afectat.
Frecventa femeilor homozigote (XhXh) care prezinta
maladia este foarte mica, femeile fiind mozaicuri genetice
cu un cromozom X activ si un cromozom X
heterocromatinizat .

2. Daltonismul
cauze:
o mutatie aparuta intr-o gena recesiva x-linkata, , se
manifesta mai mult la b. ( 8%)
decat la f.
La femei se manifesta in stare homozigota, iar la barbate in
stare de hemizigotie.
simptome:
incapacitatea diferentierii culorilor rosu de verde
( majoritatea cazurilor);dar exista si alte forme de daltonism
Gena recesiva x-linkata se transmite la descendenti la
fel ca hemofilia;

3.Distrofia musculara Duchene

11
 cauze: mutatia recesiva a unei gene de dim. mari , situata
in regiunea mediana a bratului scurt al cromoz. X.
Afecteaza mai mult b. , cu o frecventa de 1/3500 nou-
nascuti.
simptome:
apar inca din copilarie prin dificultati de mers , atrofie
musculara care se instaleaza treptat si afecteaza muschii
netezi ai intestinului, ai miocardului

d.Principalele afectiuni genetice determinate de

modoficari in str. genelor ( maladii metabolice
ereditare)
Exista o relatie directa intre str. unei gene si sinteza unei
catene polipeptidice. In momentul in care se modifica str.
unei gene apar modificari in sintezele proteice, enzimatice
care genereaza boli.
Aceste modificari structurale afecteaza heterozomii
( daltonismul, hemofilia fiind deja prezentate) cat si
autozomii.

1. Guta
cauze: modificari in str. genei care controleaza sinteza si
eliminarea acidului uric;ca urmare se modifica si
metabolismul bazelor azotate purinice si pirimidinice.
simptome: acidul uric se acumuleaza in sange si
conditioneaza formarea unor cristale de urat de sodiu care,
daca trec in sange si ajung in vasele cu lumenul mic ,
provoaca dureri mari=> de guta.

2. Cretinismul

12
cauze: afecteaza genele care controleaza sinteza
hormonilor tiroidieni
simptome: identice cu cele ale cretinismului endemic
produs de carenta de iod;

3. Scorbutul
cauze: pierderea genei care sintetizeaza enzima capabila sa
catalizeze transf. glucozei in vit. C.
simptome: carenta de vit. C este suplinita de o alimentatie
corecta;
avitaminoza c produce afectiuni ale
metabolismului.

4. Diabetul zaharat
cauze: mutatia genei care dirijeaza sinteza insulinei in
cellulele pancreasului;
simptome: tulburari ale metabolismului glucidelor ,
coma diabetica fiind un effect al hiposecretiei
de insulina.

5. Alcaptonuria
cauze: gena care controleaza sinteza enzimei homogentizat
– oxidaza sufera mutatii; enzima transforma acidul
homogentisic in acid maleil- acetoacetic.
In lipsa enzimei se acumuleza acidul homogentisic care se
elimina prin urina , aceasta capatand o culoare inchisa in
contact cu aerul;
simptome: depunerea acidului homogentisic in tesuturile
fibroase genereaza un tip special de artrita.

13
6. Fenilcetonuria
cauze: enzimopatie frecventa , gena care controleza sinteza
enzimei fenilanin-hidroxilaza fiind afectata; aceasta enzima
are rolul de a transforma fenilalanina in tirozina.
simptome: acumularea in organism a acidului fenilpiruvic ,
care apare si in urina bolnavilor;
apar tulburari ale sistemului nervos ,
inapoiere mintala.

7. Albinismul( recesiv)
cauze:mutatia unei gene recesive autozomale care consta in
deficienta enzimei tirozinaza care intervine in procesul de
sinteza a melaninei impreuna cu alte enzyme.
simptome:
absenta melaninei din piele , par si ochi determina
depigmentarea pielii si parului ( albinismul oculo - cutanat)
,
fotofobie,
diminuarea acuitatii vizuale,
nistagmus.

8. Hemoglobinopatiile
cauze: mutatii care afecteaza genele raspunzatoare de
sinteza hemoglobinei care este formata din 2 catene alfa si
2 catene beta , fiecare fiind codificata de catre o gena.;
rezultatul mutatiilor il constituie schimbarile in compozitia
de AA a celor 2 catene; se cunosc circa 300 hemoglobine
anormale.
simptome:schimbari ale functiei hemoglobinei

14
Una dintre boli este anemia falciforma , eritrocitele avnd
forma de secera pt ca acidul glutamic din pozitia 6 beta este
inlocuit cu valina.
Hb nu mai indeplineste rolul initial;
Prezenta genei este un avantaj pt cei care locuiesc in Africa
, fiind rezistenti la malarie , deoarece eritrocitele anormale
impiedica evolutia protozoarului Plasmodium falciparum.

9. Polidactilia ( dominanta)
cauze: mutatii genice
simptome: aparitia unui nr mai mare de degete la maini sau
picioare

10. Sindactilia ( dominanta)

cauze: mutatii genice
simptome:lipirea a 2 sau a mai multor degete

11. Prognatismul ( dominanta)

cauze: mutatii genice autosomale
simptome: crestrea dimensiunii nasului si a buzei
inferioare , aplatizarea craniului

15
Maladii produse de mutatii genice ( modificari in str. genei)

Mutatiile genice pot produce tulburari ale metabolismului

celular si astfel determina aparitia unor maladii metabolice
ereditare.
Dupa modul de transmitere ereditara, aceste maladii pot fi:
1. dominante:
- polidactilia (prezenta unor degete suplimentare),
- sindactilia (unirea unor degete),
- diabetul insipid, - nu exista gena dominanta care codifica
hormonal antidiuretic. (ADH- lob post hipofizar)
- prognatismul (o marire anormala a nasului si buzei
inferioare, precum si aplatizarea transversala a craniului)

2. recesive:
- albinismul (absenta pigmentilor melanici in piele, par si
ochi)

3. semidominante
- anemia falciforma – boala genetica ce consta in
inlocuirea acidului glutamic cu valina din molecula de
hemoglobina care are ca rezultat capacitatea redusa de
fixare a oxigenului. Apare hemoglobina anormala (HbS) si
ia forma de secera. In stare homozigota este letala.

SFATURI GENETICE SI IMPORTANTA LOR

Au ca scop asigurarea sanatatii genetice a populatiei umane

viitoare.

16
Se acorda parintilor sau tinerilor care vor sa-si intemeieze o
familie si vor sa stie daca se supun riscului de a avea copii
afectati de o boala ereditara mai ales daca s-au intalnit cu
una din situatii:
-unul din parinti sufera de o maladie ereditara sau au avut
in ascendenta asemenea cazuri
-parintii au deja un copil afectat
-intre parinti exista un anumit grad de rudenie
Prin diagnozaprenatala /amniocenteza /ecografie se poate
preintampina aparitia nou-nascutilor cu maladii genetice.
Este bine de stiut faptul ca aceste maladii ereditare pot
aparea din cauze naturale, hazardul spunandu-si cuvantul.,
sau mai rar din cauza unui partener care se supune constient
/inconstient actiunii factorilor mutagebi.

17