BARBATUL SI FEMEIA

Traducere: Fratila Viorel

Nici un scriitor al Noului Testament nu a fost mai criticat pentru portretizarea negativa a chipului
femeii decat apostolul Pavel.Desi parerea lui Pavel ca “In Cristos nu este nici barbat nici femeie”a
fost venita ca revolutionara,el a fost judecat invers ca pur si simplu un copil in cultura lui in alte
texte in care apare el cu subordonarea femeii.(1Cor.14:34-35).Daca Pavel doar reflecta parerile
culturii lui despre femeie sau importante neintelegeri de la el (pozitive sau negative) poate fi
determinat printr-o anumita examinare a orcaror pasaje pauline discutate in lumina culturii lui.

1.Pavel si rolurile barbatilor si al femeilor in general.

2.Pavel si acoperirea capului femeii.

3.Pavel si supunerea sotiilor.

4.Pavel si lucrarea femeii.

I. PAVEL SI ROLURILE BARBATILOR SI AL FEMEILOR.IN GENERAL.

Scrierile lui Pavel sunt scrieri ocazionate adica ele au fost ocazionate prin circumstante specifice si
astfel se adreseaza sigur situatiilor ca raspuns la ele.Primele scrieri ale lui Pavel (in special cele
controversate atribuite lui )nu face impartirea si anume fata de femei,barbati sau casatorie prea
adeseori, dar tema vine in centru in special in 1Corinteni 7.

In 1Cor. 7 Pavel se adreseaza crestinilor care,ca multe grupuri in cultura lor, au ajuns sa valorifice
singurul stil de viata,sigur ca parerea lor a creat totusi comlicatii.O caomlicatie este ca unii din
aceea care apreciaza simplul stil de viata sunt deja casatoriti si urmaresc celibatul in cadrul
casatoriei aduc o amenintare la ispita sexuala la sotiile lor si deasemenea si lor.(1Cor.
7:2,5;1Cor.7:9). Pavel poate sa fi citat situatia corintenilor in 1Cor 7:1 dar in 1Cor.7:2-5
exprimarea lui Pavel este complet sensibila ascultatorilor de ambele genuri:el se adreseaza
deopotriva sotilor si sotiilor in termeni ageli.Casatoria evreiasca prevazuta limiteaza sigur datoria
poruncita a sotilor si sotiilor dar Pavel se concentreaza pe o datorie relevanta aici,relati intime.Ce
este important este ca nu o simpla datorie pentru soti cain unele texte evreiesti, este o datorie
reciproca (1Cor.7:3-4).Atat limitarile iudaice cat si Pavel arata sensibilitatea pentru sentimrntele
sotiei in aceasta problema, totusi in contrast cu accentele culturii grecesti de satisfactie sexuala
masculina (Keener1991).

Alta complicatie al stilului lor de viata este ca unii crestini acum cereau divortul, fiecare datora
lipseiimplinirii sexuale sau mai probabil urmareau ca stil de viata celibatul (sau ca filozofii cinici
un stil de viata liber de piedica casatoriei, totusi fara relatii sexuale;cf 1Cor.6:12-20).In raspuns
Pavel citeaza cuvintele lui Isus:Divortul nu este permis (1Cor.7:10-11;cf Marcu10:11-12).

Apeland la interzicerea divortului de Isus totusi Pavel continua sa o califice in afara orcarui
sens,simte ca isi provoaca autoritatea; in mare masura a inteles ca exprimarile generale a
principiilor necesita a fi prezentate in situati sigure(in special de cand stilul invataturii iudaice a lui
Isus adesea cuprindea hiperbole,exagerare retorica, vezi Keener 1991,13-28).Este adevarat ca celui
credincios nu i este ungaduit sa initieze divortul casatoriei lui sau ei ,chiar daca cel credincios este
fortat intr-o situatie.(Aici exemlul lui Pavel acopere abandonul si sa fi divortat impotriva voiei

1
vreunuia; fiecare a putut divorta unilateral sub o alta lege romana ) credinciosul “nu mai este sub
legamant”(1Cor.7:15)pentru ca acolo nu este garantia convertirii necredinciosilor (1Cor.7:16).

“Nu mai este sub legamant”a lui Pavel rasuna exact limbajului evreiesc, contracte de divort
insemnand ca divortul persoanei a fost validat si ei au fost “liber”pentru recasatorie (vezi Keener
1991,50-66).A citi “nu sub legamant”ca orice altceva decat libertate la recasatorie este a ignora
felul in care cititorii iudei din primul secol au inteles-o (fara a mentiona ignorarea de sinonime din
1Cor.7:27,39).Peste toata aceasta discutie initiala pe divort,Pavel este atent a mentine inclusiv
balanta limbajului lui, implicand sotul si sotia egal in responsabilitatea spirituala si libertate.Dupa
avertizarea cititorilor lui ca este mai bine a ramane in starea lor prezenta (el prefera sa ramana
singur si mai puternic in sustinerea evitarii divortului cf1Cor.7:17-24)el explica ca pentru virgini
este probabil ca sa ramana singuri (1Cor.25-38) desi el reconoaste ca aceasta este unica depasire
pentru acei care sunt gata pentru ea (1Cor.7:36;cf 1Cor.7:9).In acest context el iarasi se intoarce
momentan la sursa divortului. Digresiunile au fost comune in vechime in general si Pavel in
particular si fluxul gandului in contextul imediat nu lasa dubii ca 1Cor.7:27-28 se refera la
divort:Esti tu casatorit cu o sotie? Nu cauta divortul . Esti tu divortat (acelasi cuvant grec ca in linia
precedenta ) de o sotie? Nu cauta sa te casatoresti iarasi. Dar daca tu te-ai recasatorit nu ai pacatuit;
si acesta este adevarul pentru unul care nu a fost casatorit inainte. Aici limbajul lui Pavel este mai
putin complet, dar punctul lui este destinat a acoperi ambele genuri:prin 1Cor.7:32-34 el evalueaza
devotamentul spiritual al barbatilor si femeilor in mod egal.

1Cor.7:36-38 poate fi relevant ladiscutia noastra daca se refera la casatoria aranjata parinteste in
masura in care este posibil, dar exegetii sunt aproape egal impartiti si anume daca tatal celui
necasatorit sau logodnicul este adresat aici. Daca primul este in cercetare, Pavel adreseaza simplu
tata in situatia culturala care deci predomina:parintii aranjeaza casatoria copiilor lor, cu
permisiunea de la copii. Daca al doilea este in cercetare nu avem paralele culturale timpurii la
situatia adresata aici.In ambele interpretari totusi Pavel aparent propune sensibilitate la cererea
fetelor 1Cor.7:36).

Trebuie acum sa ne intoarcem la intrebari mai specifice de acoperire a capului si autoritatea

relatiilor in casatorie si biserica, problema cea mai frecventa de dezbatut referitor la rolurile femeii
la Pavel.

PAVEL SI ACOPERIREA CAPULUI FEMEII

Unii comentatori au condus la negarea autoritatii pauline la aproape toate pasajele controversate
ale lui Pavel cu privire la femeie, dar dovezile textuale pentru aceasta incercare in 1Cor.11:2-16
este atat de slaba ca putini exegeti o sustin, multi scriitori s-au interesat ei insisi in schimb cu cea
mai mare riguroasa sarcina de intelegere a textului. Textul clar se refera la obiceiul femeii de
acoperire a capului lor, cel putin la inchinare; adesea salul (acoperea numai parul)a fost folosit
pentru aceasta, dar in unele locuri invaluirea fetei a fost de asemeni folosita.Atunci sunt mai multe
contexte in care acoperirea parului a fost folosit,totusi trebuie intrebat in cae context s-a adresat
Pavel. Pentru exemplu oameni si-au acoperit capetele lor corespunzator pentru doliu sau pentru
rusine, dar de atunci aceasta practica a fost folosita atat pentru barbati cat si pentru femei, este
putin probabil ca Pavel a avut aceasta practica direct in vedere.

Desi femeia greaca a fost in mod traditional singuratica in casa in mare masura, aici nu este foarte
evident in frecventa de acoperire a capului printre ei in aceasta perioada, fara indoiala nu intre cei
instariti. In Grecia de est obiceiul a fost foarte raspandit cuprinzand Palestina si sudul Asiei
romane (Tars; vezi Mac Mullen); de asemenea femeia romana ( ca barbatul roman) aveau

2
acoperite capetele lorin inchinare in contrast cu femeia si barbatul grec.Biserica din Corint
localizata in apropierea portului principal si nascuta in sinagoga (Fapte 18:4,7-8) probabil
cuprindea un un numar de imigranti din est pentru care acoperirea a fost o practica importanta.
Dovezi din Egipt indica ca multe femei iudaice acopereau capetele lor in afara Palestinei chiar
daca ele erau elenizate in multe privinte (Filo, Iosefus si Asenat). Dar mai mult este probabil
implicat numai o ciocnire de icoane culturale; acoperirea capului a fost o problema culturala dar
simbolizand aprecierea sigura ca a mers adanc ca simbolul insusi.

Parul femeilor a fost principala obiectie in lumea Mediteraneana antica (Apuleius Met 2.8-9; Sifre
Num.11.2.3); societate care a folosit acoperirea parului deci femeile casatorite vazute descoperite
fiind considerate necredincioase sotilor lor ca ar cauta alt barbat (cf.m.ket7:6; virginele si
prostituatele in opozitie nu au fost solicitate la acoperirea parului deoarece ele isi cautau barbati).
Femeile care si-au acoperit capetele au putut privi femeia neacoperita ca o amenintare, femeia
neacoperita fara doar si poate a privit obiceiul acoperirii ca restrictiv si vedeau calea de impodobit
parul lor ca propria lor afacere. Important, femeia neacoperita probabil cuprinde statutul inalt al
femeii culte, a carei casa familiala gazduieste mai multe biserici case. Statuile arata ca femeia
instarita a continuat elegant stiluri de par si descoperirea capului, stiluri pe care femeia saraca
probabil le considera seductive.Conflictul dat in biserica din Corint evident din alte pasaje din
1Cor.(e.g. 1Cor.11:21-22,vezi Teissen),acesta usor a izbucnit intr-o problema majora de
controversa (vezi Keener 1992,22-31;cf Tompson)

Atat cartea Faptele Apostolilor cat si scrierile personale ale lui Pavel il prezinta ca un priceput in
discutie, cunoscand foarte bine logica si retorica cuturii lui. In retorica antica, argumentele unuia
pentru o pozitie nu trebuie sa fie aceleasi ca si argumentele pentru care a tinut o pozitie actuala.
Scopul lui Pavel in recomandarea acoperirii capului poate a fost unitatea bisericii,dar argumentele
lui sunt acelea care vor lucra cel mai mult la convingerea cititorilor lui.El propune patru argumente
principale pentru pozitia lui:

-Aprecierea familiala

-Ordinea creatiei

-Exemplul naturii si regulilor de comportare

-Indemnat de Obicei.

Mai intai Pavel sustine din evaluarea familiala si un joc de cuvinte (jocurile de cuvinte au fost
frecvente in argumentatia antica atat la evrei cat si la greci) sotul este capul sotiei, asa ca daca ea
dezonoreaza capul ei prin descoperire in cultura in care aceea este dezonorabila, ea dezonoreaza
sotul ei ((1Cor.11:2-6). Prin prezentarea unei analogii intre descoperit si raderea capului (aceasta
este tehnica retorica: reducerea la absurd: Pavel spune :Daca vrei sa fi descoperit de ce nu duci
intreaga situatie cu ea). Pavel intareste acest sens al rusinii cand parul unei femei a fost taiat scurt
sau ras, a fost o mare dezonoare si a simbolizat pierderea feminitatii ei.

Desi Pavel sustine in a juca pe cuvinte, interpretarile moderne au adesea ochii fixati pe un singur
cuvant cap (greaca kefale) si dezbat ce Pavel a vrut sa spuna cand el a numit pe sot “capul “sotiei.
Unii exegeti au sustinut ca termenul inseamna “autoritate” sau “stapanire”ebraicul pentru “cap”
(ro*s) a putut sustine aceasta, si intamlator kefale sustine aceasta in Septuaginta (Grudem;
Fitzmyer). Alti exegeti au discutat acest inteles, fara ca traducatorii obisnuiti sa incline prea inapoi
la evitarea traducerii termenului ebraic ro*s cu termenul grec kefale ; kefale in mod normal nu
sustine “autoritatea” sau “stapanirea” in greaca. Acestia din urma exegeti adesea sustin pentru
intelesul “sursa” la care face referire unele texte(Mickelsen in Mickelsen,97-117;

3
Scroggs,284).Exegetii favorizeaza “autoritatea” intentionat,raspunzand ca “sursa” este un inteles
chir mai rar al termenului kefale in Septuaginta decat “autoritate”. Ambele grupuri de exegeti sunt
fara doar si poate drepte in ceea ce ele afirma dar pot cadea brusc in ceea ce ele neaga,uneori
termenul sustine “sursa” si uneori sustine “autoritatea” in cel putin “iudaismul grec” influentat de
ritmurile Septuagintei.

Intrebarea este, care sens trebuie atribuit termenului din 1Cor.11:3? Data fiind aluzia la Adam ca
sursa a Evei in 1`Cor.11:8 , este foarte posibil ca Pavel vorbeste de omul (Adam) ca “sursa” sotiei
lui, exact cum Cristos l-a creat pe Adam si apoi a fost continuat de Tatal cu incarnarea Lui (in care
situatie 1Cor.11:3 este secventa cronologica ; vezi Bilezikian,138).(In Efeseni 5:23 prin contrast ,
sotia este supusa sotului ei ca si “cap” al ei , adica acelasi in autoritate peste ea [Desi sotul este
solicitat in acelasi timp sa explice stapanirea in termenii sacrificiului lui servind pentru sotia lui].
Nici Efeseni 5 nu ne da o parere transculturala despre autoritatea sotilor ;autoritatea sotilor in acest
pasaj reflecta statutul de femeie in societatea in care ele au fost deja supuse sotilor lor si modifica
in mai multe directii progresive.Vezi discutia noastra in acest pasaj mai jos).

In al doilea rand ,Pavel sustine din ordinea creatiei (1Cor.11:7-12); Pavel spune in mod
fundamental “Adam a fost creat inainte de Eva, de aceea femeia trebuie sa poarte capul acoperit”.
Acest argument nu a lucrat complet pe logica moderna, dar fara doar si poate a facut parere
admirabila la Corinteni.Desi Pavel cunostea din Geneza 1:26-27 ca barbatul si femeia impreuna
reprezentau imaginea Lui Dumnezeu (cf. Rom.8:29; 2Cor.3:18) el indica raspicat ca femeia luata
din barbat, deasemenea reflecta gloria barbatului (1Cor.11:7) si de aceea poate distrage barbatul de
la partasie; aceasta poate lega de primejdia tipica a poftelor masculine din aceasta cultura. Dar
Pavel imediat a facut argumentul lui din ordinea creatiei, el il ia ia inapoi: este adevarat ca femeia
vine din barbat dar este deasemenea ca barbatii vin din femeia ; amandoi sunt intr-adevar
dependenti unul de celalalt in Domnul (1Cor.11:11-12). Desi Pavel are nevoie doar de derivarea
femeii din barbat pentru a-si sprijini punctul lui de vedere el isi califica argumentele ca nimeni sa
nu puna mai multa insemnatate in ele decat a intentionat el insusi: el singur foloseste aceasta ca un
argument ad hoc pentru acoperirea capului nu pentru orce, ar fi putut cineva extrage din el.

Pavel concluzioneaza al doilea argument cu o aluzie atat de scurta ca a generat o varietate

considerabila de interpretari: “De aceea este decent pentru o femeie sa exercite autoritate peste
capul ei [nu a avea autoritate “pe” capul ei ca in multe traduceri; vezi Hooker], din cauza
ingerilor”(1Cor.11:10). Ingerii pot fi:

(1).Ingeri care poftesc, ca in multe frecvente interpretari iudaice din Geneza 6:2 (cf si 2Petru 2:4;
Iuda 6; probabil 1Petru 3:19-22) desi Pavel dupa cate se pare dorea a face mai multe acestor ingeri
aici si in alta parte in scrierile lui ii considera ca o amenintare curenta

(2).Ingerii care au fost prezenti pentru partasie, ca martori in textele de la Qumran, care au putut fi
ofensati de incalcarea proprietattii cand cultural insemna disoret pentru onoarea aceleasi familii.

(3).Ingerii care au stapanit tara, dar pe care crestinii ii vor judeca intr-o zi; in aceasta situatie Pavel
avertizeaza femeia la recunoasterea autoritatii lor peste capetele lor dar la folosirea
responsabilitatii (cf 1Cor.6:3). In fiecare situatie interpretarea greaca arata ca Pavel recunoaste
autoritatea femeii peste capul ei; el argumenteaza cu acoperirea ei pentru regulile de comportare
dar argumentul lui nu este mai puternic ca acesta.

In al treilea rand Pavel sustine din natura, ca este din ordinea naturale a lucrurilor (1Cor.11:13-
15).Stoicii in mod normal sustin din natura, si alte scrieri adesea unite cu ei. Pavel poate aici
sustine din greaca curenta si obiceiul roman(alti oameni in zilele lui Pavel si grecii intr-o perioada

4
de inceput purtau parul lung),desi “firea” de obicei insemna ceva tare ca aceasta; sau el poate
sustine ca parul femeii in mod normal devine lung ca al barbatilor.

In final, Pavel foloseste argumentul clasic ca atat primii iudei cat si alti retorici greco-
romani:Acesta este dor modul incare lucrurile sunt facute”(1Cor.11:16) Un grup de filozofi numiti
sceptici, pur si simplu au acceptat argumentele din obicei; multi alti ganditori au acceptat aceasta
ca un argument de sprijin. Cu argumente ca a reletata la toti cititorii lui (aceia au influentat pe
iudei, stoici si poate unele idei sceptice),Pavel concluzioneaza cu un argument relatat la
propunerea lui reala pentru scrierea argumentelor: pentru a evita cearta (cf. Keener 1992,31-47
pentru viitoarele documentatii pentru aceasta sectiune.

Putine elemente sunt clare aici. Una este ca Pavel se ocupa de probleme cu care congregatia lui se
lupta,cuprinde genul problemei din cultura.El deasemenea sustine importanta familiei crestine si
unitaea bisericii,de asemenea din cand in cand aduce argumente pentru decenta imbracamintei la
sustinerea bisericii unificate, el cauta sa convinga femeia care asculta scrisoarea lui citita in
biserica sa pastreze aceste argumente in minte fara sa puna intrebari cu privire la dreptatea ei ,la
imbracamintea ca ea vrea (1Cor.11:10), un strigat indepartat din argumentele puternice in alta
parte in scrisoare (1Cor.4:18-5:5;11:29-34).Poate mai important pentru discutia noastra este ce el
omite:Pavel nicaieri in acest text nu supune femeia, fara chiar sa atinga aceasta problema

PAVEL SI SUPUNEREA SOTIILOR

Desi cateva pasaje pauline se adreseaza supunerii femeii in casa (Efes.5:22-23;Col3:18; 1Tim5:14;
Tit2:4-5) noi vom examina in detaliu celmai lung dintre aceste pasaje, deoarece toate patru se
refera la aceeasi situatie culturala si doua referinte in pastorala pot reflecta situatia sociala descrisa
in testamentele noastre de 1Tim.2:9-15, mai in jos,(ca situatia sociala influenteaza directivele este
clar din simpla comparatie a afirmatiilor din 1Tim.5:14 si Prov.31:10-31).

Situatia sociala:

Inainte sa examinam intentia lui Pavel in Efes.5:22-23.trebuie sa notam ca chiar mai multe
interpretari restrictive ale acestui pasaj il vor descrie pe Pavel nu ca un mai conservativ decat
cultura lui in general. Desi femeia a experimentat o oarecare mobilitate in sus in aceasta perioada
(orce a dorit a un progres peste Atena clasica)si femeia in unele teritorii (orasul Asia romana si
Macedonia) aexperimentat multa libertate decat in alte teritorii,femeia nicaieri nu s9a bucurat de
libertate speciala recunoscuta ca de ziua lor perfecta.

Influenta atitudinii antice masculine fata de femeie adeseori suna suparator in aria moderna .Pentru
unii invatatori iudei primari, femeia a innascut raul.(cf.Sir 42:12-14;m.Abot 2:7);Iosefus a sustinut
ca Legea le poruncea lor subordonare pentru binele lor personal.(Iosefus Ag.Ap.2.24; 200-
201).Filo a protestat ca femeia a inteles putin (Filo Omn.Prob.Lib.117)si lauda o exceptie,
imparateasa Livia, pentru devenirea “intelectuala masculina”! De asemenea Plutar,unul din marii
scriitori progresivi pe subiect propune increzator ca femeia poate invata filozofia de la sotii lor -dar
aceasta opunere se bazeaza pe data ca ei vor continua nebunia daca renunta la planurile lor
personale (Plutar Bride and Groom 48;Mor.145 DE).Astfel conceptiile naturaliste au afectat
tratamentul lor in familiile antice, unde intotdeauna au sustinut puterea. Legea romana a stabilit
autoritateaz comleta peste femeie,copi si robi de conducere masculina familiara,cunoscuta ca
familii paternale. Supunerea tacuta a femei a fost privita ca un mare test de virtuti a ei peste tot
imperiul greco-roman antic(e.g.Sir 26:14-16; 30:19; casatoria greaca limiteaza) .

5
Poate datorita inmultirii de pruncucidere feminina (acest detaliu este dezbatut ) atunci se pare ca a
fost o lipsa de femei in societaea greaca, si casatoria cu barbati in deceniul patru,pentru baieti in
vremea lor timpurie si la jumatatea adolescentei a fost un principiu practic. Pana in deceniul patru.
barbatii in mod normal au avut relatii cu robii, prostituatele sau altii.(vezi Homosexualitatea), cand
barbatii in Atena clasica s-au casatorit, multi si-au gasit sotii(exact la intrarea in pubertate) fara
preocupari intelectuale decat prostituatele. In timp situatia nu a fost atat de intunecata in tot
imperiul zilelor lui Pavel si mormantul inscritiilor marturisesc la o abundenta de dragoste
adevarata intre soti si sotii; chiar structura societatii antice a luptat impotriva sotilor care inteleg
sotiile lor ca potential egali.

Din timpul lui Aristotel in realitate a fost obisnuit pentru filozofii morali sa sfatuiasca cititorii lor
masculini cum sa guverneze sotiile si alti membrii ai familiei serioase. Aceste instructiuni au venit
sa fie cunoscute ca :”codurile familiare”(Sau in germana lor titlul frecvent in literatura scolastica
Haustafeln). Aristotel si multi moralisti ulterior au clasificat trei categorii principale suboordonate
la capul de familie masculina ca:1 sotiile, 2.copii.3 robii.(Aristotel Pol.1.2.1,1253b) desi el a
recunoscut ca ca caracterul suboordonarii lor difera (copii masculini de exemplu necesita mai
putina suboordonare ca si cand devin batrani;cf Aristotel Pol. 1.5.12,1260b), el sustine ca
suboordonarea lor a fost o problema a naturii lor, nu numai de cultura (o femeie, Aristotel
Pol.1.2.12,1254b).Unele teme morale au apelat la romani, a caror cultura a accentuat datoria si
ordinea si care au fost neincrezatori la orce eventuale amenintari la ordinea lor sociala (e.g. cultul
diversioniat din societate al lui Dionisus in al doilea sec.d. Cr.)

Intre primul si inceputul sec.al II-lea multi romani aristocrati (e.g.Petronius, Juvernal) au gasit
cauza la discreditarea grupurilor religioase din Est,in special unde aceste grupuri au convertit
femei romane si au rasturnat evaluarile traditionale romane. In primul sec.scandalurile majore cu
privire la femeia inselata de iudei si de adeptii lui Isis in Roma au dus la represali severe din partea
guvernului (Tacitus Ann.2.85;Iosefus Ant.18.3.4. 64-80). A dovedi ca ei nu au fost subversivi la
familia traditionala romana dupa toate evaluarile, au suspectat grupuri adesea si-au produs lor
seturi de “coduri familiare”modelate dupa acei filozofi morali:instructiuni ca si cum fiecare cap de
familie ar fi trebuit stapaneasca sotia lui, copii si robii.(Iosefus Ag.Ap.2.25-31 201-17;vezi Balch
pentru un tratament complet a codurilor familiare de la Aristotel prin Iosefus).

Efeseni 5:22-33.

Uni exegeti au sustinut ca initial Pavel (cum a exprimat in Rom.16:3-15; FiI.4;2-3) a pastrat
spiritul lui Isus de egalitarism, dar a II-a si a III-a generatie de ucenici ai lui (exprimat in
Col.,Efes,si respectiv pastorale )au suboordonat rolurile femeii de fixare a standardelor culturii lor.
Din cand in cand anume o parere a fost o dovada de sustinere, a ramas la doua ipoteze ce solicita
proba: prima ca ulterior scrierile canonice pauline nu sunt adevarate; si a doua o interpretare
speciala a acestor scrisori ulterioare. Problema autenticitatii acestor scrisori este examinata in alta
parte in acest volum (vezi Canonul).Problema de intelegere a lor este examinata aici. Textul din
Efeseni efectiv nu sustine argumentul ca scriitorul a devenit mai sovinist decat scrisorile primare
ale lui Pavel.

Presupunerea ca Efeseni este scrisa de Pavel, este scrisa de un prizonier in Roma complet constient
de conceptiile romane dinspre “culturile estice”ca adorare a lui Isis si Dionisis, plus iudaismul atat
in formele crestine cat si necrestine (ce noi zilnic numim crestinism si respectiv iudaism). Pavel
este de asemenea pe deplin constient ca ostracismul social al iudeilor si crestinilor adesea a
recunoscut ca ar fi devenit mult mai rau daca rezultatul experientei lui personale ar fi pus un
precedent negativ pentru crestinii din alte parti (cf.Fil.1:7, adresat la enoriasi ca cuprinde anumiti
cetateni romani asemeni lui insusi.). Ca reprezentanti ai altor grupuri religioase suspectate in

6
Imperiul Roman, Pavel a avut o buna intelepciune strategica la sprijinirea evaluarii a familiei
traditionale romane.

La prima parere poate parea ca Pavel a facut exact aceasta. Fiind data situatia sociala este cu greu
surprins ca Pavel prezinta codurile familiare in intimitatea lor in trei categorii principale: relatiile
dintre sotii si soti, copii si tati si robi si stapani. Dar dimpotriva la astepterea noastra Pavel
adapteaza o importanta lista. Da, sotiile, copii, si robii sunt supusi si astfel reduce la tacere
obiectiile culturale la Evanghelie (Supunerea aici este ”pentru Numele Domnului”Efeseni
5:21;6:5-8). Dar pentru Pavel cu adevarat un crestin etic compatibil cu invatatura lui Isus si
exemplul slujitorului umil face fara seaman aceasta:capul familiei barbatesti este asemenea
supunerii .Ca Pavel solicita paternitatea familiilor este implicat un numar de cai si distinctii intre
sotia lui si mai obisnuite porunci vechi ca guvernarea capului familiei trebuia sa fi fost clara la
cititorii vechi.

Mai intai Pavel incepe aceasta structura de trei parti intr-un mod foarte neobisnuit.Culmea
indemnurilor lui descriu o viata spirituala plina (Efes.5:18-21).Pavel cheama pe toti credinciosii la
supunere unii altora.(Efes.5:21).Este adevarat ca urmatorul context descrie diferite moduri de
supunere comform deosebirii rolurilor societatii; dar tocmai ideea de””supunere reciproca” a
exagerat frecvent sensul termenului “supunere”:copii de familia au fost oricand chemati sa fie
sensibili la sotiile, copii si robii lor, dar ei nu au fost niciodata deosebiti la supunerea lor
insisi.Pavel vede acelasi fel de supunere reciproca la acoperirea robului si relatia de stapanire este
clara din indemnurile lui in Efes.6:9; dupa ceexplica cum si pentru ce robii trebuie sa se supuna
(Efes.6:5-8), el cheama pe stapani ca sa “le faca aceleasi lucruri si lor “, o idee care, daca insista
intocmai trece virtual dincolo de tot ce au scris scriitorii antici.

In al doilea rand datoriile sunt listate ca datorii reciproce. In timp ce multe coduri familiare s-au
adresat simplu capului de familie intruindu-l cum sa guverneze peste ceilalti membri ai familiei
lui.Pavel in primul rand se adreseaza sotiilor, copiilor sirobilor.Departe de instruirea familiei
paternale cum sa guverneze sotia lui, copii si robii, el omite orce dispozitie de stapanire si simplu il
cheama la a-si iubi sotia lui( fara indoiala un obicei frecvent dar rareori prescris), sa fie stapanit in
disciplinarea copiilor lui si la atentia robilor ca egali inaintea lui Dumnezeu. Acesta este un limbaj
aspru al codului familiar obisnuit,desi unii filozofi antici de asemenea au sfatuit moderatia si
tratamentul drept al supunerii.Sotia,copii si robii sunt de obicei supusi lor insisi de buna voie.

In al treilea rand Pavel nu descrie datoriile ca sunt legate de supunere. Un cititor vechi a putut
asadar sa fi fost tentat sa citeasca supunerea sotiei ca orce inteles care a putut insemna in aceea
cultura care ca si noi am cunoscut mai ales, implica considerabil mai mult suboordonarea decat
interpretarile crestine moderne vor cere la femeie zilnic.(Aplicarea textului in acest mod ar
intoarce femeia la fiinta capabila rara la a frecventa colegiul, la a refuza avantajele ei de votare.)
Totusi Pavel face definirea continutului de supunere al sotiei, in loc strategic: la incheierea sumara
a sfaturilor lui la cuplurile casatorite.Sotia este sa “respecte “ (j o b e m a i ,Efes.5:33).sotul
ei .Desi termenul de obicei s-a tradus “supunere”(u p o t a s v )a putut fi folosit in sensul slab de
“respect”, codurile familiare au cerut indepartarea mai mult de sotii decat respectul
simplu .Parerealui Pavel despre supunerea femeii chiar in aceasta situatie sociala nu a putut fi mai
departe decat este ea.

In final supunerea sotiei la sotul ei este o paralela directa la supunerea robilor sau stapanilor ei.In
ambele cazuri o supunere ca “in Cristos” care este comparat cu un stapan al robilor nu mai mic
decat cu un sot al sotiei. Multi interpretatori recunosc astazi ca Efes.6:5-9 nu se adreseaza
institutiei de robie; el da simplu sfaturi la robi in situatia lor.Ca unii filozofi stoici Pavel a putut
recomanda siguranta unei libertati unde a fost posibila (1Cor.7:21-22).Ca filozofi rari pe care
Aristotel i-a pedepsit aspru pentru sugestia ca robia a fost impotriva naturii si de aceea

7
incorecta ,Pavel clarifica privitor la suboordonarea umana ca anormala(Efes.6:9).In timp ce V.T.a
poruncit supunerea copiilor la instructiunile parintesti morale(Deut.21:18-21),V.T.nicaieri nu
porunceste supunerea sotiilor si a robilor (desi ei in mod regulat in roluri suboordonate cultural, pe
care Dumnezeu din cand in cand le-a contravenit) Pavel cheama pe sotiile si robii din cultura lui la
supunere in orce sens, dar el in consecinta nu accepta doctrinele de casatorie patriarhala si robie,
ambele sunt parte a autoritatii familiei peternale si codurilor familiare se adreseaza el aici.

Indicatiile lui Pavel la sotii si robi sunt limitate la sotiile si robii suboordonati cultural la capul
familiei masculine a fost de obicei notat.(eg Martin 206-31;Giles,43). Obiectia ca Pavel a putut
respinge doctrina de sclavie, dar evident ar sustine doctrina casatoriei (Knight,21-25)cere simplu o
intrebare reala. Nu este doctrina casatoriei insasi , dar doctrina casatoriei patriarhale ca Pavel se
adreseaza aici ; ca a fost cum a parut in codurile familiare.Pavel in alta parte cheama pe credinciosi
in imprejurari normale la supunere fata de toti cei ce sunt in aoutoritate( romani 13:1-7; vezi Civil
Autorities)ca si Petru ( 1Petru 2:13-17) dar aceasta nu inseamna ca el considera structurile
autoritatii particulare (e.g.Domnia)ca necesara pentru toate culturile .Pentru ca instructiunile
specifice ale lui Pavel adreseaza doctrine in timp ce ele au existat in zilele lui Pavel, interpretarile
lui Pavel care nu insista pe reinstituirea sclaviei sau pe monarhie ni trebuie sa insiste pe casatoriile
patriarhale care supun sotiile, oricare ,Intr-adevar, definitia slaba a lui Pavel a dat supunerii sotiei
ca “respect “ (Efes.5:33;vezi deasupra )a parut ca Pavel sprijina supunerea ei in singurul mod
limitat tocmai pentru propria lui situatie sociala.

PAVEL SI LUCRAREA FEMEII

Pasaje in care Pavel accepta lucrarea femeii.

Desi unele femei grece si romane devin filozoafe inalta educatie in retorica si filozofie a fost de
obicei rezervat pentru barabati. In societatea in care cei mai multi oameni au fost analfabeti
functionali (in special taranimea rurala, estimata la aproape 90 de procente din populatia
Imperiului )invatand roluri naturale, ar cadea ce cei care pot citi si vorbi bine. Aproape toate
sursele noastre iudaice propun ca aceste roluri au fost cu exceptii rare limitate la barbati.

Desi inscriptiile din sinagogile vechi arata ca femeia a ocupat un rol proeminent in unele sinagogi
(vezi Brooten), aceleasi inscriptii indica ca au fost cam exceptii decat norme.Sursele noastre arata
ca multi barbati iudei ,ca Filon, Iosefus, mult mai tarziu rabinii, au reflectat pagube multe pe
intinsa cultura greco-romana.Iosefus(Ant.4.8.15 219) si rabinii in multe cazuri au indepartat
loialitatea marturiei femei si cu eventuale exceptii a lui Beruria, sotia lui R.Meir si femeia adepta a
lui Isus (Marcu 15:40-41,Luca 8:1-3;10:38-42), femeia nu parea niciodata a fi corespunzatoare
rolului sau statutelor de profesori sau ucenicii lor.( vezi Swelder). Desi rolurile femeii au variat de
la regiune la regiune, sigur pasajele pauline au fost clar ca el a fost intre cei mai progresivi si nu
intre cei mai cauvinistici, scriitori ai zilelor lui.

In scurta scrisoare de recomandare la concluzia din Romani, Pavel incredinteaza spre pastrare
purtatorului,scrisoarea lui pe care romanii se pot increde in motivarea lor (Rom.16:1-2). Fivi este
“slujitoare”in biserica din Chencrea, un oras port din Corint. Termenul se poate referi la
“diacon”(d i a k o n o V ), aparent o persoana cu responsabilitati administrative in biserica
primara, dar care in scrisorile lui Pavel de obicei se refera la o lucrare a Cuvantului lui Dumnezeu,
asa ca el insusi. El de asemenea o numeste o “persoana care da ajutor” (p r o s t a s i V ) multora
un termen care in mod normal s-a referit in trecut la la patroni, una in care a fost femeia. Ca patron
ea va poseda locuinta in care biserica se intalnea si detinea pozitia de onoare (vezi mai departe
Keener 1992, 237-40)

8
In urmatorul salut a lui Pavel (Rom.16:3-16) el listeaza de doua ori ca multi barbati si femeia, dar
lauda mai mult de doua ori atat multe femei cat si barbati(vezi Cowerkers,Pavel si lui). Aceasta
poate indica sensibilitatea lui la opozitia femeii fara indoiala, infruntata pentru lucrarea lor in unele
grupuri. Intre multe lucratoare importante listate de el este Prisca (o forma diminutiva de la Priscila
) posibil mentionata inaintea sotului ei, Aquila datorita inltului ei statut social (Rom.16:3-4).Luca
deasemenea o prezinta ca o lucratoare cu sotul ei, alaturata cu el in intruirea altor lucratori,
Apolo(Fapte18:26)

Pavel deasemenea listeaza doua conapostoli (acesta este cel mai natural mod de a explica
“remarcabil intre apostoli” de la Pavel nicaieri de altfel nu mai apare a fi trimis de “apostoli”),
Andronic si Iunia. “Iunia”insasi este un nume feminin clar dar scriitorii au inclinat a se indoi ca
Pvel a putut atribui la o femeie apostol,a propus ca aceasta este o contractie pentru masculinul
“Iunias”.dar aceasta contractie nu are loc in inscriptiile noastre din Roma si este d prin orce
socoteala cu desavarsire rar comparat la frecventul nume feminin. Propunerea ramane pe
prezumtia ca o femeie nu putea fi un apostol, oarecum decat pe orce evidenta intrinseca in textul
insusi

In alte scrisori Pavel se refera la lucrarea a doua femei in Filipi, care asemenea multor barbati
conlucratori lui a impartit in munca pentru Evanghelie acolo(Fil.4:2-3).Macedonia a fost una din
regiunile in care femeia a fost mult mai corespunzatoare rolului religios proeminent. (Avramson)si
aceasta poate a facut usoara pentru colegele femei ale lui Pavel la insusirea pozitiei
proeminente(cf. Deasemenea Fapte16:14-15).

Pavel care considera profetii singurii secunzi la apostoli (1Cor.12:28)isi insuseste existenta
profetilor si revendica singur ca ei,ca alta femei in congregatie, acopera capul lor (1Cor.11:5). In
aceasta el urmeaza traditia V.T.(unde femeia investita in slujba de profet este mai inferioara decat
barbatii, dar totusi puteau sa-si asume pozitii proeminente si de autoritate eg.Ex.15:20; Jud.4:4;
2Regi22:13-14)si alte elemente ale crestinilor primari(Fapte2:17-18;21:9)

Aceste pasaje numai stabileste Pavel intre multi scriitori progresivi din cultura lui, dar alte pasaje
trebuie sa fie examinate inaint de a putea determina cum el a fost progresiv. Aceste pasaje care au
starnit mari controverse.

Pasaje in care Pavel pare sa restranga lucrarea femeii

Desi amandoua urmatoarele pasaje au fost supuse la gatirea invalmaseli de interpretari nici una
dintre ele nu este tinuta universal paulina. Nu numai paternitatea lui 1Timotei dar deasemenea ca a
lui 1Corinteni 14:34-35 a fost ceruta in intrebare. Pe baza unor (putin admise) evidente textuale
unii critici textuali proeminenti au denigrat ca al doilea pasaj este de fapt pauli, cred ca a fost
inserat in schimb de mana a doua.(Fee 699-705). Desi aceasta pozitie este posibila, pasajul poate fi
explicat ca o abatere paulina pe un aspect specific al ordinii bisericii relevante la biserica din
Corint.(vezi Biserica ordinara si Guvernamentala)

Unii au sustinut in schimb ca Pavel aici citeaza pozitia corintenilor (1Cor14:34-35)in care el apoi
respinge (1Cor.14:36); dar 1Cor.14:36 nu citeaza in mod natural ca o refulatie la 1Cor.14:34-35.
Altii au sugerat ca serviciile bisericii erau separate categoriei genurilor asemeni sinagogilor, asa
interpreteaza unii comunicatia intre sexe diversioniste, dar aceasta parere este respinsa atat de
arhitectura sinagogilor din aceasta perioada(Brooten)cat si de locuintele in care biserica din Corint
se intalnea. Alti invatati examinand contextul au sustinut ca Pavel destineaza femeia din Corint
abuzand de darurile Duhului sau o problema cu judecarea profetica. Desi atat aceste pot fi
sustinute din context,atat scriitori antici in general cat si Pavel in particular au fost favoritii

9
digresiunii si 1Cor.14:34-35 poate reprezenta simplu o digresiune referitoare la sursa specifica a
ordinii bisericii, precis din alte materii a ordinii bisericii in context.

Mult mai acceptabila este parerea ca Pavel restrange numai genul de vorbire directa adresata in
aceste versete:solicita intrebari (Giles,56). A fost frecvent in lumea veche de a afla prin
intreruperea profesorilor su intrebari, dar a fost considerat nepoliticos daca intrebarile exprimate
ignorau subiectele.(vezi Plutar, Pe lecturi).De atunci femeia a fost in mod normal in mare masura
mult mai putin educata decat barbatul, Pavel propune o solutie de scurta durata si o solutie de
lunga duratala problema. Solutia de scurta durata a lui este ca femeia a trebuit sa inceteze a solicita
intrebari care dezbina, solutia pe termen lung este ca ele au trebuit sa fie educate, primesc
meditatie particulara de la sotii lorMajoritatea sotilor in perioada au fost neincrezatori cu privire la
potentialul intelectual al sotiilor lor,dar Pavel a fost intre cei mai progresivi scriitori ai vremi vechi
pe subiect. Solutia de lunga durata a lui Pavel afirma abilitatea femeii de a studia si plasarea lor pe
picior de egalitate cu barbatii (vezi mrea plinatate Keener1992,80-85)

Indiferent care reconstructie o accepta doua chestiuni sunt clare. Prima, Pavel sincer, nu o reduce
total la tacere pe femeie, de la inceput in aceeasi scrisoare el le solicita la rugaciune si profetie
publica tot timpul cu barbatii(1Cor.11:4-5), el astfel trebuie sa ceara numai reducerea la tacere a
formei specifice de vorbire. Adoua, acolo nu este nimic in context care sa sprijine ideea ca Pavel se
refera aici la invatarea femeii din Biblie. Singurul pasaj in toata Biblia care poate fi adus direct
insprijinul acestei pozitii este 1Tim.2:11-14.

In 1Tim.2:8-15 Pavel (pe autoritateade sriitor, vezi scrisorile pastorale ) aparent adreseaza
propunerea decenta a barbatilor si femeilor in rugaciune. Pavel mai intai se adreseaza barbatilor in
bisericile din Efes, care sunt aparent implicate in conflictul nepotrivit pentru partasia cu
Dumnezeu(1Tim.2:8). Deci in multe pasaje mai lungi el se intoarce la problemele cu femeia
inferioara economic randuie in rasarit adeseori acoperirea capului lor, dar congregatiile urbane din
Efes va avea cuprinse femei cu un inalt ststut social ridicat, care va etala statutul ;or prin modirile
lor inflorite impodobind parul lor. Pentru femeia saraca din congregatie, garderoba femeii bogate a
reprezentat atat prefacatorie cat si o eventuala ispita astfel ca Pavel hotareste impotriva
imprumutarii limbajului comunintre moralistii zilelor lui.(1Tim.2:9-10; Scoler, 3-
6;Keener1992,103-7)

Dupa ce cheama pe femei in congregatie pentru a se impodobi cum se cuvine, el le interzice “a

invata intr-un mod in care se ia autoritatea”, (se citeste “a invata “ “d i d a s k o si “a obtine
autoritatea”a u t e n t e w , impreuna cum au facut multi exegeti, desi ele au putut fi citite
deasemenea ca interziceri separate). Intelesul corect al termenului grec rar folosit aici pentru “a
obtine autoritatea “ a fost anchetat. Unii exegeti propun ca in mod normal se refera simplu “are
autoritae” si ca astfel pasajul exclude femeile de la exercitarea si autotitatea in biserica la toate.
Alti exegeti au dovedit ca este adesea folosit mult mai puternic decat ca in aceasta perioada si
poate insemna “a ocupa autoritatea”:pa aceasta citire, Pavel doar interzice femeile la puterea
pentru autoritatea tirana, in acelasi mod in care el va avea interzis la barbati.Totusi alti exegeti au
apelat la alte exemple in care rangul semantic al termenului a dovedit pentru intelesuri ca:a teroriza
in mod ucigas” sau “a se proclama originator.”Dupa vreo doua sec.Gnosticii au vazut-o pe Eva ca
originatoare a omului; 1Tim. A putut respinge mitul gnostic (Koeger sustine aceasta situatie cu
eruditie impresoinanta si chiar sustine ca partea acestor pasaje mentioneaza o sursa gnostica in
ordinul de respingere).Acesta situatie lucreaza cum trebuie daca 1Tim.este scris de alt scriitor in
numele lui Pavel in al doilea sec.( in care multi exegeti cred ca desi nu si Kroeger); daca a fost
scris de Pavel sau secretarul lui,termenul probabil inseamna a “avea autoritate sau (mult mai
posibil)”a ocupa autoritate”

10
Situatia sociala a scrisorii poate reprezenta in plus o baza rodnica pentru rezolvarea intelesului
textului decat posibilitatile lexicale clare,atat Pavel cat si cititorii lui isi asuma aceasta situatie cand
citesc textul, si situatia in care a solicitat raspunsul lui Pavel este deocamdata partea sensului
intentionat. Indiciile din text indica urmatoarea situatie :barbatii invatatori falsi (1Tim.1:20;
2Tim.2:17) au introdus erezii periculoase in biserica din Efes (1Tim.1:4-7;6:3-5) adesea incep prin
a castiga acces la femei, pe care in mod normal au dificile la atingere datorita marii lor limitari la
sfera familiala(1Tim.3:6-7). Pentru ca femeile nu au fost linistite cum trebuie au invatat din
Scripturi (vezi deasupra) ele au fost mai influentabile la invataturi false si pot furniza retea
completa prin care invataturile false pot distruge alte case (1Tim5:13;cf 1Tim.3:11) Dand societatii
romane perceptia crestinilor ca un cult subversiv, invata fals ca strategiile lui Pavel au subminat
pentru marturia publica a bisericii (vezi deasupra pe Efes.5-6, nu poate fi permise(cf 1Tim3:2,7;
10; 5:7,10,14,6:1;Tit1:6; 2:1-5,8,10;cfPadgett,52;Keener1991,85-87,Verner )

Deoarece femeile au fost inculte si astfel influentabile in special la greseala sau din cauza ocuparii
autoritatii lor au stricat marturia bisericii in situatia sociala incordata sau (mult mai probanil )
ambele in situatia specifica adresarea lui Pavel invita rspunsul lui specific .Pavel iarasi aduce o
solutie de scurta durata si o solutie de lunga durata. Solutia de scurta durata este :ele nu au trebuit
sa obtina pozitii de conducere ca invatatori in biserica; Solutia de lunga durata este:lasa-le sa
invete. Iarasi Pavel afirma abilitatea lor la invatarea si el propune educarea lor ca o solutie de lunga
durata la problema curenta. Ca ele ar studia “tacut si supus “ pot iarasi sa reflecte marturia lor in
societate. Acestea au fost caracteristici normale asteptate de la femei, dar a trebuit sa fie punctat
limpede ca aceasta a fost calea prin care toti novici au necesitata invatarea. si de asemenea
caracterizari de purtare ceruta de biserica intreaga (1Tim.2:2) Pavel adreseaza acesta sfaturi mai
degraba la femei decat la barbati este ca determinata de situatia sociala ca avrtizarea lui la barbati
la incetarea dezbaterii 1Tim.2:8.el cu greu doreste femeia la discutie dar se adreseaza numai
acelora implicandu-le in probleme .Aceasta solutie a putut fi asa de evidenta ca a reda discutia
inutila, exceptie pentru lamurirea argumentului lui Pavel in care el apare la predicat avertizarile lui
la femei pe rolurile lui Adam si Eva(1Tim.2:13-14).Ce trebuie intrebat este daca Pavel aduce
aceste exemple ca baza pentru punctul lui ori numai ca un argument ad hoc de sustinere .
Argumentul lui din ordinea creatiei nu este mai simplu aici (1Tim 2:13) decat a fost cand in
1Cor.11:7-9; el foloseste sensul ca femeile pot folosi acoperirea capului .Argumentul lui din
inselaciunea Evei este mult mai sa fie ad hoc. Daca el sustine ca inselaciunea Evei interzice toate
femeile de la a invata, el sustine ca toate femeile ca Eva sunt mult mai usor de inselat decat toti
barbatii, daca inselarea nu se aplica la toate femeile nimeni nu poate interzice invatarea lor. Este
foarte probabil ca Pavel in schimb foloseste pe Eva la a explica situatia grea a femeilor in special
el se adreseaza in Efes.care sunt usor inselate din cauzas ca ele sunt nepregatite. Pavel in alta parte
foloseste pe Eva pentru cineva care este inselata nu adevaratele femei(2Cor.11:3).In final este
posibil ca 1Tim 2:15 este destinat la calificrea versetelor precedente, titusi atunci este
considerabila dezbaterea pe inteles (salvarea vine prin nasterea din Maria ,poate ca Eva cea noua
prin propunerea femeii la rolurile traditionale ca suportarea nasterii ,sau simplu o femeie a adus
prin nastere siguranta, provoaca nenorocirea din Eden).

Alte pasaje in care Pavel in mod clar demonsreaza aprobarea pentru lucrare a femeilor. Cuvantul
lui Dumnezeu indica ca 1Tim.2:9-15(daca ,ca si noi presupunem aici, este cu adevarat paulina ) nu
poate interzice lucrarea femeilor in toate situatiile dar este limitata la situatia din Efes si poate
oricare alte congregatii se confrunta cu crize similarein aceasta perioada a istoriei bisericii.Textele
pauline care se adreseaza rolului femeii atat in biserica cat si acasa propune ca Pavel sa fi fost
plasat intre cei mai progresivi scriitori din vremea veche.

11