Protocol Medical Afectiuni Produse Prin Deficit Iodat

SPITALUL CLINIC JUDETEAN DE URGENTA COD: PMED- ENDO-03
"SF. APOSTOL ANDREI"

GALATI, STR. BRAILEI NR. 177, TEL/FAX 0236.461000
Web : spitalulurgentagalati.ro, www.sanatategalati.ro
E-mail : secretariat@spitalulurgentagalati.ro Ediție:2 Revizie:1
Protocol medical – conform ordin Nr.600/2018 din 20 aprilie 2018
AFECȚIUNI PRODUSE PRIN DEFICIT IODAT(IDD) Data: 10.01.2020
Aprobat
MANAGER:
EC. DOBREA VALENTINA ALINA
AFECȚIUNI PRODUSE PRIN DEFICIT IODAT (IDD)

cod: PMED- Endrocrinologie - 03
Editia: 2
Revizia: 1
Data: 10.01.2020
Avizat Președinte Comisia de monitorizare:

DIRECTOR MEDICAL
CONF.UNIV. DR.ROMILA AURELIA
x Copie controlată Copie necontrolată

Ex. nr.
Drept de proprietate:
Acest document este proprietatea intelectuala a SPITALULUI CLINIC JUDETEAN DE URGENTA “SF. APOSTOL
ANDREI” GALATI cu drept de folosinta. Orice utilizare sau multiplicare, partiala sau totala, fara acordul scris al
titularului este interzisa, cu exclusivitate pe teritoriul Romaniei, conform legii.
Editia: 2 Revizia: 1 Pag. 1 din 22

Verificat: Șef Compartiment Endocrinologie Intocmit : Medic primar Endocrinologie
Dr. Huțanu Marius Dan Dr. Ciolac Mihaela
CUPRINS
Numărul Denumirea componenței din cadrul Pagina

componenței în procedurii formalizate
cadrul procedurii
formalizate
Pagina de gardă Responsabilii cu elaborarea, verificarea, 1
avizarea şi aprobarea ediţiei sau, după caz, a
reviziei din cadrul ediției din cadrul
procedurii formalizate.
1 Cuprins 2
2 Scopul procedurii formalizate 3
3 Domeniul de aplicare a procedurii 3
formalizate
4 Documentele de referință(reglementări) 3
aplicabile activității procedurate
5 Definiții și abrevierii ale termenilor utilizați 5
în procedura operațională
6 Descrierea activității sau procesului 6
7 Responsabilități 11
8 Formular de evidență a modificărilor 12
9 Formular de analiză a procedurii 13
10 Formular de distribuire/difuzare 16
11 Anexe, formulare și diagramă proces 18
2. SCOPUL PROCEDURII
Protocolul medical reglementează modul pacientului în care se realizează consultul, investigația

pacientului în funcție de necesitățile acestuia, interpretarea rezultatelor și stabilirea diagnosticului
asigurării calității actului medical de către personalul Spitalului Clinic Județean Sf. Apostol
Andrei Galați.
Indicatorii de evaluare a eficienței și eficacității:

 Număr de pacienți cu afecțiuni produse prin deficit iodat/număr total pacienți.
 Starea pacienților cu afecțiuni produse prin deficit iodat la externare.
3. DOMENIU DE APLICARE.
Procedura se aplică de către întregul personal de la Spitalul Clinic Județean de Urgență Sf. Apostol
Andrei Galați
Personalul medical respectă etica și deontologia profesională acționând întotdeauna în interesul
pacientului.
4. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ
4.1.Reglementări internaţionale:
Standard SR EN ISO 9001:2015 – Sisteme de management al calității. Cerințe.
Standard SR 13508:2006 – Linii directoare pentru implementarea unui sistem al calităţii în instituții de
sănătate.
Standard SR EN 15224: 2013- Servicii de îngrijire a sănătății. Sisteme de management al calității.
Cerințe de bază EN ISO 9001:2008.
4.2. Legislație primară

Legea nr.95:2006 privind reforma în domeniu sănătății, cu modificările și completările ulterioare.
Ordonanța de urgență nr. 69/2009 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma
în domeniul sănătății.
Legea drepturilor pacientului – Legea 46: 2003, cu modificările și completările ulterioare
Codul de deontologie medicală al Colegiului Medicilor din România din 04.11.2016
4.3. Legislație secundară
4.4. Legislație terțiară
Normele de aplicare a Legii drepturilor pacientului nr. 46/2003, din 12.12.2016

Ordinul nr. 1782/2006 privind înregistrarea și raportarea statistică a pacienților care primesc servicii
medicale în regim de spitalizare continuă și spitalizare de zi.
Ordinul nr. 1503/1009/2013 pentru modificarea și completarea Ordinului ministrului sănătății publice și
al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 1.782/576/2006 privind înregistrarea și
raportarea statistică a pacienților care primesc servicii medicale în regim de spitalizare continuă și
spitalizare de zi.
Ordinul nr. 840/2018 privind aprobarea regulilor de confirmare din punctul de vedere al datelor clinice
și medicale la nivel de pacient pentru cazurile spitalizate în regim de spitalizare continuă și de zi,
precum și a metodologiei de evaluare a cazurilor neconfirmate din punctul de vedere al datelor clinice și
medicale pentru care se solicită reconfirmarea
Ordinul nr. 397/836/2018 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare în anul 2018 a Hotărârii
Guvernului nr. 140/2018 pentru aprobarea pachetelor de servicii și a Contractului-cadru care
reglementează condițiile acordării asistenței medicale, a medicamentelor și a dispozitivelor medicale în
cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2018-2019
Ordinul nr. 1091/2006 privind aprobarea protocoalelor de transfer interclinic al pacientului critic.
Ordinul nr. 443/2019 privind protocolul național de triaj al pacienților din structurile de primiri urgențe
4.4. Alte documente, inclusiv reglementări interne ale entităţii publice
Regulamentul intern al Spitalului Clinic Județean de Urgență Sf.Apostol Andrei Galați.

Regulamentul de organizare și funcționare al Spitalului Clinic Județean de Urgență Sf.Apostol Andrei
Galați.
Fişe post;
5. DEFINIŢII ŞI ABREVIERI
5.1. Definiţii:

Nr. Termenul Definiţia şi/sau, dacă este cazul, actul care defineşte termenul
crt.
1. Obținerea acordului pacientului și/sau aparținătorului legal în
Acord informat cunoștința de cauză, privind serviciile medicale specifice
necesare.
2. aplicarea tuturor măsurilor profilactice, curative și recuperatorii
Asistentă medicală
pentru asigurarea stării de sănătate
3. aplicarea tuturor măsurilor profilactice, curative și recuperatorii
Intervenție medicală
pentru asigurarea stării de sănătate.
4. furnizarea îngrijirilor de sănătate cuprinzătoare, de prim
Asistență medicală primară contact, indiferent de natura preblemei de sănătate, în contextul
unei relații continue, în prezența bolii sau în absența acesteia.
5. totalitatea serviciilor medicale acordate în condiții ritice care
Asistența medicală de urgență
pun în pericol viața pacientului.
6. Asistența medicală de furnizarea de servicii medicale clinice și paraclinice în regim
specialitate ambulatoriu
7. încuviințare, aprobare, sentiment, adeziune nesilită, de bunavoie
pentru servciile medicale pentru care prevede consimțămînt
expres al pacientului, la efectuarea actului medical respectiv,
pentru toți pacienții Spitalului, astfel:
 investigațiile necesare diagnosticului pozitiv, diferențial,
etiopatologic ala afecțiunii, al eventualelor complicații
precum și comorbiditățile asociate.
Consimțământ  tratamentul medicamentos, chirurgical, anestezic,
administrarea de sânge și produse derivate și orice tehnici
sau manevre terapeutice necesare tratării diagnosticului,
complicațiilor și/sau comorbidităților
 recoltare de probe biologice pentru test HIV/SIDA, cu
respectarea confidențialității asupra procedurii.
 participarea voluntară la procesul educațional, studii clinice,
alte forme de cercetare medicală
8. Ghidarea personalului medical al spitalului în înregistarea
datelor clinice la nivel de pacient și asigurarea pe perioada
F.O.C.G. spitalizării și după externarea acestuia că sunt conținute toate
informațiile medicale dobândite de pacient pe perioada
internării.
9. Persoană care beneficiază de îngrijire medicală preventivă,
Pacient
curativă și paleativă.
5.2 Abrevieri.
SR= standard român ISO= International Organization for Standardization (Organizatia Internationala
pentru Standardizare).
C.I.M – Control intern managerial.

CM - Comisia de monitorizare
PC – Preşedintele Comisiei
SMCSM –Serviciul de Management al Calității Serviciilor Medicale
6. DESCRIEREA PROCEDURII.
6.1. Generalități.
DEFINIŢIE. IMPORTANŢA PROBLEMEI
Afecţiunile produse prin deficit iodat (IDD) includ totalitatea efectelor carenţei iodate asupra
proceselor de creştere şi diferenţiere la populaţia expusă ce pot fi prevenite asigurând acesteia un aport
normal de iod.
IDD continuă să rămână la începutul secolului XXI cea mai frecventă cauză de retard mental
evitabil, afectând pe plan mondial circa 1,5 miliarde de locuitori din 130 de ţări. Numai 10% din efectele
deficitului iodat sunt vizibile: guşa şi cretinismul endemic . Cel puţin 90% dintre consecinţele carenţei
iodate rămân larvate, cea mai importantă fiind afectarea cerebrală cu diverse grade de severitate.
Guşa endemică există în diferite forme în zonele cu deficit geoclimatic de Iod. Repartiţia pe sexe
F/B pentru guşile cu eutiroidie este de aproximativ 5:1.
Carenţa iodată (aport iodat sub 50μg/zi) constituie cea mai frecventă cauză a guşilor cu
eutiroidie. Când aportul scade sub 25μg/zi, hipotiroidismul congenital (HC) este frecvent. În condiţiile
unui deficit iodat sever (aport <20μg/zi) apare cretinismul endemic (1). Guşă este endemică când peste
5% dintre elevii de 6-12 ani dintr-o comunitate au volum tiroidian mărit clinic si ultrasonografic.
Studiul populaţional din anul 2001 din România arată că prevalenţa guşii la elevii de 6-16 ani se
situa între 6,4-31,8%.
6.2. Documente utilizate:

6.2.1. Lista documentelor
FOCG
Planul de îngrijiri
6.2.2. Conținutul și rolul documentelor. Documentele utilizate în cadrul Spitalului Clinic Județean de
Urgență Sf. Apostol Andrei Galați sunt necesare pentru desfăşurarea activității.
6.3 Resurse utilizate
6.3.1.Resurse materiale: calculatoare, rețea, acces la baza de date, birotică (dosare, hârtie xerox, pixuri,
capsator, perforator);
6.3.2. Resurse umane: Toţi salariaţii din cadrul secției Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Sf. Apostol
Andrei Galaţi.
6.4. Mod de lucru.
DEFINIŢIE. IMPORTANŢA PROBLEMEI

COD DE DIAGNOSTIC : E03.4

DURATA MEDIE DE SPITALIZARE : 5-6 ZILE
COST MEDIU / CAZ : 5697 RON
Afecţiunile produse prin deficit iodat (IDD) includ totalitatea efectelor carenţei iodate asupra
proceselor de creştere şi diferenţiere la populaţia expusă ce pot fi prevenite asigurând acesteia un aport
normal de iod.
IDD continuă să rămână la începutul secolului XXI cea mai frecventă cauză de retard mental
evitabil, afectând pe plan mondial circa 1,5 miliarde de locuitori din 130 de ţări. Numai 10% din efectele
deficitului iodat sunt vizibile: guşa şi cretinismul endemic. Cel puţin 90% dintre consecinţele carenţei
iodate rămân larvate, cea mai importantă fiind afectarea cerebrală cu diverse grade de severitate.
Guşa endemică există în diferite forme în zonele cu deficit geoclimatic de Iod. Repartiţia pe sexe
F/B pentru guşile cu eutiroidie este de aproximativ 5:1.
Carenţa iodată (aport iodat sub 50μg/zi) constituie cea mai frecventă cauză a guşilor cu
eutiroidie. Când aportul scade sub 25μg/zi, hipotiroidismul congenital (HC) este frecvent. În condiţiile
unui deficit iodat sever (aport <20μg/zi) apare cretinismul endemic (1). Guşă este endemică când peste
5% dintre elevii de 6-12 ani dintr-o comunitate au volum tiroidian mărit clinic si ultrasonografic.
Studiul populaţional din anul 2001 din România arată că prevalenţa guşii la elevii de 6-16 ani se
situa între 6,4-31,8%.
Scopul ghidului. Stipulează recomandările de diagnostic, tratament şi monitorizare în conformitate cu
recomandările forurilor internaţionale.
Specialităţi clinice implicate. Medicină de familie, medicină preventivă, endocrinologie,
endocrinopediatrie şi chirurgie endocrină.
Populaţia-ţintă. Populaţia sensibilă la deficitul iodat din zonele endemice, respectiv copiii, gravidele,
mamele care alăptează şi pacienţii cu guşă endemică de pe teritoriul României.
CUPRINS
 Aportul iodat
 Spectrul clinic şi severitatea IDD
 Diagnostic
 Protocol terapeutic
 Monitorizare IDD
 Riscurile implementării ghidului
 Efectele secundare ale profilaxiei iodate
Aportul iodat.
Aportul iodat normal se situează între 150-300μg/zi. În anumite condiţii fiziologice considerate perioade
critice (vârsta 0-3 ani importantă pentru neurogeneză, pubertate, sarcină, lactaţie), necesarul de iod al
organismului creşte.
Tabel 1. Necesarul fiziologic de iod recomandat de OMS/ICCIDD/UNICEF :
Grupe de vârstă Aportul zilnic Concentraţia IU

recomandat recomandată
μgI/zi) (μg/l)
Nou-născuţi, 90 150
Sugari (5-12 luni) 90 180-220
Copil mic (1-3 ani) 90 180-220
Preşcolari (4-6 ani) 90 180-220
Copii 6-12 ani 120 100-200
Adolescenţi şi adulţi 150 100-200
Sarcină şi lactaţie 200 200-300
Spectrul clinic si severitatea IDD. Aportul inadecvat de iod determină tulburări clinico-funcţionale şi
anomalii de dezvoltare severe:
Tabel 2. Spectrul clinic al sindroamelor prin deficit iodat (IDD) (6)

Avort spontan
Făt mort „in utero”
Malformaţii congenitale
Făt Mortalitate perinatală crescută
Cretinism endemic
Retard psihomotor
Guşă
Hipotiroidism neonatal
Nou-născut
Retard mental endemic
Creşterea sensibilităţii tiroidei la radiaţii nucleare
Guşă
Hipotiroidism subclinic
Copil şi adolescent Deficit mental
Întârzierea creşterii
Creşterea susceptibilităţii tiroidei la radiaţii nucleare
Guşa endemică şi complicaţiile ei
Hipotiroidism
Deficit mental
Adult
Hipertiroidism spontan la vârstnic
Hipertiroidism iod-indus
Creşterea susceptibilităţii tiroidei la radiaţii nucleare
Parametrii care definesc severitatea carenţei iodate sunt:
Tab.3 Criteriile de clasificare a severităţii IDD

Deficit Deficit iodat Deficit
Variabile Lotul de studiu
iodat uşor mediu iodat sever
Prevalenţa guşii % Elevi 5.0-19.9 20-29.9 >30.0
Frecvenţa VT>P97
Elevi 5.0-19.9 20-29.9 >30.0
US
Mediana IU(μg/l) Elevi 50-99 20-49 <20
Mediana
Mame care
conţinutului de iod
alăptează (ziua 5 35-50 20-36 <20
în laptele matern
postpartum)
(μg/l)
Mediana IU (μg/l) Nou-născut 35-50 15-35 <15
Frecvenţa TSH>5
mU/l în sângele Nou-născut 3.0-19.9 20.0-39.9 ≥40
capilar %
Mediana Tg (ng/ml
Elevi şi adulţi 10.0-19.9 20.0-39.9 ≥40
ser)
A. DIAGNOSTICUL GUŞII ENDEMICE.
Diagnosticul clinic
Anamneza indică provenienţa dintr-o zonă cu carenţă iodată, prezenţa antecedentelor

heredocolaterale de guşă, utilizarea substanţelor guşogene, multiparitatea.
Examenul clinic decelează semne şi simptome clinice precum: disfagie , disconfort în regiunea
cervicală anterioară, disfonie intermitentă, dispnee inspiratorie sau la modificări ale poziţiei capului,
prezenta gusii, sindrom Claude Bernard Horner în cazul guşilor voluminoase, circulaţie colaterală
venoasă toracică sau/şi cervicală.
O guşă se apreciază prin: a) mărime; b) circumferinţa gâtului; c) aspect (difuză, nodulară); d)
caractere: consistenţă, localizare (cervicală, intratoracică); e) mobilitate la deglutiţie; f) complicaţii
locale.
Tabel 6. Clasificarea revizuită a guşii , OMS/UNICEF/ICCIDD (13)

Gradul guşii Descriere palpatorie
Gradul 0 Guşă nepalpabilă şi invizibilă
Guşă palpabilă, dar invizibilă când gâtul
se află în poziţie normală (tiroida nu este
Gradul 1
vizibil mărită). Noduli tiroidieni într-o
tiroidă de dimensiuni normale.
Guşă vizibilă la deglutiţie (cu gâtul în
Gradul 2
poziţie normală) şi palpabilă.
Diagnosticul pozitiv se bazează pe

a) Modificările biochimice:
1. Analizele hormonologice (T4 şi FT4 sunt normale sau scăzute, nivelul T3 seric este normal sau
crescut, TSH este normal sau crescut, raportul T3/T4 este modificat în favoarea T3) apreciază status-ul
funcţional tiroidian sau completează diagnosticul

2. Excreţia iodului urinar (I127) este scăzută.

3. Tg poate fi crescută nespecific
4. Ac.anti Tg şi ATPO sunt de obicei absenţi. Se dozează întotdeauna în prezenţa hipoechogenităţii
US
b) Modificările paraclinice
1. Ecografia tiroidei arată VT>P97, prezenţa de nodularizări, modificări de ecogenitate, modificări
de vascularizaţie, prezenţa de micro/ macro calcificări;
2. Puncţia biopsiei cu ac subţire ecoghidată (examen citologic) este indicată în investigarea
nodulilor solitari suspecţi.
3. Scintigrafia tiroidei cu Tc99 sau I123 evidenţiază distribuţie inomogenă a izotopului, noduli
suspecţi de malignitate sau autonomie a nodulilor (scintigramă cu supresie). Este contraindicată
la gravide.
4. Examenul ORL evidenţiază pareză recurenţială prin compresia nervilor laringei în guşile mari
5. Examenul radiologic al esofagului/traheei arată compresie în guşile voluminoase
6. Examinarea CT arată raporturile cu organele din vecinătate în guşile voluminoase
endotoracice/suspiciunea de malignitate
În caz de accident nuclear, creşte riscul iraderii şi dezvoltării cancerului tiroidian.
ALGORITM DE DIAGNOSTIC ÎN GUŞA SIMPLĂ
Clinic: anamneza, examen obiectiv

Diagnostic in vivo:
 Ecografie → hipoechogenitate difuză→ anticorpi antitiroidieni
→alte aspecte
 Scintigrafie (facultativ)
→ noduli suspecţi (malignitate) → puncţie tiroidiană
→ suspiciune de autonomie → scintigramă cu supresie
 Diagnostic radiologic (facultativ) - complicaţii mecanice ev. CT - guşi retrosternale.
Diagnostic in vitro:
 TSH , FT4, EV. FT3 → perturbări funcţionale tiroidiene
→ completarea diagnosticului.
Determinarea ioduriei (facultativ)
Diagnostic diferenţial
Se face cu:
1. Hipertiroidiile (când sunt prezente tulburările vegetative)
2. Tiroidita Hashimoto (clinic, ecografic, imunologic)
3. Cancerul tiroidian (clinic, ecografic, scintigrafic, citologic)
4. Tiroidită subacută (clinic, ecografic, biologic)
5. Adenomul tiroidian (clinic, ecografic, scintigrafic, citologic)
6. Guşile prin dishormonogeneză.
Nodulii unei guşi asociate cu tulburări prin deficit de iod (IDD) nu pot fi diferenţiaţi de cancerul
tiroidian având ca bază rezultatele unui examen fizic. Hipotiroidismul secundar deficitului de Iod
trebuie să fie diferenţiat de boala Hashimoto sau de tiroidita subacută. Cretinismul endemic neurologic
(CEN) major cu guşă se diferenţiază greu de sindroamele Pendred (testul la perclorat). CEN major fără
guşă trebuie diferenţiat de sechelele encefalopatiei cronice infantile sau oligofreniile de alte cauze.
Cretinismul endemic mixedematos (CEM) are tabloul clinic identic cu cel al mixedemului
congenital sporadic. Datele anamnestice, epidemiologice şi valoarea IU tranşează diagnosticul.
Complicaţiile guşii endemice
a) Mecanice, cea mai frecventă fiind deviaţia şi compresia traheală, esofagiană, recurenţială, a
simpaticului cervical, a carotidei comune sau a vaselor şi limfaticelor din regiunea cervico-toracică,
distensia venoasă si apariţia circulaţiei venoase colaterale toracice
b) Funcţionale, cu hipo/hipertiroidizare. Hipotiroidismul este adesea dificil de demonstrat: T4 şi FT4
seric sunt frecvent scăzute FT3 poate fi crescut în guşile cu hipertiroidie, concentraţia TSH crescută (sau
supresata în hipertiroidie), iar captarea tiroidiană de I 131 este crescută (>50% la 24 ore) la subiecţii clinic
eutiroidieni rezidenţi în regiunea guşogenă. Scintigrafia tiroidei cu Tc 99 sau I123 evidenţiază
heterogenitatea marcată a guşilor şi prezenţa unor noduli „reci” sau hiperfuncţionali.
c) Inflamatorii: strumita
d) Degenerative: nodularizări, hemoragii hialinizări, calcifieri.
e) Malignizare Prezenţa nodulilor duri poate sugera prezenţa cancerului tiroidian. Creşterea
numărului absolut de cancere tiroidiene în zonele endemice rămâne controversată.
B.PROTOCOL TERAPEUTIC ÎN GUŞA ŞI CRETINISMUL ENDEMIC
1.Tratamentul pofilactic
Constă în corectarea deficitului de iod prin suplimentarea iodată cu sare iodată si/sau tablete iodate.
În anul 2002 a intrat în vigoare în România legislaţia privind iodarea universală a sării ce prevede
iodarea sării destinate consumului uman cu 34±8,5mg KI/Kg sare( 40-50mg KIO 3/Kg sare), aplicată cu
caracter obligator în industria alimentară la iodarea pâinii din anul 2004. În zonele endemice este
necesară şi suplimentarea prin administrarea de tablete iodate la gravide şi în perioada de lactaţie.
Indicaţii: în regiunile cu carenţă marcată de iod la copii, adolescenţi (în special la pubertate),
gravide, mame care alăptează.
Doze. La copiii până la 10 ani: 100 μg iod/zi, copii peste 10 ani şi adulţi: 150-200 μg iod/zi (sau
1,5 mg iod/săptămână), gravide şi lehuze: 250 μm/zi.
Profilaxia recidivei postoperatorii: 100-200 μg iod/zi (bont tiroidian restant de volum adecvat, în
absenţa tireopatiilor autoimune); după radioiodoterapie: iod 100-200 μg/zi la pacienţii eutiroidieni fără
boală tiroidiană autoimună.
2 Tratament curativ.
Alternative:
 terapie medicamentoasă (hormoni tiroidieni, iod sau combinaţii),
 tratament chirurgical
 radioiodoterapie.
a) Terapia medicamentoasă.
Scop: reducerea volumului guşii; se aplică în primul rând în guşile endemice difuze cu eutiroidie.
Levotiroxina inhibă eliberarea de TSH.

Indicaţii: la vârstnici fără autonomie tiroidiană, în hipotiroidia subclinică şi manifestă, şi la
pacienţii trataţi în prealabil cu iod timp de 1 an cu rezultate nesatisfăcătoare, la copiii la care volumul
guşii nu a scăzut după 6-9 luni de tratament cu iod.
Doze: levotiroxină 75-150 μg/zi (cu creştere individualizată a dozelor). Durata terapiei: circa 1 an,
eventual o perioadă mai îndelungată de timp; uneori toată viaţa.
Preparatele conţinând tiroxină şi triiodtiroxină (T4/T3 = 10:1) prezintă adesea efecte secundare
asupra aparatului cardio-vascular, fiind indicate numai la cei cu afectarea conversiei periferice a
hormonilor tiroidieni (T4/T3).
La vârstnici există riscul hipertiroidiilor iatrogene, subclinice sau chiar clinice, cu efecte nocive
asupra cordului şi scheletului.
Efecte secundare ale tratamentului cu levotiroxină: potenţarea acţiunii derivaţilor cumarinici.
Contraindicaţii ale levotiroxinei: autonomie funcţională tiroidiană, infarct miocardic recent.
Iodul: restabileşte concentraţia intratiroidiană de iod, modificând activitatea factorilor locali de
creştere. Se administrează sub formă de tablete iodate de 100 μg sau sub formă de capsule de ulei iodat
(per os) conţinând 200 mg iod ( in CE).
Indicaţii: guşi difuze la copii, tineri, gravide şi mame care alăptează.
Doze: în prima copilărie, până la 10 ani, 100 μg iod/zi; în a doua copilărie, tineri şi adulţi 200 μg
iod/zi (uneori până la 300 ug iod/zi), 200-300 μg/zi la gravide şi lehuze.
Durata terapiei: minimum 1 an.
Contraindicaţii: hipertiroidii (latentă, manifestă), autonomie tiroidiană confirmată, tireopatii
autoimune: tiroidită limfocitară cu guşă la copil sau tiroidită postpartum. Efecte secundare (rare): acnee
indusă de iod, agravarea unei dermatite herpetiforme (Duhring). La vârstnici, tratamentul cu iod sau
tiroxină poate produce decompensarea unei autonomii tiroidiene latente. Eficacitatea terapiei
medicamentoase (iod, tiroxina) este mult mai redusă la vârstnici decât la tineri.
Terapie combinată (iod + levotiroxină): levotiroxina corectează hipertrofia, iar iodul corectează
hiperplazia glandei tiroide.
Indicaţii: guşi difuze şi nodulare (fără semne de autonomie), profilaxia recidivei în guşi operate,
efecte mediocre ale unei terapii prealabile cu tiroxină sau iod. Combinaţia folosită conţine mai frecvent
100 μg iod +100 μg tiroxină. Durata terapiei: 6-12 luni, ulterior profilaxie îndelungată cu 200 μg iod/zi.
b). Tratament chirurgical:
Indicaţii: guşi voluminoase (difuze, nodulare), guşi care induc manifestări compresive, guşi
suspecte de malignitate, în cazul lipsei de răspuns la tratamentul medicamentos, guşi retrosternale
voluminoase.
Postoperator: profilaxia recidivei cu tiroxină sau iod.
c). Radioiodoterapia
Indicaţii: lipsa de răspuns la tratamentul medicamentos, contraindicaţii operatorii (vârstnici), guşi
recidivate la bolnavi cu pareză recurenţială preexistentă, autonomie tiroidiană sau la solicitarea
bolnavului. Radioiodoterapie la vârstnici: indicaţia de elecţie; rezultate bune privind corecţia autonomiei
funcţionale tiroidiene şi a volumului guşii.
Rezultatele terapeutice sunt evidente după o perioadă de 6 luni.
Monitorizarea terapiei
Controale la 6-12 luni cu urmărire:
 clinică (palpare, circumferinţa gâtului, puls, greutate);

 ecografie tiroidiană (volumetrie);
 a funcţiei tiroidiene prin dozări hormonale (TSH, FT4, eventual FT3).
Monoterapia cu L-T4 sau terapia combinată au ca scop asigurarea unei concentraţii serice de TSH la
limita inferioară a normalului (0,3-0,8 mU/l).
Prognostic
 Rezultatele terapiei cu iod la copii şi adulţi tineri constau într-o reducere evidentă a volumului
tiroidian (cu până la 30% în primele 6-12 luni de tratament). În cazul guşilor voluminoase (>50
ml) şi mai ales a celor nodulare, eficacitatea terapiei cu iod este mult mai redusă.
 Rezultatele tratamentului cu tiroxină: la tinerii cu guşă difuză, aceasta poate scădea în volum cu
cca. 30-40% (în primele 6 luni); la 20-30% dintre pacienţi se observă creşterea guşii după
întreruperea terapiei. Eficacitatea hormonoterapiei în guşile nodulare şi în cele voluminoase este
limitată.
 Rezultatele tratamentului chirurgical sunt bune în cca.95% dintre cazuri.
 După radioterapie, în 50 – 90% cazuri, se constată o reducere importantă a volumului guşii (la 3
– 6 luni după aplicarea terapiei)
 Tratamentul cu iod nu vindecă cretinismul endemic
C.MONITORIZAREA STATUSULUI NUTRIŢIONAL IODAT
Evaluarea nutriţiei iodate reprezintă fundamentul programelor naţionale de control şi combatere a

IDD şi este obligatorie în judeţele endemice în care se derulează Programul Naţional de boli endocrine
vizând şi guşa endemică; estimarea aportului de iod prin studii populaţionale se efectuează din 3 în 3 ani în
conformitate cu recomandările OMS/ICC/IDD(recomandare A).
Trei indicatori de impact clinici şi biochimici sunt necesari în evaluarea şi monitorizarea
afecţiunilor prin deficit iodat într-o populaţie iod-deficientă:
1. prevalenţa guşii exprimată palpator şi ultrasonografic
2. excreţia de iod urinar
3. concentraţia serică a TSH şi a Tiroglobulinei
Monitorizarea IDD implică şi determinarea calităţii sării iodate, respectiv determinarea
conţinutului de iodat din sare de la producător la distribuitor.
1.Prevalenţa guşii:
a) estimarea volumului tiroidian (VT) prin inspecţie şi palpare

Evaluarea prevalenţei guşii bazată pe inspecţie şi palpare are un coeficient de reproductibilitate
scăzut în ceea ce priveşte estimarea volumului tiroidelor mici, mai ales la copii, precum şi în cazul
guşilor mici, unde cea mai frecventă confuzie se regăseşte la încadrarea în gradele 0 şi I. Clasificarea
clinică a mărimii tiroidei este subiectivă şi imprecisă

b) Estimarea ultrasonografică a VT – prevalenţa guşii US. Examinarea ecografică a regiunii

cervicale se efectuează cu tansductori de frecvenţă înaltă (7,5 MHz). În zonele cu endemicitate medie şi
când guşile sunt mici, US este tehnica sigură, neinvazivă, care oferă precizie mai mare şi constituie o
metodă mai obiectivă în determinarea VT. Valorile standard pentru VT măsurat prin ecografie variază în
funcţie de vârstă, sex şi suprafaţă corporală.
Prin definiţie, se consideră că tiroida este afectată de guşă atunci când volumul ei depăşeşte
percentilla 97 stabilită pentru sex, vârstă şi suprafaţa corporală la populaţiile cu aport iodat suficient.
Tabel 4. VT determinate US recomandate de OMS pentru zonele iod suficiente, 2004

Vârsta 6 7 8 9 10 11 12
(ani)
VT 2,91 3,29 3,71 4,19 4,73 5,34 6,03
băieţi(ml)
VT fete(ml) 2,84 3,26 3,76 4,32 4,98 5,73 6,59
2. Excreţia de iod urinar- in centre specializate
Tabel 5. Criteriile epidemiologice de evaluare ale status-ului nutriţional iodat bazate pe mediana IU
la şcolari
Status nutriţional iodat
Mediana IU Aport iodat (μg/l)
(μg/l)
<20 Insuficient Deficit iodat sever
20-49 Insuficient Deficit iodat moderat
50-99 Insuficient Deficit iodat uşor
100-199 Adecvat Optim
Risc de hipertiroidism iod-indus la 5-
200-299 Surplus
10 ani după suplimentarea iodată
Risc de efecte adverse (hipertiroidism
>300 Excesiv
iod-indus, boli tiroidiene autoimune)
Monitorizarea statusului nutriţional iodat din ţara noastră în perioada 2004-2005 arăta că aportul
iodat estimat prin mediana ioduriilor a fost normal (de 101 μg/L) la 53,1% din probele examinate
(n=2.327), iar la 46,9% din probe a persistat deficitul iodat uşor şi mediu. În 2005 se estima că 861.000
elevi de 6-12 ani şi 10.500.000 de adulţi erau expuşi la deficitul iodat.
3. Determinarea concentraţiei serice a TSH şi a Tg Valoarea TSH este indicator fidel al carentei
iodate doar in cazul screening-ului neonatal al hipotiroidismului congenital. Hiperplazia tiroidiană
determinată de deficitul de iod este asociată sistematic cu creşterea nivelului de Tg serică, care reflectă
status-ul nutriţional iodat pentru o perioadă de luni sau ani. Valorile considerate patologice sunt peste
10 ng/ml la elevi şi adulţi şi peste 25 la nou-născuţi.
Riscurile implementarii ghidului
Sunt legate de eşecul programelor de profilaxie iodată (prin evaluarea incorectă a IDD,
subiodarea sării, lipsa cooperării între factorii implicaţi în organizarea programului, educaţie sanitară
necorespunzătoare, alocarea de fonduri insuficiente, lipsa vigilenţei susţinute în aplicarea programului

profilactic). Deficitul de iod poate reapărea dacă programele de suplimentare iodată sunt insuficient
monitorizate sau abandonate.
Efectele secundare ale profilaxiei iodate.
Excesul iodat secundar profilaxiei carenţei iodate, poate afecta funcţia tiroidiană. Adultul normal
poate tolera aproximativ 1000μg iod/zi fără nici un efect secundar. Această „limită superioară a
normalului” este mult mai scăzută la populaţiile expuse deficitului de iod. Nivelul optim al aportului
iodat pentru prevenirea bolilor tiroidiene este apropiat de valoarea recomandată de 150μg iod la adult.
Programele de iodare universală a sării (IUS) pot determina ocazional aport excesiv de iod la anumite
grupuri populaţionale (ex. IUS la populaţia din regiunile cu aport normal iodat). Efectele secundare ale
excesului de iod sunt: a) guşa şi hipotiroidismul iod-indus; b) hipertiroidismul iod-indus; c) tiroiditele
induse de iod; d) cancerul tiroidian.
Bibliografie: GHIDUL NATIONAL AL MINISTERULUI SANATATII, ORDINUL NR.
1324/2010 privind aprobarea Ghidurilor de practică medicală pentru specialitatea endocrinologie.
7. RESPONSABILITĂŢI
7.1 Managerul
 Răspunde pentru buna organizare a aplicării procedurii privind organizarea activității medicale în
spital, cu respectarea prevederilor legale în domeniu.
 Aprobă protocoale medicale
 Verifică cu ocazia vizitelor inopinate sau prin auditori – îndeplinirea conținutului prezentei
proceduri.
7.2. Director medical

 Răspunde de organizarea activității medicale desfășurate la nivelul spitalului și de respectarea
drepturilor pacientului în timpul spitalizări acestuia.
 Avizează protocoale medicale.
 Apariția situațiilor deosebite este adusă la cunoștință Managerului.
7.3. Medicii șefi secții

 Răspund de îndeplinirea atribuțiilor specifice privind activitatea medicală în spital, cu
respectarea prevederilor legale în domeniu.
 Verifică protocoale medicale.
 Se asigură ca nu se creează discriminări între pacienți.
 Apariția situațiilor deosebite este adusă la cunoștință Directorului medical sau Managerului.
7.4. Medicul de la internare
 stabilește diagnosticului de internare

 începe întocmirea FOCG.

7. 5. Medicul specialist curant

 consulta, investighează pacienții în funcție de necesitățile acestora
 interpretează rezultatele și stabilește diagnosticul
 lucrează în echipa cu ceilalți medici din alte specialități pentru asigurarea calității actului
medical.
 efectuează manevrele medicale pentru care are competența și răspunde de calitatea serviciilor
oferite de unitatea spitalicească.
 respectă etica și deontologia profesională acționând întotdeauna în interesul publicului.
7.6. Asistenta șefă

 urmărește la fiecare FOCG dacă este înscrisă de către biroul internări prezența documentului care
atestă calitatea de asigurat sau anagajamentul de plată.
 predă la biroul de internări dovada calității de asigurat internat. care a fost prezentată de pacientul
internat
 se asigură în FOCG se arhivează "Declarația pe proprie răspundere privind înscrierea pe lista de
așteptare", Consimțâmăntul lnformat semnat de către pacient sau reprezentantul sau legal dupa caz.
7.7. Pacientul
 pacientul are dreptul de a fi informat asupra stării sale de sănătate în care se afla și tratamentele
ce urmează a fi administrate.
 consimtământul pacientului este obligatoriu; dacă acesta refuză acordarea consimtământului și
deci internarea se verifică dacă acțiunea este justificată.
 pacientul nu poate fi fotografiat sau filmat într-o unitate medicală fără consimțământul său.
8. FORMULAR DE EVIDENȚĂ MODIFICĂRI – procedura este supusă permanent monitorizării și

după caz, actualizării, prin revizii sau prin elaborarea de noi ediții, conform tabelului:
Semnătura
Nr. Data
Ed. Data ediţiei Rev. Pag. Descriere modificare conducătorului
crt. reviziei
compartimentului
Șeful de sector de activitate
responsabil de proces pentru
1. 1 11.01.2011 0 conținutul de specialitate și Serviciul
de management al calității serviciilor
medicale pentru forma standardizată
Șeful de sector de activitate
2 2 17.04.2014 0 conținutul de specialitate și Serviciul
3 2 10.01.2020 1 Șeful de sector de activitate
conținutul de specialitate și Serviciul
9. FORMULAR ANALIZĂ PROCEDURĂ

Denumire Aviz favorabil Aviz nefavorabil
Numele și prenumele Inlocuitor
Nr. compartiment care
conducător de drept
crt. exprima punct de Semnătura Data Observații Semnătură Data
compartiment sau delegat
vedere
1 2 3 4 5 6 7 8 9
DR.CHISCANEANU
1. CARDIOLOGIE
TEODOR
CONF.UNIV.DR.
2. NEUROLOGIE LUNGU
MIHAIELA
DR.PAVEL
3. REUMATOLOGIE
MARIANA
CONF.UNIV.
ONCOLOGIE DR.REBEGEA
4. MEDICALĂ LAURA -
FLORENTINA
ENDOCRINOLO DR.HUȚANU
5. GIE MARIUS DAN
CONF.UNIV.
GASTROENTER
6. OLOGIE
DR.BALAN
GABRIELA
DIABET
ASIST.UNIV. DR.
ZAHARAT,
7. NUTRIȚIE ȘI
TIRON ZINA
BOLI METAB.
DR.FRANCISCO
MEDICINĂ
8. INTERNĂ I
VENERA
MEDICINA DR.ROȘCA
9. INTERNĂ II TUDOR CRISTIAN
DR. MANEA
10. NEFROLOGIE IONELA
CONF. UNIV.
11. OFTALMOLOGIE DR.TIUTICA
CARMEN
GERIATRIE ȘI DR.HUȚANU
12. GERONTOLOGIE MARIUS DAN
CONF.UNIV.
13. O.R.L. DR.VESA
DOINIȚA
CHIRURGIE
CONF.UNIV.
ORALĂ ȘI
14. MAXILO
DR.CHISCOP
IULIA
FACIALĂ
ȘEF LUCRĂRI
NEUROCHIRUR
15. GIE
DR.MIHALACHE
CORNEL
Nr. Denumire Numele și prenumele Inlocuitor Aviz favorabil Aviz nefavorabil

crt. compartiment care conducător de drept Semnătura Data Observații Semnătură Data
1 exprima2punct de compartiment
3 sau delegat
4 5 6 7 8 9
CHIRURGIE DR.MOCANU
16. VASCULARĂ IULIAN DAN
ORTOPEDIE ȘI CONF.UNIV.
17. TRAUMATOLOG DR.UNGURIANU
IE SORIN
CONF.UNIV.
CHIRURGIE
18. GENERALĂ I
DR.BEZNEA
ADRIAN
PROF.UNIV.
CHIRURGIE
19. GENERALĂ II
DR.FIRESCU
DOREL
LECTOR UNIV.
20. STERILIZARE DR.IȘFAN
DUMITRU
LECTOR UNIV.
BLOC
21. OPERATOR
DR. IȘFAN
DUMITRU
CONF.UNIV.
OBSTETRICĂ
22. GINECOLOGIE I
CĂLIN ALINA
MIHAELA
OBSTETRICĂ CONF.UNIV.
23. GINECOLOGIE CĂLIN ALINA
II MIHAELA
LECTOR UNIV.
24. NEONATOLOGIE DR.MITREA GETA
DR.MANOLE
25. A.T.I. PALIVAN CORINA
CECILIA
26. UROLOGIE DR.FILIP ION
CHIRURGIE ȘEF LUCRĂRI

27. PLASTICĂ, DR.CHELMUȘ
MICROCHIRURG CARMEN
LECTOR UNIV.
CHIRURGIE
28. TORACICĂ
DR.IȘFAN
DUMITRU
CHIRURGIE PROF.UNIV.
29. GENERALĂ III DR.PAUL ICHIM
CENTRUL DE DR.TETIC
30. HEMODIALIZĂ MARILENA
U..P.U. DR.TRIFAN
31. SMURD ANGEL LIVIU
LABORATOR DR.POPAZU
32. EXPLORĂRI FCȚ. CORINA
33. LABORATOR PROF.UNIV.
ANALIZE TUTUNARU
MEDICALE DANA

Nr. Denumire Numele și prenumele Inlocuitor Aviz favorabil Aviz nefavorabil

crt. compartiment care conducător de drept Semnătura Data Observații Semnătură Data
1 exprima2punct de compartiment
3 sau delegat
4 5 6 7 8 9
ANATOMIE DR.MIRON
34. PATOLOGICĂ DUMITRA
LABORATOR
DR.HANȚA
35. RADIOLOGIE
SUZANA ELIZA
IMAG. MEDICALĂ
CONF.UNIV.
36. RADIOTERAPIE REBEGEA LAURA
FLORENTINA
MEDICINĂ CONF.UNIV.
37. LEGALĂ DR.FULGA IULIU
MEDICINA DR.DRAGNEA
38. NUCLEARĂ ELENA DANIELA
CONF.UNIV.
39. FARMACIE
ROBU SILVIA
AMBULATORIUL CONF.UNIV.DR.
40. INTEGRAT ROMILĂ AURELIA
AMBULATORIUL
DR.ANGHEL
41. INTEGRAT –Str.
TEODOR
Basarabiei
PROF.UNIV.
MEDICINĂ
42. SPORTIVĂ
DR.MUȘAT
CARMINA
SERVICIUL
ING.MANOLACHE
43. MANAGEMENT
CĂTĂLIN
UL CALITĂȚII
SECȚIA DR. OBEADĂ
44. CRONICI IVESTI CAMELIA
10. FORMULAR DISTRIBUIRE PROCEDURĂ

LISTA DE DIFUZARE
Data Data
retragerii intrării în
Nr. Data
Locul de difuzare Funcție Semnătură versiunii vigoare a
crt primirii
procedurii noii
înlocuite proceduri
DR.
Șef Secție Clinică
1. CARDIOLOGIE CHISCANEANU
Cardiologie
TEODOR
CONF.UNIV.DR. Șef Secție Clinică
2. NEUROLOGIE
LUNGU MIHAIELA Neurologie
Medic coordonator
DR.PAVEL
3. REUMATOLOGIE
MARIANA
compartiment
Reumatologie
CONF.UNIV. Șef secție Clinică
ONCOLOGIE DR.REBEGEA Oncologie și
4. MEDICALĂ LAURA - Laborator
FLORENTINA Radioterapie
Șef Compartiment
DR.HUȚANU
5. ENDOCRINOLOGIE
MARIUS DAN
Endrocrinologie/Geri
atrie și Gerontologie
CONF.UNIV.
GASTROENTEROL Șef secție clinică
6. OGIE
DR.BALAN
Gastroenterologie
GABRIELA
DIABET
Șef secție Diabet
ZAHARAT, ASIST.UNIV.DR.
7. NUTRIȚIE ȘI BOLI TIRON ZINA
zaharat, nutriție și
boli nutriție
METABOLICE
MEDICINĂ DR.FRANCISCO Șef secție clinică
8. INTERNĂ I VENERA Medicină internă I
MEDICINA DR.ROȘCA TUDOR Șef secție clinică
9. INTERNĂ II CRISTIAN Medicină internă II
Coordonator comp.
DR. MANEA
10. NEFROLOGIE
IONELA
Nefrologie
CONF. UNIV.
Șef secție clinică
11. OFTALMOLOGIE DR.TIUTICA
Oftalmologie
CARMEN
Șef Compartiment
GERIATRIE ȘI DR.HUȚANU
12. GERONTOLOGIE MARIUS DAN
Endrocrinologie/Geri
atrie și Gerontologie
CONF.UNIV
13. O.R.L. DR.VESA DOINIȚA
O.R.L.
Coordonator
CHIRURGIE
CONF.UNIV. comp.Clinic.Chirurgi
14. ORALĂ ȘI
DR.CHISCOP IULIA e orală și maxilo-
MAXILO FACIALĂ
facială
15. NEUROCHIRURGIE ȘEF LUCRĂRI Șef secție clinică
DR.MIHALACHE Neurochirurgie

LISTA DE DIFUZARE
Data Data
Nr. Data
crt primirii
procedurii noii
CORNEL
Coordonator
CHIRURGIE DR.MOCANU
16. VASCULARĂ IULIAN DAN
comp.Chirurgie
vasculară
CONF.UNIV. Șef secție clinică
ORTOPEDIE ȘI
17. TRAUMATOLOGIE
DR.UNGURIANU Ortopedie și
SORIN traumatologie
CONF.UNIV.
CHIRURGIE Șef secție clinică
18. GENERALĂ I
DR BEZNEA
Chirurgie generală I
ADRIAN
PROF.UNIV.
19. GENERALĂ II
DR.FIRESCU
Chirurgie generală II
DOREL
LECTOR UNIV.
Coordonator Bloc
20. STERILIZARE DR.IȘFAN
operator și sterilizare
DUMITRU
LECTOR UNIV.
Coordonator Bloc
21. BLOC OPERATOR DR.IȘFAN
operator și sterilizare
DUMITRU
OBSTETRICĂ
22. GINECOLOGIE I
CĂLIN ALINA Obstretică
MIHAELA ginecologie I
OBSTETRICĂ
23. GINECOLOGIE II
CĂLIN ALINA Obstretică
MIHAELA ginecologie II
LECTOR UNIV. Șef secție clinică
24. NEONATOLOGIE
DR.MITREA GETA Neonantologie
DR.MANOLE
25. A.T.I. PALIVAN CORINA
A.T.I.
CECILIA
Șef secție Urologie
26. UROLOGIE DR.FILIP ION

ȘEF LUCRĂRI
PLASTICĂ, Chirurgie plastică,
27. MICROCHIRURGIE
DR.CHELMUȘ
microchirurgie
CARMEN
RECONSTRUCTIVĂ reconstructivă
LECTOR UNIV.
28. TORACICĂ
DR.ISFAN
Chirurgie toracică
DUMITRU
CHIRURGIE PROF.UNIV. Șef secție Chirurgie
29. GENERALĂ III DR.PAUL ICHIM generală III
30. CENTRUL DE DR.TETIC
HEMODIALIZĂ MARILENA
LISTA DE DIFUZARE
Data Data
Nr. Data
crt primirii
procedurii noii
UNITATEA
DR.TRIFAN
31. PRIMIRI URGENȚE
ANGEL LIVIU
Șef UPU-SMURD
- SMURD
DIRECTOR AS. SKOWRONSKI Director Îngrijiri
32. ÎNGRIJIRI MARIANA medicale
LABORATOR
PROF.UNIV. Șef Laborator clinic
33. ANALIZE
TUTUNARU DANA analize medicale
MEDICALE
ANATOMIE DR. MIRON Șef Serviciu
34. PATOLOGICĂ DUMITRA Anatomie patologică
LABORATOR
Șef Laborator
RADIOLOGIE DR.HANȚA
35. IMAGISTICĂ SUZANA ELIZA
Radiologie și
imagistică medicală
MEDICALĂ
Șef secție Clinică
CONF.UNIV.
Oncologie și
36. RADIOTERAPIE REBEGEA LAURA
Laborator
FLORENTINA
Radioterapie
MEDICINĂ CONF.UNIV. Șef serviciu clinic de
37. LEGALĂ DR.FULGA IULIU medicină legală
MEDICINA DR.DRAGNEA
38. NUCLEARĂ ELENA DANIELA
Medic Șef
CONF.UNIV.ROBU
39. FARMACIE
SILVIA
Farmacist Șef
AMBULATORIUL CONF.UNIV.DR.
40. INTEGRAT ROMILĂ AURELIA
Director Medical
Șef Ambulatoriul
AMBULATORIUL
DR.ANGHEL integrat – Laborator
41. INTEGRAT –Str.
TEODOR recuperare, medicină
Basarabiei
fizică și balneofiziot.
MEDICINĂ PROF.UNIV.DR. Medic primar
42. SPORTIVĂ MUȘAT CARMINA medicină sportivă
SERVICIUL
ING.MANOLACHE Inginer Specialist IA
43. MANAGEMENTUL
CĂTĂLIN
CALITĂȚII
SECȚIA CRONICI DR. OBEADA
44. Medic Șef
IVESTI CAMELIA
11. ANEXE, DIAGRAME DE PROCES

NA


Protocol Medical Afectiuni Produse Prin Deficit Iodat

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Protocol Medical Afectiuni Produse Prin Deficit Iodat

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SPITALUL CLINIC JUDETEAN DE URGENTA COD: PMED- ENDO-03

"SF. APOSTOL ANDREI"

AFECȚIUNI PRODUSE PRIN DEFICIT IODAT (IDD)

Avizat Președinte Comisia de monitorizare:

x Copie controlată Copie necontrolată

Editia: 2 Revizia: 1 Pag. 1 din 22

Numărul Denumirea componenței din cadrul Pagina

Protocolul medical reglementează modul pacientului în care se realizează consultul, investigația

Indicatorii de evaluare a eficienței și eficacității:

4.2. Legislație primară

4.3. Legislație secundară

4.4. Legislație terțiară

Normele de aplicare a Legii drepturilor pacientului nr. 46/2003, din 12.12.2016

4.4. Alte documente, inclusiv reglementări interne ale entităţii publice

Regulamentul intern al Spitalului Clinic Județean de Urgență Sf.Apostol Andrei Galați.

Editia: 2 Revizia: 1 Pag. 4 din 22

C.I.M – Control intern managerial.

6.2. Documente utilizate:

DEFINIŢIE. IMPORTANŢA PROBLEMEI

Editia: 2 Revizia: 1 Pag. 6 din 22

COD DE DIAGNOSTIC : E03.4

Tabel 1. Necesarul fiziologic de iod recomandat de OMS/ICCIDD/UNICEF :

Grupe de vârstă Aportul zilnic Concentraţia IU

Tabel 2. Spectrul clinic al sindroamelor prin deficit iodat (IDD) (6)

Parametrii care definesc severitatea carenţei iodate sunt:

Tab.3 Criteriile de clasificare a severităţii IDD

Anamneza indică provenienţa dintr-o zonă cu carenţă iodată, prezenţa antecedentelor

Tabel 6. Clasificarea revizuită a guşii , OMS/UNICEF/ICCIDD (13)

Diagnosticul pozitiv se bazează pe

Editia: 2 Revizia: 1 Pag. 9 din 22

2. Excreţia iodului urinar (I127) este scăzută.

ALGORITM DE DIAGNOSTIC ÎN GUŞA SIMPLĂ

Clinic: anamneza, examen obiectiv

 Diagnostic radiologic (facultativ) - complicaţii mecanice ev. CT - guşi retrosternale.

Levotiroxina inhibă eliberarea de TSH.

 clinică (palpare, circumferinţa gâtului, puls, greutate);

C.MONITORIZAREA STATUSULUI NUTRIŢIONAL IODAT

Evaluarea nutriţiei iodate reprezintă fundamentul programelor naţionale de control şi combatere a

a) estimarea volumului tiroidian (VT) prin inspecţie şi palpare

Editia: 2 Revizia: 1 Pag. 13 din 22

b) Estimarea ultrasonografică a VT – prevalenţa guşii US. Examinarea ecografică a regiunii

Tabel 4. VT determinate US recomandate de OMS pentru zonele iod suficiente, 2004

2. Excreţia de iod urinar- in centre specializate

necorespunzătoare, alocarea de fonduri insuficiente, lipsa vigilenţei susţinute în aplicarea programului

7.2. Director medical

7.3. Medicii șefi secții

7.4. Medicul de la internare

 stabilește diagnosticului de internare

Editia: 2 Revizia: 1 Pag. 15 din 22

7. 5. Medicul specialist curant

7.6. Asistenta șefă

8. FORMULAR DE EVIDENȚĂ MODIFICĂRI – procedura este supusă permanent monitorizării și

medicale pentru forma standardizată

9. FORMULAR ANALIZĂ PROCEDURĂ

Nr. Denumire Numele și prenumele Inlocuitor Aviz favorabil Aviz nefavorabil

26. UROLOGIE DR.FILIP ION

CHIRURGIE ȘEF LUCRĂRI

Editia: 2 Revizia: 1 Pag. 18 din 22

Nr. Denumire Numele și prenumele Inlocuitor Aviz favorabil Aviz nefavorabil

10. FORMULAR DISTRIBUIRE PROCEDURĂ

Editia: 2 Revizia: 1 Pag. 19 din 22

Editia: 2 Revizia: 1 Pag. 20 din 22

CHIRURGIE Șef secție clinică