Pronuntie
ä = se citeste ae h la mijlocul si la sfarsitul cuvantului =
nu se citeste; el arata ca vocala
dinaintea lui este lunga (zehn = ţen)
ö = oe h la inceputul cuvintelor = h (hier =
hir)
ü = iu (über = iubãr) j = se citeste i (ja = ia)
äu= oi (ex: Häuser = Hoizãr) k= se citeste c (klein = clain)
aa, ee, oo = se citesc ca a, e si o ks = se citeste cs (links = lincs)
lungi si nu ca dubla consoana
e final = e (eine = aine) sch = se citeste ş
ei = ai (ein = ain) st (la inceputul silabei si cuvantului) =
şt(Stunde = Ştunde)
er la sfarsitul cuvantului = ãr (über sp = se citeste şp (la inceputul silabei
= iubãr) si cuvantului)
en la sfarsitul cuvantului = ãn s inaintea unei vocale = se citeste z
(sieben = zibãn) (sechs = zecs)
eu = oi (neun = noin) ss = se citeste s (weiss = vais)
ie = I lung (die = di) ß = ss = se citeste s (groß = gros)
chs = cs (vezi ex. precedent) tsch se citeste ci (Deutsch = Doici)
ch = h (China = Hina) ts final = se citeste ţ (rechts = rehţ)
dt final = se citeste t (Stadt = Ştat) v = se citeste f (vier = fir)
ig la sfarsitul cuvantului = ih w = se citeste v (was = vas)
(niedrig = nidrih)
ge = ghe (gelb = ghelb) z = se citeste ţ (zwei = ţvai)
y = iu sau i
Alte reguli
1. De fiecare data cand intalnim la mijlocul cuvintelor consoana dubla, inseamna
ca vocala dinaintea acesteia se citeste scurt. De ex: dritte se citeste drite, cu
i citit rapid.
2. Accentul cade, in general pe prima silaba.
3. Substantivele se scriu cu litera mare. Ex: der Mann, das Fenster, die Liebe
4. Toate adjectivele si verbele substantivizate se scriu cu litere mari. Ex: der Alte,
5. Unele substantive obtinute prin derivare din alte parti de vorbire se scriu cu
majuscule. Ex: etwas Neues, die Meinigen etc
6. Pronumele personal de politete se scrie cu litere mari. Ex: Haben Sie …?
7. β se intrebuinteaza dupa o vocala lunga si intotdeauna inainte de t sau la
sfarsitul unei silabe , daca in radacina a fost ss sau β. Ex: essen, müssen,
wiessen; insa: iβt, muβ weiβ.
8. Doi s (ss) se scriu de regula intre doua vocale din care prima este scurta. Ex:
verlassen, Flüsse, Niederlassung.
9. In cuvintele de origine straina, v se pronunta tot v. Ex: Viktor, Vesuv, bravo,
Vitrine, etc.
10. b, d, g la sfarsitul cuvintelor – silabelor- se pronunta: p, t, respective k. Ex:
Lob(lop), Wand (vant), Tag(tak).
Nota: Fußball inseamna fotbal. ß este echivalentul lui dublu s. Tisch inseamna
masa.
Die / eine /keine Frau, Mutter, Direktorin, Lektion, Blume (singular) ....ist.....
Die / --- / keine Frauen, Mütter, Direktorinnen, Lektionen, Blumen
(plural)...sind...
Nota: Frau inseamna femeie/, Blume inseamna floare
Observatii:
a) cazurile Acuzativ, Dativ si Genitiv depind deasemenea de prepozitii
(nu este detaliat aici).
Nominativ (masculin):
WER ist das? (Cine este acesta?)
Das ist der/ein/kein/dieser Fußballspieler. (Acela este [articol] jucatorul de
fotbal).
Nominativ (neutru):
Acuzativ (masculin):
Acuzativ (feminin):
Dativ (plural):
Genitiv (neutru):
5.sein, war, gewesen sein (a fi), haben, hatte, gehabt haben (a avea)
Singular: Singular
Ich bin (Eu sunt) Ich habe (Eu am)
Du bist (Tu esti) Du hast (Tu ai)
Sie sind (Dumneavoastra sunteti) Sie haben (Dvs. aveti)
Er ist (El este) Er hat (El are)
Sie ist (Ea este) Sie hat (Ea are)
Es ist (El/ea este [pt genul neutru]) Es hat (El/ea pt neutru)
Plural: Plural:
Wir sind (Noi suntem) Wir haben (Noi avem)
Ihr seid (Voi sunteti) Ihr habt (Voi aveti)
Sie sind (Dumneavoastra sunteti) Sie haben (Dumneavoastra aveti)
Sie sind (Ei sunt) Sie haben (Ei au)
Forma formala [de politete] este mereu scrisa cu litera mare, celelalte fome
sunt scrise cu litere mari doar la inceputul propozitiei.
Exemple:
6. Begrüßungen (salutari)
Tschüss!
Pa!
Guten Abend!
Buna seara !
Guten Morgen!
Buna dimineata!
Gute Nacht!
Noapte buna!
Auf Wiedersehen!
La revedere!
Hallo!
Buna,salut!
Wie geht's?
Esti bine ?
Bis später.
Pe mai tarziu.
Bis gleich.
Pe curand .
Das ist Fritz.
Acesta este Fritz.
7. Fußball (fotbal)
Romana Germana
Animalul das Tier/die Tiere
Ursul der Bär/die Bären
Pasarea der Vogel/die Vögel
der Schmetterling/die
Fluturele Schmetterlinge
Pisica die Katze/die Katzen
Vaca die Kuh/die Kühe
Cainele der Hund/die Hunde
das Elefant/die
Elefantenkuh/die
Elefantul Elefanten
Pestele der Fisch/die Fische
Calul das Pferd/die Pferden
die Schlange/die
Sarpele Schlangen
Lupul der Wolf/die Wölfe
Romana Germana
Culoarea die Farbe/die Farben
Negru schwarz
Albastru blau
Maro braun
Verde grün
Gri grau
Portocaliu orange
Rosu rot
Alb weiss
Galben gelb
Roz rosa
Mov lila
Romana Germana
Luni Montag
Marti Dienstag
Miercuri Mittwoch
Joi Donnerstag
Vineri Freitag
Sambata Samstag
Duminica Sonntag
Astazi heute
Ieri gestern
Alaltaieri vorgestern
Maine morgen
Poimaine übermorgen
Ziua der Tag/die Tage
ziua de lucru der Arbeitstag
ziua de sarbatoare der Feiertag
Saptamana die Woche/die Wochen
Luna der Monat/die Monate
Anul das Jahr/die Jahre
Vara der Sommer
Primavera der Frühling
Toamna der Herbst
Iarna der Winter
Concediul der Urlaub/die Urlaube
die Ferien (defectiv de
Vacanta singular)
Romana Germana
Matusa die Tante
Unchiul der Onkel
Baiatul der Junge
Fata das Mädchen
Varul der Vetter
Verisoara die Kusine/Cousine
Familia die Familie
Tatal der Vater
Mama die Mutter
Sora die Schwester
Fratele der Bruder
Fiul der Sohn
Fiica die Tochter
Nasul der Pate
Nasa die Patin
Nepoata die Enkelin
Nepotul der Enkel
Bunicul der Groβvater, der Opa
Bunica die Groβmutter, die Oma
Sotul der Ehemann
Sotia die Ehefrau
tatal vitreg der Stiefvater
mama vitrega die Stiefmutter
socrul der Schwiegervater
soacra die Schwiegermutter
Prietenul der Freund
Prietena die Freundin
Plural Plural
Sie (dvs., sg., pl) gehen (Dvs. Sie (dvs., sg., pl) essen (Dvs.
mergeţi) mâncaţi)
Plural Plural
Sie (dvs., sg., pl) trinken Sie (dvs., sg., pl) schlafen
Plural Plural
Sie (dvs., sg., pl) laufen Sie (dvs., sg., pl) sprechen
1. Traducere
2. Cititi numerele: 24, 67, 98, 143, 275, 1.368, 59.329, 100.323, 6.345.767