Olimpiada de Fizică

Etapa pe judeţ
25 februarie 2017
Barem
XII
Pagina 1 din 9

Subiectul 1. Physics – Lyceum ... Parţial Punctaj

1. Barem subiect 1 10
A. 4,5
A.a. Receptorul este acordat dacă este îndeplinită condiția:
X L  X C   0,50
0

Unde:
1 0,50
XC 
2   C
Și:
c 0,50 2,5


Capacitatea circuitului oscilant de recepție este:
 0,50
C
2  c  X L
Rezultă:
0,50
C  105 pF
A.b. Deoarece:

 41
 0,50
2
În acest caz vom avea un minim de interferență.

Diferența de drum  este un număr impar de semilungimi de undă  . 0,50 2
2
Diferența de fază   ce corespunde diferenței de drum  se determină din:
2 0,50
  

Rezultă:
   rad 0,50
B. 4,5
B.a. Unda electromagnetică
emergentă este deplasată față de
direcția de propagare a undei
electromagnetice incidente (vezi
Figura 1.R) cu:
0,50 2
  AB  sin  i  r 
Figura 1.R

1. Orice rezolvare corectă ce ajunge la rezultatul corect va primi punctajul maxim pe itemul respectiv.
2. Orice rezolvare corectă, dar care nu ajunge la rezultatul final, va fi punctată corespunzător, proporţional cu
conţinutul de idei prezent în partea cuprinsă în lucrare din totalul celor ce ar fi trebuit aplicate pentru a
ajunge la rezultat, prin metoda aleasă de elev.
 Olimpiada de Fizică
Etapa pe judeţ
25 februarie 2017
Barem
XII
Pagina 2 din 9
Obținem:
 cos i  0,50
  L  1    sin i
 n 2  sin 2 i 
Dar:
0,25
n   r  r
Deci:
 cos i 
0,50
  L  1    sin i
     sin 2 
i
 r r 
Rezultă:
0,25
  0, 29 106 m
B.b. Deoarece  r  1 :
1 1 0,50
d  v  dt   dt   dt
    0
Obținem:
t L L L
1
t dt  0 v d  0  0  d  0  0 k1  e 2 d
k  0,50
0

Pentru  0 avem:
k1  1
Pentru  L avem:
 2  k1  e  k L
2

0,25
 2   1  e  k L
2

1  1  1 1 2,5
k2   ln 1   ln 1   ln e 
L 2 L 1 L L
e
Intervalul de timp necesar undei să străbată lama cu fețe plan paralele în cazul
incidenței normale este:
2 L  0
t 

 1   2   0,50
ln 1
2
Deci:
2 L  0  e  e  e e  0,50
t      1  2 L  0  1   
ln e  e   e 
Rezultă:
t  1,57 ns 0,25
Oficiu 1

1. Orice rezolvare corectă ce ajunge la rezultatul corect va primi punctajul maxim pe itemul respectiv.
2. Orice rezolvare corectă, dar care nu ajunge la rezultatul final, va fi punctată corespunzător, proporţional cu
conţinutul de idei prezent în partea cuprinsă în lucrare din totalul celor ce ar fi trebuit aplicate pentru a
ajunge la rezultat, prin metoda aleasă de elev.
 Olimpiada de Fizică
Etapa pe judeţ
25 februarie 2017
Barem
XII
Pagina 3 din 9

Subiectul 2. Căderea relativistă a tijei Parţial Punctaj

2. Barem subiect 2 10
a. În acord cu notațiile din Figura 2.R, relațiile dintre coordonatele de poziție
ale unui punct material P, raportate la cele două sisteme de referință inerțiale,
R și respectiv R' , reprezentate de transformările Lorentz speciale, sunt:

1,00

Figura 2.R
u
t y
y  u t c2 .
x = x; y = ; z = z; t =
u2 u2
1 2 1 2
c c
La momentul t, coordonatele de poziție ale extremităților A și B ale
tijei, în raport cu sistemul de referință inerțial R, sunt:
6,00
A: xA  0; yA  0; zA  h  v t;
B: xB  0; yB  0; zB  h  L  v t ,
unde h este distanța inițială dintre capătul A al tijei și solul orizontal.
În același moment, coordonatele acelorași două extremități, în raport 2,00
cu sietemul inerțial R' , sunt:
y  u t 0  u t u  t
A: x'A  0; y 'A  A   ; z 'A  h  v  t;
2 2
u u u2
1 2 1 2 1 2
c c c
y  u t 0  u t u  t
B: x'B  0; y 'B  B   ; z 'B  L  h  v  t.
2 2
u u u2
1 2 1 2 1 2
c c c

În aceste condiții, deoarece momentului t din sistemul R îi corespunde

momentul t ' din sistemul R' , având în vedere că:
v
t  20  y 1,00
t = c ; v 0  u,
v 02
1 2
c

1. Orice rezolvare corectă ce ajunge la rezultatul corect va primi punctajul maxim pe itemul respectiv.
2. Orice rezolvare corectă, dar care nu ajunge la rezultatul final, va fi punctată corespunzător, proporţional cu
conţinutul de idei prezent în partea cuprinsă în lucrare din totalul celor ce ar fi trebuit aplicate pentru a
ajunge la rezultat, prin metoda aleasă de elev.
 Olimpiada de Fizică
Etapa pe judeţ
25 februarie 2017
Barem
XII
Pagina 4 din 9
pentru coordonatele capetelor A și B ale tijei, în raport cu sistemul R' , la
momentul t ' , rezultă:
u
t  2  yA/B
c t 0 t
t'   ;
u2 u2 u2
1 2 1 2 1 2
c c c
u2
t  t' 1 ;
c2
u  t u2
A: x'A  0; y 'A   u  t '; z 'A  h  v t  h  v t ' 1  ;
u2 c2
1
c2
u  t u2
B: x'B  0; y 'B   u  t '; z 'B  L  h  v t  L  h  v t ' 1  .
u2 c2
1 2
c
Ca urmare, lungimea tijei, apreciată de observatorul din sistemul R' ,
este:
L'  x'B  x'A    y'B  y 'A   z 'B  z 'A   L,
2 2 2

adică lungimea tijei este aceeași în raport cu ambele sisteme de referință.

Cunoscând coordonatele de poziție ale capetelor mobile, A și B ale
tijei, la momentul t ' , calculăm componentele vitezelor celor două capete în 1,00
raport cu sistemul R':
d y 'A d z 'A u2
 w' A,Y'  u;  w'A,Z'   v 1  2 ;
d t' d t' c
d y'B d z 'B u2
 w' B,Y'  u;  w' B,Z'   v 1  2 ,
d t' d t' c
astfel încât, rezultă:
u 2  v2
w'   w' 
2 2
w 'A  A,Y' A,Z'  u 2  v2  ;
c2
u 2  v2
w'   w' 
2 2
w 'B  B,Y' B,Z'  u 2  v2  ;
c2
w'A  w'B  w'tija ;
1,00
w 'A,Y' u u
tan     ,
w 'A,Z'
u2 u2
 v 1  2 v 1  2
c c
ceea ce presupune că, în raport cu observatorul din sistemul mobil, R' , așa
cum indică desenul din Figura 3.R, tija nu cade pe verticală, ci pe o direcție
care formează cu verticala unghiul  .

1. Orice rezolvare corectă ce ajunge la rezultatul corect va primi punctajul maxim pe itemul respectiv.
2. Orice rezolvare corectă, dar care nu ajunge la rezultatul final, va fi punctată corespunzător, proporţional cu
conţinutul de idei prezent în partea cuprinsă în lucrare din totalul celor ce ar fi trebuit aplicate pentru a
ajunge la rezultat, prin metoda aleasă de elev.
 Olimpiada de Fizică
Etapa pe judeţ
25 februarie 2017
Barem
XII
Pagina 5 din 9

Tijă liniară

Observator mobil

Figura 3.R.

b. În sistemul de referință R, pentru observatorul O, ciocnirile capetelor A și B

cu solul, sunt două evenimente simultane, care se produc la momente identice,
t.
Ca urmare, coordonatele capetelor A și B, în momentul atingerii
solului, în sistemul R, sunt:
A: xA  0; yA  0; zA  0; t A  t;
B: xB  0; yB  L; zB  0; t B  t.
În același moment, coordonatele acelorași două extremități, în raport
cu sistemul inerțial R' , în acord cu transformările Lorentz speciale, sunt:
y  u t 0  u t u  t
A: x'A  0; y 'A  A   ; z 'A  0;
u2 u2 u2
1 2 1 2 1 2
c c c
2,00 2,00
u
t A  2  yA
c tA t
t 'A    ;
u2 u2 u2
1 2 1 2 1 2
c c c
y  u t L  u t
B: x'B  0; y 'B  B  ; z 'B  0;
u2 u2
1 2 1 2
c c
u u u
t B  2  yB t B  2  L t  2  L
t' B  c  c  c  t 'A ,
2 2
u u u2
1 2 1 2 1 2
c c c

1. Orice rezolvare corectă ce ajunge la rezultatul corect va primi punctajul maxim pe itemul respectiv.
2. Orice rezolvare corectă, dar care nu ajunge la rezultatul final, va fi punctată corespunzător, proporţional cu
conţinutul de idei prezent în partea cuprinsă în lucrare din totalul celor ce ar fi trebuit aplicate pentru a
ajunge la rezultat, prin metoda aleasă de elev.
 Olimpiada de Fizică
Etapa pe judeţ
25 februarie 2017
Barem
XII
Pagina 6 din 9

astfel încât, pentru observatorul O' din sistemul R' , ciocnirile capetelor A și B
ale tijei cu solul nu sunt două evenimente simultane, intervalul de timp dintre
cele două ciocniri fiind:
u
2
L
 '  t 'A  t 'B  c .
u2
1 2
c
Rezultă:
c
u ; u  0,196  c.
2
 L 
1  
  ' c 
c. Distanța dintre punctele de pe sol, unde capetele A și B ale tijei îl ating, în
raport cu observatorul din sistemul R' , este:
L  u t u  t L
D '  y 'B  y ' A     L; D'  1,53 m . 1,00 1,00
u2 u2 u2
1 2 1 2 1 2
c c c

Oficiu 1,00

1. Orice rezolvare corectă ce ajunge la rezultatul corect va primi punctajul maxim pe itemul respectiv.
2. Orice rezolvare corectă, dar care nu ajunge la rezultatul final, va fi punctată corespunzător, proporţional cu
conţinutul de idei prezent în partea cuprinsă în lucrare din totalul celor ce ar fi trebuit aplicate pentru a
ajunge la rezultat, prin metoda aleasă de elev.
 Olimpiada de Fizică
Etapa pe judeţ
25 februarie 2017
Barem
XII
Pagina 7 din 9
Subiect 3. Interacțiuni ... Turnul lui Einstein Parţial Punctaj
3. Barem subiect 3 10
A. 4
A.a. La deplasarea unui corp punctiform cu masa m în câmpul gravitațional
generat de un corp sferic cu masa M , de la distanța r1 până la r2 , variația
energiei potențiale este dată de relația:
M m M m
E p 2  E p1   k  k (1)
r2 r1
Dacă presupunem că atunci când r2   , E p 2  0 , energia potențială în starea
1 va fi:
M m
E p1   k  (2)
r1
Notăm cu 0 frecvența fotonului emis la suprafața Pământului și cu 
frecvența cu care acesta este detectat la distanță foarte mare. 1,50 1,5
h 
Masa fotonului cu frecvența 0 este m0  2 0 .
c
Din conservarea energiei rezultă:
h 
MP  2 0
h 0  k  c  h  , deci   1  k  M P   
0  2 
(3)
RP  RP  c 
M m
Din relația k  P 2  m  g 0 se obține cantitatea k  M P  g 0  RP2 (4)
RP
     0 g R
Înlocuind (4) în (3) rezultă:     0 2 P  7 1010 (5)
 0  0 c
A.b. Fotonii nu mai ajung la distanță foarte mare de Pământ atunci când își
pierd toată energia, deci h   0 (6)
k MP k MP
Înlocuind în relația (3) obținem: 1   0 și r  (7)
r c 2
c2
g  R2
De unde: r  0 2 P  4, 46 mm (8) 1,00 1
c
deci raza Pământului ar trebui să fie rP  4, 46 mm .
2k  M P
Observație: În Teoria relativității generale se obține rS   8,92 mm
c2
(raza Schwarzschild pentru un corp cu masa egală cu cea a Pământului).
h 
A.c. Cazul emițător sus și detector jos: h 0  2 0  g 0  H  h  , de unde:
c
   1,50 1,5
g  H
   0 2 (9)
 0 la coborâre c

1. Orice rezolvare corectă ce ajunge la rezultatul corect va primi punctajul maxim pe itemul respectiv.
2. Orice rezolvare corectă, dar care nu ajunge la rezultatul final, va fi punctată corespunzător, proporţional cu
conţinutul de idei prezent în partea cuprinsă în lucrare din totalul celor ce ar fi trebuit aplicate pentru a
ajunge la rezultat, prin metoda aleasă de elev.
 Olimpiada de Fizică
Etapa pe judeţ
25 februarie 2017
Barem
XII
Pagina 8 din 9
h 
Cazul emitător jos și detector sus: h 0  h    g 0  H . Deoarece
c2
0  g  H 
g 0  H  c 2 putem face aproximația:    0 1  0 2  , deci
g  H  c 
1 0 2
c
   g  H
   0 2 (10)
 0 la urcare c
Din (9) și (10) obținem:
      g  H
     2 0 2  4,92 1015 (11)
 0 la coborâre  0 la urcare c
Abaterea valorii obținute experimental față de cea teoretică este:
5,10  4,92
 0, 04 , deci de 4% (12)
4,92
B. 5
B.a. Din principiul de incertitudine a lui Heisenberg: E   se obține
E 4, 7 109
E  7,53 J  4,7 10-9 eV , deci   3,3 1013 (nivelul excitat 0,50 0,5
E 14.4 10 3

este foarte îngust. (13)

B.b. În cazul emisiei, dacă nucleul era inițial în repaus, impulsurile finale sunt
h 
egale în modul și de sens opus, deci:  p  m  v . Energia de recul se
c
poate calcula clasic (vitezele implicate sunt mult mai mici decât viteza
m  v 2 p 2 h 2  2 E2
luminii) Er      1,96 103 eV (14)
2 2m 2m  c 2 2m  c 2 2,00 2
Aceeași valoare se găsește pentru energia de recul la absorbție. Energia
pierdută este E p  2 Er  3,92 103 eV (15)
E 4, 7 109
Deoarece   1, 2 106 , pierderea de energie datorată reculului
E p 3,92 103
este mult mai mare decât lărgimea naturală a nivelului energetic.
B.c. Notăm energia totală emisă de nucleul emițător la trecerea de pe nivelul
excitat pe nivelul fundamental cu E0 .
Într-un sistem de referință legat de nucleul excitat: E0  Er  h  , unde
h 2  2 h 2  2
Er  , deci E   h  . (16)
2m  c 2 2m  c 2
0
2,00 2
La absorbție:
h 2   2
h  
  E0 . (17)
2m  c 2
Este evident că energia pe care trebuie să o aibă fotonul pentru a fi absorbit,
h  este mai mare decât cea primită de la nucleul emițător, h  .

1. Orice rezolvare corectă ce ajunge la rezultatul corect va primi punctajul maxim pe itemul respectiv.
2. Orice rezolvare corectă, dar care nu ajunge la rezultatul final, va fi punctată corespunzător, proporţional cu
conţinutul de idei prezent în partea cuprinsă în lucrare din totalul celor ce ar fi trebuit aplicate pentru a
ajunge la rezultat, prin metoda aleasă de elev.
 Olimpiada de Fizică
Etapa pe judeţ
25 februarie 2017
Barem
XII
Pagina 9 din 9
Această diferență de energie este compensată prin efectul Doppler.
Pentru lumină, in cazul în care sursa se apropie de observator cu viteza v
v
1
avem: observator  sursă c .
v
1
c
În acest caz viteza este mult mai mică decât viteza luminii și atunci se poate
2
 v
1  
 v
face aproximația: observator  sursă  
c
 sursă  1   (18)
 c
2
v
1 2
c
 v
În cazul nostru:       1   (19)
 c
Din relațiile (16), (17) și (19) obținem:
2
 v  v
E  1    2m  c 2  1    E  2m  c 2  0 , unde E  h  (20)
 c  c
 
 m  c 2  m 2  c 4  E  E  2m  c 2


De unde: v  c   1 (21)
 E 
 
m
Soluția cu „+” dă o valoare a vitezei v  2, 21 1015 , care nu are sens fizic,
s
iar cea cu „–” dă valoarea corectă:
m
v  208 . (22)
s
B.d. În această situație variația energiei prin efect Doppler nu trebuie să scoată
 v 
sistemul din rezonanță: h   h   E , unde       1  D  , deci
 c  0,5 0,5
v c  E mm
h   D  E , rezultă: v D   0, 098 (23)
c E s
Oficiu 1

Barem propus de:

Prof. Gabriel FLORIAN, Colegiul Național „Carol I”, Craiova
Prof. Mihail SANDU, Liceul Tehnologic de Turism, Călimănești
Prof. Viorel SOLSCHI, Colegiul Național „Mihai Eminescu”, Satu-Mare

1. Orice rezolvare corectă ce ajunge la rezultatul corect va primi punctajul maxim pe itemul respectiv.
2. Orice rezolvare corectă, dar care nu ajunge la rezultatul final, va fi punctată corespunzător, proporţional cu
conţinutul de idei prezent în partea cuprinsă în lucrare din totalul celor ce ar fi trebuit aplicate pentru a
ajunge la rezultat, prin metoda aleasă de elev.