Sunteți pe pagina 1din 17

Grecia

CUPRINS

Pag
I. Prezentarea generală a ţării.............................................................3
II. Economia ţării..............................................................................................6
II.1. Politica comercială .............................................................................10
II.2. Indicatori macroeconomici.................................................................12
II.3. Politici economice (bugetară, monetară)............................................11
III. Apartenenţa la structuri şi organizaţii internaţionale..................................15
Bibliografie.......................................................................................................17

2
Cap. I Prezentarea generala a tarii

Grecia, cunoscuta oficial ca Republica Elena, este situata la granita sudestica


a Europei. In nord se invecineaza cu Albania, cu Fosta Republica Iugoslava
Macedonia, cu Bulgaria, iar la est cu Turcia.
Are o suprafata de 131957 km², constituita fiind dintr-o peninsula si peste
2000 de insule.
Desi este o tara destul de mica, Grecia se mandreste cu o varietate
uimitoare de peisaje - incepand cu legendarii munti Olimp, Pind si Parnas si
continuand cu sute de kilometri de coasta. Intr-adevar, datorita numarului mare de
insule, Grecia are o linie de coasta deosebit de lunga (15021 km), cea mai lunga
intre ţarile Mediteranei.
Grecia are 10 264 00 locuitori;natalitate 10,1 la mie, mortalitate 9,3 la
mie;popoulatie urbana 63%.Orase principale:Salonic, Patras, Larissa, Iraklion,
Volos.Greci 98%, aromani, turci, albanezi.Circa 3 milioane de greci traiesc in
strainatate.Cele mai populate zone sunt Atica (datorita prezentei conurbatiei Atena-
Pireu), ce grupeaza peste 1/3 din populatia tarii, Campia Macedoniei (peste 200
loc./km*km), Insulele Ionice (Korfu, 155 loc./km*km), Lesbos, Samos, V
Peloponesului(80 loc./km*km).Valori mai scazute ale densitatii populatiei se intalnesc
in Creta (60 loc./km*km), Epir (35 loc./km*km) si E Peloponesului (25
loc./km*km).Valorile cele mai scazute sunt in republica autonoma a calugarilor de pe
Muntele Athos (4 loc./km*km).Culte:ortodoxism 98%, islamism, catolicism,
protestantism.
Atena, oras situat in Atica, la poalele colinei Acropole (156 m) si la 5 km de
mare; populatia de 3 096 775 loc.
Primele vestigii ale unei asezari umane pe Acropole dateaza din mileniul 3-2
i.Hr. Polis hegemon al Aticii (sec 8-7 i.Hr.), Atena devine, in sec. 5 i.Hr., dupa
respingerea invaziei persane si dupa intemeierea Ligii delio-atice, cel mai stralucit
centru economic, politic, dar mai ales cultural, al intregii lumi grecesti. In ciuda
infrangerilor in razboiul peloponesiac (404 i.Hr.) si a cuceririi macedonene (388 i.
Hr.), Atena ramane metropola spirituala a Greciei, pozitie pastrata si sub dominatia
romana. In timpul stapanirii bizantine si indeosebi a celei turcesti, Atena ajunge la
nivelul unei umile asezari rurale cu 2-3000 loc. La 18.09.1834 devine capitala Greciei
independente.
Limba oficiala este greaca – limba materna declarata a aproape intregii
populatii - care este o limba izolata din familia indo-europeana. Cele 2 faze
principale, veche si moderna, ale limbii grecesti prezinta mari deosebiri.
Greaca veche, vorbita in Peninsula Balcanica din mileniul 2 i. Hr. este limba
Europeana cu cele mai vechi traditii literare. Dialectul attic a devenit din sec. 4-3 i.Hr.
baza limbii comune, in uz pana in sec. 6 d.Hr. Greaca a fost prima limba europeana
care a servit ca mijloc de comunicare si de propagare a unei civilizatii de mare
prestigiu. Ea a fost limba oficiala in perioada Imperiului Bizantin si a stapanirii turcesti

3
Greaca moderna, dezvoltata dupa caderea Constantinopolului are doua
forme, cu deosebiri in gramatica si vocabular: forma “purificata, mai apropiata de
graca veche si folosita in imprejurari solemne si limba vorbita, populara, adoptata din
1976 ca limba oficiala.
Greaca se scrie incepand din sec.10-9 i. Hr. cu alfabetul grecesc, adus,
conform legendei, de Cadmos, fondatorul Tebei. Are 24 de litere; ortografia este
conservatoare (continua sa noteze vechii diftongi), cu unele simplificari – renuntarea
la cele 2 spirite si care insoteau vocalele initiale, notand prezenta, respectiv absenta
unui h; se scrie de la stanga la dreapta. Alfabetul grecesc sta, direct sau indirect, la
baza alfabetelor etrusc, latin, chirilic.
Din greaca provin foarte multe cuvinte ca pedagog si elemente de compunere
pt. termenii din domeniile stiintei si culturii din limbile europene, ajunse indirect si in
romana, precum si cuvinte romanesti imprumutate direct din greaca medie (ex.
calimara)
In Grecia se vorbesc si turca, albaneza,
dialectele aroman si meglenoroman ale limbii
romane.
Greaca este limba cooficiala in Cipru si este
vorbita si de cele peste 5 milioane de greci care
traiesc in SUA, Germania, fosta URSS.
Drahma era moneda Greciei, înainte de
introducerea euro, care folosea o rată de schimb 1 drahmă din 1988
de 1 € = 340,750 GRD.

Statutul politic al Greciei este acela de Republica Parlamentara


Prezidentiala. Forma actuala a acestei denumiri a fost pusa in vigoare
odata cu referendumul organizat in data de 8 decembrie 1974, prin care
70% din populatie a eliminat statutul de republica monarhica.
Constitutia aflata in prezent in vigoare, a fost votata la 11 iunie 1975 si
modificata în 1986 si în 2001.
Cea mai înalta autoritate a Republicii Elene este presedintele – al carui
camp de activitate caracterizeaza statutul de Republica Prezidentiala - si
raspunde in fata Parlamentului Grec, in cadrul unui mandat de 5 ani.
Actualul presedinte al Republicii este domnul Karolos Papoulias ales în
anul 2005.
Puterea legislativa este exercitata de Parlamentul Grec. Acesta este
alcatuit din 300 de membri care sunt alesi prin intermediul alegerilor
directe, de catre popor, prin actul votului secret, direct si universal.
Parlamentul exercita de asemenea şi controlul direct asupra guvernului.
Il controleaza pe presedintele Republicii si acorda votul de încredere
guvernului, in conformitate cu autoritatea Republicii Parlamentare.
Puterea executiva este exercitata de guvern. Primul ministru al tarii este
domnul Kostas Karamanlis, presedintele partidului “Noua Democratie”.
Guvernul Karamanlis a fost desemnat în urma alegerilor din 7 martie
2004. In cadrul acelorasi alegeri s-au remarcat si reprezentanti ai celor 4
(patru) partide principale (Noua Democratie, Pasok, Partidul Comunist
Grec şi Coalitia Radicala de Stanga), care au ocupat 300 de locuri în
Parlament.
Din punct de vedere administrativ, Grecia este impartita in 13 zone, Attica,
Macedonia Centrala, Macedonia de Est si Tracia, Insulele ioniene, peloponezia,
tesalia, Macedonia de Vest, Grecia Centrala, Creta, Epirus, Egeea de Nord, Egeea

4
de Sud si Grecia de Vest, 51 de judete, pe langa acestea adaugandu-se si regiunea
autonoma “Muntele Sfant”. La nivel administrativ local, recentul program
“Kapodistrias” a reorganizat harta administrativa a tarii, inlocuind
vechile comune cu noi municipii mai mari si unitare. Primarii si prefectii
tarii sunt alesi prin vot direct de catre populatie odata la 4 ani, in timp ce
conducatorii zonelor sunt desemnati in mod direct de catre Guvern.
Dreptul la vot in Grecia este universal si obligatoriu pentru toti cetatenii
greci care au ajuns la varsta majoratului.
Puterea judecatoreasca este exercitata de catre tribunale, care se bucura
de autonomie functionala si personala. Cea mai înalta autoritate în acest
sens este curtea de Casatie, Parchetul, Corpul de Control si Inalta Curte
de Justitie. Trebuie mentionat ca in Grecia nu se aplica pedeapsa cu
moartea. Constitutia Greciei repeta ferm in ultimul articol interdictia
concreta a acesteia.

5
Cap II Economia tarii

Marele proiect al Greciei urmarea sa faca din summit-ul de la Atena din 16 si


17 aprilie 2003 marea sarbatoare a extinderii Uniunii Europene. Pe langa cei
cincisprezece, zece noi viitori aderenti erau prezenti pentru a-si semna aderarea,
care va deveni oficiala de la 1 ianuarie 2004. Dar mai erau delegatii ale unor tari
europene, care ar putea in timp sa se alature Uniunii: Romania, Bulgaria, Turcia, dar
si Croatia, Bosnia, Serbia-Muntenegru, Macedonia, Albania, Moldova, Ucraina,
Rusia. Secretarul general al Natiunilor Unite facea, de asemenea, parte din
sarbatoare.
Aceasta sarbatoare a fost stricata de razboiul din Irak. Intr-adevar, Grecia, in
calitate de presedinta a UE, isi dorea ca cele 15, plus cele 10, sa fie de aceeasi
parere in privinta acestei crize internationale. Ori, nici Kostas Simitis, nici ministrul
sau al Afacerilor Externe, Georgios Papandreou, nu au reusit sa puna in aplicare
faimoasa „politica externa comuna”. In fata aliantei franco-germano-belgiano-
grecesti, Atena nu a putut, in ajunul razboiului din Irak, sa impiedice publicarea
„scrisorii celor opt”, dintre care Regatul Unit, Spania si Italia. De retinut, de altfel. ca
Tony Blair si Jose Maria Aznar au fost intampinati de manifestanti virulenti.
In schimb, diplomatia greaca a obtinut o mare victorie in afacerea Ciprului, cel
mai bun elev din punct de vedere economic, daca ne referim la cei zece viitori
aderenti, dar al carui nord este ocupat de Tracia. Profitand de ceremonii, grecii, turcii
si cipriotii au putut sa se intalneasca discret. Dupa ceremonia de la Atena, Kostas
Simitis pleaca pentru doua zile in Cipru. Imediat dupa aceea, liderul cipriot turc, Rauf
Denktash, deschidea pentru prima data linia de demarcare din nord si sud.
Economia tarii afiseaza din nou, in 2003, o rata de crestere ridicata, de circa
3,6%, in profida crizei internationale care afecteaza ansamblul industriei turistice, in
special Mediterana orientala, deci si Grecia. Mentionarea unui mediu macroeconomic
stabil, intrarea in zona euro, dezvoltarea telecomurilor, marile proiecte de transport
constituie forta motrice a acestei economii. Jocurile Olimpice din vara lui 2004, cu
amrile lucrari pe care le genereaza (aeroport, tren, metrou, autostrada ...) sunt, de
asemenea, factori de crestere, dar si de teama cu privire la terorismul international.
Datorita turismului in conturile statului grec intra aproximativ5 md $ pe an.Cei
mai multi turisti provin din Marea Britanie si Germania, precum si din Italia, Franta si
Olanda. Principalele zone sau obiectice: Atena si imprejurimile ( Cap Sunion cu
templul lui Poseidon, ins. Egina, Elefsis, Marathon, Salamina), Peloponesul,
Olympia, Corint, Mistra, Vasse (templul lui Apollo), ins. Rhodos (vestigii elenistice,
venetiene), ins. Creta (urme ale civ. minoice – Cnossos, urme romane, arabe,
venetiene), Salonic (bisericile sf. Sofia si Sf. Dumitru, Turnul Alb, Arcul de Triumf al
imparatului Galerius), ins. Ionice (Ithaka, Kerkyra, Kythera etc.). O buna retea rutiera,
numeroase porturi si legaturi prin ferry-car cu Italia si ins. Din arhipeleag favorizeaza
accesul milioanelor de turisti, al caror nr. A sporit de 10 ori in ultimul patrar de secol,
incasarile marindu-se in acelasi interval de 30 ori.

6
Progresele recente înregistrate în peisajul economic grecesc au ridicat Grecia
pe o poziţie mai înaltă în cadrul investiţiilor internaţionale. Grecia a pătruns ca
economie de piaţă cu drepturi depline, dar şi ca o punte către un câmp regional
comercial mai larg în sud-estul Europei, inclusive în Cipru.
Pe de altă parte, multe acţiuni economice comune sunt în curs de
desfăşurare în Balcani, unde Grecia joacă un rol esenţial în afaceri.

Deţine primul loc în cadrul investiţiilor străine directe din Serbia şi


Muntenegru, din FYROM, locul al doilea în Albania, şi poziţia a treia în
Bulgaria şi România.
Grecia şi-a modernizat infrastructura într-un ritm accelerat cu ajutorul
fondurilor furnizate de către Uniunea Europeană şi de către Banca
Europeană de Investiţii. Au fost realizate 6 proiecte care au transformat
ţara, îmbunătăţind traficul şi înlesnind transportul navetiştilor şi al
vizitatorilor pentru anii ce vor urma : Autostrada Egnatia (687 km), Podul Rio-Antirio,
Aeroportul international “Elefterios Venizelos” din Atena, Metroul din Atena, Ruta
“Attiki Odos” si Autostrada Patras-Corint-Salonic-Evzoni.
Agricultura este activitatea de baza in majoritatea tarii, 25% din forta de
munca fiind angajata in agricultura. In anii 1960 mm de ½ din forta de munca lucra in
aceasta ramura, 30% din suprafata terenului arabil fiind folosit pentru agricultura iar
40% pentru pasunat.
Se cultiva in principal grau, pe timp de iarna pentru a valorifica precipitatiile din
aceasta perioada, se mai cultiva totodata sfecla de zahar si cartofi, orez in regiunile
cu clima adecvata. Pentru export se cultiva tutun, bumbac, struguri si masline.
Podgoriile se gasesc in sud iar tutunul in nord; maslinele sunt raspandite, Grecia fiind
a treia tara in furnizarea uleiului de masline. Sunt importante culturile de portocale,
lamai si madarine. Oile si caprele sunt crescute in multe locuri, deoarece pot trai pe
pasuni mai sarace, 20% din suprafata este impadurita.
Principalele resurse naturale ale Greciei sunt: bauxita, lignitul, magneziul,
petrolul, marmura.
Rezervele de bauxita ale Greciei sunt estimate la cateva sute de milioane de
tone din care peste 100 de milioane de tone exploatabile. .
Rezerevele de minereuri fero-nichel ale Greciei sunt estimate la cca 100 de
milioane de tone cu continut de nichel 1-1,4 %.
Rezervele de minereuri cu continut de plumb, zinc si argint se situeraza la cca.
3,8 milioane de tone.
Rezervele de minereuri cu continut de aur de 0,89 gr./tona si 0,56 gr./tona
continut de cupru sunt estimate la circa 129,5 milioane de tone.
Rezervele geologice de minereuri cu continut de 0,54 % cupru si 0,8 gr./tona aur
subt estimate la cca.206 milioane de tone.
Rezervele de bentonita ale Greciei sunt estimate la cca. 20 de milioane de tone.
Rezervele de magnezita sunt estimate la cca.8 milioane de tone
Rezervele geologice de gips sunt estimate la cca. 200 de milioane de tone iar
cele exploatabile la cca.8 milioane de tone
Din datele publicate, prodiuctia de minereuri a Greciei este:
• bauxita – 2,2 milioane de tone ( in anul 2004 ). Grecia este cel maia mare
producator din Europa.
• nichel - 2,6 milioane de tone ( in anul 2003 )
• dolomite – 129 de mii de tone ( in anul 2003 )
• perlite – 780.000 tone perlite crude si 440.000 tone perlite cernute ( in anul 2000
). Grecia este pe locul in lume si unul din principalii exportatori.

7
• marmura – 233 de mii de m.c. ( in anul 2003 )
• concentrate de plumb-zinc – 21.320 de tone ( in anul 2000 )
• concentrate de zinc – 32.370 de tone ( in anul 2000 )
• aur – 6 tone/an
Productia de concentrate de minereuri si de produse metalurgice este:
• aliaje de nichel – 18.000 tone ( in anul 2003 )
• magnezita – 43.700 tone si 115.000 tone de magnezita caustica ( in anul 2003 )
• alumina – 784.500 tone ( in anul 2004 )
• aluminium – 167.800 tone ( in anul 2003 )
Produse din cariere:
• marmura – 233.000 tone ( in anul 2003 )
• gips – 732.000 tone ( in anul 2003 )
• bentonita – 1,15 milioane de tone ( in anul 2003 )
• caolina – 60.000 tone ( in anul 2003 )

8
Bilantul economic

1990 2001 2002


Grau 1 938 2 084 2 033
Porumb 2 131 2 035 2 014
Orz 3 12 274 268
Orez 99 150 167
Bumbac seminte 365 750 750
Masline 1 928 2 249 2 000
Ulei de masline 299 451 372
Vin 3 530 4 277 5 000
Citrice 1 168 1 317 1 437
Bumbac – fibre 210 456 370
Tutun 136 136 124
Bovine 624 579 585
Ovine 8 660 9 269 9 205
Porcine 996 936 938
Lina 9,7 9,5 9,6
Pescuit 146,4 94,4
Indice industrial 110 123,8 125,9
Lignit 5 0520 66 987 71 663
Electricitate Total 34 906 
4 9399
Electricitate Hidr. 
1 981 
2 530
Petrol 821 191 171
Otel 999 1 312
Bauxite 2 495,9 ∗
2 609
Aluminiu 149,7 162 164
Nichel metal 15,7 18 19
Bumbac (fire de tesut) 136,8 106,0
Lina (fire de tesut) 25,0 ∗ ∗ ∗ 25,0

Ciment 13 944 ∗
14 148
Flota (1000 GT) 20 521,6 28 304 28 583
Valoarea deahmei (31-32)
In franc francez 0,0326 0,01925
In euro 0,00293
Bunuri, import. f.1.b. 1 16564 29 702 31 320
Bunuri, export. f.1.b. 1 6458 10 615 9 868
Balanta comerciala 1 -1010 -19 087 -21 452
Soldul serviciilor 1 3560 7 867 9 546
Invest. straine directe 1 1 585 53
Balanta platilor 1 280 -5 699 1 863

9
1.Milioane dolari americani
Cap II.1 Politica comerciala

Cadrul general de desfasurare a relatiilor economice bilaterale este definit de


Acordul European instituind o asociere intre Romania, pe de o parte, si Comunitatile
Europene si statele lor membre, pe de alta parte, semnat 1 februarie 1993.

Dinamica schimburilor comerciale (in mil. USD/ din 2004 mil. Euro):
2006
Anul 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005
31.03
Total 415,2 696,0 642,8 652,58 666,50 862,15 849,05 234,08
Export 216,7 324,1 315,7 388,05 379,50 507,35 474,73 136,78
Import 198,5 371,8 327,0 264,53 286,70 354,80 374,32 97,30
Sold 18,2 -47,7 -11,3 123,52 92,50 152,55 100,41 39,48

La 31 martie 2006, schimburile comerciale ale Romaniei cu Grecia au atins


nivelul de 234,08 milioane euro. Exporturile au fost de 136,78 milioane euro (pondere
de 2,20%) iar importurile de 97,31 milioane euro (pondere de 1,14%). Fata de
aceeasi perioada a anului trecut, exporturile au crescut cu 15,40% iar importurile au
crescut cu 33,63%.
Indicatori economici
2006 2007 ∗ 2008 ∗ 2009 ∗
Export de bunuri si servicii 5.1 6.5 7.3 7.6
Import de bunuri si servicii 6.5 7.0 7.3 7.4

Proiectii

Import Export
Electricitate 5.616 bil. 1.836 bil
Petrol 550400 bbl/zi 119200 bbl/zi
Gaze naturale 2707 bil 0

Importuri
Statisticile elene publicabile nu sunt detaliate pe produse. Obtinerea acestora se
face, contra cost, in baza unei aprobari de la Ministerul Economiei si Finantelor.
Conform datelor publicate, importul de minereuri se situeaza in jurul cifrei de 260
de milioane de Euro iar cel de ingrasaminte si de produse de cariera in jurul cifrei de
94 de milioane de Euro. Importul de materii prime, cu exceptia combustibililor si
carburantilor, s-a situat la nivelul de 1,2 miliarde de $ in primele 10 luni ale anului
2006.

In anul 2004, importurile Greciei de minereuri, produse siderurgice etc. s-au


situate la nivelul de :
10
ingrasaminte – 145,5 mil. Euro
minerale neferoase – 548,9 mil. Euro
fonta si otel – 1,0 miliarde Euro
metale neferoase – 834,8 mil. Euro
aluminium si articole din aluminium – 473 milioane de Euro
cupru si articole din cupru – 396 de milioane de Euro
sare si sulf – 89 de milioane de Euro
aricole din piatra, ciment si azbest - 84 de milioane de Euro
zinc si aricole din zinc – 24 de milioane de Euro
nichel si produse din nichel – 6,8 milioane de Euro
zinc si articole din zinc – 5,8 milioane de Euro
aur si produse din aur ( nemonetare ) – 34 milioane de Euro

Conform anului 2006, exporturile (mancare si bautura, bunuri de confectie,


produse din petrol, chimicale si textile) au adus Greciei suma de 20.28 bil $. Tarile in
care Grecia exporta aceste marfuri sunt: Germania 11,5%, Italia 11,4%, Bulgaria
6.5%, UK 6.1%, Cipru 5.5%, Turcia 5.2%, Franta 4.5%, US 4.5%, Spania 4.1%. De
asemenea, importurile (masinarii, echipamente de transport, carburanti si chimicale)
au extras din contul statului suma de 64.59 bil $. Tarile din care au fost importate
aceste produse sunt: Germania 12.6%, Italia 11.5%, Rusia 7.1%, Franta 5.9%,
Olanda 5.2% si Coreea de Sud 4.2%.
Exporturile au crescut cu pana la 13,7% in anul 2005, iar in anul 2006 la
18,2%.

11
Cap II.2 Indicatorii macroeconomici

Economia Greceasca este una cu orientare spre piata si interventie minima


din partea statului. Incepand cu jumatatea anilor ‘90 scena financiara elena este
caracterizata de un nou dinamism. Convergenta nominala a economiei grecesti cu
economiile partenerilor sai din UE a fost decisiva si bine pusa la punct; insa
indicatorii macroeconomici continua sa creasca. Cresterea economica inregistrata în
Grecia începand cu 1994 a manifestat o accelerere de 3,2 % anual si depaseste rata
medie realizata de UE, imbunatatindu-si exponential potentialul de crestere. In 2005,
ritmul de dezvoltare al PIB era de 3,8 %. Somajul era in cel de-al treilea trimestru de
9,7%.
Grecia era o tara cu traditie exclusiv in agricultura, dar in ultima vreme
importanta activitatilor din primul si din al doilea sector economic (agricultura si,
respectiv, industria) a intrat pe o panta descendenta in favoarea ascensiunii din
sectorul serviciilor.
Cele mai importante ramuri economice sunt productia de manufactura, care
ocupa 12% din PIB şi 14,4% din rata totala a fortelor de munca, si constructiile care
ocupa 7,2% din PIB si 7,3% din rata de angajare.
Industria de manufactura inglobeaza un numar mare de intreprinderi mici si
mijlocii, fiind caracterizata de un grad mare de flexibilitate si initiativa. Majoritatea
companiilor de manufactura sunt mici afaceri familiale, in timp ce marile companii se
dedica industriei produselor alimentare si bauturilor, imbracamintii si textilelor,
produselor chimice si plastice, petrolului si produselor pe baza de carbune,
produselor din sticla si cimentului, iar noile intreprinderi care sunt in dezvoltare sunt
dedicate tehnologiei si telecomunicatiilor.
Agricultura reprezinta in continuare o sursa importantă de venit. Conditiile
climatice ale Greciei favorizeaza cultivarea legumelor, fructelor (maslinele si uleiul de
masline, strugurii, pepenii galbeni, piersicile, rosiile si portocalele sunt unele dintre
cele mai importante culturi din Grecia), tutunului, bumbacului, viilor, ca si crescutul
oilor si caprelor.
Activitatile din sectorul primar au beneficiat vreme îndelungata de fondurile
UE. In momentul de fata, agricultura se concentreaza asupra cresterii competitivitatii
prin mecanisme de productie, de procesare si de marketing, dar si asupra
modernizarii infrastructurii si a zonelor rurale, prin protejarea si imbunătatirea
resurselor naturale si a mediului.
In domeniul pescuitului, piscicultura s-a dovedit a fi industria cu cea mai
mare si rapida dezvoltare, transformand Grecia în lider pe piata
mondiala a crescatorilor de peste.
Sectorul serviciilor din Grecia este cel mai bine reprezentat si are cea mai
rapida dezvoltare din economie, contribuind cu aproximativ 70% la PIB si ocupand
61% din rata totala de angajare. Cele mai importante domenii din sectorul serviciilor
sunt: turismul, navigatia, finantele si comertul.

12
Turismul reprezinta cea mai dezvoltata industrie in Grecia, plasandu-se pe
locul al 15-lea in ierarhia mondiala a destinatiilor turistice si primind in jur de 15
milioane de turisti anual, mai mult decât populatia totala a
tarii.
Operaţiunile turistice contribuie cu aproximativ 8% la PIB si ocupa 10%
din totalul fortei de munca.
Navigatia este un alt sector dinamic in economia tarii si un reprezentant
eficient al Greciei in lume. Flota comerciala a Greciei se afla pe locul 5
mondial ca putere marina si reprezinta 50% din flota Uniunii.

In ceea ce priveşte sectorul bancar, liberalizarea sa, bazata pe decizia


guvernului de a implementa servicii de control in mai toate bancile controlate de catre
stat, a atras dupa sine un val de consolidari, permitand extinderea lor în Balcani.
Hotararea Uniunii Europene de a accepta Grecia in Uniunea Economica si Monetara
a surprins prin rapiditate, dat fiind ca putini analisti credeau ca aceasta tara va avea
vointa politica de a-si pregati economia pentru aderarea la moneda unica europeana,
in conditiile in care schimbarile necesare pareau uriase.
Uniunea Europeana a aprobat fara rezerve cererea Atenei de intrare in
Uniunea Economica si Monetara de la 1 ianuarie 2001, apreciind eforturile guvernului
elen de apropiere a economiei de standardele zonei euro, dupa ce, ani de-a randul,
aceasta a fost considerata codasa UE.
Indeplinirea criteriilor nominale de convergenta stabilite prin Tratatul de la Maastricht
a reprezentat un proces dur, mai ales ca ajustarile la nivel macroeconomic au fost
realizate intr-o perioada scurta de timp.
In efortul de a reduce datoria publica a statului, a doua ca marime din UE,
dupa Italia, guvernul elen a vandut pe Bursa de la Atena, la sfarsitul lunii iunie, un
pachet de 10,7% din actiunile detinute la Hellenic Telecom (OTE). Investitorii au
cumparat 52,45 milioane de actiuni in OTE cu un pret de 21,40 euro/actiune, iar
guvernul a incasat 1,12 miliarde euro, diminuandu-si participatia in cadrul companiei
de telecomunicatii la 28%.
Conform proiectului inaintat Parlamentului privind bugetul pe anul urmator,
datoria publica raportata la PIB va descreste pana la 109,8%, comparativ cu
ponderea de 113,6% estimata pentru acest an. Potrivit agentiei de presa elene ANA,
George Alogoskoufis, ministrul Economiei si Finantelor, a declarat ca datoria
guvernamentala se va situa, anul urmator, sub nivelul de 100% din PIB, pentru prima
data din 1992. Datoria guvernamentala prevazuta pentru 2008 este de 221,547
miliarde euro, reprezentand 98,9% din PIB, in timp ce pentru anul curent, datoria
estimata de 213,33 miliarde euro atinge 101,9% din PIB.
Veniturile in 2008 vor atinge 59,78 miliarde euro, sau 26,7% din Produsul
Intern Brut, in crestere fata de proportia de 25,8%, estimata in acest an, in timp ce
nivelul cheltuielilor in PIB se va diminua usor de la 30,4%, in acest an, la 30,1% in
2008.
De asemenea, bugetul pe 2008 prevede un deficit de 1,7% din Produsul Intern
Brut, in scadere fata de estimarea pentru anul curent, de 2,5% din PIB, pe baza unei
cresteri economice solide si a imbunatatirii politicii fiscale. Astfel, mai scrie Reporter,
autoritatile asteapta o crestere economica de 4% in 2008, comparativ cu 4,1%, in
anul curent, in timp ce inflatia de 2,6% va fi in scadere fata de rata din 2007, de
2,7%.

13
Cap II.3 Politicile economice

Principala provocare a Greciei ramane atingerea unei "convergente reale" cu


cele mai performante economii din zona euro, avand in vedere mentinerea unui
decalaj important in ceea ce priveste bunastarea, infrastructura si industria.
Yannis Stournaras, prim-consilierul ministrului grec de Finante si, totodata,
arhitectul succesului Greciei, apreciaza ca economia va reusi sa atinga nivelul de
dezvoltare al celor mai avansate tari din UE de-abia in 2015.
El subliniaza faptul ca guvernul a evitat pana acum adoptarea unor masuri
nepopulare de reforma a economiei. In aceste conditii, reforma sistemului de pensii
si a pietei fortei de munca a ramas la stadiul de obiectiv, in timp ce procesul de
privatizare a fost limitat.
Guvernul socialist al lui Costas Simitis promoveaza un asa-numit "model
grec", prin care urmareste privatizarea pe etape a companiilor controlate de stat sau
prin gasirea unui partener strategic care sa accepte ca autoritatile elene sa detina
controlul procesului, evitand in primul rand disponibilizarile masive de personal.
Ministrii de Finante din UE au stabilit rata de conversie a drahmei la nivelul de
340,75 euro, urmand ca aceasta sa fie reevaluata pe parcursul procesului de
aderare.
Guvernul elen a reusit in sase ani sa aduca inflatia de la o rata de doua cifre
la un nivel compatibil cu standardele Uniunii Europene. De asemenea, ponderea
deficitului bugetar in Produsul Intern Brut a scazut de la peste 7% in 1996, la la
numai 1,6%, sub pragul de 3% stabilit prin criteriile de aderare la euro.
Banca Centrala Europeana (BCE) a recomandat guvernului mentinerea unei
politici bugetare riguroase, prin care sa poata fi controlate presiunile inflationiste
rezultate din relaxarea conditiilor monetare ca urmare a adoptarii monedei unice
europene.

14
Cap III Apartententa la structuri si organizatii
internationale

Principiile generale ale politicii externe a Greciei au la baza respectarea


hotararilor organismelor internationale, aplicarea principiilor de drept
international si a reglementarilor de securitate, respectarea drepturilor
omului, a integritatii teritoriale si a relatiilor de buna vecinatate. Mai
exact, politica externa elena se concentreaza asupra a patru obiective
majore:
Uniunea Europeana: Grecia are ca scop extinderea pe mai departe a
granitelor UE, sustinand orice propunere care, congruenta fiind si cu
interesele nationale ale Greciei, poate conduce la consolidarea securitatii
si stabilitatii in Europa. Prioritara pentru politica externa a Greciei este
participarea activa la modelarea viitorului Europei, la constituirea unei
Europe care sa se dovedeasca a fi un factor international puternic. In
completarea celor mentionate anterior, Grecia sustine orice masura luata
pentru consolidarea functionarii democratice a Uniunii fata de cetatenii
sai, fie ca este vorba de demersuri in luarea unor decizii, fie ca este vorba despre
simplificarea birocratiei ori a consolidarii identitatii Europei, atat in interiorul granitelor
UE, cat si in afara.
Regiunea mai extinsa a Europei de SE si Turcia: Situatia din Cipru
reprezinta prima dintre prioritatile politicii externe elene, avand ca scop
principal rezolvarea problemei cipriote. Scopul eforturilor depuse de
toate partile implicate trebuie sa fie reunirea Ciprului, intr-un mod just,
viabil si functional, lucru ce va fi spre folosul tuturor si va contribui la
consolidarea stabilitatii pacii si progresului economic in zona.
Grecia va continua sa aiba un rol important in Balcani si sa reprezinte un
factor de baza pentru stabilitatea politica a regiunii, pentru perspectiva
europeana, precum si pentru dezvoltarea sa economica, politica si
sociala. Politica elena in spatiul balcanic este clara: o Grecie puternica in
regiune, cu rol stabilizator si stimulator al dezvoltarii, intensificarea
colaborarii economice si promovarea perspectivei europene a statelor din SE
Europei.
Grecia are ca scop, de asemenea, imbunatatirea treptata a relatiilor sale
cu Turcia, pe baza prevederilor dreptului international si a principiilor
de buna vecinatate. In acest spirit Atena sustine traseul european al
Turciei, bazat insa pe criterii si conditii clare.
Relatii interatlantice si cu importanti factori internationali: In acest
plan tinta politicii externe elene este mentinerea si consolidarea relatilor
de prietenie si colaborare cu SUA, pe baza intereselor comune, a
respectului si a intelegerii reciproce. Acelasi concept este valabil si in
ceea ce priveste relatiile cu celelalte tari mari, dar si cu toate statele,
15
deoarece Grecia aplica în mod constant principiile de prietenie si
colaborare. In plus, Grecia continua sa dezvolte in mod sistematic
relatiile sale cu noii mari jucatori de pe scena internationala, precum
India, China, Rusia, dar si cu tarile din spatiul mediteranean, din
Orientul Mijlociu si, in general, cu tarile lumii arabe. La fel se intampla si
cu tarile din spatiul Marii Negre, al Marii Caspice si din Asia Centrala.
Organisme internationale, diplomatie politica si economica: Prezenta elena intr-
un numar mare de organisme si organizatii internationale are ca scop punerea în
practica a principiilor generale ale politicii externe promovate de Grecia.
In afara de apartenenta la Uniunea Europeana, Grecia m-ai face parte si din :
Australia Group, BIS, BSEC, CE, CERN, EAPC, EBRD, EIB, EMU, FAO, G- 6, IAEA,
IBRD, ICAO, ICC, ICCt, ICRM, IDA, IEA, IFAD, IFC, IFRCS, IHO, ILO, IMF, IMO,
IMSO, Interpol, IOC, IOM, IPU, ISO, ITSO, ITU, ITUC, MIGA, MINURSO, NAM
(guest), NATO(Organism regional), NEA, NSG, OAS (observer), OECD(Organism
economic), OIF, OPCW, OSCE(Organism politic), PCA, Schengen Convention,
SECI, UN, UN Security Council (temporary), UNCTAD, UNESCO(Organism
international), UNHCR, UNIDO, UNMEE, UNMIS, UNOMIG, UNWTO, UPU, WCO,
WEU, WFTU, WHO, WIPO, WMO, WTO si ZC.

16
Bibliografie:

1.Gambling, ”Economia lumii 2004”, Ed. Stiinte Sociale si


Politice, 2003
2.Ministerul de Economie si Finante, “Imbunatatire a Stabilitatii
elenice si a Programului de Crestere 2006-2009”

17