Etruscii

03/05/2013 Autor theophyle Categorii: Magazin Istoric

3 Comentarii
Etrusc-1Etruscii au locuit !eninsula Italiana in regiunea numit" Etruria #cuprinz$n%
&oscana regiunea %e nor% a 'atiumului (i p"r)i %in *m+ria, -ncep$n% cu secolele .I-.-
-/0r/ p$n" -n secolul I %/0r/ E1oluan% %in epoca +ronzului in epoca %e 2ier ei pot 2i
consi%erati ci1ilizatia principala in%igena a Italiei %e astazi/ 3riginea etruscilor este
contro1ersata cu1$ntul etrusc pro1enin% %in: &rusci Etruri sau Etrusci %upa cum -i
numeau romanii sau &yrsanoi asa cum -i numeau grecii/ En%onimul #2elul propriu %e a
se i%enti2ica, etruscilor era 4azna/
!otri1it lui 0ero%ot etruscii au pro1enit %in regiunea anatolian" 'i%ia# 'y%ia, (i %e pe
unele insule %in Marea Egee #-n%eose+i 'emnos, iar 5ionis %in 0alicarnas era %e
p"rere c" etruscii erau autohtoni -n Etruria/ Con2orm unor noi cercetari genetice 2"cute
%e un institut italian pe e(antioane signi2icante %e popula)ie %in &oscana (i %in regiuni
rele1ane %in 6recia (i 1estul &urciei pro+a+il ca originea cea mai plauzi+ila este cea
anatoliana #Anatolia 7 Asia Mica, %eci 0ero%ot cam a a1ut %reptate/
Etrusc-28n secolul al 9II-lea -/ 0r/ societatea agricol" etrusc" e1olueaza/ Etruscii
cre%eau c" plugul :i :tiinta -ngri;irii c$mpului le-a 2ost %ata %e zei c%u taoate astea multi
%in locuitorii regiunii -:i construiesc orase si %ez1olta mestesugurile si comer<ul/ 8n lumea
etrusc" se culti1a acum 1i<a %e 1ie m"slinul si cerealele/ =e %ez1olt" na1iga<ia si
pescuitul iar su+solul <"rii le %"ruie:te %in plin 2ier/
Centrul etruscilor a 2ost &oscana Etruscii au 2ost consi%era)i mai a1ansa)i tehnologic
2a)" %e 1ecinii lor chiar (i %ec$t romanii minele %e plum+ cositor 2ier (i cupru 2urnizau
materia prim" pentru o metalurgie -n care etruscii e>celau/ Au 2ost timp %e secole
principalii 2urnizori %e o+iecte %e 2ier -n zona Me%iteranei #e>port c"tre 6recia ?enicia
Cartagina etc/,/
3rganizarea -n ora(e-stat pare s" 2i -nceput -n sec/ al 9III-lea -/0r/: Aritim #lat/ Arretium@
it/ Arezzo, Cisra #Caere 9etus@ greaca: Agylla@ Cer1eteri, Cle1si #Clusium@ Chiusi,
Curtun #Cortona, !erusna #!erugia, ?u2luna sau !upluna #!opulonia, 9eii &archna
#&arAuinii@ &arAuinia-Corneto cu cele+rele morminte pictate, 9etluna #9etulonia,
?elathri #9olaterrae@ 9olterra, 9elzna #9olsinii@ Bolsena, (i 9elch #9olcii@ 9ulci, precum (i
ora(ele actuale Mantua (i Bologna sau pier%utele Atria (i =pina/ 4oma este la origine o
a(ezare etrusc"/ !otri1it unora %intre cercet"tori toponimul capitalei italiene #ini)ial
4uma, ar putea 2i %eri1are %in numele unei stirpe etrusce 4umina/
=e pare c" 2unc<ia prim" a artei etrusce a 2ost utilitar" pentru ne1oile :i lu>ul 1ie<ii
coti%iene :i %e %incoloC / 5at" 2iin% cre%in<a pro2un%" a etruscilor -n 1ia<a %e apoi arta
lor a -n%eplinit necesit"<i 2unerare %o1e%in% preocuparea %e a urma 1oin<a %i1in"/ Di -n
6recia impulsul artistic a 2ost 1ala+il p$n" -n amurgul ci1iliza<iei etrusce/ Arta etrusc" a
p"rut -ntot%eauna c" aspira la -n%eplinirea unor cre%in<e religioase :i 2unerare la ni1el
pur practic nu -ntru glori2icarea zeilor ori cet"<ilor prote;ate %e ace:tia/
Etrusc-3
Cercet"rile recente au scos la i1eal" locuin<e arhaice 7 %e e>emplu la AcAuarossa -n
apropiere %e 9iter+o #un or":el mo%est %in secolele 9II 7 9I a+an%onat -n ;ur %e 500
-/0/, 7 care atest" c" arta etrusc" nu a1ea tangen<e numai cu s2era religioas" precum o
%o1e%esc o2ran%ele %in morm$nt %estinate uzului coti%ian al %e2unc<ilor / 3 tr"s"tur" %e
+az" :i toto%at" un para%o> al artei etrusce const" -n aceea c" aceasta ser1ea 2ie unor
scopuri Etrusc-5pri1ate 2ie religioase/ Clien<ii +oga<i :i in2luen<i c"rora le erau %estinate
po%oa+e minunate %in aur argint :i chihlim+ar 2ar2urii lu>oase %in argint ori %in +ronz
precum :i 1ase a%mira+il %ecorate erau oameni cu un gust ra2inat/ Cu toate acestea :i
-n contrast cu alte popoare ale antichit"<ii ei par a nu 2i 2ost interesa<i -n a-:i -nregistra
ori glori2ica e1enimentele istorice la care luau parte/ 5e asemenea ei nu :i-au glori2icat
1irtu<ile :i nici meritele/
C$te1a caracteristici etrusce -:i au originea -n 2unc<iile religioase :i practice/ 5at 2iin%
2aptul c" ora:ele Etruriei nu iroseau timp :i +ani pentru momente pu+lice care s"
pream"reasc" cet"<ile :i sanctuarele lor pentru a le consoli%a prestigiul -n ochii lumii
rareori putem i%enti2ica lucrarea unui mare artist sau m$na unui maestruC/ 5e:i 2iecare
perioa%" a artei etrusce re2lect" o 1arietate %e ten%in<e mo%e curente :i i%ei nu putem
%istinge 1reun spirit %e competi<ie -ntre personalit"<ile artistice m$n%re %e talentul lor :i
recunoscute %e societatea -n care lucreaz" a:a cum se mani2est" 7 %e e>emplu 7 -n
arta greac" %in secolele 9 7 9I -/0/ in2luen<$n% e1olu<ia sa ulterioar"/ 3riginalitatea :i
talentul creator ale unui !ra>itele unui =copas ori unui 'isip :i-au pus amprenta pe
-ntreaga perioa%" elenistic"/ !$n" la noi s-a transmis un singur nume %e creator etrusc
anume 9ulca %in 9eii amintit %e romani c" a contri+uit la %ecora<ia -n teracot" a marelui
templu al lui Iupiter 3ptimus Ma>imus %e pe Colina Capitolin" %in 4oma spre s2$r:itul
secolului al 9I-lea -/0/
Etrusc-E
=e pare c" -n Etruria au e>istat nu at$t :coli artistice c$t mai %egra+" ateliere ale c"ror
mem+ri erau acti1i -n propriile lor ora:e/ 8n cele mai importante %in aceste ateliere s-au
creat pro+a+il cele mai importante opere %e art" precum :i mici arte2acte pro%use %e
me:te:ugari/ 'a Cer1eteri %e pil%" -ntr-un atelier %in perioa%a arhaic" s-au pro%us 7
aproape cert 7 at$t teracote arhitecturale c$t :i urne 2unerare 2olosin% acelea:i moti1e
:i chiar -n unele cazuri acelea:i tipare :i pentru unele :i pentru altele/ Aceia:i lucr"tori
-n +ronz care au con2ec<ionat statuete 1oti1e au realizat pro+a+il :i o+iecte casnice
%ecorate cu statuete asem"n"toare / 8n mo% e1i%ent atelierele au pro%us o+iecte
pentru oameni pro1enin% %in %i1erse clase sociale/ 6ama me:te:ugurilor analiza+ile prin
%escoperirile %in morminte este impresionant"/
'im+ile &yrsenice: Etrusca
'im+ile tyrsenice sunt o clasi2icare noua #1FFG, propusa %e 0elmut 4i> #1F2H 7 200E,
reputat e>pert german in lim+ile in%o-europene si lim+a etrusca/ Iumele pro1ine %e la
cu1antul grec &ursJnioi si cuprin%e o grupa ling1istica compusa %in 4aetica #4aetic,
lim+a 1or+ita in Alpii %e su% lim+a 'emnie #'emnian, originara in Marea Egee #insula
'emnos, si lim+a Etrusca/ !ersonal cre% ca 0elmut 4i> are %reptate/ &eza lui 4i> este
%in ne2ericire minoritara/ 6/M/ ?acchetti catalogheaza grupa tyrsenica ca su+ grupa a
lim+ilor Egeene #Aegean 2amily, impreuna cu Eteocipriota si Minoica #Eteocretana,
%espre care am mai %iscutat/
Alti ling1isti reputati !almer si =tein+auer au incercat sa %ez1olte o torie care plasa
etrusca ca o e1olutie aparte %in lim+ile caucaziene gasin% similaritati intre cecena
curenta si etrusca antica/ In s2arsit alt ling1ist %e renume Kames Mellaart propune o
teorie e1olutionista a lim+ii etrusce %intr-un %ialect pre-In%o-European prezent pe
teritoriul Anatoliei mo%erne/
Etr'ang-1
!arerea mea asa cum am e>pus-o mai sus sustine teoria regretatului 0elmut 4i>/
Etrusca nu are nimic in comun cu lim+ile in%o-europene si s-a %ez1oltat in%epen%ent la
s2arsitul +ronzului in nor%ul peninsulei Italice su%ul El1etiei si su% 1estul Balcanilor/
=crisul etrusc s-a raspan%it in regiunile mentionate mai sus intre secolul al .-lea i/0r si a
%isparut complet impreuna cu lim+a etrusca apro>imati1 in primul secol %/0r/ Cele mai
1echi inscrisuri etrusce %ateaza %in secolul al 9III-lea i/0r/ 'im+a Etrusca a a1ut o
literatura e>trem %e +ogata mentionata cu a%miratie %e literatii latini/ =-au %escoperit
apro>imati1 13 000 %e inscriptii %i2erite/ 5in ne2ericire e>ista numai un singur manuscris
complet neinteligi+il astazi/ 5intre literatii latini importanti care au cunoscut lim+a
etrusca putem enumera pe 8mparatul Clau%ius a caru-i prima ne1asta a 2ost %e origine
etrusca #*rgulanilla, Marcus 9arro &it 'i1iu si Cicero/
In ta+ela alaturata puteti 1e%ea al2a+etul grec originar %in Eu+ea #a %oua insula ca
marime %upa Creta %in arhipelagul grecesc, un al2a+et etrusc LsinteticC reconstruit %e
cercetatorii mo%erni/ Al2a+etul etrusc timpuriu #arhaic, a 2ost 2olosit intre secolele al 9III-
lea pana in secolul al I9-lea i/0r/ si al2a+etul etrusc tarziu a 2ost 2olosit pana in primul
secol %/0r/ Al2a+etul etrusc contine 2H %e caractere si a 2ost 2ara in%oiala o sincrezie
intre primele al2a+ete grecesti #Minoic si Eu+ean, si al2a+etele 1est-semitice #?enician si
E+raic timpuriu,/ =u2icient %e pri1it caractere latine pentru a intelege in2luenta etruscilor
asupra al2a+etului latin/ Etrusca arhaica a 2ost scrisa ca al2a+etele semite %e la %reapta
la stnga in2luentele in%o-europene au schim+at cursul scrierii %e la stanga la %reapta
ast2el ca etrusca a inceput sa 2ie scrisa %e prin secolul al 9-lea i/0r/ %e la stanga la
%reapta
5ocumente interesante scrise in lim+a etrusca %escoperite si pu+lice:
'i+er linteus 7 2$(iile %e mumie %e la Magre+/ Este cel mai lung te>t cunoscut re%actat
-n etrusc" o carte 1erita+il" scris" pe p$nz" care a 2ost 2ragmentat" pentru -n2"(area
unei mumii egiptene/ &rei 2ragmente au %isp"rut/ Mumia se a2l" -n muzeul na)ional al
Croa)iei %in Magre+/ &e>tul caligra2iat -n negru (i ro(u pe 12 coloane pro1ine %in sec/ I
-/0r/ (i con)ine circa 230 r$n%uri respecti1 1/200 %e cu1inte lizi+ile/ 4epeti)iile sugereaz"
un caracter ritual al te>tului/ I se mai spune Lcalen%arul religiosC care pre1e%e %ata (i
locul pentru 2iecare zi pentru ceremoniile %e%icate zeit")ilor/
&a+ula capuana 7 t"+li)ele %e lut %e la Capua/ &e>tul const" %in zece paragra2e (i H2
%e r$n%uri/ Ast"zi sunt lizi+ile circa 300 %e cu1inte/ &e>tul are caracter religios (i con)ine
in%ica)ii pri1in% preg"tirile pentru ritualul 2unerar/
Cippus perusinus 7 &e>tul unui contract %in sec/ III sau II -/0r/ %e EH %e r$n%uri (i circa
100 %e cu1inte care reglementeaz" limita %intre propriet")ile 2unciare a %ou" 2amilii/
2 ta+le %e aur %in !yrgi 7 a2late la Muzeul Etrusc %in 4oma/ *n te>t +iling1 este o
%e%ica)ie zei)ei canaaneene Astarteea #I(tar,/ *n te>t re%actat %e un LmagistratC al
ora(ului Caere #ast"zi Cer1eteri, numit &he2arie 9elianas in1oc" zei)a *ni #la greci
0era la romani Iuno,/ Alt te>t re%actat -n 2eniciana punic" con)ine in%ica)ii pri1in% o
ceremonie %e%icat" aceleia(i %i1init")i/
E inscrip)ii pe ta+le %e plum+ 7 *na con)ine o pre%ic)ie 2"cut" %e un oracol (i a 2ost
%escoperit" la =anta Marinella l$ng" 4oma/ Alt" inscrip)ie g"sit" la Magliano este
gra1at" -n spiral" (i con)ine o list" %e o2ran%e c"tre %i1ere %i1init")i/ A treia a 2ost g"sit"
-n 9olterra (i se presupune a 2i un te>t cu caracter ritual-magic/ A patra inscrip)ie g"sit"
la Campiglia Marittima con)ine un +lestem pro2erat %e un li+ert -mpotri1a c$tor1a
persoane/
&a+ula cortonensis 7 ta+l" %e +ronz %escoperit" -n 1FF2 aproape %e Cortona l$ng"
lacul &rasimene/ Inscrip)ia este cel %e-al treilea te>t ca lungime %up" te>tul %e la Magre+
(i c"r"mi%a %e la Capua/ Con)ine E0 %e r$n%uri (i este un act notarial/
Cartea %e aur 7 este %enumirea pentru H ta+li)e sus)inute laolalt" %e inele/ 3+iectul a
2ost g"sit recent -n Bulgaria (i se a2l" la Muzeul Ia)ional %in =o2ia/ 8n a2ar" %e te>t
ta+li)ele con)in ilustra)ii: un c"l"re) o siren" cu har2"/ &e>tul este cercetat actualmente la
'on%ra/
Bi+liogra2ie note si citate:
BarNer 6/@ &/ 4asmussen &he Etruscans/ 'on%on: BlacNOell 1FFG/
Bloch 4aymon% &he ancient ci1ilization o2 the Etruscans/ IeO PorN: CoOles BooN
1FHF/
Macnamara E/ E1ery%ay 'i2e o2 the Etruscans/ 'on%on: B/ &/ Bats2or%
=tillOell 4ichar% e%/ !rinceton Encyclope%ia o2 Classical =ites/ 1FQH
RiNiCommons un%er 6I*
=hare this:
Email
in=hare
!rint
'iNe this:
Etichete: 2013 Ci1ilizatia Etrusca Ci1ilizatii Magazin Istoric
Instructiuni comentarii:
!entru a comenta su+ i%entitatea %e pe +logul anterior &heophyle!oliteia autenti2icati-1a
mai intai apasan% pe iconul corespunzator %in 2ormular/ S E>/ pentru autenti2icare
Ror%press apasati iconul T
3 4aspunsuri la Ci1iliza<ii: Etruscii
elena03/05/2013 at F:EH pm
ce e>plica<ie ar 2i pentru %escoperirea at$t %e %eparte -n BulgariaU
4eply
theophyle0E/05/2013 at F:5F am
!entru ca Bulgaria a 2ost cea mai nor%ica zona %e tranzit %in Asia Mica spre
occi%ent inclusi1 !eninsula Italica
4eply
ste2anH00E/05/2013 at 11:1H am
5upa etrusci cea mai mare amprenta in Italia o 1or lasa romanii / :lol:
In alte %omenii tip 2urtul %e ca+luri electrice %ar e2ectele sint memora+ile / =a +lochezi
temporar ;umate %in circulatia 2ero1iara nu e la in%emana oricui / :#