PIEŢIONAR

romăn - tătar crimean

kazakşa — kirim tatarşa

SOZloik

EM MUNIENIA
 Taner Murat

DICŢIONAR
ROMÂN - TĂTAR CRIMEAN

KAZAKŞA - KÎRÎM TATARŞA

SOZLIK
 Taner Murat

DICŢIONAR
ROMÂN - TĂTAR CRIMEAN

KAZAKŞA - KÎRÎM TATARŞA

SOZLIK
 Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României
MURAT, TANER
Dicţionar român-tătar-crimean / Taner Murat. —
Constanţa : Editura Muntenia, 2009
Bibliogr.
ISBN 978-973-692-265-7

81'374.8=135.1=512.145=161.2

EDITOR:
EJ] MUNTENIA
ISBN 978-973-692-265-7

TIPĂRIT LA:
"99 Tipografia MUNTENIA Constanţa
Tel./Fax: 0241-635 521
munteniaprint yahoo.com

Editura MUNTENIA este acreditată

CNCSIS.
 Cuvânt înainte

Dicţionarul de față se adresează celor care cercetează istoria, limba şi literatura tătară crimeană,
traducătorilor, interpreţilor, studenţilor şi elevilor, celor care doresc să înveţe această limbă şi, în
general, tuturor vorbitorilor tătarei crimeene interesați în a-şi aprofunda cunoştinţele, indiferent de
pregătirea acestora.
Partea de limbă română conţine 25.832 de cuvinte, în lista de cuvinte-titlu fiind incluse şi cele
mai uzitate cuvinte, expresii şi maxime din limba latină.
Partea de limbă tătară crimeană conţine şi termenii din dialectul nogai, în măsura îngăduită de
către izvoarele cercetate.
Persoanelor familiarizate cu limba tătară crimeană le este cunoscut faptul că ortografierea se face
în baza principiul fonetic, respectiv cuvintele se scriu aşa cum se citesc. Întrucât sistemul fonetic al
tătarei crimeene autentice nu dispune de sunetele f, h şi v, prezentarea neologismelor din partea de
limbă tătară crimeană a dicționarului s-a făcut după cum urmează:
Rigorile impuse de proporțiile lucrării de față au determinat tratarea majorității neologismelor provenite
din limba arabă şi din limba persană exclusiv în ortografiere academică, respectiv prin scrierea literelor
f, h şi v ca şi în limbile de ascendență. Cititorii vor avea în vedere faptul că acestor cuvinte le
corespunde atât un fonetism academic cât şi unul sau mai multe fonetisme în tătara crimeană autentică.
Un număr relativ redus de neologisme cu ascendență arabă sau persană care au devenit cuvinte tătăreşti
consacrate manifestându-se exclusiv în fonetismul limbii tătare crimeene autentice, cum ar fi cuvântul
dzir provenind din haziîr, au fost ortografiate fonetic.
Toate neologismele provenite din limbile europene au fost ortografiate academic.
Dicţionarul îmbrățişează într-o măsură acceptabilă diverse domenii de activitate: anatomie,
medicină, biologie, gramatică, matematică, astronomie etc. Un accent deosebit s-a pus pe termenii din
botanică, zoologie, ornitologie, ihtiologie şi entomologie, la care în scopul evitării confuziilor s-au
precizat şi denumirile latine.
Expresiile au fost selectate astfel încât să acopere sfera conversaţiilor de zi cu zi precum şi
diverse domenii din realitatea înconjurătoare. Atunci când s-a considerat necesar explicaţia cuvintelor a
fost susținută şi prin încadrarea în exemple.
Fondul de cuvinte al lucrării este înfăţişat cu următoarele particularităţi:
- s-au folosit patru tipuri de litere:
1. - litere aldine:
- pentru cuvintele-titlu româneşti.
- pentru cifrele romane care separă categoriile gramaticale ale cuvântului (1., II.
etc.).
- pentru majusculele care separă subcategoriile gramaticale (A., B. etc.).
- pentru cifrele arabe care separă sensurile cuvintelor polisemantice (1., 2. etc.).
2. - litere aldine cursive:
- pentru verbe compuse şi locuţiuni verbale în limba română.
- pentru cuvinte compuse, locuţiuni adjectivale şi adverbiale, expresii şi
exemplificări în limba română.
3. - litere cursive:
- pentru specificări gramaticale.
- pentru explicaţii.
- pentru denumirile latine ale plantelor, animalelor, etc.
4. - litera obişnuită pentru tot ceea ce este text tătăresc-traducere.
- pentru partea în limba tătară crimeană s-a folosit alfabetul Universităţii din Bucureşti,
Facultatea de limbi şi literaturi străine. Deşi ar putea fi considerat perfectibil, acest alfabet redă foarte
fidel timbrul vocalelor şi este categoric superior altor alfabete utilizate pentru limba tătară crimeană
(vezi "Alfabetul limbii tătare crimeene").
- cuvintele-titlu sunt înregistrate în ordine alfabetică, specificându-se în dreptul fiecăruia
categoria gramaticală căreia îi aparţine, după care urmează definițiile tătăreşti.
- specificările gramaticale şi indicaţiile de domeniu s-au făcut succint (vezi "Lista abrevierilor”).
- traducerile echivalente sunt despărțite prin punct şi virgulă [;).
- sufixele din limba tătară crimeană sunt precedate de cratimă (-).
- la termenii tătăreşti s-au introdus între paranteze rotunde () sufixele care pot fi omise fără a fi
schimbat sensul cuvântului, folosirea acestora fiind deci facultativă. De exemplu: katîrkulak(lî) pote fi
utilizat fie sub forma katîrkulak, fie sub forma katîrkulakii.
- bara oblică simplă (/) s-a folosit pentru a arăta că, într-un context, termenul după care este
aşezată bara poate fi înlocuit cu cel pe care îl precedă. Această bară este folosită atât la partea de limbă
română cât şi la partea de limbă tătară crimeană. De exemplu: a cădea/intra în păcat se poate citi fie
a cădea în păcat, fie a intra în păcat. Tot astfel: yîllîk/gîlltk/senelik tasawur se poate citi fie yîllîk tasawur,
fie gîllîk tasawur, fie senelik tasawur. De asemenea, grupul de sufixe: -îp/-ip/-up/-up se va putea citi fie -îp, fie
-ip, fie -up, fie -up, în funcţie de legile armoniei vocalice din limba tătară.
- verbele compuse şi locuţiunile verbale sunt marcate prin punct median (e) şi au fost reunite în
grupuri despărțite prin bară oblică dublă (//).
- cuvintele compuse, locuţiunile adjectivale şi adverbiale, expresiile şi exemplificările sunt
marcate prin punct median (e) şi au fost reunite în grupuri despărțite prin bară oblică dublă (//).
- au fost incluse în dicționar şi derivatele verbale (infinitivele lungi şi participiile devenite
adjective) ale căror corespondente din limba tătară crimeană au utilizare extrem de largă.
- s-a urmărit ca ori de câte ori există posibilitatea unei ambiguităţți să se precizeze sensul
corespunzător prin folosirea unui sinonim, a indicaţei de domeniu sau prin explicaţie.
- nu s-a recurs la sistemul trimiterilor cu excepţia formelor abreviate ele unor cuvinte-titlu.
Nădăjduiesc că această lucrare va stârni, prin informaţiile pe care le deţine, interesul tuturor
vorbitorilor de tătară crimeană şi că va putea fi un instrument de lucru util unei mai bune cunoaşteri a
limbii şi unei exprimări cât mai corecte în limba tătară crimeană.
 S6zbaşi

Kolîiîzdakî s6zlikniă murselleri kîrîm tatarlarntă tewuke, til men edebiyat aktaruwăîlari,
terăimanlar, tilmaşlar, darilfinun tyrengileri, mektep talebeleri, kîrîm tatarşani tiyrenegek bolganlar
man til bilip tilîn geiişletmesîn hewesinde tabîlganlardîr.
25.832 başlîksâzden ibaret kazakşa kesimine, kazakşada sîk kullanîlgan birtakîm lâtinge s6z,
aytîm man meseller de koştîm.
Ozim kulagîm nogayăaga alîşîk bolmasa da, kîrîm tatarşa kesiîmine, teşkergen kitaplarîmda
tapkan nogayga s6zlerni de ayîri tutmadan, onlarnî da koştiîm.
Galpak kîrîm tatarşanîii tellafuzunda f, h, men v awazlari tabîlmaganî dişin, kîrîm tatarşaga
borîşka alîngan e&nebiy s6zlerniă yazîlmasîna kelgende, dewamdakîlarnî kâzim aldînda tutup îş
k6rdim:
Arapşa man agemăeden tartîlîp f, h bir de h awazlarnî iîşindelegen s6zlerni, kitapnîă gefişligin stradan
şîgarmamaga, k6bisiîn sâde muwallimatşa yazîlmasî man geşirdim. Kitapnî aktarganlar, bo s6zlerniă
hem bir muwallimatşa tellafuzî, hem ayîrî bir ya birden fazla galpak tatarşa tellafuzi barîn
unutmamalîdîr.
Hep arapşa man agemgeden tartîlîp tilimizde adamkilli sâde galpak tatarşa tellafuzi man yerleşken
s6zlerni, galpak tatarşa yazîlmasî man geşirdim, mesela haziîr s6zinden tartilgan dzir s6zni.
Kinbatar tilleriînden kelmeşik sâzlerni sâde muwallîmatşasî man yazdîm.
S6zlikni geăişligi musaade etkeni kadar, îşine tirli-tuirii alanlardan kelamlarnî geşirmege
şalîştîm, uzabilimînden de, tîptan da, 6mirbiliminden de, tilsîzgasîndan da, riyaziyetten de,
felekiyattan da, we sayire. Karîştirmalar man yafigîş tergumelerni atlatmak uşun 6simlikbilimiîne,
haywanatbilimine, kuşbilimine, balîkbilimine bir de b6gekbilimine ayîri bir k6z men karap, bo
dallardan s6zlerge lâtinge atamasîn da tirkeledim.
S6zlikteki aytîmlarnî ayîrganda, hem hergun kerekken aytîmlarni îşindelemege karadîm, hem
uzmanlîk dallardan aytîmlar da koşmaga karadîm. Kerek bolganda, s6z tergimesi sofiîna afilamlî
Uyrenekler de ekledim.
Kitapnî aktarganda, îşiăizni kolaylaştîrmaga, bo iîşlemnifi maksus işaretlerin bilmeiiz kerek:
- bo kitapta dârt turli hârf bardîr, aşada aşîklanganday:
1. - kalîn hârfler bolay-tip kullanîldi:
- kazakşa başlîksâzler işun.
- kazakşa s6zniă tilsîzgasî Bergelerin ayîrgan, roman rakamlari işin (1., II. we
sayire).
- kazakşa s6zniă tilsîzgasiî astăergelerin ayîrgan, balaban hârfler işuin (A., B. we
sayire).
- k6pmanalî kazakşa s6zniă afilamlarîn ayîrgan, arap rakamlarî uşun (1., 2. we
sayire).
2. - segdeli kalîn hârfler şolay-tip şalîştirildi:
- kazakşa birleşken figeller men takîm figelleri uşun.
- kazakşa mirekkep s6zler, takîm sîfatlarî, takîm rewuşleri, aytîmlar man
uyrenekler uşuin.
3. - segdeli hârfler şay-tip îşletildi:
- tilsîzgasî aşiklamalarî işun.
- umumiy aşîklamalar işin.
- Gsiîmliklerni lâtinge atamasî Uşuin, haywanlarnîă lâtinge atamasî Uşun, we
sayire.
4. - s6zlikniă tatargasî buituinliy sîradan hârfler men yazîldi.
- bo s6zlikte, Bikreşt Darilfinununda, Egnebiy Tiller we Edebiyatlar Îhtiyariyesînde t6retilgen
tatar elifbesiînden paydalandiîm. Bazî aydînlar bo elifbeni kâmil k6rmeseler de, sozîkawazlarntă
sesperdesiîn ela hâlde ifade etkeniîne, maga kre bo elifbe kîrîm tatarşasîna kullanilgan başka
elifbelerden s6zsiz-suwalsîz istundur ("Kîrîm tatarganifi elifbesi" sayîpasîn da bir k6zden geşiriăiz).
- bo kitapta, kazakşa başlîksâzler elifbe sîralamasî man kayîtka alînîp, her kazakşa
başlîksâzniă artîndan tilsîzgasî gergesi aştklanîp, ondan soâra da kîrîm tatarăasî geşirildi.
- tilsîzgast aştklamalar man kullanîm alanlarî kîskartilîp yazîlgandîr ("Kiîskartmalar” sayîpasîn
da bir kâzden geşiriiiz).
- eşailamlî tergumelerniă arasîna noktalî otîr kondîrîldi (;).
- bitun kîrîm tatar koşîmăalarnt aldîna birer sîzîkşik sîzîldi (-).
- kitapnîi kîrîm tatarăasînda, ihtiyariy koşîmâ&alar tîrnaklarnîă ( ) arasîna alîndî. S6z mesela:
katîrkulak(lî) hem katîrkulak şekilinde îşler, hem katîrkulakiî şekilinde îşler.
- eşaiilamliî atamalarnîâ arasîna kaşay sîzîk (/) kullanildi. Kaşay sîzîk hem kazakşada, hem
kîrîm tatarşada faaliyettedir. S6z mesela: a cădea/intra în păcat hem a cădea în păcat dep okîlîr,
hem de a intra în păcat dep okîlîr. Hep şonday: yîllîk/Bîllîk/senelik tasawur hem yîllîk tasawur dep okîlîr, hem
gîllîk tasawur dep okîlîr, hem de senelik tasawur dep okîlîr. Şoga uşap ta, koşîmăa takîmî: -îp/-ip/-up/-ip
hem -îp, hem -ip, hem -up, hem de -up okîlîp dogrî şekilnii ayîrmasî, sozîkawaz ses uyumuna kre,
tirkeleme wakîtîna kalîr.
- kazakşada, bitin birleşken figeller men biâtin takîm figellernifi aldîna balaban orta nokta
salîndî (e); bo birleşken figeller men takîm figellerni bir araga ketirip bir bâlik kuruldi, b6likniă aldî
da koşak kaşay siîzîk man (//) wurgulandi.
- kazakşada, btitin mirekkep s6zler, bituin takîm sîfatlari, biâtin takîm rewişleri, biâtin
aytîmlar man butun uyreneklerniă aldîna balaban orta nokta salîndi (e); bonlarnî da bir araga ketirip
bir bâlik kuruldi, bblikniâ aldiî da koşak kaşay sîzîk man (//) wurgulandî.
- s6zlikte k6p sayîda kazakşantifi uzun mastarlari man sîfat figellerniă tergumesi de geşirildi.
- kOpmanaliî s6zlerni afilamîn karîştirmamaga, kerek yerlerde s6znifi dogrî manasî aîâilamdaş
s6zler men, kullanma alanî man ya da turli kerek aştklamalar man aâlaştirîldi.
- az sayîda kîskartîlgan başlîksâzlerniă tîşînda, s6zden-s6zge yollamalar kullanîlmadî.
Bo kitapnî kun garîgîna akelmege menim zahmetim men emgegimden soydaşlarim til men
tellafuzunda faydalanagaklarîndan umutlanaman.
 Alfabetul limbii tătare crimeene

Kîrîm tatarşaniâ elifbesi

Ş
g

î*|£ g
43 Pronunțarea
ga Okilmasi
A
33| s
Ă
- a, ca adin ac, mama (at "cal", ana "mamă", kalmak "a - sâzniă heryerinde makbul, awuzarti,
A,a a |rămâne”). Este o vocală posterioară, nelabială, deschisă şi poate | a |erinsiz, geiiş okîlgan bir sozikawazdîr (at,
ocupa orice poziţie în cuvânt. ana, kalmak)
- d este un sunet specific tătarei crimeene:
1. aproximativ ca ea din belea (şdş "păr", lăle "lalea”). - sâzniă heryerinde makbul, awuzaldt,
2. ca la punctul 1., sau aproximativ ca ia din chiar (kăat erînsiz, geiiş okîlgan bir sozikawazdîr.
"hârtie", Kăzim "Chiazim", Kăâniye "Chianie”). Tellafuzi Uş tarzda:
3. aproximativ ca a din belea (âniw "bun, bine", ădet "obicei", 1. bazi sâzlerde temiz awuzaldî okîlîr (şaş,
sdât "ceas, oră", mâpis "temniţă”). Idle).
Este o vocală anterioară, nelabială, deschisă şi poate ocupa 2. bazi sâzlerde ya yokarda aştklanganday,
orice poziţie în cuvânt. ya da ya gibi okîlîr (kâăt, Kăzim, Kăniye).
Ad â Grupul de litere ad, nu simbolizează două vocale alăturate â |8 bazîlari yarîmawuzaldi okîlîr (druw,
, fiind o convenţie de scriere care arată că citirea se face ddet, saăt, măpis).
conform primei vocale din grup iar flexiunea cuvântului se Koşak hârfler ad man da eki awaz
face conform celei de a doua vocale din grup. De exemplu, îmlemez, koşaknîă biringi hârfi okîlîp
citirea cuvântului kaăr "grijă este identică cu a lui kar ses uyumî koşakntă ekingi hârfine k6re
"zăpadă" însă în cazul ablativ ele vor deveni kadrden uydurulagagîn aiilamîn taşîr. Mesela,
"de/din grijă", respectiv kardan "de/din zăpadă". Similar kadr (kaygi) sozi tîpkî kar s6zindiy
trebuie tratat şi grupul de litere da. De exemplu, cuvântul okîlîr amma eki s6zniă şîgîş kelişi
nikda "cununie" se citeşte ca şi cum ar fi "nikd” iar dativul ayîrîdîr, kadrden men kardan.
său va fi nikdaga "spre/la cununie".
- b, ca bdin bob, babă (babay "tătic", bel "talie, mijloc, şale”, - sâzniă soăînda kayriymakbul, kapali,
B,b | be |bilmek "a şti”, buiber "ardei”). Este o consoană oclusivă, sonoră, be |6tken, koşakerinii okîlgan bir tartîkawazdîr
bilabială şi nu poate ocupa poziţie finală în cuvânt. (babay, bel, bilmek, buber).
- 6, ca şi c din cimpoi, ceară (işci "lucrător, muncitor”, getin - sâzniă heryerinde makbul, yarîkapali,
"abrupt, sever, dificil", kardaşca "frăţeşte”). Este o consoană Gtmegen, taălayaldî okîlgan bir
semioclusivă, surdă, prepalatală şi poate ocupa orice poziție în tartikawazdîr (îşci, cetin, kardaşea).
q ce cuvânt. e Galpak kîrîm tatarşasînda c awazntii
S În tătara crimeană autentică se manifestă o puternică Ş yerine k6bisi ş awazi kullanîlîr. Mesela
tendinţă de a înlocui acest sunet cu ş. Cuvinte cum ar fi tărikşeniâi canak man gengel sâzleri
canak "farfurie", cengel "cârlig" din limba turcă se vor regăsi kîrîm tatarşada şanak man şengel
în tătara crimeană sub forma şanak, şengel. pişimin alîr.
” d, ca d din dar, direct (ders lecție : dargi n Sup drat", dak - ald man dad s6zlerniii tîşînda s6zniă
munte, muntean, dac", koydeş "consătean", dulber soăînda kavrivmakbul, kapali. Gtken. tisten
D,d | de |"încântătoare”). Este o consoană oclusivă, sonoră, dentală şi nu de a <AyrIyn1 „ Sapalt, U$
a R , | okîlgan bir tartikawazdîr (ders, dargin, dak,
poate ocupa poziție finală în cuvânt, cu expeţia cuvintelor ald kâydeş, diilber
"partea din fată, partea anterioară" şi dad "gust". yes, “
- e, ca edin elev, telefon (men "eu", nene "mamă", sene "an", - sâzniă heryerinde makbul, awuzaldt,
E,e e |kelmek "a veni”, teneke "tablă”). Este o vocală anterioară, e |erinsiz, gefiiş okîlgan bir sozikawazdîr
nelabială, deschisă şi poate ocupa orice poziţie în cuvânt. (men, nene, sene, kelmek , teneke).

- F,f este o literă provenită din limba arabă şi din persană. 1 allmati mgeden koimesistie.
1. în fonetism academic se pronunţă f, ca fdin fată, fereastră “ 2 Ş aa 2
" " ” _ .» Ir i heryerinde makbul, kisîk, 6tmegen, tişten-
(fayda "folos", laf "vorbă, cuvânt", afet "urgie", figel "acțiune, 2 - î = A
7 > is 3 : po erinden okîlgan bir tartikawazdîr (fayda,
F.f fe/ | verb”). Este o consoană constrictivă, surdă, labiodentală şi fe/ laf, afet, fige]
, pe |poate ocupa orice poziţie în cuvânt. pe . > ÎI9e). 2
a , = L , NE > 2. galpak tatarşa tellafuzunda, fyerine p
2. în fonetismul tătarei crimeene autentice se asimilează a Pap ara 22
. a > Y okîlîr (fayda s6zi payda okîlîr, laf s6zi lap
consoanei p (cuvântul fayda se pronunță payda, laf se pronunță okîlîr, afet sâzi apet okâlîr, figel sâzi pigel
lap, afet se pronunță apet, figel se pronunţă pige]). okâlâr) P » 9 Pg

- se pronunţă în trei feluri, pronunția sa fiind determinată de - tabilgan eBilnifi sozikawazina ore okilâr:
sa A Pui 1. awuzaldi e, i sozikawazlarnifi egiklerinde
caracteristicile vocalei din silaba respectivă: = apa 2
1 : : A a tabîlganda ya da y yarîtartikawazntă
. 9 (moale), ca g din ghem, ghimpe când face parte din silabe - - = -
, , , a aldînda tabîlganda, gimşak ge atîn taşip
care conţin vocalele anterioare e, i sau atunci când precede a — = a
, A asia ” . mi kapalî, Gtken, tafilaydan okîlgan bir
semiconsoana y (şifigen "lichid", gezmek "a se plimba", gizem = a aa ,
mn i epa ti Pi) on d hip = tartîkawazdîr (şifigen, gezmek, gizem,
mister", nergis "narcisă", gyum "ghium"). Este o consoană nergis îm)
oclusivă, sonoră, palatală. SS, VU a
, - a a 2. awuzaldi a, i, 0, u sozikawazlarnîă
2. g (dur), ca g din goarnă, gară când face parte din silabe care eătklerinde tabileanda. kat ge atîn tasî
G,s | ghe | conţin vocalele anterioare d, î, 6, ui (găzăta "gazetă", tegiz ge |[€8 8 , 9 ŞIp
kapali, Gtken, tilşikten okîlgan bir
"neted", gomelek "fluture", gul "trandafir”). Este o consoană
tartîkawazdîr (gdzăta, tegiz, gomelek, gul).
oclusivă, sonoră, velară.
3. awuzarti a, î, o, u sozîkawazlarnîă
3. g (extradur), ca gayîn $. din limba arabă, când face parte din egiklerinde tabîlganda, kas-katti ge atîn
silabe care conţin vocalele posterioare a, î, o, u (agaş "lemn", taşîp kîsîk, Gtken, kekirdekbaşt okîlgan bir
kagişma "lovire, cacofonie", mofigol "mongol", daragurt "mărar"”).
tartîkawazdîr, tîpki arapşaniă gayîn £
Este o consoană constrictivă, sonoră, postvelară.
hârfindiy (agaş, kagişma, mofigol, daragurt).
Nu poate ocupa poziţie finală în cuvânt
S6zniă soâînda kayriymakbul bir
 Şg
Ş % g
bă
în =
3 g g Pronunțarea 3 Okilmasi
3*| s

tartîkawazdîr.
- Ş, ca g din gem, girafă (Sahil "ignorant", agem "persan", aşun - s6zniâ soâînda kayriymakbul, yarîkapali,
"cosmos", guirek "inimă”). Este o consoană semioclusivă, sonoră, Gtken, tafilayaldî okîlgan bir tartikawazdîr
_ prepalatală şi nu poate ocupa poziţie finală în cuvânt. (gahil, agem, agun, gurek).
G,g | ge Corespunde literei C,c din limba turcă şi nu trebuie ge Kîrîm tatarşantă G,g hârfi tirikşeniă
confundată cu "yumaşak g” & din turca modernă care nu se C,c hârfniă koşagîdir, tărikşeniă
pronunţă având rolul de a prelungi vocala anterioră cu okîlmagan "yumuşak g” 5 hârfi men
jumătate din lungimea sa. karîştîirmamalîdîr.
- arapșa man agemgeden kelmeşik bir hârf
- H,h este o literă provenită din limba arabă şi din persană. bolganina, ek turli kullanilir: -
2 . : Si , - 1. muwallimatşa tellafuzunda, kas-katti he
1. în fonetism academic se pronunţă h (extradur), ca h din horă, a a Z aa
pp nn Ii i atîn taşîp sâznifi heryerinde makbul, kîsik,
crah (hafta "săptămână", his "simţ", tarih "istorie"). Este o < 7 3 a 7
fi PNDR ” __ , Gtmegen, kekirdekbaşi okîlgan bir
consoană constrictivă, surdă, postvelară şi poate ocupa orice - a
a tartîkawazdîr, tîpki arapşa man farsşada
poziţie în cuvânt. (hafta, his, tarih)
H,h he |2. în fonetismul tătarei crimeene autentice nu se pronunţă (hafta | he Es aa
RI , Da . NANE 2. galpak kîrîm tatarşa tellafuzunda
se pronunță apta, his se pronunţă is, tarih se pronunţă tariy). okilmaz
Unele cuvinte care în alte limbi altaice conţin sunetul h cum a muz a
1 1 1 1 21 mai di Bazîlari, başka altay tillerinde h awazli
ar fi hasta "bolnav", halk "popor", yahşi "bun" din limba 2 4 az Po
RI Foii . = Pau tellafuzii s6zler, mesela turukşeni
turcă, se regăsesc în tătara crimeană cu sunetul k adică sub h halk î Seri. kâră
forma kasta, ? kalk, ? yakşia asta, halk, yahşi s6zleri,
tatarşada k awazlîdîr,
kîrîm
kasta, kalk, yakşi
_
şekilinde.
Ă - i, ca idin ilic, infinit (it "câine", insan "om", biii "o mie"). Este o - s6zniă soăînda kayriymakbul, awuzaldt,
Îi i |vocală anterioară, nelabială, închisă şi nu poate ocupa poziţie i |erinsiz, tar okîlgan bir sozîkawazdîr (it,
finală în cuvânt. insan, biii).
- î este un sunet specific limbii tătare, intermediar între i şi î, - s6zniă heryerinde makbul, kîrîm
[4 4 |asemănător cu idin sind, în limba germană (îş "treabă", kirpi 4 |tatarşaga mensup, imen î arasînda,
, "arici", bilmek "a şti”, til "limbă"). Este o vocală anterioară, awuzaldî, erînsiz, tar okîlgan bir
nelabială, închisă şi poate ocupa orice poziţie în cuvânt. sozîkawazdiîr (iş , kirpi, bilmek, til).
- î, ca îdin înalt, hotări (îşan "şoarece", sîzikii "dungat, vărgat", - sâzniă heryerinde makbul, awuzarti,
Î,î î | tpîrti "tropot", bizâk "stricat, defect”). Este o vocală posterioară, î lerinsiz, tar okîlgan bir sozikawazdîr (îşan,
nelabială, închisă şi poate ocupa orice poziţie în cuvânt. sizikli, tipîrti, bizik).
să, ca] din Jucarie, cajoc Vagun escadron, companie , borj n - sâzniă heryerînde makbul, kîsîk, 6tken,
. . atorie", taj "coroană", laj "medicament", mujde "veste bună"). . - POR î a 2
J,] je > DEA > i je |taâlayaldi okîlgan bir tartîkawazdîr (jagun,
Este o consoană constrictivă, sonoră, prepalatală şi poate ocupa bori. tai. I&i. mii
. a 2 orj, taj, lăj, mujde).
orice poziţie în cuvânt.
- tabîlgan egikniă sozikawazîna k6re okîlîr:
- se pronunţă în trei feluri, pronunția sa fiind determinată de 1. awuzald e, i sozikawazlarntă egiklerinde
caracteristicile vocalei din silaba respectivă: ya da y yarîtartikawaznîă aldînda
1. k (moale), ca şi c din chitară, chel când face parte din silabe tabîlganda, gimşak ke atîn taşip kapali,
care conţin vocalele anterioare e, i sau atunci când precede Gtmegen, taălaydan okîlgan bir
semiconsoana y (ker "corb", kelmek "a veni”, kitap "carte", erkin tartikawazdiîr (ker, kelmek, kitap, erkin,
"liber, independent", kyor "chior”). Este o consoană oclusivă, kyor).
surdă, palatală. 2. awuzaldi ă, i, 6, i sozikawazlarntă
2. k (dur), ca şi c din carne, arc când face parte din silabe care egiklerînde tabîlganda, katfi ke atîn taşîp
conţin vocalele anterioare ă, î, 6, i (kâmil "desăvârşit", kirpik kapalî, Gtmegen, tilşikten okîlgan bir
K,k | ke "geană", kok "cer", tuk "puf”). Este o consoană oclusivă, surdă, ke |tartîkawazdîr (kâmil, kirpik, Ok, tik).
velară. 3. awuzarti a, î, o, u sozikawazlarntă
3. k (extradur), ca şi kaf G din limba arabă, când face parte din egiklerinde tabilganda, kas-katti ke atin
, , , - , n taşîp kapalî, 6tmegen, kekirdekbaşi okîlgan
silabe care conţin vocalele posterioare a, î, o, u (sakal "barbă", , A -
kîrîm "crimean, câmpean, scit", koraz "cocoş”, kuyruk "coadă”). bir tartikawazdîr, tîpkî arapşantă kaf O
Este o consoană oclusivă, surdă, postvelară. hârfindiy (sakal, kîrîm , koraz, kuyruk).
Poate ocupa orice poziție în cuvânt. S6zniă heryerinde makbul bir
În alfabetul utilizat în Crimea sunetul k (extradur) este tartikawazdîr.
simbolizat prin litera Q,q. Bigin Kîrîmda kullanîlgan elifbede kas-
katti ke awazi uşun Q,q hârfi kullanîlîr.
- se pronunţă în două feluri, pronunția sa fiind determinată de - tabîlgan egikniă sozikawazîna kâre ya
caracteristicile vocalei din silaba respectivă dar poate fi aldîndakî egikniă sozîkawazîna kre okîlîr:
influențată şi de vocala din silaba anterioară: 1. Şîmşak le atîn taşîp tilkanati, yuwaktan
1. (moale), aproximativ ca 1 din leac, leagăn: okîlgan gîmşak bir tartîkawazdîr:
a) când face parte din silabe care conţin vocale anterioare - a) awuzaldi d,e,i,î,6,u sozîkawazlarntă
d,e,i,i,6,u (lăle "lalea", silmek "a şterge", bâlmek "a împărți”, egiklerinde tabîlganda (Idle, silmek,
kuliş "râset”). bolmek, kuluş).
b) când face parte din silabe care conțin vocale posterioare b) awuzartî sozîkawazlarntă egiklerinde
L, le dar care sunt precedate de vocalele anterioare - d,e,i,î,6,u le tabîlîp aldîndak? egik awuzaldi
(bela "necaz", fanila "flanelă", illa "pe orice cale, sozikawazlî bolsa (bela, fanila, illa,
întotdeauna", sulale "dinastie", tellafuz "pronunțare, sulale, tellafuz).
fonetism”). 2. hem 6zi tabîlgan egik hem alîndakî egik
2. L (dur), ca ldin lac, lume atunci când atât silaba din care face awuzarti a, î, o, u sozikawazli bolsa, katf le
parte cât şi silaba precedentă conţin vocale posterioare - a,î,0,u atîn taşîp tilkanatî, yuwaktan okîlgan kattî
(kalabalik "aglomeraţie", akil "minte", loksa "lehuză", kul "rob”). bir tarttkawazdîr (kalabalik, akîl, loksa,
Este o consoană laterală, alveolară şi poate ocupa orice poziție kul).
în cuvânt. S6zniâ heryerinde makbul bir
 Ş
$
Se] £ e _
LE: g Pronunțarea a Okilmasi
33| s
Ă
tartiîkawazdîr.
- m, ca m din mac, mere (maraz "maladie", memleket "țară", - sâzniă heryerinde makbul, geiizden,
M,m | me |limon "lămâie", pişim "aspect", muiren "fluviu"). Este o consoană | me |koşakerinli okîlgan bir tartikawazdîr
nazală, bilabială şi poate ocupa orice poziţie în cuvânt. (maraz, memleket, limon, pişim, muren)
- n, ca ndin nas, nene (nakîş "broderie", nane "mentă", nişan - sâzniă heryerinde makbul, geiizden,
N,n | ne |“semn, logodnă”, kanun "lege", şaganoz "crab"). Este o ne |tişten okîlgan bir tartîkawazdîr (nakiş,
consoană nazală, dentală şi poate ocupa orice poziţie în cuvânt. nane, nişan, kanun, şagano2) .
- este un sunet specific tătarei crimeene pronunţat aproximativ - sâzniă heryerinde makbul, kîrîm
Na | ea |cang din long, în limba engleză (mafilay "frunte", şorigîr ea tatarşaga mensup, geiizden, kekirdekbaşi
, "vultur", sofi "sfârşit", gefimek "a învinge"). Este o consoană okîlgan bir tartîkawazdîr (malay, şofigir,
nazală, postvelară şi poate ocupa orice poziţie în cuvânt. sofi, gerimek).
- o, ca odin oaie, cocoş (ortak "asociat", kol "mână", toprak za 2 A
a A gn mp 1 r 1 > - sâznifi heryerinde makbul, awuzarti,
pământ", moşak "mărgea", palto "palton”). Este o vocală po 2 = 7 A =
O,o o az „x „Sa : a o |erinli, gefiiş okîlgan bir sozikawazdîr
posterioară, labială, deschisă şi poate ocupa orice poziție în
2 (ortak, kol, toprak, moşak, palto).
cuvânt.
- este un sunet specific tătarei crimeene, intermediar între o şi 6 - kîrîm tatarşaga mensup, sozniâi soăînda
6.5 5 din limba turcă, asemănător cu o din chior (6giz "bou", Grdek 5 kayriymakbul, o man târikşeniă 6
, "rață", koz "ochi", tole "coteţ”). Este o vocală anterioară, labială, arasînda, awuzaldî, erînli, gefiiş okîlgan
deschisă şi nu poate ocupa poziţie finală în cuvânt. bir sozikawazdîr (6giz, ordek, k6z, tăle).
- p, ca p din pană, pepene (papir "vapor", kepek "tărâță", pepi _ sâzniâ heryerinde makbul, kapali,
„P> CA p Cin pana, pepene APApIr VApOr » KEp AC» PEPI Gtmegen, koşakerinli okîlgan bir
P,p pe curcă", pogaşa "pateu", tup "fund"). Este o consoană oclusivă, pe - - 2 ,
d , a 2 tartikawazdîr (papir, kepek, pepiy, pogaşa,
surdă, bilabială şi poate ocupa orice poziţie în cuvânt. tip)
-„7, ca rd inn rana,Ă rece (ren k "cul
culoare ", , tor
tor fun
"fundal",
al eri erik - s6zniiza heryeriînde
7 PI 7
makbul, tirîldewgi,
corcoduşă", makoron "macaroane", durust "corect"). Este o 2 2 - A - ,
R,r re Sa — tie , a re |tişten okîlgan bir tartîkawazdîr (renk, tor,
consoană vibrantă, dentală şi poate ocupa orice poziție în , „3
- erik, makoron, durust).
cuvânt.
Se ca s din sanie, sistem (sa Sik i mpuţit', ses !voce”, eksik - sâzniă heryerinde makbul, kîsîk,
lipsă", sogan "ceapă", sut "lapte"). Este o consoană - - (
S,s se Pa - a . a se | 6tmegen, yuwaktan okîlgan bir
constrictivă, surdă, alveolară şi poate ocupa orice poziție în = a p ,
cuvânt tartikawazdîr (sasik, ses, eksik, sogan, sut).
- Ş, ca ş din şase, tuş (şapa "sapă", beş "cinci", şeşmek "a - sâzniă heryerinde makbul, kîisîk,
Ş,ş | şe dezlega”, şomiş "polonic”). Este o consoană constrictivă, surdă, | şe |6tmegen, taâlayald? okîlgan bir
prepalatală şi poate ocupa orice poziţie în cuvânt. tartikawazdîr (sapa, beş, şeşmek, şomiş).
- t, ca tdin tată, pitit (tatii "dulce", bet "obraz", torgay "vrabie", - sâzniă heryerinde makbul, kapalt,
T,t te |tot "rugină", ustiin "superior”). Este o consoană oclusivă, surdă, te |Otmegen, tişten okîlgan bir tartîkawazdîr
dentală şi poate ocupa orice poziţie în cuvânt. (tatii, bet, torgay, tot, ustin).
- u, ca udin ud, tutun (urba "îmbrăcăminte", uguz "ieftin", - sâzniă soăînda kayriymakbul, awuzarti,
U,u u |buyuruk "ordin", suw "apă”). Este o vocală posterioară, labială, u |erinii, tar okîlgan bir sozîkawazdîr (urba,
închisă şi nu poate ocupa poziţie finală în cuvânt. uguz, buyuruk, Suw).
uz 55 - eki tarzda okîlîr:
- este un sunet specific tătarei crimeene, pronunțat astfel: 4 za a a
pa E ai - | , 1. uman turukşeni ii arasînda, awuzaldi,
1. u, intermediar între u şi ii din limba turcă, aproximativ ca u poz a a a pa ,
: . zu ce aan a erinli, tar okîlîr (uşunăi, ugule, suruw, tuz,
din chiul (uşungi "al treilea”, ugule "ciovică”, suruw "cârd", tuz ku
a „ |”drept", kul "scrum”). Este o vocală anterioară, labială, închisă. - aa aaa aa aa
U,u u - x . - Zi U |2. bazilari, yyarîtartikawaznî katînda
2. în vecinătatea semiconsoanei y se pronunță prin potențarea = = pac
Abe ai PI AA RI da tabîlganda, taa awuzaldî, taa erinli,
anteriorităţii şi labialităţii, ca îi din limba turcă (uy "casă", uyefi aa pa a a aa
n Cad a Mpa nat a turukşedeki ii gibi okîlîr (uy, uyefi, suyuw,
hermelină", suyuw "iubire", muyuz "corn”). zrulupiz)
Nu poate ocupa poziție finală în cuvânt. Sâznfă sofînda kayriymakbuldur.
- V,v este o literă provenită din alte limbi. - kelmeşiktir, eki turli kullanîlr:
1. în fonetism academic se pronunţă v, ca v din vară, tiv (vugut 1. muwallimat kîrîm tatarşasi tellafuzunda,
"corp", vazife "sarcină", enver "foarte strălucitor", vakif "donație, s6zniâi soâînda kayriymakbul, kîsîk, Gtken,
ve/ fundaţie”). Este o consoană constrictivă, sonoră, labiodentală şi ve/ tişten-erînden okîlgan bir tartîkawazdîr
V,v we |RU poate ocupa poziţie finală în cuvânt. we (vugut, vazife, enver, vakif).
2. în fonetismul tătarei crimeene autentice se asimilează 2. galpak kîrîm tatarşa tellafuzunda, v
semiconsoanei w (cuvântul vugut se pronunță wugut, vazife se yerine w okîlîr (vugut s6zi wugut okîlîr,
pronunță wazipe, enver se pronunţă enwer, vakif se pronunţă vazife s6zi wazipe okîlîr, enver s6zi enwer
wakîp). okîlîr, vakif sozi wakip okilir).
- w este o semiconsoană specifică tătarei crimeene pronunțată - sâznîăi heryerinde makbul, koşakerinii
aproximativ ca w din well, în limba engleză (wuruw "lovire", saw = 2 aaa. 2
W,w| we |, or PER Pe PI 1 , >] we lokîlgan bir yarîtartîkawazdir (wuruw, saw,
sănătos", maui "albastru", Şewez "nucă"). Este o semiconsoană Ata
ia îi : a a mau, Şewez).
bilabială şi poate ocupa orice poziţie în cuvânt.
- 'micon ă ifică tă i crimeen fa z - a
y este 0 semiconsoană speciiică tătarei Cc cer e care se PI - soznifi heryerinde makbul, tafilayaldi
pronunță aproximativ ca i din ied, iarbă (yalan "minciună", kîyiş - 2 aa A 2
Y,y ye |_ a aan a em Ș ye |okîlgan bir yarîtartikawazdîr (yalan, kîvyiş,
strâmb", tay "mânz", neniy "mămică", ogiy "orfan”). Este o tay, neniy, &giy)
semiconsoană prepalatală şi poate ocupa orice poziţie în cuvânt. Y Y. 991).

Z,z | ze | PY»
constrictivă,
aa m
a » AU pa
e Coat 07 | __ |. săzată hererinde ma, tsi ten,
).
sonoră, alveolară şi poate ocupa orice poziție în
ze |yuwaktan okîlgan bir tartîkawazdîr
(zararsiz, zelzele, toz, zirkir, ziyan).
cuvânt.
 Lista abrevierilor
Kîskartmalar

acad. termen academic muwallimatşa ist. istorie tewike

adj. adjectiv sîfat iz. izafet izafet
adm. administraţie idaregilik jur. ştiinţe juridice hukuk
adv. adverb rewiş lat. termen din limba latină lâtinge
agr. agricultură egingilik lingv. lingvistică tilbilimi
anat. anatomie uzabilimi lit. literatură edebiyat
aprox. aproximativ yakînga log. logică makul
arab. termen din limba arabă arap atamasî m. masculin ata ginisli
arh. termen arhaic eski atama mat. matematică riyaziyet
arheol. arheologie kazîmbilimi mec. mecanică seriyet
arhit. arhitectură mimarlîk med. medicină tîp
art. articol îlgeş meteo. meteorologie hawabilimi
astr. astronomie felekiyat mil. termen militar askeriye
auto. automobilism maşinaaydamasî minr. mineralogie madenbilimi
av. aviaţie tayyaregilik mitol. mitologie efsanelik
biol. biologie Gmirbilimi mong. termen din limba mongolă moiigolăa
bis. termen bisericesc kilse atamasî muz. muzică muzikiy
bot. botanică nebatat n. neutru ginissiz
card. cardinal miktar nav. navigaţie papîrăilik
chim. chimie kimiya neg. negativ bolîmsîz
cinem. cinematografie dewerangilik nehot. nehotărât belletmez
col. colectiv 5îyuw nom. nominativ baş keliş
com. comerț satuwangîlik num. numeral sayi
conj. conjuncție baylaş ord. ordinal tertip
constr. construcții inşaat orn. ornitologie kuşbilimi
cron. cronologie zemaniy sîralama part. particulă edat
d. despre hakkînda peior. termen peiorativ aşalatuwăî
dat. dativ g6neliş pers. personal şahsiy
dem. demonstrativ işaret pict. pictură ressamlîk
dim. diminutiv kişkeltme pl. plural k6plik
econ. economie iktisat pol. politică siyaset
electr. electricitate şagilgan pop. termen popular kalk tilinde
ent. entomologie b6gekbilimi pos. posesiv iyelik
etc. etcetera we sayire prep. prepoziţie aldedat
expr. expresie aytîm pron. pronume almaşiîk
f. feminin ana ginisli prsn. termen din limba persană agemăe
fam termen familiar teklipsizlik psih. psihologie akîlbilimi
farm farmacologie egzabilimi pt. pentru Uştn
ferov termen feroviar temirgol atamasî r. reflexiv kaytîmli
fig. termen figurat megaz radiof. radiofonie radiyosedalik
filoz filozofie felsefe recipr. reciproc karşilîkIi
fin. finanţe maliye redupl. reduplicativ birtaalama
fitop fitopatologie nebatatmarazlari reg. regionalism b6lge tili
fiz. fizică gismaniyet rel. relativ nispiy
fiziol. fiziologie gismaniybilim relig. religie diyanet
fole. termen folcloric kalkbilgisi s. substantiv îisim
fon. fonetică sesbilgisi sg. singular birlik
foto. fotografie resimgilik şcol. termen şcolar mektep
gastron. gastronomie metbe t. tranzitiv geşirgen
geogr. geografie geryuzibilimi teatr. teatru tiyatro
geol. geologie gerbilimi tehn. tehnică fen
geom. geometrie hendese tel. telecomunicații uzakkaberleşme
ger. gerunziu baylam figeli text. industrie textilă tokîmagîlîk
gram. gramatică tilsîzgasî tipogr. tipografie basîm
i. intranzitiv geşirmez topogr. topografie gersîzgasi
îht. ihtiologie balîkbilimi transp. transporturi taşiwăilik
impers. impersonal hayriyşahsiy univ, termen universitar darilfănun
inf. infinitiv mastar univsl. universal umum
inform. informatică seriyelek v. verb figel
interj. interjecție nida vet. medicină veterinară baytarlik
interog. interogativ sorawgi vulg. termen vulgar kaba
invar,. invariabil deăişmez zool. zoologie haywanatbilimi

10
 a - absolvit
abatere s.f. 1. (deviere) sapma; kaşuw; yakînlatîr.
uzaklaşuw; goldanşikma; azuw, inhiraf. abordare s.f. ortagasaluw; yaklaşma;
2. (oprire) ogîraw; geşuw; goklama. 3. mevzugakiriw.
(vină) kabaât; taksirat; guna; kusur; abrevia v.t. kîskartmak; taksirat etmek;
hata. igaz etmek; igmal etmek.
abator s.n. kasapkana; mezbaha. abreviat adj. kîskartilgan; taksiratli;

A
abătut adj. 1. dargîn; gamli. 2. (d. igazIi; iămall.
drumuri) dolaşkan; dolaşik; azgan. abreviere s.f. kiskartma; taksirat; igaz;
abces s.n. (med.) îrîn; şilpîk; gerat; iămal.
abqes. abroga v.t. kaytarmak; k6termek;
abdica vi. tartîlmak; taşlap ketmek; ortalîktan tartmak; aradan şîgarmak;
bazgeşmek; feragat etmek. tamîrîndan kesmek; tazildan kesmek;
abdicare s.f. tartîlma; taşlap-ketme; ilga etmek; iptal etmek; feshetmek.
bazgeşme; feragat. abrogare s.f. kaytarma; k6terme;
abdomen s.n. kursak; karîn; kendek. ortaliktantartuw; aradanşigaruw;
a I.A. art. (înaintea numeralelor ordinale) abdominal adj. kursak; karîn; kendek. tamîrîndankesiw; tazildankesme; ilga;
-51/-gi/-3îsî/-gisi. B. art. pos. -nîă/-niă; // ecavitatea abdominală iptal; fesih.
-nîăkî/-niăki; -nîăkîsî/-niăkisi, -kî/- karînboşligi; karînkawugî. abrogat adj. kaytarîlgan; koterilgen;
ki/-gî/-gi; -kîsî/-kisi/-gîst/-gisi. II. abecedar s.n. elifbe kitabiî. ortalîktan tartiîlgan; aradanşîkkan;
interj. 1. a!;, ah!; ay!;, 2. (aha!; am aberant adj. aâlamsiz; biafilam; tamîrîndankesilgen; tazilîndankesilgen;
înțeles!) a!, aâladîm!; IMI. part. pt. manasîz; bimana; akîlgasîymaz; tiz ilgalî; iptallî; munfesih; hikuimsuz.
formarea inf. -mak/-mek. goldan uzaklaşkan; golîndanşikkan. abrupt adj. 1. ti; tik-tik; tim-tik; sarp;
a fortiori (lat., "cu atât mai mult") taa aberaţie s.f. afilamsizlîk; bialamlîk; getin; yalcîn. 2. (prăpăstios) &arli;
bek te. manasîzlîk; bimanalîk; akîlgasîymama; uşurumlî; opkînli; sîldîrîmli; şapikli.
a mundo conditio (lat., “de la facerea tiz goldan uzaklaşma; golîndanşîkma; abrutiza A. vr. yamanlaşmak;
lumii”) dâniyanfă yaratîlganîndan. sapînş. sertleşmek; kobîtlaşmak; wahşiyleşmek.
a posteriori (lat., "în urma experienței”) abia adv. 1. (cu greu) zor; zor man; zor- B. v.t. yamanlaştîrmak; sertleştirmek;
bolîp pitken soă; tegribeden soăra. zor; angak; awur-awur. 2. (adineauri) kobîtlaştîrmak; wahşiyleştirmek.
a priori (lat., "înainte de experiență") banaa; az ewel; gaâiî; gafiîşik; abrutizare s.f. yamanlaşma; sertleşme;
bolîp pitkenşik; tegribeden ewel. 5afiilarda. // eabia început başlar- kobîtlaşma; wahşiyleşme.
a.c. (lat.) vezianni currentis. başlamaz. eabia am venit banaa abrutizat adj. yamanlaşkan; sertleşken;
a.Chr. (lat.) veziante Christum. keldim. eabia perceptibil mahsis kobiîtlaşkan; wahşiyleşken.
a.D. (lat.) vezianno Domini. we namahsis; tuyulmasî zor. absent adj. 1. eksilgen; eksik;
a.u.c. (lat.) veziab urbe condita. espectacolul abia începuse tabîlmagan; &ok; yok; kayiîp; kiît;
ab antiquo (lat., "din vechime") când noi am ajuns la teatru zaruriy; namevgut. 2. (neatent) dalgîn;
ewellerden; burun-burundan; eskilikten; temaşa başlar-başlamaz biz _tiyatroga dîkkatsîz.
kadîmlîktan; kîdemden; tap kadîm yetiştik. absenta v.i. eksilmek; eksik bolmak;
zamanlardan; tap geşmişten. abil adj. begerikli; başaruwlî; şeber; tabîlmamak; yok bolmak; kayîp bolmak;
ab hinc (lat., "de acum înainte") endi; usta; kîbîwul; kolîuz; kolîşalt; kît bolmak; zaruriy bolmak; namevăut
endiden; endiden soă; şindiden soâra; kolîkelişken; elindenkelgen; Batkîn; bolmak.
şinduiden itibaren. k6rgili; mahir; maharetii, marifetli; absenţă s.f. 1. eksilme; eksiklik;
ab hodierno (lat., "de azi înainte") muktedir; hinerli. tabîlmama; yokboluw; goklîk; yoklik;
bigunden so; biginden itibaren. abilita v.t. getkilendirmek; wazipesine kayipliîk; kîyap; kîtliîk; zaruret;
ab initio (lat., "de la început") başta; salmak. zaruriyet; zaruriylik; namevgudiyet. 2.
baştan. abilitare s.f. getkilendirme; (neatenţie) dalgînlîk; dikkatsiziik. //
ab irato _ (lat., "dintr-o pornire de mânie", wazipesinesaluw. ein absență yokta; kîyapşa.
"la mânie”) egeşip; egeşkende; kîzip; abilitat adj. getkilengen; absolut I. adj. 1. (necondiţionat)
kîzganda. wazipesinesalîngan. mutlak; miîtlak; şartsiz;, kayitsiz;
ab origine (lat., "de la origine") baştan; abilitate s.f. begeriklik; başaruw; kayîtsîz-şartsîz, sâzsiz. 2. (perfect)
mastardan. şeberlik; ustalîk; kîbîwulluk; koluzlugi; minsiz; bimîn; kusursuz; bikusur; tam;
ab ovo (lat., "de la ou"; "de la origini"; kolşaltlîgi; kolkelişmesi; elindenkelme; birgebir; yakşî-yakşî;, selim;, ela;
"de la capăt") gîmîrtadan; baştan; gatkînlîk; k6rgi; maharet; marifet; mikemmel; getkin; ayîpsîz, kâmil;
mastardan. initikal; hiner; ehil; yordam. kemaliy. 3. (suprem) ali; aliy; 6nder;
ab urbe condita (lat., "de la abis s.n. 1. (infinit) soâsîzlik; akîrsîziîk; ulviy; efust; efi yiksek; ef bilent;
întemeierea Romei”) Romanîă biakârlîk; azaksîzlîk; biazaklîk; samiy. II. adv. 1. (aidoma) tîpki; tîpki-
kuruluşundan. nihayetsizlik; binihayetlik. 2. (prăpastie) tîpkîsîna; bir; birdiy; 6zi-k6zi; 6zdeş;
aba s.f. (text.) aba; dimiye; şul. Sar; uşurum; opkîn; sîldîrîm; şapîk. mutabîk; aynî. 2. (desigur) elbet;
abac s.n. (mat.) hesaplîk; hesaplawgi; abject adj. Blyrenş; gurekkaytargan; elbette; tabiy; bittabiy; şiphesiz. 3.
saygîş; şotke. mekruh. (neapărat) mutlak; mîtlak; mutlakka;
abagiu s.m. abagi. ablativ s.n., adj. (gram.) şigîş. // mutlak-mutlak; muhakkak; behemehal.
abajur s.n. k6lekelik; k6lgelik; abajur. ecazul ablativ (gram.) şigîş kelişi. III. s.n., adj. (gram.) baş; migerret. //
abandon s.n. taşlapketme; bazgeşme; abluţiune s.n. (relig., la musulmani) ecazul absolut (gram.) baş keliş;
terketme; feragat; metrukiyet. abdest; gusil. // ea face abluțiune mugerret hal. emajoritate
abandona v.t. brakmak; taşlap ketmek; (relig., la musulmani) abdest almak. // absolută mutlak kâplik; mutlak
bazgeşmek; terketmek; feragat etmek; efântână pentru abluţiune [la ekseriyet.
metrukiyet etmek; muhmeliyet etmek. musulmani) şadîrvan. absolutism s.n. mutlakîyet; saltşilîk.
abandonare s.f. brakma; taşlapketme; abnegaţie s.f. 6zinberiw; absolvent s.m. tekmilăi; şîgişii;
bazgeşme; terk; feragat; metrukiyet; Gzinkaptîrma; g6âilbaylaw; sadîklîk; mezun; mezuniyetli.
mihmeliyet. sadakat; hakkîykat; fedakâariîk; _iffet; absolvi v.t. 1. (a ierta) affuw etmek;
abandonat adj. brakîlgan; taşlap- vefa; ihlas; muştaklîk; iman. bagîşlamak; ginasîndan boşatmak;
ketilgen; bazgeşilgen; terketilgen; aboli v.t. kuwmak; aradan şigarmak; kabaâtinden geşirmek; taksiratîndan
feragatlî; metrukiyetli; mihmel; metruk. iptal etmek; feshetmek. geşirmek. 2. (a termina) tekmillemek;
abanos s.m. 1. (bot.) japon-kurmasiî; abolire s.f. kuwuw; aradanşigaruw; mezun bolmak; ikmal bolmak.
abanoz(teregi) (lat., Dyospiros). 2. iptal; fesih. absolvire s.f. 1. (iertare) affuw,;
(lemn de culoare neagră, eben) abanoz. abolit adj. kuwulgan; aradanşikkan; bagîşlaw; gunasîndanboşatuw;
abate A. ur. 1. (a devia) sapmak; iptalli; fesihli; minfesih. kabaâtindengeşiriiw;
kaşmak; uzaklaşmak; goldan şîkmak; abona v.r. yazîlmak; abonat bolmak. taksiratîndangeşirme. 2. (terminare)
azmak; inhiraf bolmak. 2. (a trece pe la.) abonament s.n. yazîlma; abonament. pitirme; geşme; tekmilleme;
ogîramak; geşmek; goklamak; goklap /| eabonament la tren tren tamamlama; başînaşiguw; ikmal;
geşmek. B. v.t. (a devia) saptîrmak; yazilmasî. mezuniyet. // eexamen de
uzaklaştîrmak; goldan şîgarmak; inhiraf abonat s.m., adj. yazilgan; abonat. absolvire tekmilleme imtanî;
etmek. // ea se abate de la aborda v.t. ortaga salmak; yaklaşmak; mezuniyet imtanî; ikmal imtanî.
subiect meseleden uzaklaşmak; mevzuga kirmek. absolvit adj. 1. (iertat) affetilgen;
konîdan uzaklaşmak. abordabil adj. yakîn; yakînlatkan; bagîşlangan; guinasîndanboşatilgan;

11
absorbant - accidentare
kabaâtindengeşirilgen; emniyet-i suyistimal; giwenniă yaman accelerator s.n. hîzlandîruwgi;
taksiratîndangeşirilgen. 2. (terminat) kullanmasî. hîzartkan; siratîn6stirgen;
pitken; geşilgen; tekmillengen; abuza vii. 1. (a folosi în exces) seriyleştiriwgi.
tamamlangan; başînaşigilgan; ikmalli; karardanziyade kullanmak; pazla acceleraţie s.f. hîzlanma; hîzartmasî;
mezuniyetli. kullanmak; hesapsîz kullanmak; stirat6smesi.
ae
absorbant adj. (chim.) emuiwgi; osalniyet men kullanmak; ihtilas etmek. accent s.n. 1. wurgî; şive; akcent. 2.
suwuruwgî; obuwăî; sâmiriwgi. 2. (jur.) kanun taptamak; &olsizlik şive.
absorbi v.t. 1. (a aspira) emmek; yapmak; suyistimal etmek; ihtilas accentua A. v.r. (a se intensifica)
suwurmak; obmak; somirmek. 2. (a etmek. kuwatlanmak; kuwetlenmek; 6smek;
captiva) an attîrmak; dalmak; tartmak; abuzat adj. 1. (folosit în exces) artmak; sertleşmek; şiddetlenmek. B.
şekmek; kapmak; gelbetmek; tesir karardanziyadekullanîlgan; v.t. (a evidenția) wurgulamak; wurgî
etmek. pazlakullanîlgan; hesapsizkullanîlgan; salmak; astîn sîziklamak; astîn sîzmak;
absorbire s.f. 1. (aspirare) emme; osalniyet men kullanilgan; ihtilaslî. 2. basmak; parmak basmak.
suwurma; opma; obuw; s6miriw. 2. (jur.) taptalgan; golsizkalgan; accentuare s.f. 1. (evidențiere)
(captivare) ganattîruw; dalma; dalgînIik; suyistimalli; ihtilaslî. wurgulaw; wurgîsaluw; astsiziklaw,;
tartma; şekme; kapma; gelbetme; tesir. abuziv adj. 1. (excesiv) karardanziyade; astsizuw; basuw; parmakbasuw. 2.
absorbit adj. 1. (aspirat) emilgen; pazla; 6zindenkoşilgan; kabartuwlî; (intensificare) kuwatlanma; kuwetlenme;
suwurulgan; obîlgan; s6mirilgen. 2. kabartîlgan; arttîrîp-korsetilgen; 6sme; 6sîş; artma; sertleşme;
(captivat) ganatkan; dalgan; dalgîn; şişiriwli; şişirilgen; dadîkaşkan; şiddetlenme.
tartîlgan; şegilgen; kabîlgan; muibalâgalî; koyî; kayet; yuksek; yokari; accentuat I. adj. 1. (evidenţiat)
gelbetilgen; tesirli. aşîri; ifratli; mufrit; ihtilaslî. 2. (ilegal) wurguli; wurgulangan; astîsîzîklangan;
absorbţie s.f. emme; suwurma; obuw; kanuntaptagan; kanunsuz; bikanun; astisizilgan; basîlgan; parmakbasîlgan.
s6miriiw. kanuntîşi; yasatîşî; âdettişi; 2. (fon.) wurguli; wurgulangan. 3.
abstinenţă s.f. kîsîntî; imsak. âdettenkenar; kanungamugay; (intensificat) kuwatlangan; kuwetlengen;
abstract adj. oyda; oydaki; kanungazit; suyistimalli; ihtilasli; 6sken; artkan; sertleşken; şiddetlengen.
oydagursetilgen; soyît; migerret; kayriykanuniy; kayriymeşruw; II. adv. wurgulay-wurgulay; basa-basa.
abstrakt. // enumăr abstract soyit kayriygayiz. accept s.n. kabletiw; kabul; razîlîk;
sayî. esubstantiv abstract soyît ac s.n. 1. (de cusut) iyne. 2. (indicator) rîza; tanîma; riyayet; izabet; takdir.
îsim. k6sterge; ibre; akrep. 8. (ac mare, ac accepta v.t. kabletmek; razi bolmak;
abstractiza v.t. oyda girsetmek; țigănesc) tebene. 4. (spin) tegenek; rîza bermek; tanîmak; iywalla(h) demek;
soyîtlamak; tegerrit etmek. tiken; şeneşke. 5. (zool., bot., ent.) iyne. riyayet etmek; igabet etmek; takdir
abstractizare s.f. oydagursetiiw; // eac de cusut tigiş iynesi. eac ctmek. // ea accepta vizitatori
soyîtlaw; tegerrut. magnetic mîknatisli iyne. eac cu misâpir almak; konîk kabletmek. ea
abstractizat adj. oydagursetilgen; gămălie topli iyne. eac de nu accepta kabletmemek; razi
soyîtlangan; tegerrâtii, mugerret. cravată kravat iynesi. eac de bolmamak; kaytarmak; tanîmamak;
abstracţie s.f. oydagursetiw; soyîtlaw; siguranță kirtliyne. eac karşi bolmak; karşisînda turmak;
tegerriât. // ea face abstracţie fosforescent (la ceas) fosforli karşisîna şikmak; karşîsîna almak; kol
de... kenarga itep taşlamak; gelkuwgan. tersi men itemek; sîrtîn aylandîrmak;
soyîtlamak. acacia s.f. (bot.) akasiya (lat., keri kakmak; inkâar etmek; rettetmek;
absurd adj. manasiz; bimana; şaşma; Acacia). defetmek; deflemek. // enu pot să
akîlsiz; afilamsiîz; biafilam; pikirsiz; acadea s.f. akide şekeri. accept kabul et-almayman; kablet-
bipikir; bolmaz; tuhaf; vahiy; mendebur. academic adj. îlmiy; bilimiy; akademik. almam. enu pot să accept
/| eidee absurdă afilamsîz tişinăe; academician s.m. îlimli;, îlimgi; aceste condiţii bo koşillarni
şaşma pikir. enu, este absurd! bilimli; bilimgi; akademiciyan. kablet-almam. eam acceptat
yok, şaşmadir!, easta nu e academie s.f. îlim; bilim; akademiya. propunerea dumeavoastră
adevărat, e absurd! bo uşun /| emembru al academiei teklibiiizni kablettik.
tuwul, şaşma!; akademiya uzasî. ebiblioteca acceptabil adj. kabletilir; liyakatiî;
absurditate s.f. manasîzlîk; academiei akademiya kutipkanasî. reva.
bimanalîk; şaşmalîk; akîlsîziîk; acaju 1. adj. mahunrengi. II. s.m. invar. acceptare s.f. kabletiw; kabul; razîltk;
alamsîziîk; biaălamlîk;, pikirsiziik; 1. (bot.) mahun (lat., Swietenia riza; tanîma; uyma; riyayet;, igabet;
bipikiriik; bolmaziîk. mahagoni). 2. (lemnul) kîrmîzi agaş; takdir.
abţine v.r. 1. (a se înfrâna) 6zin mahun agaşi. acceptat adj. kabletilgen; makbul;
zaptetmek; 6zin tutmak; nepisin acantă s.f. (bot.) kenger (lat., razîlîkalgan; rîzalî; tanîlgan; riyayetli;
gefimek; imtina bolmak; iştinap bolmak. Acanthus longifolius). igabetli; takdirli.
2. (de la vot) tartîlmak,; tartîlîp turmak; acapara v.t. kolga geşirmek; zaptetmek; acces s.n. 1. kiriş; geşiş; barma; nufuz.
şeginmek. ganimet almak. 2. (izbucnire) tutma; kopma; patlama;
abţinere s.f. 1. (de la vot) tartîlma; acaparare s.f. kolgageşiriw;, zaptetiiw; başlama. 3. (med.) tutma. // ea-i
tartîlgan oy; tartîlîp-turma; şeginme. 2. ganimetşilik. interzice accesul ayagîn kesmek.
(înfrânare) 6zinzaptetiw; 6zintutma; acaparat adj. kolgageşirilgen; /| eaccesul interzis pietonilor
nepisgeâtw; imtina; iştinap. zaptetilgen; ganimet alîngan. Zayaw kire almaz. eaccesul
abunda vi. (în...) mol bolmak; zengin acaparator adj. kolgageşirgen; interzis tuturor
bolmak; bereketli bolmak; tolt bolmak; zaptetken; ganimetşi. autovehiculelor motorli telege kire
ongîn bolmak; refahlî bolmak; ganiy acar s.n. (ferov.) makasşi. almaz. eaccesul interzis
bolmak; servetli bolmak. acasă adv. 1. (arată direcţia) byge. 2. vehiculelor cu tracţiune
abundent adj. mol; zengin; bereketli; (arată locul) uyde. // «a-i veni animală at arabasî kire almaz.
kîrlî; tolî; ongîn; refahlî; ganiy; servetli. minţile acasă akîli başina kelmek; accesibil adj. kirilealgan; geşilealgan;
abundență s.f. mollîk; molît; zenginlik; akîlîn başîna toplamak; akîllî bolmak. barîlaalgan; nifuztanîr.
bereket; tolîltk; ongînlîk; refah; /| enu este acasă tyde tuwul; yok accesoriu s.n. getek parşa.
ganiylik; servet. // edin abundență Uyde. ene vom întoarce acasă accident s.n. kaza; bela-kaza. //
mol-mol; bereketli-bereketli; tolî-tolî; Uyimuizge kaytagakmiîz. edomnul eaccident de muncă îş kazasî.
ganiy-ganiy. Memet este acasă? Memet akay elocul accidentului kaza yeri.
abur s.m. buw; buhar. // ebaie de Uyde miî?; ene-am întors acasă easigurare de accidente kaza
aburi buw hamamî. emaşină cu pe drumuri diferite Uyge ayîri- guwengesi. eaccident de
aburi buw maşinasi. ayîri gollardan kayttîk. circulație haleket/trafik kazasî.
aburi v.r. buwlaşmak; buharlaşmak. acătării adj. invar. âriw, yakşi. eDomnul să protejeze de
aburire s.f. buwlaşma; buwlaşuw; accede vi. barmak; getişmek; vasîl nenorociri şi accidente! (relig.)
buharlaşma; buharlaşuw. bolmak; vusul tapmak. Alla(h) korşalasîn beladan, kazadan!;
aburit adj. buwlaşkan; buwli; accelera v.t. hiîzlandîrmak; hîzîn accidenta A. v.r. sakatlanmak;
buharlaşkan; buharli. arttîrmak; siratîn 6stirmek. kazalanmak; kazaga kalmak; kazaga
abuz s.n. 1. (folosire în exces) ziyade; accelerare s.f. hîzlandîrma; ogîramak. B. v.t. sakatlamak;
karardanziyadelik; pazialtk; hesapsizltk; hîzarttîrmasî; suratâstirmesi. kazalamak; kazaga ogîratmak.
osalniyet men kullanuw; ihtilas. 2. (jur.) accelerat adj. hîzlangan; hîziartkan; accidental 1. adj. kazalî. II. adv.
kanuntaptaw; &olsîzlik; suyistimal; siratî6sken; seriy. // eviteză rastkele; îstemeden; kazadan.
ihtilas. // eabuz de încredere accelerată artkan surat. accidentare s.f. sakatlanma;

12
 accidentat - acosta
kazalanma; kazagakaluw, kazagaogîraw. acesta? bonîii degeri ne?; eacesta acomodare s.f. alîşma; alîşuw; uyma;
/| ea se expune accidentării este al nostru bo bizimki. uyum; tabiyat; dadaluw; dadînabaruw.
kazaga maruz kalmak. eacesta este trandafir? bo sil acomodat adj. alişkan; alîşik; uygan;
accidentat adj. 1. sakatlangan; sakat; mi?; elocul acesta este al meu uyumli; tabiyatli;, tabiyat algan;
kazalangan; kazali; kazagakalgan; bo yeri menim yerim. ecartea dadînalgan; dadînabargan.
kazagaogîragan; kazazede. 2. (d. aceasta este a ta bo kitap seâki. acompania v.t. eşlik etmek; refakat
terenuri) tăşuşii-yokîşii; engebeli. // eaceasta e ultima ediţie? bo etmek; mayiyet etmek; şeriklik etmek.
eteren accidentat hendeliik; soâ baski mî?; esuntem siguri de acompaniament s.n. eşlik; refakat;
arîzali araziy; arîza. aceasta bondan eminmiz. elocul mayiyet; şeriklik.
ac-de-mare s.n. (iht.) deăizmili (lat., acesta este ocupat? bo yer acompaniat adj. eşli, refakatli;
Syngnathus rubescens). tutulgan mî?; epara aceasta este mayiyetli; şerikli.
aceia, acelea 1. adj. dem. (postpus) o; mai dulce minaw armut taa tatlî. acompaniator s.m. eşliketken;
şo; ânaw; argî. II. pron. dem. olar; ecum se numeşte gara refakatşi; mayiyetşi; şerik.
onlar; şolar; şonlar; ânawlar; argî. // aceasta? bo garani atî ne?; acompaniere s.f. _eşlik; refakat;
enu te certa pentru aceia! aceştia, acestea I. adj. dem. (postpus) mayiyet; şeriklik.
şonlar Uşin kawga etme!; bo; minaw. II. pron. dem. bolar; bonlar; aconit s.m. (bot.) kaşkîrbuwgan;
aceiaşi, aceleaşi pron. dem. hep minawlar. // ezilele acestea bo buwmaoti (lat., Aconitum sp.).
bonlar; hep onlar; hep şonlar; bir; kănlerde. enu te teme, acestea acont s.n. (fin.) şînlakay; kefillik;
birdiy; aynî. vor trece! korkma, bonlar geşer!; kefalet; teminat; avans; akont.
acel, acea, acei, acele adj. dem. acetilenă s.f. (chim.) agetilena. acoperi v.t. istin Bapmak; kapamak;
(antepus) o; şo; ânaw, argî. // eacel acetonă s.f. (chim.) agetona. kaplamak; Grtmek; Udstin bastîrmak;
om şo kişi. eîn acel moment o achita A. ur. (de o sarcină) yerine bărâtmek; mestur etmek. // ea
esnada; şo mââlde; şo wakît; şo zaman; ketirmek. B. v.t. 1. (a plăti) 6demek; acoperi cu un strat de tuci
şo zemane; şo anda. eacea carte borîşîn kapatmak; parasîn bermek; tunş man kaplamak. ea acoperi cu
este a mea o kitap mefki. parasîn saymak; tediye etmek; tesviye un strat de bronz burunş man
acela, aceea LI. adj. dem. (postpus) o; etmek; ibra etmek. 2. (jur.) hakkli kaplamak.
şo; ânaw; argî. II. pron. dem. o; şo; şîgarmak; berayet etmek; acoperire s.f. Ustingabuw; kapama;
ânawi; ânawsî;, argî. // ede aceea berayetlendirmek. // «a-şi achita kaplama; Grtme; Ustinbastîrma;
onîştan; onîă tşin; şonîă uşin; o datoria borîşin kapatmak. bărânme; mesturluk; 6rt-bastîr. //
yăzden; o sebepten; oga kre; bo sayede; achitare s.f. 1. (jur.) hakklîşîgarma; esub acoperire sakli; sîrli.
binayenaleyh. edupă aceea ondan berayet; berayetlendirme. 2. (plată) acoperiş s.n. (la casă) t6be; iytâbesi.
sofira; şondan so; bilahara. ecine e 6deme; borîşkapatuw; parasînbermesi; acoperit adj. sti Babîlgan; ustigabik;
acela? şo kim?; parasînsaymasi; tediye; tesviye; ibra. Sabik; kapalgan; kapali; kaplangan;
acelaşi, aceeaşi pron. dem. hep bo; achitat adj. 1. (jur.) hakklî şîgarilgan; kaplî; Grtilgen; Grtiwli; Ustibasîlgan;
hep o; hep şo; bir; birdiy; aynî. // ede berayetli; berayetlengen. 2. (plătit) Grtilgen-basîlgan; biringen; mestur.
acelaşi gen birginisten; hemăinis; 6delgen; borîştkapalgan; parasîberilgen; acord s.n. 1. (gram.) uyma; uyum. 2.
birdiy. eîn acelaşi timp eşzamanli. parasîsayîlgan; tediyeli; tesviyeli; ibralî. (înțelegere) aâlaşma; razîlaşma;
ede aceeaşi rasă îrktaş. ela achiziţie s.f. aluw; tedarik; tahsil; s6zleşme; razîlîk; akîtlașma; akîtname;
acelaşi nivel bir seviyede. ede tahsilat. antlaşma; şartlaşma; uyuşma; uzlaşma;
aceeaşi vârstă akran; bir yaşta. achiziţiona v.t. almak; tedarik etmek; uylaşîm; kavil; mukavele; elbirligi;
ede aceeaşi statură boydaş; bir tahsil etmek; tahsilat etmek. kolbirligi; muwahede. 3. (muz.) indew;
boyda. eamândoi avem acelaşi achiziţionat adj. alîngan; tedarikli; akort. // ea se pune de acord
caracter ekewmizniii tabiyatîmîz bir. tahsilli; tahsilatIi. afilaşmak; razilaşmak; razi bolmak;
ecu aceeaşi credință şi aci adv. mînda; mînyerde; bo yerde. s6zleşmek; akîtlaşmak; antlaşmak;
fermitate hep şo iman we sebat man. acid 1. adj. (chim.) kamiîz; kamîzlaşkan; şartlaşmak; uyuşmak; uzlaşmak;
esunt de aceeaşi părere cu kamiîzlî; acit; agitleşken; agitli. II. s.m. hakklaşmak; iywalla(h) demek; kolbirligi
dumneavoastră siz men bir (chim.) kamiîz; agit. // eacid uric yapmak; kol bermek. ea-şi da
pikirdemen. enu sunt de aceeaşi (chim.) idrar kamiîzi. eacid picric acordul riza bermek. ea-i lua
părere cu dumneavoastră siz (chim.) pikrik kamiz. eacid azotic acordul razi ctmek. ea fi de
men bir oyda tuwulman; genâbiiiiz men (chim.) kezzap; azot kamizi. eacid acord razi bolmak. // «acord
bir tişingede tuwulman. formic (chim.) kîmîrska kamizi. consular konsoloslîk afilaşmasî. eeu
acest, această, aceşti, aceste adj. eacid nitric (chim.) nitrik kamiîz. sunt de acord men razîman; men
(antepus) bo; minaw. // eîn acest eacid sulfuric (chim.) zaş mayi; barman; bolsîn. enu sunt de acord
caz bo takdirde; bo hâlde. eîn acest karaboya. eacid carbonic (chim.) razi tuwulman. esunt de acord cu
fel bonday; onday; şonday; bolay; olay; karbonik kamiz. condițiile dumneavoastră
şolay; minawday; şay; bolay-tip; olay- aciditate s.f. (chim.) kamîzlîk; acitlik. koşîllariăîzga razîman.
tip; şolay-tip; şay-tip. eîn acest acidulare s.f. (chim.) kamîzlaşma; acorda v.t. 1. (a atribui) bermek;
sens bo golda; bo miyanda; bo gehette. agitleşme. teberruw etmek; bagîşlamak; sunmak;
ein acest interval bo arada; o acidulat adj. (chim.) kamîzlaşkan; ikram etmek; takdim etmek; izafe etmek.
arada; şo arada. edin această kamiîzlî; agitleşken; agitli. 2. (un instrument, aparat etc.) indemek;
cauză onîştan; bonîă tşun; bo aclama v.t. gandan kîşkîrmak; gandan akort etmek. // ea acorda atenţie
yăzden; bo sebepten; oga kre; bo alkîşlamak; alkîşii aygîrmak; alkîşka dîkkatka almak; kozin aşmak. ea
sayede. eîn aceste condiții bo tutmak. acorda importanţă 6nem bermek;
şartlar astînda. ecaut această aclamaţie s.f. ăandan alkîş; gandan kîymet bermek; ehemmiyet bermek. ea
adresă bo maruzeni karayman. kîşkîrma; alkîşii aygîrma; acorda ajutor financiar para
etrecutul acestui om bo kişiniă alkîşkatutuw. yardîmî etmek. ea acorda
geşmişi. eîn această problemă bo aclimatiza A. v.r. hawasîna alîşmak; prioritate (auto.) &ol bermek.
meselede; bo hususta. eîn această klimasîna alişmak. B. v.t. hawasîna acordare s.f. 1. (a unui instrument,
situaţie bo turumda; bo ortamda; bo aliştîrmak; klimasîna alîştîrmak. aparat etc.) indeme; akort. 2. (atribuire)
vaziyette. etocmai în acest timp aclimatizare s.f. hawasînaaliştirma; beriw; teberruw; bagîşlama; sunma;
tam bo sîrada. eacest loc este klimasînaalîştîrma. ikram; takdim; izafe.
liber? bo yer boş mî?; ecum se aclimatizat adj. hawasînaalişkan; acordat adj. 1. (atribuit) berilgen;
numeşte acest lucru? bo şiyge klimasînaalîşkan. teberruwliî; bagîşlangan; sunulgan;
ka-tip aytila?; eacest tren merge acnee s.f. (med.) ergenlik. ikramlî;, takdimli; izafeli. 2. (d. un
fără oprire bo tren heş toktamay. acoladă s.f. _kuşak; kuşaklama; instrument, aparat etc.) indelengen;
acesta, aceasta IL. adj. dem. (postpus) akolada. Uundeli; akortetilgen.
bo; minaw. II. pron. dem. bo; mînavi; acolit adj. yakli; arka; gandaş; yaktaş; acordeon s.n. (muz.) akordeon.
miînawsî. // eca acesta bonday; yagîndan; iltimasşi. acordeonist s.m. (muz.) akordeongi;
minawday. eanul acesta bîyil, bo acolo adv. onda; şonda; ânda; ânyerde; akordeonşalgan.
sene. epe lângă aceasta bir de; o yerde; şo yerde. // ede acolo ândan. acordor s.m. (muz.) indewgi; akortşi.
bondan başka; tistelik. eai curajul eiată acolo! âna!;, ece spui tu acosta A. vi. (nav.) yaklaşmak;
acesta? bar mî sende bo gurek?, e în acolo? ne aytastă sen ânda?; baylanmak; kirtleşmek. B. v.t. (a agăța
afară de aceasta bondan başka; acomoda v.r. alîşmak; uymak; tabiyat persoane) îlişmek; toktatmak. //
bondan maada. ecât valorează almak; dadîn almak; dadîna barmak. eacostăm raktamea yaklaşamiz.

13
acostare - acvaforte
acostare s.f. 1. (agățare) îlişme; amellik. simt mai bine şundi taa âriwmen.
toktatma. 2. (nav.) yaklaşma; baylanma; activist s.m. mubariz; erkâan; amele. ede acum s-a făcut mare endi
kiîrtleşme. activitate s.f. îş; şalişma; haleket; balaban boldî. edoresc să plătesc
acostat adj. 1. (agăţat) îlişiken; îlgilenme; mesayiy; amel; meşguliyet; acum şundi 6diygek bolaman. eacum
toktatîlgan. 2. (nav.) yaklaşkan; fiil; figel; faallîk; figellik; faaliyet. // este rândul vostru şindi newbet
baylangan; kirtleşken. eactivităţi cotidiene kindelik sizde. eacum totul e în regulă?
acreală s.f. ekşilik; aşşilîk; agîlîk; îşler. edomeniu de activitate şindi herşiy tamam mî?;, ela ce
kekrelik. // «cu acreală ekşili- faaliyet alanî. eactivitatea înălțime zburăm acum? şindi
turşuli. ea vorbit cu acreală partidului partitniă faaliyeti. ne yikseklikte uşamiz?; epe unde a
ekşili-turşul? konîştî. eactivitate extraşcolară ajuns trenul acum? şundi tren
acredita v.t. wazipelendirmek; mekteptîşi faaliyet. kayerlerge yetişti?; evă mulţumesc,
itimatlandîrmak; itimat etmek; temsilgi activiza v.t. ganlandîrmak; acum am înţeles! saw boliâîz,
etmek. faallaştîrmak; figelleştirmek; şindi aăladîm!;
acreditare s.f. wazipelendirme; amilleştirmek; haleket bermek; agele acumula A. v.r. toplanmak; toplaşmak;
itimatlandîrma; itimat; itibarlandîrma; ettirmek; aşîktîrmak; şaltlaştîrmak; gîyilmak; birikmek; tahaşşut bolmak.
itibar; itimatname; temsil. // telestirmek; tezleştirmek. B. ut. toplamak; gîymak; biriktirmek;
escrisoare de acreditare activizare s.f. ganlandîrma; tahaşşit etmek.
wazipename; itimatname; itibarname. faallaştîrma; figelleştirme; amilleştirme; acumulare s.f. _toplaw; &iyuw;
acreditat adj. wazipeli; wazipelengen; haleketberiw; ageleettiriw; aşiktîrma; biriktiriw; tahaşşut.
itimatii, itimatlangan; temsilgi. şaltlaştîrma; telestirme; tezleştirme. acumulat adj. toplangan; toplaşkan;
acreditiv s.n. (fin.) akreditif. actor s.m. oyîngi; aktor. // eactor topli; gîyilgan; Bîyuwli, birikken;
acri v.r. aşşilanmak; ekşirmek; talentat begerikli oyîngî. tahaşşutii.
turşulaşmak. actorie s.f. oyînăilik. acumulator s.n. (fiz.) 5îyuwgi;
acrire s.f. aşşîlanma; ekşirme; actriţă s.f. kiskaayakli oyîngi; aktrisa. akumulator. // eincărcaţi
turşulaşma. actual adj. băgungi; şundugi; acumulatorul? sîyuwăuni
acrişor adj. ekşimsi. kândemli; kângi; gariy; gaăî; gafiîşik. totîrasîiiiz mî?;
acrit adj. aşşilangan; ekşirgen; actualitate s.f. şindugi zaman; acupla A. v.r. 1. kawuşmak; birleşmek;
turşulaşkan; turşuli. şindugi zemane; kâindem; biginguluk. rabît bolmak; terkip bolmak. 2. (vulg.)
acritură s.f. ekşi; turşi; turşuluk. actualiza v.t. kindemge ketirmek; sigişmek. B. ut. 1. kawuşturmak;
acrobat s.m. gambaz; akrobat. kândemge uydurmak. birleştirmek; rabît etmek; terkip etmek.
acrobație s.f. ambazlîk; akrobasiya. actualizare s.f. kândemgeketiriw; 2. (vulg.) sikmek.
acromatic adj. (fiz.) renksinmez. kindemgeuyduruw. acuplare s.f. kawuşuw; birleşiw; rabît;
acru adj. ekşi; turşi; turşuli; kekre. actualizat adj. kindemgekelgen; terkip.
act s.n. 1. (acţiune, faptă) olay; îş; kindemgeuygan. acuplat adj. kawuşkan; birleşken;
îşlem; bolgan; bolgî; yapkan; eser; actualmente adv. şindi; şunduigi rabiâtli; terkipli.
dawranîş; haleket; iylem; amel; zamanda; şindigi zemanede. acupunctor s.m. iynebatîruwgi.
ameliyat; vaka; fiil; figel; faaliyet; faallik. acţiona A. vi. (a întreprinde o acţiune) acupunctură s.f. iynebatîrma;
2. (document) kâât; yazi; kayît; belge; işlemek; faaliyet etmek; muwamele iynebatîruw.
vesika; evrak; varaka; senet. 3. etmek; amel etmek; iylem etmek; haleket acuratețe s.f. selike; temizlik; tazaltk;
(manifestare) k6sterme; korsetme; etmek. B. v.t. (tehn., a pune în mişcare) temizlik-tazalik; sahiylik; dogrîlîk;
miydangaşigaruw,; tanîtma; belletme; aydamak; gekmek; g6netmek; k6şirmek; toralîk; bellilik; tamlîk.
piyda; tezawur; ifade; eda; zahir; îşletmek; şalîştîrmak; haleketke acustic adj. ses; akustik. // eizolat
şahadet. 4. (teatr.) perde. // eîn trei ketirmek; amilleştirmek; tesir. // ea acustic sesgeşirmegen.
acte (teatr.) Uşperdeli. eact acționa în justiţie dawaga acustică s.f. 1. (a unei săli) sesaşikligi.
normativ tizetiiw vesikasî. eactele bermek; dawa aşmak; mahkemege 2. (ştiinţă) sesbilimi; akustika.
maşinii maşinanîă kââtleri. eact şakmak. ea acționa umăr la acut adj. 1. (d. voce şi sunete muzicale)
de donaţie vakifname. eact de umăr omiîz-omîzga bermek; baş-başka tik; tiz; yiksek. 2. (med.) awur. 3.
acuzare idaname; ithamname. eact bermek. ea acționa în doi (pătrunzător) Stken; keskin; sert.
testamentar (jur.) vasiyetname. ekewleşmek. acuza v.t. kabaât atmak; kabaât
eact de garanţie kefaletname. acţionar s.m. (fin.) payăi; hissegi; hisse guklemek; kabaâtii tutmak; kabaâtli
eactul al doilea (teatr.) ekingi seneti bolgan; hissedar. k6rmek; taksiratli tutmak; şakmak;
perde. acţiune s.f. 1. (activitate) îş; şalîşma; şikâyet etmek; dawaga bermek;
acta est fabula (lat., "piesa a fost haleket; îlgilenme; mesayiy;, amel; suclamak; itham etmek; sanîk tutmak;
jucată!) oyîn pitti!; meşguliyet; fiil; figel; faallîk; figellik; muăttehim tutmalk.
acta non verba (lat., "fapte, nu vorbe!") faaliyet. 2. (faptă) olay; îş; işlem; bolgan; acuzare s.f. 1. kabaâtatuw;
lafîi kîska, îşiii uzun bolsîn!; bolgî; yapkan; eser; dawranîş; haleket; kabaâtgiklemesi; kabaătlitutuw;
activ adj. 1. figeliy; fiiliy; faal; amil; iylem; amel; ameliyat; vaka; fiil; figel; kabaâtlikâriw; taksiratlîtutuw; şaguw;
ameliy; haleketli. 2. (chim.) etkin. 3. faaliyet; faallîk. 83. (fin.) hisse seneti. 4. şikâyet; dawa; suclama; itham;
(gram.) etken. // ediateza activă (fiz.) etki. 5. (influență) etki; etkileme; sanîktutuw; mittehimtutuw. 2. (scrisă)
tip g6nelişi; etken figel. tesir; nufuz; defiiştirme; awuşturma; itham kââti. // eact de acuzare
activa A. vi. şalîşmak; îşlemek; îş tărlendirme. 6. (jur.) dawa; tirkeliş; idaname; ithamname.
k6rmek; faaliyet k6rmek; amel k6rmek. muhakkeme; yargilama; yargi. 7. (lit.) acuzat s.m. kabaâtatilgan;
B. ur. (mil.) askeriyege alînmak; hikâyemeselesi; nagîlkonîsî; kabaâtgiklengen; kabaâtlitutulgan;
harbiyege alînmak. C. vt 1. (a takrirsadeti; masalolayî. 8. (mil.) kabaâtlik6rilgen; taksiratlîtutulgan;
intensifica) kuwatlandîrmak; haleket. // eom de acţiune haleket şagilgan; şikâyetli; dawagaberilgen;
kuwetlendirmek; faallaştîrmak; kişisi. eacţiune ilegală kanungazît dawalî; suclangan; ithamlî; sanetilgen;
figelleştirmek; amilleştirmek; 6stirmek; haleket. eacţiune teroristă sanîk; muttehim. // eboxa
arttîrmak; Uyketmek; sertleştirmek; guwengiîguw faaliyeti. esocietate pe acuzaților şikâyetii talwarî;
şiddetlendirmek. 2. (chim.) acţiuni hisseli şirket. eacţiunea muăttehimler kursuisi.
etkinleştirmek. generează reacțiune etki tepki acuzativ s.n., adj. (gram.) tăşim. //
activare s.f. 1. (chim.) etkinleştirme; tuwurur. ecazul acuzativ (gram.) tăşim
etkinleştiriiw. 2. (intensificare) acuarelă s.f. suwlî boya; akwarela. kelişi.
kuwatlandîrma; kuwetlendirme; acul-doamnei s.n. (bot.) kelintaragi acuzator s.m., adj. kabaâtatkan;
faallaştîrma,; figelleştirme; amilleştirme; (lat., Scandix pecten veneris). kabaâtguiklegen; kabaâtlitutkan;
6stirme; arttîrma; Uyketme; acul-pământului s.n. (bot.) ufak-toşek kabaâtlikârgen; taksiratlitutkan;
sertleştirme; şiddetlendirme. 3. (7nil.) (lat., Asplenium trichomanes). şakkan; şikâyetşi; dawagabergen;
askeriyegealînma; harbiyegealînuw. acum adv. şindi. // ede acum suglagan; ithamgi; sanîktutkan;
activat adj. 1. (chim.) etkinleşken. 2. şindiden. epână acum _ taa; muttehimtutkan.
(intensificat) kuwatlangan; kuwetlengen; şindigeşik; hăâlă. eacum doi ani acuzaţie s.f. atîlgan kabaât; atîlgan
faallaşkan; figelleşken; amilleşken; ewelki yîl, eki sene ewel. ede acum taksirat; şaguwmeselesi; şikâyet
6sken; artkan; tykegen; sertleşken; înainte endi; endiden; endiden soi; meselesi;, dawa meselesi; suclama;
şiddetlengen. 3. (mil.) şindiden soăra; şândiden itibaren. itham.
askeriyegealîngan; harbiyegealîngan. eacum câteva zile geşenlerde; acvaforte s.f. _invar. akwaforte;
activism s.n. mubariziik; erkăanIîk; geşende; birkaş kin ewel. eacum mă kawuysuw.

14
 acvariu - administraţie
acvariu s.n. akwariyum. taldalanagak; kaşamak; kaşalga; sahiyden; sahiy; sayi. eîntr-adevăr
acvatic adj. suw; suwăî. korînak; ayanak; mel&e; sîgînak. sunteți palid dogrisi şiraysiz-
acvilă s.f. (orm.) şoâgir; kartşagay; adăposti A. ur. taldalanmak; tâssuzsufiuz.
kartakay; burkit (lat., Aquila sp.; kaşalgalanmak; saklanmak. B. ut. adevărat adj. uşun; dogrî; tora;
Haliaetus sp.). taldalamak; kaşalgalamak; saklamak. hakkikiy; sahiy; sayi;, asîl, sadîk;
acvilin adj. (d. nas) bărkâtmurun; adăpostire s.f. taldalanma; kerşek; kerti; îşyuzii; hakklî. // ea-şi
kargamurun; kambîrmurun. kaşalgalanma; saklanma. arăta adevărata față uşun
acvilon s.n. (meteo.) sazak. adăpostit adj. taldalangan; yăzin kâstermek. // ee adevărat?
ad acta (lat., "la dosar”) kââtlerde; kaşalgalangan; saklangan. uşun mî?; tora mî?; dogri mî?; kerti
kayîtlarda. adăsta v.t. beklemek. mî?; ecu adevărat hakkîykatîn;
ad calendas graecas (lat., "la adăstare s.f. bekleme. kertiden; sahiyden; sahiy; sayi.
calendele greceşti"; "la paştele cailor”) adăuga v.t. tirkelemek; koşmak; efoarte adevărat dos-dogri; top-
şikmaz ayntă sofi şarşembisinde. takmak; katmak; eklemek; biriktirmek; tora; tom-tora. eprieten adevărat
ad finem (lat., "până la sfârşit”; "la ilave etmek; tistiine salmak; inzimam uşun arkadaş; hakkikiy arkadaş. enu
sfârşit") soâîna kadar; soâgaşik; ctmek. // ela albastru am este adevărat yalan; uşun tuwul;
akîrgaşik; tap soâda; eii so; akirda; adăugat galben mawiga sari dogri tuwul; esasiî yok. easta nu e
sofiînda; soăda; eninde-soăînda; niyse; koştîm. adevărat, e absurd! bo uşun
nihayet; bilahara; elhasîl. adăugare s.f. tirkelew; koşuw; taguw; tuwul, şaşma!, eceea ce aţi auzit
ad gloriam (lat., "pt. glorie”) şan işin. katuw; eklew; biriktiriw; ilave; este adevărat! eşitkeniiiz dogrîl;
ad hoc (lat., "numai pt. această situație") Ustinesaluw; inzimam. adeveri A. v.r. uşun şîkmak; tora
1. sâde bo vaziyet tUşin; sâde bontă adăugat adj. tirkeleşken; koşuwli; şikmak; aslî şîkmak; degeni şîkmak;
Uşuin. 2. (special) ayîrî; maksus; koşilgan; taguwli; tagîlgan; katuwli; toralanmak; dogrîlanmak; sahiyleşmek;
fewkalâde; hususiy; has. katîlgan; eklewli;, eklengen; birikken; kerşeklenmek; kertilenmek;
ad hominem (lat., "referitor la ilaveli; Ustiinesalîngan; inzimamli; esaslanmak; teyit bolmak; teeyyit
persoană") şahsiy; şahîska. muzaf, îlişik. bolmak. B. v.t. uşun şigarmak; tora
ad infinitum (lat., "până la inifinit") adânc adj. 1. deren; oyik. 2. (d. voce şi şigarmak; aslî şîgarmak; degenin
soâsizlikka kadar; sofisîzlîkkaşik; sunete muzicale) pes; kalîn. // epuțin şîgarmak; toralamak; dogrilamak;
akîrsiziikka kadar; akîrsîzlîkkaşik; adânc tayaz. efarfurie adâncă sahiyleştirmek; kerşeklemek;
kîyametke kadar; kîyametkeşik; ilelebet; deren şanak; deren tabak. ecu orbite kertilemek; esaslandîrmak;, teyit etmek;
kayriymitenahiyetke kadar; adânci gar kabakli. edin adâncul teeyyut etmek.
kayriymitenahiyetkeşik. sufletului gaă-î goiilden; Bandan- adeverinţă s.f. koplama; onaylama;
ad interim (lat., "provizoriu”) geşiwgi; gurekten; îşi-bawurî man. evă tasdikname; şahadetname; qertifikat.
serdar; keldi-keter; şinduluk. transmit adânci mulţumiri! adeverire s.f. uşunşikma; toraşîikma;
ad lib. (lat.) veziad libitum. deren şukuranlarîimnî sunaman!; aslişîkma; degenişîkmasî; toralanma;
ad libitum (lat., "după dorință") adânci A. v.r. 1. derenleşmek; oyîlmak. dogrîlanma; sahiyleştirme; kerşeklenme;
heweske kore; zewukka kre. 2. (în...) ketmek (precedat de forma kertilenme; esaslanma; teyit; teeyyut.
ad litt. (lat.) veziad Litteram. simplă a ger. redupl. în -y/-a/-e). B. v.t. adeverit adj. uşunşikkan; toraşikkan;
ad litteram (lat., "exact până la ultima derenleştirmek; oymak. aslişîkkan; degenişikkan; toralangan;
literă") hârtfiy, s6z-s6z; s6z-bes6z; nokta- adâncime s.f. derenlik. dogrilangan; sahiyleşken; kerşeklengen;
nokta; nokta-banokta. adâncire s.f. derenleşme; oyîlma. kertileşken; esaslangan; teyitli;
ad nauseam (lat., "până la dezgust”) adâncit adj. derenleşken; oyîlgan; oyîk; teeyyutli.
Buyrenişkeşik; guyrendirgenşik; oyîkli. adeziune s.f. katîlma; koşîlma; gukma;
&urekkaytkanşik. adâncitură s.f. derenleşme; oyîlma; rîza; muvafakat.
ad personam (lat., "la persoană") oyîk; olîk; kirinti. adeziv s.n. gabîştiruwăă; tutturuwgî.
şahsiy; şahîska. adecva v.t. keliştirmek; uydurmak; adia vii. (d. vânt) gel esmek.
ad rem (lat., "la subiect”; "la obiect"; yakîştirmak; minasip etmek; isabetli adiacent adj. tirkeleşken; piteşken;
"fără ocolişuri") tora; toradan-tora; etmek. piteşik. // eunghi adiacent koâşi
mesele istinde. adecvare s.f. keliştirme; uydurma; aşi.
ad unum omnes (lat., “toți ca unul") minasiplik; isabet. adiacenţă s.f. tirkeleşme; piteşme;
alaysî birdiy; herkez birdiy. adecvat adj. uygun; kelişken; piteşiklik.
ad valorem (lat., "după valoare"; "la yakîşkan; muinasip; isabetli. adică adv. demek; demek ke.
valoare") kîymetke kre; degerge kore. ademeni v.t. tartmak; aldatmak; adiere s.f. esme; esim; esinti, nesim;
adaos s.n. 1. koşîmăa; ilave; eklenti; kandîrmak; 6kselemek. gelpime; gelpildeme; gelpilti; geriyan.
ek; taganak; tagînti; katkî; aşkar, ibik; ademenire s.f. tartuw; aldatuw; adineauri adv. banaa; az ewel, gafii,;
zam; Usteme; ulanti; ziyil. 2. (d. scrieri) kandîrma; 6kse; Gkseleme. gaiiîşik. 7! ev-au căutat
şîkma; şîgînti. ademenit adj. tartilgan; aldangan; adineauri banaa sizni karadîlar.
adapta A. ur. kelişmek; uymak; kangan; Gkselengen; Gkseli. adio interj. elweda!;
alîşmak; ayak uydurmak; ayaklarîn ademenitor adj. tartuwăî; aldatuwgi; adjectiv s.n. (gram.) sîfat. //
defikke almak; tabiyat almak; intibak kandîruwgî; Gkselewgi. eadjectiv calitativ (gram.)
bolmak. B. v.t. keliştirmek; uydurmak; adenită s.f. (med.) buwum yakşilik/nitelik sîfati. eadjectiv
alîştîrmak; ayak uydurtmak; tabiyat pişmesi/iltihab?. nehotărât (gram.) belletmez sîfat.
bermek; intibak etmek. adept s.m. &andaş. eadjectiv interogativ (gram.)
adaptabil adj. keliştirilir; adera vi. 1. (a se alătura unei mişcări, soraw sîfati; suwal sîfatiî. eadjectiv
kolaykelişken; uydurulur; alîştîrîlîr; organizaţii etc.) koşilmak; katîlmak; demonstrativ (gram.) işaret sîfati.
tabiyattanîr; tabiyatalir. ulanmak; iltisak etmek. 2. (a se lipi) eadjectiv determinativ (gram.)
adaptabilitate s.f. keliştirilealma; Sukmak; ăabîşmak; iltisak etmek. sayi sîfati.
kolaykeliştiwr; uydurulaalma; aderare s.f. 1. (alăturare la o mişcare, adjunct s.m., adj. yardîmăî; muwavin.
alîştîrilaalma; tabiyattanîma; organizaţie etc.) koşilma; katîlma; // edirector adjunct mâdur
tabiyatalma. ulanma; iltisak. 2. (lipire) guguw; yardîmgîsî.
adaptare s.f. kelişme; uyduruw; gabîişuw; iltisak. administra v.t. 1. (a conduce)
alîşuw; ayakuyduruw; ayaklarîn deâkke aderent adj. 1. (care aderă la o mişcare, g6netmek; idare etmek; zaptetmek;
alma; tabiyatlaşma; tabiyat; intibak. organizație etc.) koşilgan; katîlgan; nezaretşilik etmek; muidiriyet etmek. 2.
adaptat adj. kelişken; uygan; alîşik; ulangan; iltisaklî. 2. (care se ține lipit de (a da un medicament etc.) bermek;
alîşkan; ayakuydurgan; ayaklarîn ceva) &uguw&î; gabiîşkan; iltisaklî. 3. teberruw etmek.
deâkke algan; tabiyatlaşkan; tabiyatli; (susținător) yaklî; arka; gandaş; yaktaş; administrare s.f. (conducere) &6netme;
intibakli. yagîndan; muştak; taraftar; iltisakşi; idare; zaptetiiw, nezaretşilik; măduriyet.
adaptator s.m. keliştiriwgi; iltimasşi. administrativ adj. gOnetim; g6netimgi;
uyduruwgî; nazim. aderenţă s.f. 3ukma; gabîşma; iltisak. idariy; nezaret; muduriyet. // edrept
adăpa A. v.r. suwarîlmak; suw îşmek. adesea, adeseori adv. k6bisi; ekide- administrativ idariy hukuk; idare
B. v.t. suwarmak; suw îşirmek. bir; ekseriy. hukugî.
adăpare s.f. suwaruw; suwişirme. adevăr s.n. uşun; dogrisî; torasiî; administrator s.m. g6netiwgi; getekşi;
adăpat adj. suwarîlgan; suwişken. hakkîykat; sahiylik; asîllîk; sadîklîk; idarezi; zaptetken; nezaretşi;, nezaretli;
adăpătoare s.f. olîk; suwarîm. kerşeklik; kertilik; îşyuz; hakk. // muădur.
adăpost s.n. talda; taldalîk; eîntr-adevăr hakkîykatîn;, kertiden; administraţie s.f. &6netme; idare;

15
admira - aerodinamic
idaregilik; zaptetiiw; nezaretşilik; adormi A. vi. yukuga dalmak; yukuga toplamak; akîlîn gîymak. ea aduna
muiduiriyet; măduăriăk. // ketmek; yuklamak. B. v.t. yuklatmak. // sfat kurultay toplamak; şura
eadministraţie locală mahalliy ea nu putea adormi kOzine yukî toplamak; meşawre toplamak; mezlis
idare. econsiliu de kirmemek. toplamak. // eel adună cu mic,
administraţie idare meglisi. adormire s.f. yukugadaluw; cu mare o îrili-waklî toplay.
admira v.t. begenmek; siymek; siyirine yukugaketiw; yuklaw. adunare s.f. 1. toplanti; toplanuw;
ketmek; hayran kalmak; hayranlik adormit adj. yukugadalgan; toplaşuw; &iyîn; gîyiluw; gemetiw;
tuymak. yukugaketken; yuklagan. gemiyet; birikme; koşilma; meşawre;
admirabil adj. begendirgen; suydirgen; adormiţele s.f. pl. 1. (bot., dediței) meşveret; &else; gemaât;, meziis;
hayrangakaldîrgan; bolatantişi. dak-lâlesi (lat., Pulsatilla keheşme; iştima; tahaşşut; temerkuz. 2.
admirativ adu. begene-begene; stiye- montana). 2. (bot., zorele) (mat.) toplam; koşuw; Ustkekelme; gem;
siye; hayranlîk man. borazan(şeşegi) (lat., Ipomaea emiyet; umumiyet; yekun; tutar;
admirator s.m. begengen; suygen; purpurea; Pharbitis purpurea). genellik; kălliyet; meblek. //
siyirineketken; kastasî; muştak; adresa A. v.r. (cuiva) maruze bolmak; eadunare generală genel toplanti.
hayran; taasupkâar. Unvan bolmak; endeşmek; hitabetmek. everzii au ținut o adunare (pol.)
admiraţie s.f. begeniw; siyiw; B. v.t. maruze etmek; tinvan etmek; yeşiller bir toplanti tuttular. etrebuie
siyirineketiw, hayranlîk. bagîşlamak; gibermek; yollamak. chemat şi el la adunare
admis adj. 1. kabletilgen; makbul; adresant s.m. endeşilgen; hitabetilgen; toplantiîga onî da şakîrmak kerek.
igazeli. 2. (şcol.) kirgen. giberilgen; yollangan. adunat adj. toplangan; toplaşkan; topli;
admisibil adj. bolabilgen; akîlgasîygan; adresare s.f. maruze; endeşuiw; hitap. gîyilgan; gîyuwlî; Bemiy; gemetilgen;
akîlgauygan; kabletilir; makbul. adresă s.f. maruze; invan; adresa. // umum; umumiy; birikken; koşilgan;
admite v.t. kabul etmek; kabletmek; eadresa scrisorii mektip koşuwlî; bir araga kelgen; bir yerge
7 a d 7
igaze bermek. // eadmițând că... maruzesi; mektuip Usti. ecaut kelgen; kul; killiy; meblek; tahaşşutii;
aydi diyik ke...; faraza. esă admitem această adresă bo maruzeni temerkuzli.
că tutayîk ke; farzetiyik ke; tahmin karayman. eadresa nu este adunătură s.f. derenti.
etiyik ke; faraza; bilfarz. completă maruze tam tuwul. adus adj. akelingen; ketirilgen.
admitere s.f. 1. kabul; kabletuw; igaze. adsum (lat., “sunt prezent"; "sunt aici") adverb s.n. (gram.) rewiş; akwalet;
2. (şcol.) kiriş imtanî. // eexamen de mindaman!; zarf. // eadverb interogativ
admitere kabul imtanî; kirme imtanî. aducător adj. ketirgen; akelgen; (gram.) soraw rewuşi; suwal akwaleti.
econdiţii de admitere la akeliwgi, ketiriwgi. eadverb de cantitate (gram.)
universitate darilfânunga kirme aduce A. vi. (cu...) uşamak; tartmak. negilik rewuşi.
şartlari. B. v.t. akelmek; ketirmek. // ea-i advers adj. karşî; îlaw; mugay; akis;
admonesta v.t. s6kmek; azarlamak; aduce sfârşitul sofîn ketirmek. aksiy; zît; muhasîm; aykîri; akyar. //
dumanîn atmak; payîn bermek; kulagîn ea aduce vorba despre... s6zin epartea adversă mugay yak;
burmak; abdestin bermek; tekdir etmek; aşmak. ea duce (pe cineva) bou mugay gehet; muhasîm taraf.
serzeniş etmek. şi a-l aduce vacă suwsuz aketip adversar s.m. 1. duşman; Baw, hasîm;
admonestare s.f. s6giw; azarlaw; suwsuz ketirmek. ea aduce drept ganim. 2. (sport) rakip; rekabetşi;
dumanatuw; payberiw; kulakburuw; argument sebep kâstermek; sebep mubarizegi; hasîm.
abdestberiiw, tekdir; serzeniş. yakiştîrmak. «a-i aduce aminte adversativ adj. (gram.) karşi; karşit;
admonestat adj. sâgilgen; azarlangan; akîlîna akelmek; akîlîna ketirmek. ea karşitli. // epropoziţie
a x
dumanîatîlgan; payînalgan; aduce vag cu... uşap ketmek. ea-şi adversativă karşitit gumleşik.
kulagîburulgan; abdestiberilgen; aduce contribuţia payîn ketirmek. adversitate s.f. karşilik; îlawlîk;
tekdirli; serzenişii. ea-şi aduce aminte akiîlîna mugaylîk; akislik; aksiyet; zîtlîk; zîtiyet;
adnota v.t. nota yazmak; kaytetmek; kelmek; tahattur etmek. // eaduceţi akyarlik.
kayîtka almak; îm salmak. pâine 6tmek ketirifiiz. evreţi să-mi advocatus diaboli (lat., "avocatul
adnotare s.f. notayazuw; kaytetme; aduceţi o cafea? maga bir kawe diavolului”) şaytannîă temsilgisi.
kayîtkaaluw; îmsaluw. akelirsiăiz mi?;, ecând trebuie aer s.n. 1. hawa; asman. 2. (atitudine)
adnotat adj. notayazilgan; kaytetilgen; ulei aduci făină may kerekte un gol-erkâan; muwamele; dawranîş; tavîr;
kayîtkaalîngan; îmsalîngan. ketiresiă. efratele său aduce o haleket; turum; amel; ameliyat. // ea
adolescent s.m. kârpe; giwan; cutie cu bomboane kardaşi bir lua aer hawa almak. ea scăpa aer
gaătgetme; dârtkaşi?. kutuk bombon ketire. evă rog să-mi hawa kaşirmak. ea ridica în aer
adolescenţă s.f. korpelik; Biwanlîk; aduceți un pahar cu apă! bir uşurmak; uşurtmak; hawalandîrmak.
gafiîgetmelik; dârtkaşlîltk. kade suw ketirsefiiz!, epepenii-verzi ea-şi da aere birşiyler bolmak; awuz
adonis s.m. invar. yakşi delikanli. au fost aduşi de la bostănărie satmak; şalîm satmak; 6zin saymak;
adopta vf. 1. kabul etmek; uUstine karbizlar bostandan ketirilgenler. murunî 6smek; murunnuă uşun
almak; 6zine koşmak; 6zinkileştirmek; aducere s.f. akeliw; ketiriw. k6rmemek; kOkirek kabartmak; koltîk
uygulamak; tatbik etmek. 2. (un copil) adula v.t. galtaklamak; &alagaylamak. kabartmak; terisine sîymamak; mîyîgîn
akretlik almak; ewlatlîk almak; asîraw adulare s.f. galtakşilik; galtaklaw; balta kesmemek; tafra satmak. ea se
almak. Salagaylik; ăalagaylaw. înălța în aer hawalanmak. ea
adoptare s.f. kabul; Ustinealuw; adulator adj. galtakşi; galtaklawăi; rămâne în aer hawada kalmak. //
6zinekoşuw; 6zinkileştirme; uygulama; galagay; Ealagaylawgî. epungă de aer hawa boşligi.
tatbik. adulmeca A. v.r. recipr. koklaşmak. B. ecurent de aer hawa agîmiî; hawa
adoptat adj. 1. kabletilgen; v.t. kokîmak; koklamak; kokîsîn almak. geriyanî. eaer condiţionat hawa
Ustinealîngan; 6zinekoşîlgan; adulmecare s.f. 1. kokîma; koklama; suwutmasi. eaerul de aici mi-a
Gzinkileşken; uygulangan; tatbikli; kokîaluw. 2. recipr. koklaşma; priit bo yerniă hawasî maga yaradi.
tatbikiy. 2. (înfiat) akretlikalîngan; koklaşuw. aerian adj. hawayiy. // egaz aerian
ewlatlîkalîngan; asîrawalîngan. adult s.m., adj. 1. getişken insan; şâşli- hawagazi. eraid aerian hawa
adoptiv adj. (înfiat) akretlik; ewlatltk; sakallî; mîyîklî-sakallî. 2. (d. animale) saldîrmasî. ebază aeriană hawa
asîraw. // etată adoptiv babalîk; gâlli. tayanagi. edesant aerian uşuş
atalik. emamă adoptivă analîk; adulter s.n. zina. saldîrmasî; hawa talamasî. elinie
nenelik. aduna A. v.r. toplanmak; toplaşmak; aeriană uşak hatî. emijloace de
adopţie s.f. akretlik; ewlatltk; asîraw. ăîyîlmak; gemetilmek; birikmek; transport aerian hawa nakliyat
adora ut. 1. bek stiymek; 6z ganîndan koşilmak; bir araga kelmek; bir yerge vasîtalari.
k6p siymek; wurulmak; siyip kelmek; temerkiz bolmak; tahaşşut aerisi A. v.r. hawa almak; hawa
bayîlmak; divanesi bolmak. 2. (relig.) bolmak. B. v.t. toplamak; &îymak; tartmak; hawalanmak. B. v.t.
tapînmak; ibadet etmek. gemetmek; biriktirmek; koşmak; bir hawalandîrmak; hawasîn defiştirmek.
adorabil adj. suyimli. araga ketirmek; bir yerge ketirmek; aerisire s.f. 1. hawaaluw; hawatartma;
adorat adj. beksuyilgen; 6z ganîndan temerkiz etmek; tahaşştt etmek. // ea hawalanma. 2. (tirant) hawalandîrma;
k6p styilgen. se aduna grămadă obalanmak; hawa teşigi; geltartar; gelşalar; gelpime;
adoraţie s.f. 1. bekstiyiw; siyim; 6z obalaşmak; komekleşmek; toplanmak; gelpilde; gelpilti; pîrîldak; nefeslik.
ganîndan k6p siyme; wurulma; toplaşmak. ea-şi aduna puterile aerisit adj. hawaalgan; hawatartkan;
wurgunluk; siyup-bayîlma; kuwatîn salmak; 6zin toplamak; takatîn hawalangan.
divanesiboluw. 2. (relig.) tapînma; toplamak; megalîn toplamak. «a-şi aerodinamic adj. (fiz.) hawahaleketi;
ibadet. aduna minţile akîlîn başîna hawahaleketli; aerodinamikalt;

16
 aerodinamică - agasat
aerodinamik. ifiişkedenifiişkelegen; kîlnî kîrk gargan; afla chip şi cale Bolîn-şâresin
aerodinamică s.f. (fiz.) hawahaleketi; kuilfetli; titiz. 4. (prejudiciat) tapmak.
aerodinamika. zararkârgen; zararlangan; ziyankârgen; afluent s.m. (geogr.) kol; ayak.
aerodrom s.n. hawaalanî; hawalimanî; kaybetken; îzrarli. II. adv. (emfatic) afluenţă s.f. agîn.
hawamiydanî; aerodrom. ezile-ezile. // ea vorbi afectat ezile- aflux s.n. kabarma; agîn.
aerogară s.f. hawagarasi; ezile konîşmak; sozlerni ezip konîşmak. afon adj. sessiz; sesibolmagan.
hawastasiyasî. afectiv adj. tuyguli. aforism s.n. kelam-î kibar; kanatlî s6z;
aeromodel s.n. tayyare modeli. afectuos adj. mabetli; suyuwgi; suyiw 6zs6z; mesel; vegize.
aeronautică s.f. uşmabilimi; tolî; ; gukakaâlp(li); gukagurek(li); african s.m., adj. afrikali.
uşuşbilimi; tayyaregilikbilimi. gîmşakgurek(1î); Bangayakîn; afro adj. buruşukşâşii.
aeronavă s.f. tayyare gemisi; uşak stgakkan(1î); şefik. afront s.n. katirkaldiruw; aşalatuw;
kemesi. afecţiune s.f. 1. muhabbet; mabet; alşaytma; alşakkâriw; kişkeltme;
aeroplan s.n. motorsîz tayyare. mabetlik; siyuwguluk; ; gukakaâlplik; itibardantişăriw; tenezzul; zelillik;
aeroport s.n. hawaalani; hawalimani; gukagtreklik; gîmşakăureklik; istihkar; hakkaret; tahkir.
hawamiydanî; uşakalan?. angayakînlik; sigakkanlîk; şefkat; afuma A. v.r. 1. (a acoperi cu fum) îske
aeropurtat adj. hawayiy; uşkan; g6âil. 2. (boală) kastalîk. // tutulmak; îs basmak; dumanga tolmak;
hawadantaşilgan. eafecţiuni ginecologice kadîn dumanlanmak; tumanlanmak. 2. (a se
aerostat s.n. hawa balonî;, găidumli kastalîklari. eafecţiuni ale chercheli) yarî sarhîşlanmak; yarîm
balon; kabil-i sevk balon. aparatului digestiv hazîm gihazi esirmek; azgana wurulmak. B. v.t. (a
afabil adj. suyâmli. kastalîklari. expune la fum) îske tutmak; îs
afabilitate s.f. siyum. afeliu s.n. (astr.) kunozar. bastîrmak; dumanga totîrmak;
afacere s.f. îş; muwamele; amel; afemeiat s.m., adj. piş; etekşi; şapkîn; dumanlatmak; tumanlatmak.
bezirgâanlîk; maslahat. // eom de zampara. afumare s.f. 1. (cherchelire)
afaceri îş kişisi. eînsărcinat cu aferat adj. egeşken; aşuwli; yarîsarhîşlanuw; yarîsarhîşIik;
afaceri maslahatguzar; îşguder. aşuwlangan; aşuwîtutkan; akîlîtutkan; yarîmesiriklik; azganawuruluw. 2.
eministerul afacerilor externe darîlgan; kîzgan; erişken; 6pkelengen; (expunere la fum) îisketutuw; isbasma;
tîşişleri bakanlîgi; tîşişleri nazirligi. sinirli; asabiy; asaplî. dumangatotîruw; dumanlatma;
afacerist s.m. bezirgâan; maslahatşi. aferent adj. baylî. tumanlatma.
afară adv. tîşari; tişta; tîşarda. // ea afet s.n. kundak; top kundagî. afumat adj. 1. (cherchelit)
da afară (dintr-o slujbă) îşinden afgan s.m., adj. afgan; afganîstanli. yarîsarhîşlangan; yarîsarhîş;
şîgarmak; şigarîp atmak. ea scoate afif adj. parasîz; parasîz-pulsuz; yarîmesirik; azganawurulgan. 2. (expus
în afara legii kanun tîşi etmek. ea birpranksîz. la fum) îsli; îsketutulgan; isbaskan;
da pe uşă afară kapidan tîşarga afilia v.r. koşilmak; katîlmak; tagîlmak; dumanli; tumanli; dumanlangan;
atmak. // edin afară adaîika; eklenmek. tumanlangan. // epeşte afumat îsli
adaâkadan; tîş; tîşardan; tîştan. afiliat adj. koşilgan; katîlgan; tagîlgan; balîk.
epartea de afară tîş yagi; tîş beti; eklengen. afumătură s.f. îsli et; îsbaskan;
tîş geheti; tîşî, tîşari; adaâka. edin afiliere s.f. koşilma; katîlma; tagîlma; dumanii et; dumaneti; tumaneti.
afara oraşului kasabantă eklenme. afunda A. v.r. dalmak; batmak;
tîşîndan. eîn afară de aceasta afin 1. adj. (înrudit prin alianță) tallukat. saplanmak; garketilmek. B. ut.
bondan başka; bondan maada. «ori II. s.m. 1. (bot) nurelteregi); daldîrmak; batîrmakk; saplamak;
înăuntru, ori afară ya îşerde, ya alîrşa(teregi); torbas(teregi); şayir- garketmek.
tîşarda. edacă tatăl tău este mersini(teregi) (lat., Vaccinium afundare s.f. daluw; batuw; saplanma;
afară baba tîşarda bolsa. eîn myrtillus). 2. (rudă prin alianță) gark.
afară de noi n-a venit nimeni tallukat. afundat adj. dalgan; batkan; saplangan;
bizden kayriy birew kelmedi. afinată s.f. nure îşkisi; alîrşa îşkisi; garketilgen.
afâna v.t. kabartmak. torbas îşkisi; şayîr-mersini îşkisi. afurisi v.t. kargamak; kargîşlamak;
afânare s.f. kabarma. afină s.f. nuire; alîrşa; torbas; şayîr- nâletlemek; başîn batîrmak; melun
afânat adj. kabargan; basîlmagan; mersini. etmek.
basîlmaykalgan. afinet s.n. nirelik; alîrşaltk; torbaslîk; afurisire s.f. kargaw; kargîşlama;
afecta v.t. 1. (a aloca) hisse ayîrmak; şayîr-mersinlik. kargîş; nâletleme; başbatîrmasî;
pay saklamak; tahsis etmek. 2. (a afinitate s.f. 1. (apropiere) yakînlik; melunluk.
mâhni) kăydurmek; kaârlendirmek; samimiyet. 2. (asemănare) uşama; afurisit adj. 1. (blestemat) kargalgan;
kederlendirmek; gamlandîrmak; ganîn menzeme; menzeşme; menzerlik. 3. kargawli; kargîşlangan; kargişli;
Bakmak; kaâlbîn ezmek; g6fiilin (înrudire prin alianță) tallukatlik. 4. nâletlengen; nâletli; başîbatkan; melun.
karartmak; kaâlbin karartmak; (potrivire) uyuşma. 2. (ticălos) kodoş; pezemenk; patlakk6z;
îngîtmak. 3. (a prejudicia) zarar afirma A. v.r. (a se distinge) kOzge şaytanii;, nâlet; kişisatkan; alşak; pes;
ketirmek; zararî tiymek; ziyan bermek; tiymek; herkezden ayîri bolmak; namussuz; hbinamus; kepaze; hayîn;
îzrar etmek. sîradan ayîrilmak; ozin dîkkatka şerir; rezil; hasis; kahpe.
afectare A. s.f. 1. (alocare) aldîrmak; temayuz bolmak. B. v.t. (a agalactie s.f. (med.) sătkesilmesi. //
hisseayîrmasî; paysaklamasiî; tahsis. 2. declara) aytmak; demek; aldga surmek; eagalactie contagioasă [(vet.)
(mâhnire) kaâr; kaswet; karar-kaswet; biyan etmek; idalamak,; ida etmek; ikrar gelinpişmesi.
kaygi; efkâar; dargînlîk; aşuw; gam; ctmek. // eafirm că am dreptate agale adv. 1. telesmeden; abdîramadan;
keder; gam-keder; kuyuw; goiilsiziik; ida etemen ke hakkkîm bar. ageleetmeden; agelesiz;
Zanganmasi; ezikkaâlplik; g6ăil afirmare s.f. k6zgetiyme; herkezden sabîrsîzlanmadan; sabîrlî-sabîrii. 2.
kararmasî; kaâlpkararmasî; Zanagist; ayîrî boluw; sîradanayîrilma; ozin yawaşca; yawaştan; yawaşlay; yawaş-
karakanlîk; îngînma; Uzunti;, hizun; dîkkatka aldîrma; temayuz. yawaş; astaga; astadan; astalay; asta-
esef;, elem; higran; mahzunluk. 3. afirmativ adj. (gram.) bolîmlî; ida; asta; akrînga; akrîndan; akrînlay;
(pedanterie) dîkkat; dîkkatlîk; itina; idali; muspet. // erăspuns akrîn-akrîn; ekrenăe; ekrenden;
Sukadangukalaw; ingedeningeleme; afirmativ bolîmli gewap. ekrenliy;, ekren-ekren; hîzsîz-hîzsîz;
ifiişkedenifiişkeleme; kîlnî kîrk garuw; epropoziție afirmativă bolîmli siratsîz-siratsiz; awur-awur; eriîne-
kuilfet; titizlik. B. s.n. (prejudiciu) zarar; gumleşik. erine.
ziyan; zayiyat; kayîp; îzrar;, hasar; afirmaţie s.f. aytuw; deme; agasa v.t. kîlîksîz bolmak; leke bolmak;
yazik. aldgasurme; biyan; ida; ikrar. bukturmak; baş awurtmak; tagîlmak;
afectat 1. adj. 1. (alocat) ayirilean; afiş s.n. duwarilani; afiş. dalîna basmak; bezdirmek; musallat
saklangan; tahsisli. 2. (mâhnit) kaârli; afişa A. ur. Gzin kostermek. B. ut. bolmak; muzip bolmak.
kaswetli; kaygîlî, efkâarli, dargîn; duwarilani asmak; afiş gabîştîrmak. agasant adj. kîliksiz; leke; bukturuwgi;
aşuwli; gamli; kederli;, gamlî-kederli; afişare s.f. duwarilani asmasî; başawurtkan; tagîlgan; dalînabaskan;
kiyuk; g6fiîlsiz; gantgangan; afişăabîiştîrmasî. bezdiriwgi; musallat; muzip; kîtîmîr;
ezikkaâlp(li); g6fiilikarargan; afişat adj. duwarilanli; afişii. usandîruwgi.
kaâlbikarargan; ganîagîgan; karakanit; afix s.n. (lingv.) ek. agasare s.f. kiliksîzlik; lekeboluw;
îngîngan; Uzintili, vUzgin; hăzunli; afla A. v.r. (a se găsi) tabîlmak; bolmak; bukturuw; başawurtmasî; tagîlma;
esefli; elemlf; higranlî; mahzun. 3. bar bolmak. B. v.t. 1. (a descoperi) dalînabasuw; bezdirme; musallatiîk;
(pedant) bek dîkkatli; itinali; tapmak; keşfetmek. 2. (de...) uyrenmek; muziplik.
5ukadanzukalagan; ingedeningelegen; eşitmek; tuymak; kaber almak. // ea agasat adj. bukkan; dalînabasilgan;

17
agă - aguridar
bezgen. efkăarlangan; tegenek ustinde otîrgan. kîyînlaşmak; zorlaşmak; awurlaşmak;
agă s.m. (ist.)aga. 4. (grăbit) ageleli; otişinde; aşîkkan; yamanlaşmak; fenalaşmak; karap
agăța A. v.r. 1. asîlmak; tagîlmak; kaynagan; telesken; telesik; telem- bolmak. B. v.t. beterleştirmek;
ilişmek; tutunmak; muwallak bolmak; telesik; sabîrsîzlangan; sabîrsiz. 5. osallaştîrmak; kîyînlaştîrmak;
maslup bolmak. 2. (de cineva) îlişmek; (instigat) — Gşiktirilgen; kîşkîrtîlgan; zorlaştîrmak; awurlaştîrmak;
tagîlmak; şatmak; tiymek; musallat arasîbîzîlgan; arasîkizîştirîlgan; yamanlaştirmak; fenalaştîrmak; karap
bolmak. B. v.t. asmak; takmak; îlmek; işkarîştirîlgan; tahrikli; teşvikli, fitneli; etmek.
îliştirmek; tutturmak; muwallak etmek; fesatlî; desiseli; muizevvirli. 6. agravant adj. beterleştirgen;
maslup etmek. // ea agăța în cui (zbuciumat) şabalangan; talpîngan. // osallaştiruwgi; kîyînlaştîrgan;
mîkka îlmek. ea se agăța cu emarea este agitată defiiz dalgali; zorlaştîrgan; zorgaatkan; awurlaştirgan;
toată puterea dârt kolî man deâiz dulkunii. yamanlaştirgan; fenalaştiruwgi;
sarîlmak. agitator adj. Gşiktiruwgi; kîşkîrtuwăi; karapetiwăi.
agăţare s.f. asuw; taguw; îliw; arabizgan; arakiziştîrgan; agravare s.f. beterleşme; osallaşuw;
liştiriiw; tutturuw; muwallakilîk; işlernikarîştîrgan; tahrikşi; tahrikatşi; kîyînlaşma; zorlaşuw; awurlaşuw;
maslupluk. teşvikşi;, fitnegi, fesatşî;, desisezi; yamanlaşuw; fenalaşuw; karapboluw.
agăţat adj. asîk; asuwlî; asîlgan; dessas; muizevvir. agravat adj. beterleşken; osallaşkan;
taguwlî; tagîlgan; îluwli, îlişken; agitaţie A. s.f. 1. (a apelor) kaynama; kîyînlaşkan; zorlaşkan; awurlaşkan;
tutungan; muwallak; maslup. şarîldama; şarîlti; burumlanma; yamanlaşkan; fenalaşkan; karaplik.
agăţătoare s.f. (cârlig) îlgek; şengel; şamata. 2. (frământare) kaâr, kaâretme; agrea v.t. 1. (a accepta) kabletmek; razi
mil; kanga. kaârlenme; raâtsiziik; biraâtlik; kaygi; bolmak; rîza bermek; tanîmak; iywalla
agăţător adj. (d. plante) asîlgan; kaygilanma; efkâar; efkâarlanma. 3. demek; riyayet etmek; igabet etmek;
ilişken; sarmaşkan. (vâlvă) kîy-kaleketlik; karma-karîşîklîk; takdir etmek. 2. (a simpatiza) siymek;
age si quid agis (lat., "fă, dacă faci karîşiklîk; nizamsîzlîk-intizamsîzlîk; begenmek; hoşîna ketmek; hazzetmek;
ceva!") yapagak bolsaă; yap!; kaynaşma; keliw-ketiiw; kîyamet; kîyîr- guregine gatkîzdîrmak; yakînltk
ageamiu adj. agemiy; Bahil; kormemiş. şîyîr; zuw-şuw; Eaygara; galiyan. B. s.n. tuymak.
agendă s.f. aădiş;, kundelik; kin (zbucium) şabalanma; talpînma; agreabil adj. hoş; koş; hoşkaketken;
tertibi; muhtura; muhtura defteri; talpînti. hoşlandîrgan; kaâlpkezatkan; guzel;
agenda. aglică s.f. (bot.) kandilşeşegi (lat., gurekkegatkan; heweslendirgen; tayyip.
agent s.m. 1. agent. 2. (chim.) etken. // Filipendula vulgaris). agreat adj. 1. (acceptat) kabletilgen;
eagent secret şîmşi; gasus; suyen; aglomera v.r. kalabaliklaşmak; makbul; razîlikalgan; rîzalî; tanîlgan;
hafiye. enume de agent (gram.) k6pkişili bolmak. riyayetli; igabetli; takdirli. 2. (simpatizat)
edevat îsim. eagent de asigurare aglomerat adj. kalabalîk; k6pkişili. // suyulgen; suyumli; begenilgen;
guwengegi; zemanetşi; sigortagî. efoarte aglomerat bek kalabalik; hoşkaketken; hazzetilgen;
eagent de circulaţie kayet kalabalîk. etrenul este gurekkegatkan; yakîn.
haleket/trafik agenti. foarte aglomerat tren kayet agregat s.n. maşina.
agenţie s.f. 1. agensiya. 2. (econ.) kalabalik. agrement s.n. eglenme; egleniw.
şube. // eagenţie de voiaj golşilik aglomeraţie s.f. kalabalk; kopkişilik. agresa v.t. saldîrmak; bastîrmak;
agensiyasî. eagenţție comercială aglutina A. v.r. (lingv.) tirkeleşmek; hugum etmek; tezawuz etmek; taaruz
tigaret agensiyasî. piteșmek; eklenmek; tagîlmak; etmek.
ager adj. aşîkkâz, âtik; tezăanlî, agar; koşilmak; katîlmak. B. v.t. (lingv.) agresiune s.f. saldiruw; bastîruw;
tirnekli; tiri, tiribaş;, tirikoz, gilgîr; tirkelemek; piteştirmek; eklemek; hugum; tegawuz; taaruz.
gîldam; tetik; ferasetli; dirayetli; gevval; takmak; koşmak; katmak. agresiv adj. saldîrgan; saldîruwgî;
gevik. aglutinant adj. (lingv.) tirkeleşken; bastîruwgi; salgîngi; hugumi;
agerime s.f. aştkkoziik, âtiklik; piteşken; eklengen; takma; koşma; tezawuzăî; muitegaviz; taaruziy.
tezăanlîk; agariik; tirnek; tirilik; katma. // elimbi aglutinante agresivitate s.f. saldiruw; bastiruw;
tiribaşI?k; tirikâzlik; gîlgîrltk; tirkeleşken tiller; piteşken tiller; 6gizlik; hugum; tegawuz; taaruz.
gîldamlîk; tetiklik; feraset; dirayet; eklemeli tiller. agresor s.m. saldîrgan; saldîruwgî;
gevvalltk; ceviklik. aglutinare s.f. (lingv.) tirkeleme; bastîruwgi; salgîngi; hugumi;
agil adj. aşikkoz; âtîk; tezăanli;, agar; piteşme; ekleme; takma; koşma; katma. tezawuzăî; mutezaviz; taaruzăî.
tirnekli; tiri, tiribaş;, tirikoz;, gilgîr; aglutinat adj. (lingv.) tirkeleşken; agricol adj. zirayiy; tarîm. // eteren
gîldam; tetik; ferasetli; dirayetli; gevval; piteşken; eklengen; tagîlgan; koşilgan; agricol tarla; toprak. ebanca
gevik. katîlgan. agricolă ziraat bankasî. eprodus
agilitate s.f. aşîkkâziik;, âtiklik; agnostic s.m., adj. (filoz.) agricol tarîm trini. emaşină
tezăanlîk; agariik; tirnek; tirilik; sîrbilinmiykaltrgî; agnostik. agricolă tarîm maşinasi.
tiribaşI?k; tirikâzlik; gîlgîrltk; agnosticism s.n. (filoz.) emuncitor agricol tarîm îşqisi.
gîldamlîk; tetiklik; feraset; dirayet; sîrbilinmiykaltrgîltk; agnosticism. eindustrie agricolă tarîm
gevvalltk; ceviklik. agonie s.f. ganşegişmesi; hâlet-i neziy. sanayesi.
agita A. v.r. 1. (a se frământa) agoniseală s.f. 1. (câştig) kazanuw; agricultor s.m. eginăi; eginşi; tarîmăî;
kaăretmek; kaârlenmek; raâtsiz bolmak; kazanş; aluw. 2. (economii) &îyuw; tarlagî, şiptşi; fermagi; ziraatşi.
kaygîlanmak; efkâarlanmak; tegenek toplaw; biriîktirme; getiştiriw; nepis; agricultură s.f. egingilik, eginşilik;
Ustiinde otîrmak. 2. (a se zbuciuma) nepislik; nepisbilmesi; tiştenarttîruw; tarîm; tarîmgîltk; tarlagilîk; şiptşilik;
şabalanmak; talpînmak. 3. (d. ape) iktisat; iktisatiyat; tasarruf. fermaăilîk; ziraat.
kaynamak; şarildamak; burumlanmak. agonisi vt. 1. (a câştiga) kazanmak; agriş s.m. (bot) şarşay(şegeri), kuş-
B. vt 1. (a instiga) Gşiktirmek; almak. 2. (a economisi) &iymak; yăzimi(şegeri) (lat., Ribes uva-
kîşkîrtmak; ara bîzmak; ara toplamak; birîktirmek; getiştirmek; crispa).
kizîştîrmak; îşlerni karîştîrmak; tahrik nepisli bolmak; nepisin bilmek; tişten agrişă s.n. şarşay; kuşyuzimi.
etmek; teşvik etmek; fitne karîştîrmak; arttîrmak,; iktisat etmek; tasarruf etmek. agronom s.m. tarîmbilimgisi;
fesat karîştîrmak; desise karîştirmak; agonisit adj. 1. (câştigat) kazanilgan; tarîmuzmaniî; egingilikuzmanî;
muzevvirlik kurmak. 2. (substanțe, alîngan. 2. (economisit) 5îyîlgan; tarlahogasiî; agronomiyagi; agronom. //
lichide) karîştîrmak; şalkalamak; toplangan; birikken; getiştirilgen; nepis einginer agronom tarîm
sallamak; sallatmak. men gîyîlgan; nepisibilingen; măhendisi.
agitare s.f. 1. (a substanțelor, lichidelor) tiştenartkan; ikisatiy; tasarruflî. agronomic adj. tarîmbilimli;
karîştîrma; şalkalama; sallama; agoniza vii. Ban şegişmek; til-awuz tarîmuzmanlîgî; egingilik; tarlahogaligi;
sallatma. 2. (instigare) Gşiktiriiw; bermemek; tilinden sesi taymak; kozleri agronomiyali; agronomik.
kîşkîrtuw; arabizuw; arakîziştiruw; kaytmak; şene atmak; hâlet-i neziy agronomie s.f. tarîmbilimi;
işkariştîrmasî; tahrik; teşvik; fitne; şekmek. tarîmuzmanligi; egingilikuzmanlîgi;
fitnegilik; fitne-fesat; fesat; fesatşîlîk; agrafă s.f. kopşa; baylaş; iyne; raptiye. tarlahogalîgi; agronomiya.
desise; desisegilik; muzevvirlik. /| ea prinde cu agrafe agrotehnică s.f. tarîmfeni; tarlafeni;
agitat adj. 1. (d. ape) kaynagan; kopşalamak; baylaşlamak; iynelemek; agroteknika.
şarîldagan; burumlangan; burumlî. 2. raptiyelemek. // eagrafă de păr şâş agud s.m. (bot.) tut(teregi); balkîlteregi)
(d. substanțe, lichide) karîşkan; kîskişi. (lat., Morus).
şalkalangan; sallangan. 3. (frământat) agramat s.m., adj. bizîkkonîşkan. agudă s.f. tut; balkî.
kaârli; kaâretken; kaârlengen; raâtsiz; agrar adj. tarîmşi. aguridar s.m. (bot.) şayîr-yizimi
biraât; kaygili; kaygilangan; efkâarii; agrava A. v.r. beterleşmek; osallaşmak; (lat., Vitis silvestris).

18