Curs introductiv

Partea intf;i - Nofiuni teoretice

Familia reprezint[ contextul evolu{iei noastre pe parcursul ?ntegii noastre vie{i gi astfel
era firesc in contextul apariliei diferitelor forme de terapie s[ apar6 gi terapiile de tbmilie.
,,Terapia familial5 sistemice (TFS) este asem6n[toare unui ora$ mare, cu o re{ea
cornplicatL de str[zi, cu o multitr:dine de monumente gi alte puncte de atractie care rneritd sp
fie vizitate" (Konya, Konya, \An , pag. 9). Pornind de la aceast6 descriere metafeiricb *
terapiilor de fhmilie am inceput c6utarea c&torva repere istorice, ale aparifiei acesteia. Cel rnai
mult mi-a plilcut,,naqterea TFS se suprapune peste descoperirea tabletei anticoncep{ionale" -
adic[ acel lucru mic care influen]eazd tat gi schimbb homeostazia sistemului. Istoric se
inregistreazfl aparilia terapiei de familie ?n deceniul de dupfl al doilea rSzboi mondial qi nu este
legat[ specific de nici un om de rytiin!6, sau terapeut ci mai rnulli din mai multe colpri ale lumii
particip[ la acest[ crealie. ]{o}iunea de terapie era cunoscutil Ia momentul in care terapeu{ii
doresc sE mai introduc[ o variabil6 in munca lor su clien{ii 5i astfel tot mai muili invit[ qi

famiiiile acestorain terapie. Sintagma de,,sistemic[" se adaugdintr-un fel natural la al[turarea

celor dou[ ,,terapie familial[" complettnd cumva defini$a familiei prin comp&rarea cu un
sistem cibernetic. Bertalanffy a lansat ideea coafarrn c5reia un sistem este mai mult decdt suma

p6rlilor lui, deci, cu alte cuvinte, aplicat la familie, aceasta este mai mult dec6t suma membrilor
ei componen{i. Adic[, ceea ce conteazdin abordarea familiei este gi interacliunea dintre acegti
membri, care se realizeazil, dup[ anumite reguli, avffnd anumite functii pi c[ut6nd sh men{in6
un anumit echilibru in interiorul acesteia. (dup[ Vasile, 2007).

Tipuri de terapii de familie

I.1. Gffndirea sistemicf,

Gflndirea sitemicfl a fr$]t treserea de la abordarea reduclionistH, analitic6 la cea a

complexiffitrii. Acest lucru este ca ryi ctnd s-a fficut trecerea de la privirea microscopic6 la cea
macroscopicd. Sitemele sunt f[cute din p[r{r componente, acestea interac{ioneaz[ intre ele qi
sunt interconectate astfel incit intregul este mai mult decfrt suma p[4ilor, schimbarea unei p5,rti
atrage dup6 sine gi schimbarea celorlalte p54i.Principii ale gfindirii sistemice.

Cfiteva din ideile lui Batesan relevante pentru terapie:

I
1.1.1-. lnvf,farea de ordinul intf,i
ffi in cazul terapiei inv[larea de ordinul tnt6i este cea propusl de terapeut ca poten{ialfl
rezolvare sau solutie.
Exempla:
. cuplul C $ R- se discut6 in terapie despre nevoile de relalie. Eu propun s[ le

exprime, s6 le ierarhizeze qi pe cea mai important6 sI o discutfim astfel inc6t pe

celelalte s5 le poatl discuta singuri ca solufie.

1.1".2. invflfarea de ordinul doi sau invfitarea invI{flrii

ffi tn cazul terapiei invElarea de ordinul intffi este cea propusd de terapeut ca potential[
rezolvare sau solu{ie. inv[1area de ordinul doi este organizarea de c6tre terapeut a unei
conversalii in care familia s[ ipi genereze solufii
Exemplu:
o familia D - se discut6 in terapie ce inseamn[ alianla dintre mama qi fiu gi astfel
impreunfl cei doi ajung la concluzia c[ rolul tat[lui este diminuat c[tre inexistent.
Amfindoi suslin cE aceast[ regul[ a fost stabilitH de comun acord. Pflrea c[ acestl
familie funclion eaz* bine. La discutarea urm6rilor pe termen lung nu au putut
acoperi cu informatrii cum anume se va structura masculinitatea copilului, mrldelul

tat[lui va fi luat sau nu, ;i ?n ce fel prin simpla existen{[ a tatElui ?n cas[, fbr[ prea

multe activitfitri comune, clim anume se va construi rol genul? Ce inva![ despre
bflrbali qi rolul acestora dintr-o astfel de relafie? Una dintre intreb[rile mele apoi
a fost cum anume se poate schimba aceast[ situalie.

l.I-.3. Schismogeneza-

E{ tn rela{iile umane apar idei sau comportamente care duc la conflict. Dou[ tipare de bazl

sunt sesizate de Bateson - interac{iuni simetrice *,,fu egti nervos, eu devin pi mai nervos"
qi interacliuni complementare -,, su te critic, tu te justifici".
Exemplu:
. familia Bo - ea vine de la serviciu nervoas6 gi el care nu are chef s[ o consoleze
(lini;teasc[) aproape niciodath cfind o vede $e enerveaz* imediat (interactiune
simetric[).
. familia Dr- se discut[ in terapie ce inseamn[ a cere mereu r6spunsuri. Domnul
conchide cB cerinla lui poate fi perceput6 ca gi insitenl[, sufocare, presare a

9,
 partenerului. Acesta devine tn acel moment evitant. (exemplu pentru interacfiune&

complementar6).
/
1.1.4. Mintea este sociall
tl ceea ce se int0mpl[ in terapie influen{eaz[ +i pe cei de acasd gi la schimbare contribuie gi

al{i factori"
Alte idei ale gcolii de tarapie farnilial[ sistemic[:

1.L.5. }'amilia cn sistem

m familia este suma pfi{ilor ei companente qi nu numai.

Exempla:
. doamna C - spune cE nu intotdeauna ii r[spunde so]ului ei cu ceea ce simte, de
multe ori iqi ascunde sentimentele. Dach ei doi sunt privili ca sistem cum anume
contrjbuie doamna la intrelinerea acestei st[ri? Dacil ea oferfl un r6spuns
inautentic, el ca parte a sistemului consider[ c[ reaclion0nd se men{ine in sistem,
dar reaclia lui este autentic6 la ceva neautentic. (nu pot gtndi - ce fac eu nu
influenleazdp* nimeni gi nu are leg6tur6 cu nimic din viala comun[).

I. I.6. Canzalitatea circulari

ffiJ efectele ryi influen{ele sunt reciproce. A cavzeuzd,efectul B ryi B cauzeazil ef,ectul A (el se
retrage qi ea se intristeazd", inlristarea ei il face pe el sd se retragfi pi mai mult).

Exemplu:
o familia Dr. - domnul este sufocant gi doamna evitant[, cfind doamna este apa
domnul simte cil pierde oontrolul gi devine qi mai sufocant.

L. [.7. trIomeostazia sistemului

ffi sistemele familiale funclioneazbin stbri de echilibru. Aceasta e ?n rela{ie cu feed back-ul
primit - dacfl acesta a fost negativ sistemul va face tot posibilul sE modifice rezultatele sau
efectele astfel inc6t feed beck-ul sE devin5 pozitiv, iar dac5 acesta este pozitiv sitemul va
face ?n aga fel incflt s[ int[reasc[ efectele, **portu**t*f r ce au dus la aceasta.

1. 1 .8. I?Ietafara biologicd

m autopoieza qi autonornia. Pornind de la no{iunea de sistem cibernetic gi apli ca[ia lui in

biologie, biologii Mututana $i Yarela introduc cele dou[ noliuni menlionate anterior.
Autopoieza se referfl la autocreare, adic5 capacitatea sistemelor vii de a-qi recrea gi men{ine
 relaliile dintre p64ile componente eare le definesc. EX * modelul din familia de origine este
reprodus li in familia actual[ (ex la anxietate). Autonomia - se refer[ la faptul cd sistemele
vii rftspund la perfurb[rile exterioare in conformitate cu structura lor interioarfl (nu pot sa
fac dectt ceea ce qtiu s[ fac).

1.1.9. Cibernetica de ordinul II

ftl este cibernetica ciberneticii sau co-crearea sistemului - wemplu pentru aceast6 sunt toate

discutriile cu clienfii acelea tn care sunt rugafi sil se centreze pe a deduce care e rolul lor in
modul in care decurge experien{a povestit[ gi ce pot schmba din aceasta (modul in care un
subiect descrie sistemul este conform experienlei sale astfel c[ omite sau exclude anumite
p6d din nara{iune, pe care altcineva le poate vedea sau percepe diferit) in ceea ce privegte

principiul incertitudinii a lui Heisenberg cunosc clientul din povestea lui gi din
interacliunea lui cu mine in cadrul cabinetului, la plecarea acas[ el duce ceva din
interacliune& noastr[ qi din lucrurile invfltrate ins[ mediul in care le probeaz[ $i de asemenea
reacliile celorlalli sunt variabile ce nu se mai afll tn controlul lui. Adic[ in terapie constant
trebuie linut cont de faptul c[ variabilele au un grad de insertitudine.

1.1.10. Yiziunea asupra self-ului

ili diferitele perspective pot fi vilzute complementare. Eu particip ca gi expert, in acelagi timp
aduc gi imp[rt[gesc experien{a mea gi de &semenea in notele de reflec{ie personal[ ce le fac

asupra cazului pot efici entrza terapia gi relalia terapeutic[.

1.1.1L. Locul emofiilor din perspectivI sistemicX

ffii folosesc acest lucru astfel - ,,cer s5 imi spun[ povestea gesfului" ca de exemplu ,,v[d c[
pl6ngi. Ce anume spun lacrimile tale?" qi exprimf;nd altfel emo{iile dec6t in mod obipnuit
dau posibilitatea s[ inleleag[ faptul c6 pot alege o alt[ emo{ie acolo. Exemplu: in los de
vld c[ e$ti trist spun v[d c[ ara\itristefe. Cine ai vrea sd vad6 aceastfl tristefe? in familia ta

ce rot joac[ aceast[ triste{e?

l,L.t?,. Problern atica puterii

ilI existh o discrepan{E de putere intre terapeut ca expert gi client sare vine intr-un moment
vulnerabil ?n terapie qi de asemenea intre membrii aceleagi familii. Din punct de vedere
sistemic abordarea raportului de putere dintre terapeut qi client gi micqorarea acestuia se

face prin intreb5ri ale terapeutului pi facilitatea gdsirii unui sens, sau nou sens intfimpl[rilor
decflt prin prezentarea unei p[reri avizate despre acestea. Organizarea acestui context de

h
 colaborare duce la posibilitatea pentru client de a oferi o inteqpretare diferitd lucrurilor gi
de asemenea o deschidere pentru a recunoagte gi interpreta puterea celorlalli membrii ai
faniliei.

1.1.I"3. Teoria schimblrii

flU orice sistem este caracterizat de homeostazie qi de morfiogenez[ (dorin]a de adaptare la
condiliile schimbitoare ap[rute deodati). Odati cu aparilia gcclii de la Milano accentul se

pune pe schimbarea sistemului de convingeri ale farnilie (epistemologie) mai mult decdt pe

schimbarea comportamentului. Introducerea ullor noi informatrii duce la noi concluzii gi

astfel la modifi carea convingerilor.

1.1. 1.4. Prineipiut epigenetic

ffi orice aspect nou se construiepte pe aspectul premerg[tor vechi pe care il inglob eazdintr-o
form6 sau alta.