MARIANA POPA MIHAELA POIENARIU

BIROTICĂ
(Iniţiere în Microsoft Office)
 © Editura Fundaţiei România de Mâine, 2008

Editură acreditată de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului

prin Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

Birotică / Mariana Popa, Mihaela Poienariu, Bucureşti:
Editura Fundaţiei România de Mâine, 2008

ISBN 978-973-725-995-0
I. Poienariu Mihaela
651.12(075.8)
651.2:004(075.8)

Reproducerea integrală sau fragmentară, prin orice formă şi prin orice mijloace tehnice,
este strict interzisă şi se pedepseşte conform legii.

Răspunderea pentru conţinutul şi originalitatea textului

revine exclusiv autorului/autorilor
 UNIVERSITATEA SPIRU HARET
FACULTATEA DE MATEMATICĂ ŞI INFORMATICĂ

MARIANA POPA MIHAELA POIENARIU

BIROTICĂ
(Iniţiere în MICROSOFT OFFICE)

EDITURA FUNDAŢIEI ROMÂNIA DE MÂINE

BUCUREŞTI, 2008
 CUPRINS

INTRODUCERE…………………………………7

CAPITOLUL 1
NOŢIUNI INTRODUCTIVE DESPRE
CALCULATOARE……………….………………...9
1.1 Structura calculatorului personal…….11
1.2 Noţiuni elementare de operare………..12
1.3 Interfaţa sistemului Windows.… ……..13
1.4 Organizarea informaţiilor…….….……15
1.5 Accesorii - Notepad şi Paint……………17
CAPITOLUL 2
MICROSOFT WORD..………...…………..……21
2.1 Tehnoredactare la nivel de paragraf….27
2.2 Tehnoredactare la nivel de caracter….31
2.3 Tabele…….…………………………….33
2.4 Inserarea de imagini şi grafice………..36
2.5 Detectarea greşelilor gramaticale şi
despărţirea în silabe……………………….37
CAPITOLUL 3
MICROSOFT EXCEL.………………………….39
3.1 Tehnici de bază……….………...…….43
3.2 Mape de lucru………………..……….45
3.3 Operaţii în cadrul mapei - foi de calcul .…...46
3.4 Coloane, linii, celule……………………49
3.5 Referinţe…..……….……………….…...54
3.6 Calcule…….…………………………….55
3.7 Grafice……………..……………………57
3.8 Funcţii excel………………………….…60
CAPITOLUL 4
MICROSOFT ACCESS……………………...….63
4.1 Crearea tabelelor…………………….65
4.2 Prelucrări uzuale ale datelor….….….71
4.3 Relaţii între tabele şi indecşi……….….72
4.4. Interogări………...……………………77
4.5 Formulare………………………….…..92
CAPITOLUL 5
MICROSOFT POWER POINT...……………..101
BIBLIOGRAFIE……………………………..…109

5
6
 INTRODUCERE

Lucrarea de faţă se adresează studenţilor care urmează cursul de

Birotică la toate formele de învăţământ. De asemena se adresează publicului
larg, care doreşte să se iniţieze în utilizarea pachetului de programe
MICROSOFT OFFICE.
Ea este structurată pe cinci capitole şi se doreşte a fi o INITIERE în
utilizarea celor patru componente de bază ale pachetului: Word, Excel,
Access şi Power Point.
In primul capitol, NOŢIUNI INTRODUCTIVE DESPRE
CALCULATOARE, se face o scurtă trecere în revistă a componentelor unui
calculator şi se prezintă noţiunile de bază ce trebuie cunoscute pentru a
putea lucra cu sistemul de operare WINDOWS.
Capitolul doi, MICROSOFT WORD, prezintă modalităţi de
tehnoredactare la nivel de paragraf şi de caracter, modalităţi de realizare a
tabelelor, învaţă cititorul cum să utilizeze facilităţile de detectare a greşelilor
gramaticale şi de despărţire în silabe oferite de WORD.
Cel de-al treilea capitol se ocupă de MICROSOFT EXCEL. Aici se
învaţă tehnicile de bază ale lucrului cu foile de calcul şi cu mapele, paşii
pentru executarea calculelor, graficelor şi pentru utilizarea funcţiilor
EXCEL.
Următorul capitol, MICROSOFT ACCESS, încearcă să-l initieze pe
cititor în lucrul cu bazele de date, îi explică pas cu pas cum se pot utiliza o
serie de obiecte Access, respectiv : tabele, interogări şi formulare.
Ultimul capitol, MICROSOFT POWER POINT, prezintă
modalităţile de realizare a unei prezentări profesionale folosind slide-uri
(diapozitive).
Incheiem introducerea dorind SPOR LA ÎNVĂŢAT tuturor celor
care se vor apleca asupra acestui material cu dorinţa de a se iniţia sau de a
aprofunda lucrul cu Microsoft Office.
Mulţumim tuturor acelora care vor face observaţii pertinente şi
constructive în scopul îmbunătăţirii calitaţii lucrării într-o nouă ediţie.

Autorii

7
8
 CAPITOLUL 1
NOŢIUNI INTRODUCTIVE DESPRE
CALCULATOARE

1.1. STRUCTURA CALCULATORULUI

PERSONAL
1.2. NOŢIUNI ELEMENTARE DE OPERARE
1.3. INTERFAŢA SISTEMULUI WINDOWS
1.4. ORGANIZAREA INFORMAŢIILOR
1.5. ACCESORII - NOTEPAD şi PAINT

9
10
 CAPITOLUL 1

NOŢIUNI INTRODUCTIVE DESPRE CALCULATOARE

(structură şi sistem de operare)

1.1 STRUCTURA CALCULATORULUI PERSONAL

Computerul personal poate fi de dimensiuni mai mari, cu

monitor şi tastatură separate, sau cu toate acestea încorporate de tip
laptop.

Sistemul de calcul, pe scurt, calculatorul cuprinde două părţi:

- Hardware-ul – componente fizice ale calculatorului
(mecanice, electromecanice şi electronice), format din
unitatea centrală de prelucrare, unitatea de memorie, sistemul
de intrare / ieşire.
- Software-ul, sau partea logică, format din programele cu care
funcţionează calculatorul.
Acestea sunt: sisteme de operare (WINDOWS 95/98/NT/
2000/Me/2003/XP, LINUX etc.), şi utilitare (OFFICE, SPSS etc.).
Introducerea datelor se realizează de la tastatură în general.
Alte instrumente utilizate la introducerea datelor pot fi:
− mouse-ul,
− scannerul – cu ajutorul căruia se pot capta imagini de pe
diferite suporturi, în general hârtie, poze, carte etc
− light pens – creionul electronic cu care se poate scrie pe o
tăbliţă de unde informaţia este transmisă monitorului şi
salvată ca material pe disc
− joysticks – folosit în general pentru transmiterea rezultatelor
realizate la diferite jocuri, local sau pe Internet
Informaţiile obţinute în urma utilizării computerului pot fi:
− vizualitate la monitor, tipuri de monitoare:
o LCD (pe cristale lichide)
o CRT (cu tub catodic)

11
 − imprimate pe suport de hârtie, plastic cu ajutorul unor
imprimante sau plottere. Imprimantele folosesc pentru scriere
cartuşul cu cerneală (inkjet) sau cu tonner. Cele cu tonner sunt
mai scumpe dar preţul lor se amortizează usor deoarece cu un
tonner se pot scoate la imprimantă până la 3500 pagini. Cele
cu cerneală sunt, în general, mult mai ieftine însă costurile
devin ridicate în cazul în care se imprimă multe pagini, un
cartuş pe cerneală putând edita în jur de 1000 pagini (depinde
acest număr de firmă, preţ, calitate etc)
− ascultate la căşti, staţii audio sau sintetizate (prelucrate) cu
ajutorul unor sintetizatoare
- salvate pe diferite medii de stocare (diferite memorii):
o Cel mai utilizat mediu de stocare este HDD-ul, poate fi intern,
sau extern.
o Alt mediu de stocare este CD-ul. Acesta poate fi: CD-R de
unică folosinţă sau CD-WR a cărui informaţie poate fi scrisă ştearsă şi
apoi rescrisă. (700MB – poate stoca un film,...)
o DVD-ul, un mediu de stocare asemănător cu CD-ul, dar cu
capacitate mai mare.
o Floppy-discul , era mediul de stocare cel mai utilizat până la
apariţia CD-urilor.
o Stik-ul.
Pentru a funcţiona, calculatorul foloseşte memoria. Aceasta este
de două feluri:
- memoria ROM (read only memory), la care utilizatorul nu
are acces şi în care se stochează informaţiile rezidente în
sistem
- memoria RAM (random access memory), memorie folosită
de computer pentru a rula programe, a memora pentru timp
scurt anumite informaţii; aceasta este o memorie volatilă,
informaţiile din ea dispar odată cu închiderea computerului.

1.2 NOŢIUNI ELEMENTARE DE OPERARE

Pornirea computerului se realizează din butonul Power al

carcasei sistemului.

12
 Inchiderea computerului se face pentru calculatoarele cu
WINDOWS ca sistem de operare de la butonul START de pe bara de
operaţii TASKBAR apoi TURN OFF COMPUTER sau combinaţia
de taste Alt+F4.
Repornirea computerului se poate face din butonul Power al
carcasei după minim 40 de secunde de la închidere sau cu butonul
RESTART.
DESKTOP-ul (suprafaţa de lucru) este ceea ce se vede pe
monitor când calculatorul a terminat de încărcat sistemul de operare.
Pe această suprafaţă sunt amplasate imagini care sugerează obiecte de
lucru indicate printr-o pictogramă sugestivă, însoţită de un nume:
- Computerul meu sau My Computer
- Coşul de gunoi sau Recycle Bin, aici sunt trimise obiectele
care au fost şterse.

1.3 INTERFAŢA SISTEMULUI WINDOWS

Clasificarea obiectelor Windows

Obiectele cu care se lucrează în sistemul Windows sunt:
- Pictograma (icon-ul) – eticheta asociată unei aplicaţii. Pentru
lansarea unei aplicaţii se poziţionează cursorul grafic deasupra
icon-ului şi se dă dublu click (apăsare de două ori) pe butonul stâng
al mouse-ului.
- Butonul – prin diferitele utilizări pe care le are, se clasifică în:
o Butoane de comandă (comandă o anumită
operaţie):
Butonul aşază fereastra pe taskbar (taskbar
sau bara de activităţi este bara din partea de
jos a ecranului).
Butonul aduce fereastra la
o dimensiune medie.
Butonul închide fereastra.
Butonul maximizează fereastra.

13
 o Butoane de selecţie. Se împart în două categorii: butoane
radio (utilizatorul poate selecta o singură opţiune) şi butoane de
selecţie multiplă (utilizatorul poate selecta una sau mai multe opţiuni)

- Lista de selecţie. În cadrul acestor liste se poate efectua

selectarea printr-un singur click pe opţiunea dorită.
- Caseta text este utilizată pentru afişarea unor texte.

- Fereastra (window) - obiect care permite interacţionarea

programelor cu utilizatorii.
Navigarea în / între ferestre
Sistemul de operare Windows permite utilizatorului să lucreze
cu mai multe aplicaţii simultan, ceea ce înseamnă că sunt mai multe
ferestre deschise simultan. Indiferent de numărul de ferestre deschise,
numai una dintre ele este activă la un moment dat. Fereastra activă
este prezentată în prim plan. Pentru a activa o altă fereastră, se va
realiza un singur click pe bara de titlu a acesteia.
Închiderea unei aplicaţii
Cea mai simplă modalitate de închidere se realizează printr-un
click pe butonul sau prin combinaţia de taste Alt+F4.

14
 1.4 ORGANIZAREA INFORMAŢIILOR

1. Fişierul este o colecţie organizată de date de acelaşi gen,

identificabilă prin nume şi extensie. Aceste date pot fi texte, desene,
coduri de sunete etc. Fişierele sunt identificate după nume şi extensie.
Prin extensie se prezintă tipul fişierului.

Icon specific unui document WORD (text), extensia doc.

Icon specific unui document în format PDF (text), extensia pdf.
Icon specific unui document EXCEL (foaie de calcul), extensia xls.

Icon specific unui document Access (baza de

date), extensia mdb

Icon specific imaginilor (pozelor), extensia

jpg, png,

Executarea unui dublu click pe Icon (pictograma unui fişier) are

ca efect lansarea în executie a unui anumit program care încarcă
fişierul. Fişierele cu aceeaşi extensie au aceeaşi pictogramă.

2. Folder-ul este reprezentat prin pictograma . Această

pictogramă reprezintă un dosar. În foldere se pot salva mai multe
fişiere sau/şi alte foldere, astfel încât utilizatorul să regăsească cu
uşurinţă informaţia. Pentru a vizualiza conţinutul unui folder se
execută dublu click pe pictograma sa.

15
 Operaţii cu fişiere şi dosare

Crearea unui folder se poate realiza atât pe desktop, cât şi în

alt folder. Pentru aceasta se execută click cu butonul drept al mouse-
ului şi se selectează opţiunea NEW, apoi FOLDER.
Apare o pictogramă de folder, unde utilizatorul poate să
introducă numele dorit, după ce a şters numele implicit.

Schimbarea numelui fişierului sau folderului se realizează

prin click dreapta pe icon, după care se alege opţiunea RENAME.

Selectarea fişierului sau a folderului se realizează printr-un

click stânga pe icon.

Metode de selectare a mai multor fişiere sau foldere:

- Dacă fişierele pot fi încadrate într-un dreptunghi se apasă
butonul stâng al mouse-ului şi, fără a-l elibera, se „trage”
mouse-ul astfel încât dreptungiul format să le încadreze
- In cazul mai multor fişiere sau foldere care nu pot fi încadrate
într-un dreptunghi se selecteză, pe rând, ţinând apăsată tasta
CTRL.

Copierea fişierelor/ folder-elor:

- Se selectează fişier-ul(ele) / folderul(ele) care se doreşte a fi
copiat(e).
- Se alege din meniul EDIT, opţiunea COPY sau, se aplică
combinaţia de taste CTRL+C sau click dreapta pe pictograma
respectivă sau pe una din pictogramele selectate şi se alege
opţiunea COPY.
- Din meniu se alege opţiunea EDIT şi apoi PASTE, sau
CTRL+V, sau click dreapta şi PASTE, în folder-ul în care se
doreşte copierea.

Mutarea fişierelor / foldererelor se realizează astfel:

- Se selectează fişierul(ele) / folderul(ele) care se doreşte a fi
mutat(e)
- Meniul EDIT, comanda CUT
16
 o sau, se aplică combinaţia de taste CTRL+X
o sau click dreapta pe pictograma respectivă sau pe una din
pictogramele selectate şi se alege opţiunea CUT.
- Apoi meniul EDIT, comanda PASTE,
o sau CTRL+V,
o sau click dreapta şi PASTE, în folderul în care se doreşte
mutarea.
Obs. : Spre deosebire de copiere, în urma operaţiei de mutare,
fişierul sau folderul respectiv nu se mai găseşte în locaţia iniţială.

Ştergerea fişierelor / foldererelor se realizează astfel:

- Se selectează fişierul(ele) / folderul(ele) care se doreşte a fi
şters(e)
- Se apasă tasta DELETE.
Obs : După ştergere, fişierele / folderele se găsesc în
RECYCLE BIN.

Căutarea fişierelor / foldererelor se realizează astfel:

- START Æ SEARCH Æ FOR FILES OR FOLDERS
- In caseta deschisă se tastează numele fişierului sau folderului
căutat şi se alege opţiunea SEARCH.

1.5 ACCESORII – NOTEPAD şi PAINT

APLICATIA NOTEPAD – aplicaţie ce permite înregistrarea

de notiţe. Asupra textului redactat în Notepad se permit următoarele
operaţii:
- Introducere de text
- Copierea sau mutarea unei porţiuni de text
- Ştergerea unei porţiuni de text
Un document realizat în aplicaţia Notepad este un fişier de tip
text şi are extensia .txt.

Lansarea aplicaţiei:
STARTÆ PROGRAMSÆ ACCESSORIESÆNOTEPAD.

17
 Introducerea textului se face de la tastatură. Deplasarea în text
se face de la tastatură cu ajutorul tastelor de deplasare (cele patru
săgeţi). Butoanele HOME / END mută cursorul la începutul / sfârşitul
rândului. Butoanele PAGE UP / PAGE DOWN mută cursorul la
începutul / sfârşitul paginii.
Obs. :
- pentru copiere se poate folosi combinaţia de taste CTRL+C
sau comanda COPY,
- pentru lipire combinaţia de taste CTRL+V sau comanda
PASTE,
- pentru mutare combinaţia de taste CTRL+X sau comanda
CUT.

Căutarea unui grup de caractere se realizează astfel:

- Meniul FILE comanda SEARCH sau combinaţia de taste
CTRL+F
- Se deschide o casetă de dialog în care se introduce textul
căutat.

APLICATIA MICROSOFT PAINT - program ce permite

realizarea de desene simple.
Lansarea aplicaţiei:
STARTÆ PROGRAMSÆ ACCESSORIESÆPAINT.
Fişierul creat în Paint are extensia .bmp
Realizarea desenelor se face cu ajutorul barei de instrumente,
astfel:
- Se selectează printr-un singur click stânga instrumentul care
se doreşte a fi folosit;
- Trasarea desenului se face după selectarea instrumentului,
prin click stânga pe locaţia unde se doreşte a se desena şi, fără
a elibera butonul mouse-ului, se „trage” pe suprafaţa destinată
reţinerii desenelor, iar când s-a ajuns la dimensiunea dorită se
eliberează mouse-ul.

18
 O parte din instrumentele ce pot fi folosite sunt:

- selectare oarecare, - segmente de

dreaptă,
- gumă,
- colorarea - curbe,
suprafeţelor închise - dreptunghiuri,
- lupa, - poligoane,
- pensula, - dreptunghiuri cu
- pulverizatorul de colţuri rotunjite,
culoare, - elipse (cercuri)
- scrierea textelor

Operaţii asupra textului selectat:

- Rotaţii: IMAGEÆFLIP /
ROTATE
- Deformaţii-Înclinări:
IMAGEÆSTRECH / SKEW
- Inversarea culorilor:
IMAGEÆINVERT COLORS
- Copierea / Mutarea / Ştergerea porţiunii selectate se realizează
prin: EDITÆCOPY / CUT / CLEAR SELECTION.
- Porţiunea copiată / mutată poate fi lipită prin:
EDITÆPASTE.

19
20
 CAPITOLUL 2
MICROSOFT WORD

2.1. TEHNOREDACTARE LA
NIVEL DE PARAGRAF
2.2. TEHNOREDACTARE LA
NIVEL DE CARACTER
2.3. TABELE
2.4. INSERAREA DE IMAGINI
SI GRAFICE
2.5. DETECTAREA
GRESELILOR
GRAMATICALE SI
DESPARTIREA IN SILABE

21
22
 CAPITOLUL 2

MICROSOFT WORD

Program specializat în procesarea informaţiilor tip text.

Ecranul WORD

1. Bara titlu – în partea stângă sunt trecute numele aplicaţiei şi

numele fişierului aflat în lucru, iar în partea dreaptă se găsesc
cele trei butoane MINIMIZE, MAXIMIZE, CLOSE.
2. Bara de meniuri – afişează meniul principal al programului
WORD (FILE, EDIT, VIEW, FORMAT, TOOLS,
TABLE, WINDOW, HELP). Se accesează cu mouse-ul sau
cu tastele ALT+litera subliniată.
3. Bara cu instrumente Standard – conţine comenzi de
administrare fişiere, tabelare, desenare, …
4. Bara Formatting – conţine butoane de formatare la nivel de
caracter, de paragraf, aranjare în pagină etc.
5. Bara de stare – bară pe care găsim o serie de informaţii
privind numărul de pagini ale documentului şi pagina curentă,
linia şi coloana unde se află cursorul, alte informaţii de
editare.
23
 6. Barele de defilare pe verticală sau pe orizontală (SCROLL
BAR) care ajută la deplasarea mai rapidă în document.
7. Zona de lucru – sau zona în care se editează documentul.
Aici se găseşte cursorul de inserţie text.
8. Riglele – sunt poziţonate în stânga şi deasupra zonei.

Moduri de afişare pe ecran

Modul Normal, modul implicit de lucru
pentru WORD şi cel mai rapid. Se pot vizualiza
toate formatările textului, lipsesc unele elemente
de paginare, exemplu: antet, note de subsol.
1. Modul WEB Layout
2. Modul Print Layout prezintă
documentul exact cum va fi tipărit la
imprimantă. Este mai lent, dar este recomandat a se folosi
atunci când se fixează detaliile legate de document: aşezare în
pagină, antete, note de subsol.
3. Modul Outline, folosit când se examinează structura
documentului: titluri, subtitluri etc.
Trecerea dintr-un mod de afişare în altul se realizează cu meniul
VIEW, alegând modul dorit.

Salvarea unui document

Dacă documentul se află la prima salvare este indicat să se
urmeze paşii:
1. Click pe butonul SAVE (salvare) de pe bara Standard
sau cu meniul FILE (combinaţia de taste ALT+F) – comanda
SAVE AS
2. In cutia de dialog deschisă se completează la SAVE IN locul
în care se doreşte să aibă loc salvarea: discul, directorul, iar la
FILE NAME numele sub care se doreşte să fie salvat fişierul.
3. Click pe butonul SAVE.

Dacă documentul a mai fost salvat şi deci are un nume, salvarea

se face simplu prin accesarea butonului SAVE.

24
 Deschiderea unui document deja creat
Pentru a deschide un document existent procedăm astfel:
1. Click pe butonul OPEN (deschidere) de pe bara
Standard sau cu meniul FILE (combinaţia de taste ALT+F) –
OPEN.
2. In cutia de dialog care se deschide se completează la LOOK
IN discul şi directorul în care se află fişierul ce urmează a fi
deschis, iar la FILE NAME se completează numele
fişierului.
3. Click pe butonul OPEN

Tipărirea (printarea) unui document

Pentru a tipări un document se procedează astfel:
1. Meniul FILE comanda PRINT
2. Se selectează după dorinţă: numărul de copii – NUMBER
OF COPIES, paginile ce trebuie tipărite – PAGE RANGE –
(ALL – toate, CURRENT PAGE – pagina curentă, PAGES –
paginile enumerate)
3. Apoi OK.
Pentru a tipări rapid întreg documentul, se dă click pe butonul
PRINT (tipărire) de pe bara Standard.

Vizualizarea documentului ce urmează a fi tipărit

1. Click pe butonul PRINT PREVIEW (vizualizare înainte
de tipărire) de pe bara Standard.
2. Se deschide fereastra PREVIEW (vizualizare prealabilă).
3. Revenirea la documentul iniţial se obţine cu click pe butonul
CLOSE (închidere).

Operaţiile de bază asupra unui text sunt: selectarea, copierea,

mutarea şi ştergerea.

25
 Metode de selectare a textului
Microsoft Word permite mai multe metode de selectare a
textului. După selectarea unui text acesta poate fi mutat, transformat,
şters.

Selectarea cu mouse-ul
- Se fixează cursorul la începutul textului ce trebuie selectat,
click cu butonul stâng al mouse-ului şi se menţine apăsat
butonul. Se trage mouse-ul până la sfârşitul selecţiei.
Selectarea cu tastatura
1. Se fixează cursorul la începutul textului de selectat.
2. Se ţine apăsată tasta Shift şi cu ajutorul săgeţilor (tastele de
deplasare) se deplasează cursorul până la sfârşitul selecţiei.
Selectarea cu mouse-ul şi tastatura – se foloseşte pentru
copierea coloanelor de caractere, a unor texte disparate, sau a unui text
foarte lung.
- Pentru un text continuu se fixează cursorul la începutul
textului de selectat, se ţine apăsată tasta SHIFT şi se mută
cursorul la sfârşitul textului.
- Pentru selectarea unei coloane de caractere se fixează cursorul
la începutul textului de selectat, se ţine apăsată tasta ALT şi se
mută cursorul la sfârşitul textului ce trebuie selectat.
- Pentru selectarea mai multor texte disparate se selectează după
orice metodă primul text, se ţine apăsată tasta CTRL şi cu
mouse-ul se selectează celelalte texte.

Copierea textului
1. Se selectează textul ce trebuie copiat.

2. Se acţionează butonul COPY (copiere).

3. Se poziţionează cursorul în locul unde se doreşte copierea
textul şi se apasă butonul PASTE (lipire).

Obs.: Pasul 2 se execută şi astfel:

- Prin acţionarea meniului EDIT, comanda COPY.
- Sau prin combinaţia de taste CTRL+C.
26
 Mutarea textului
1. Se selectează textul ce trebuie mutat.
2. Se acţionează butonul CUT (decupare).
3. Se apasă butonul PASTE (lipire).
Obs.: Pasul 2 se execută şi prin acţionarea meniului EDIT,
comanda CUT sau prin combinaţia de taste CTRL+X.

Ştergerea textului (cea mai simplă metodă):

1. Se selectează textul ce trebuie şters.
2. Se acţionează tasta DELETE.
Obs.: Pasul 2 se execută şi prin acţionarea comenzii CUT din
meniul EDIT sau a combinaţiei de taste CTRL+X.

2.1 TEHNOREDACTARE LA NIVEL DE PARAGRAF

Alinierea unui paragraf:

1. Se selectează paragraful sau paragrafele de aliniat.
2. Click pe unul din butoanele de aliniere de pe bara Formatting.

Aliniere dreapta JUSTIFIED

(Stânga – dreapta)

Aliniere stânga
Centrat

Obs.: Pasul 2 se poate realiza şi cu: meniul FORMAT,

comanda PARAGRAPH – INDENTS AND SPACING -
ALIGNMENT

Majuscule încorporate

Dacă dorim ca prima literă dintr-un

text să fie scrisă pe mai multe rânduri, şi în
altă poziţie, se folosesc comenzile DROP
27
CAP şi TEXT DIRECTION tot de la meniul FORMAT. Pentru
scrierea şi poziţionarea caracterului S, spre exemplu, procedăm astfel:
• Meniul FORMAT, comanda DROP CAP, la Position se
alege DROPPED, la Lines to drop se setează 4 (litera să fie
pe patru rânduri).
• Pentru S întors se va folosi meniul FORMAT, comanda
TEXT DIRECTION, de unde se va selecta poziţia dorită.

Numerotarea paragrafelor – BULLETS AND NUMBERING

Pentru a introduce un bullet sau un
număr într-o enumerare se procedează
astfel:
• Meniul FORMAT - BULLETS
AND NUMBERING…
• Se selectează modelul dorit
• Click pe butonul OK
Obs.: Pasul 2 se poate realiza şi cu
butoanele de pe bara FORMATTING.

Foaia Outline Numbered

Indentarea
Indentarea este
operaţia de introducere
spre interior a textului
unuia sau mai multor
paragrafe. Pentru
indentare se procedează
astfel:
• Se selectează
textul ce trebuie mutat
spre stânga sau spre
dreapta.
• Meniul
FORMAT, comanda
PARAGRAPH.
28
 • În caseta deschisă la INDENTATION LEFT/RIGHT se dă
distanţa în cm.
• Apoi OK.

Obs.: Este mai simplu de folosit unul din butoanele de

pe bara FORMATTING.
Spaţierea dintre linii
Prin spaţiere se înţelege distanţa dintre liniile unui paragraf. Se
spune „textul să fie spaţiat la un rând, la
un rând şi jumătate sau la două rânduri”,
acestea fiind distanţele cele mai des
utilizate.
Spaţierea se realizează astfel:
• Se selectează textul.
• Meniul FORMAT, comanda
PARAGRAPH.
• În caseta de dialog deschisă la LINE SPACING, se
acţionează banda derulantă şi se selectează spaţierea dorită.

Chenare şi umbre (Borders and Shading)

Chenarul poate fi simplu sau
umbrit si dupa dorinta i se pot
aplica culori de fundal.
Pentru aceasta se parcurg
etapele următoare:
• Meniul FORMAT,
comanda BORDERS AND
SHADING (Chenare şi umbre).
• Click pe butonul
BORDERS.
• Click pe opţiunea BOX (casetă) sau SHADOW (umbrire).
• Se selectează tipul de linie (style), culoarea (color) şi grosimea
liniei (width).
• Apoi OK.

29
 Antete şi subsolurilor de pagină
Textul ce apare în partea de sus sau de jos a fiecărei pagini din
document se numeşte ANTET, respectiv SUBSOL de pagină.
Antetele apar în partea de sus a paginii, deasupra textului de bază, iar
subsolurile în partea de jos a acesteia.
Pentru introducerea antetelor şi a subsolurilor se urmează paşii :
• Se fixează cursorul pe pagina de inserare a antetului şi/sau
subsolului.
• Meniul VIEW, comanda HEADER AND FOOTER .
• Se introduce informaţia ce va apărea în antet sau în subsol.
• Apoi se dă CLOSE (butonul de pe bară).
Odată cu accesarea antetului sau a subsolului din meniul VIEW,
apare bara cu butoane HEADER AND FOOTER:

• Buton ce face trecerea automat de la HEADER la FOOTER.

• Butoane ce inserează automat data şi ora.

Numerotarea paginilor
Programul WORD permite numerotarea paginilor. Se poate
amplasa numărul paginii în antet sau în subsolul paginii, cu o anumită
aliniere.
Pentru numerotarea paginilor există două tipuri de opţiuni: de
amplasare (în antet sau în subsol) şi
de aliniere (centrat, stânga, dreapta)
• Meniul INSERT, comanda
PAGE NUMBERS.
• Se selectează
poziţionarea numărului de pagină.
• Se selectează alinierea.
• Apoi OK.
Obs.: Pentru a schimba tipul de
paginare se apasă butonul FORMAT
din caseta PAGE NUMBERS.
30
 Note de subsol
Notele de subsol se introduc folosind comanda FOOTNOTE din
meniul INSERT. Ele pot fi afişate la sfârşitul paginii (BOTTOM OF THE
PAGE) sau la sfârşitul textului (BELOW TEXT). Pentru afişarea la sfârşitul
documentului (END OF DOCUMENT) sau a secţiunii (END OF
SECTION) se selectează ENDNOTE.

Editarea comentariilor
Comentariul este textul ce dă anumite explicaţii despre un cuvânt, un
paragraf etc. Pentru a insera un comentariu se urmează paşii:
• Meniul INSERT, comanda COMMENT.
• Apare o fereastră în care se introduce comentariul.
• Vizualizarea comentariului se face prin poziţionarea cursorului
deasupra cuvântului marcat cu comentariu.
Obs.: În WORD 97 şi WORD 2000 este valabilă ultima afirmaţie. În
OFFICE XP se vizualizează în alt mod comentariile.

Editarea textului pe coloane

Pentru a aranja un text pe două sau mai multe coloane se procedează
astfel:
• Se selectează textul;
• Meniul FORMAT, comanda COLUMNS
• Se selectează tipul de prezentare pe coloane dorit (două coloane, trei
coloane, coloane inegale, ... ).
• Click pe opţiunea LINE BETWEEN (linie între coloane) dacă se
doreşte separarea coloanelor prin linie.
• Apoi OK.
Obs.: Se poate folosi şi butonul de pe bara Standard.

2.2 TEHNOREDACTARE LA NIVEL DE CARACTER

Tehnoredactarea la nivel de caracter se face pornind de la meniul

FORMAT comanda FONT. In caseta de dialog deschisă se pot face
următoarele setări:
La FONT se selectează tipul caracterelor.
31
 La FONT STYLE se alege:
- Scriere îngroşată (sau BOLD).
- Înclinată (sau Italic).
- Subliniată (sau Underline), ...
La SIZE se alege dimensiunea caracterelor.
La FONT COLOR se alege culoarea fontului.
La UNDERLINE STYLE se alege tipul de linie pentru subliniere.
La EFFECTS se poate scrie mai sus, ca putere (superscript), sau mai jos,
ca indice (subscript), cu umbră, SHADOW,...
Dând click pe CHARACTER SPACING din bara de meniuri a
casetei FONT se deschide o altă casetă în care :
La SPACING, se setează distanţa dintre caractere (condensed,
expanded),
La POSITION se setează poziţia caracterelor (raised, lowered).
La TEXT EFFECTS se obţin efecte simple de mişcare.

Comanda CHANGE CASE din meniul FORMAT se foloseşte

pentru ca:
−Textul deja introdus să fie scris numai cu litere mari de tipar
(UPPERCASE).
−Fiecare cuvânt să înceapă cu literă mare (Title Case) etc.

O parte dintre aceste elemente de tehnoredactare se pot obţine şi

folosind casetele sau butoanele:

Schimbarea tipului unui caraccter

Caseta FONT de pe bara cu instrumente (FORMATTING)

Clic pe bara derulantă de unde alegem fontul dorit.

32
 Schimbarea dimensiunii unui caracter
Caseta FONT SIZE de pe bara cu instrumente (FORMATTING).

Clic pe bara derulantă de unde alegem dimensiunea dorită.

BOLD – îngroşarea caracterelor se realizează astfel:

Se selectează textul. Se apasă butonul de pe bara cu

instrumente
ITALIC – înclinarea caracterelor:
Se selectează textul.

Se apasă butonul de pe bara cu instrumente.

UNDERLINE – sublinierea caracterelor
Se selectează textul .

Se apasă butonul de pe bara cu instrumente.

Vizualizarea unui document

- Se dă click pe iconul PRINT PREVIEW.

(vizualizare înainte de tipărire) de pe bara Standard.
− Se deschide fereastra PREVIEW
(vizualizare prealabilă)
Revenirea la documentul iniţial se obţine
prin click pe butonul CLOSE.
2.3 TABELE
Tabel standard
- Se fixează cursorul unde se doreşte
33
 desenarea tabelului.
- Meniul TABLE, comanda INSERT TABLE.
- Se specifică numărul de linii şi coloane ale tabelului.
- Apoi butonul OK.
Obs.1: Pentru un model de tabel mai special se alege
AUTOFORMAT şi se selectează modelul de tabel.
Obs.2: Pentru ca tabelul să aibă dimensiuni proporţionale cu
datele este suficient să se seteze din caseta INSERT TABLE,
AUTOFIT TO CONTENTS.

Tabel folosind butonul Insert Table

- Click pe butonul INSERT TABLE.
- Se trage indicatorul mouse-ului până se definesc
dimensiunile tabelului.
- Se apasă butonul stâng al mouse-ului şi tabelul apare
instantaneu pe ecran.

Desenarea unui tabel

- Comanda DRAW TABLE din meniul TABLE

- Sau butonul TABLES AND BORDERS .

Se deschide bara Tables and Borders de pe care alegem
creionul pentru desenare, guma pentru ştergere, stilul, grosimea,
culoarea liniei, culoarea de fundal a celulelor etc.

Unirea celulelor unui tabel

- Se selectează celulele ce trebuie unite.
- Meniul TABLE, comanda MERGE CELLS.

Divizarea unei celule din tabel:

• Se selectează celula/celulele ce trebuie divizate.

34
 • Meniul TABLE, comanda SPLIT CELLS, apoi se specifică
numărul de linii şi/sau coloane în care se divizează celula selectata.
Analog se pot diviza coloane sau linii de tabel.

Sortări în tabele
- Se fixează cursorul într-una din celulele tabelui sau se
selectează tabelul.
- Meniul TABLE,
comanda SORT.
- În caseta de dialog
deschisă se specifică
coloana după care se
doreşte sortarea şi tipul
de sortare, ascendentă
sau descendentă.
- La MY LIST HAS, se
bifează dacă avem sau
nu cap de coloană,
pentru a nu sorta şi
celula cu numele coloanei.
- Apoi OK.
Obs.:
- Sortarea se poate face după maxim 3 coloane.
- Dacă nu se selectează întreg tabelul, coloanele sau liniile care
nu au intrat în selecţie nu vor intra nici în sortare şi pot apărea
erori în date.

Formule de calcul în tabele

Celulele unui tabel Word poartă şi ele un nume. Astfel, celula
aflată la intersecţia liniei 1 cu coloana 1 poartă numele de celula A1,
celula aflată la intersecţia liniei 2 cu coloana 3 este C2 etc.
Pentru a efectua calcule folosind aceste nume se accesează:
- Meniul TABLE, comanda FORMULA şi în caseta deschisă
se completează formula de calcul începand cu semnul =, exemplu:
=(2^3+2-5)/5. Se obţine rezultatul = 1

35
 2.4 INSERAREA DE IMAGINI SI GRAFICE

Imaginile se pot insera, redimensiona şi muta, se poate tăia o

imagine sau i se poate adăuga o legendă.
Inserarea unei imagini:
- Se fixează cursorul în locul unde se doreşte să apară imaginea.
- Meniul INSERT, comanda PICTURE.
- Se selectează tipul de fişier ce va fi inserat (CLIP ART,
FROM FILE, FROM SCANNER).
- apoi OK.
Bara DRAWING
Pentru a executa propriile desene se apasă butonul
(DRAWING), buton care activează bara cu instrumente pentru desen.

Efecte speciale realizate cu WORD ART

WORD ART permite editarea unor texte în format predefinit,
ca în caseta de mai jos..

1. Meniul INSERT, comanda PICTURE şi WORD ART.

2. Se selectează modelul dorit şi apăsăm butonul OK
3. În fereastra care apare se introduce textul şi se apasă OK.

Obs. Pasul doi poate fi executat şi prin accesarea butonului

WORD ART de pe bara DRAWING.
Mai jos puteţi vedea bara WORD ART care se deschide odată
cu acţionarea butonului WORD ART. Butoanele de pe bară ajută la
formatarea textului: dimensionare, rotire, aşezare în pagină,
36
schimbarea culorilor, a fontului, aşezarea imaginii în cadrul textului
etc.

Pentru ca imaginea să aibă textul de jur împrejurul ei se

acţionează butonul TEXT WRAPPING .

Obs. Acest buton ajută mult la aşezarea şi prezentarea desenelor
în document.

2.5 DETECTAREA GREŞELILOR GRAMATICALE ŞI

DESPĂRŢIREA ÎN SILABE

Utilizarea lui UNDO

Dacă în timpul lucrului la un document WORD, au fost şterse
informaţii, acestea pot fi readuse în document astfel:
− Meniul EDIT
− Comanda UNDO

sau prin accesarea iconului UNDO .

Detectarea erorilor de scriere şi gramaticale – efectuarea

modificărilor unde este necesar se face astfel:
Presupunem că avem un text în limba engleză care trebuie
verificat din punct de vedere sintactic.
TEXT ORIGINAL
My name is Mary. I am student to Columbia University and i am
very hapy to say you some think about my experience.

Pentru a face corectura :

− Se selectează textul ce urmează a fi corectat.
− Meniul TOOLS.
− Comanda Spelling and Grammar.

37
 − In caseta deschisă va apărea textul şi opţiunile de corectură
oferite de program, opţiuni la care se răspunde cu CHANGE dacă e
cazul sau cu IGNORE dacă nu doriţi să se facă respectiva corectură.
− La încheierea corecturii apare mesajul:

la care se răspunde cu yes sau no în funcţie de opţiunea: doriţi

sau nu să fie continuată corectura. Observaţi cum arată textul
corectat în rândurile de mai jos:
TEXT DUPĂ CORECTURĂ (cuvintele îngroşate sunt cele
corectate)
My name is Mary. I am student to Columbia University and I am
very happy to say you some think about my experience.
Analog se pot face corecturile gramaticale:
Pentru textul următor se vor face corecturile gramaticale şi
sintactice. Observaţi textul înainte de corectură:
I maked a good cake tomorow.
După corectură:
I make a good cake tomorrow.
Despărţirea în silabe la sfârşit de rând se realizează astfel:
− Meniul Tools.
− Comanda Language – Hyphenation.

38
 CAPITOLUL 3
MICROSOFT EXCEL

3.1. TEHNICI DE BAZĂ

3.2. MAPE DE LUCRU
3.3. OPERAŢII ÎN CADRUL MAPEI -
FOI DE CALCUL
3.4. COLOANE, LINII, CELULE
3.5. REFERINŢE
3.6. CALCULE
3.7. GRAFICE
3.8. FUNCŢII EXCEL
40
 CAPITOLUL 3

EXCEL

EXCEL este utilizat la introducerea şi prelucrarea datelor. De

reţinut că toate prelucrările efectuate în Excel pot fi transferate în
oricare din componentele pachetului Office.
Spaţiul de lucru EXCEL cuprinde:
Bara de nume
Bara de meniuri
Bara standard
Bara Formatting
Bara de formule

Zona de lucru
Antet de linii şi
coloane
Bare de Scroll

Numele foilor din mapă

Lucrul în Excel se realizează folosind mapele.
Mapa este o colecţie de foi în care se păstrează:
− Valorile,
− Rezultatele,
− Diagramele,
− Alte obiecte grafice.
Se pot deschide mai multe mape simultan.
Foile din mapă pot fi:
− Foi de calcul sau worksheets care au extensia XLS,
− Foi diagramă sau chart sheets sau macro sheets.

41
 Foaia de Calcul – este alcătuită din linii şi coloane cu nume de
identificare.
Coloanele sunt notate
cu A,B, … ,
Liniile sunt notate cu 1, 2, …
La intersecţia dintre linii şi
coloane se află celulele.
Exemplu: celula aflată la
intersecţia liniei 3 cu coloana B va avea adresa B3.
La accesare, Excel deschide mapa de lucru Book1, nume ce se
poate vedea în stânga sus, pe ecran: Microsoft Excel – Book1. Este
recomandat ca acest nume predefinit să fie schimbat la terminarea
sesiunii de lucru, când se salvează documentul.
Bara de meniuri, imediat sub bara de nume, poate fi accesată ori
cu mouse-ul, ori cu tastatura, ALT + litera subliniată din meniul dorit.
Se deschide o casetă de dialog cu comenzi.
BARA STANDARD şi bara FORMATING apar în general la
deschiderea sesiunii Excel. Ele ajută la acţionarea cu mouse-ul a
comenzilor uzuale.
Obs.: Dacă cele două bare nu se află pe ecran sau dacă sunt
necesare alte bare, acestea se deschid astfel:
− Meniul VIEW – TOOLBARS,
− Se selectează barele dorite.
Bara de formule precizează în fiecare moment în care celulă se
află cursorul şi ce este înregistrat (formulă sau text) în celula
respectivă. Barele de Scroll (în dreapta şi în josul foii Excel) permit
deplasarea rapidă în cadrul documentului folosind mouse-ul.
Bara cu numele foilor din mapa curentă se află alături de bara
de Scroll din josul foii.
Foile au nume predefinit: Sheet1, Sheet2, …:
− numele se poate schimba de către utilizator;
− la un moment dat poate fi activă numai o foaie.
Pentru a activa o foaie dintr-o mapă trebuie să fie activată mapa
în care se află foaia respectivă. Foaia activă va avea o culoare deschisă
pe bara cu numele foilor.
În stânga barei se află butoanele de defilare a foilor.
42
 3.1 TEHNICI DE BAZĂ

Modalităţi de selectare în EXCEL

Selectarea cu mouse-ul:
1. Se fixează mouse-ul pe celula de unde începe selectarea.
2. Mergem pe linie, coloană sau diagonală cu mouse-ul ţinând
apăsat butonul din stânga astfel încât să cuprindem zona ce dorim să o
selectăm.
3. Eliberăm butonul mouse-ului.

Selectarea cu tastatura:
1. Se fixează cursorul pe celula de unde începe selectarea
(folosind tastele de deplasare-săgeţile)
2. Ţinem apăsată tasta SHIFT şi cu tastele de deplasare selectăm
zona dorită.
3. Eliberăm tasta SHIFT.

Selectarea zonelor neadiacente:

1. Se fixează mouse-ul în celula în care începe selectarea.
2. Ţinem apăsată tasta CTRL şi repetăm pasul 2 de la selectarea
cu mouse-ul până selectăm toate zonele dorite.
3. Eliberăm tasta CTRL.

Modalităţi de mutare în EXCEL

Mutarea conţinutului unei zone

selectate din foaia de lucru folosind
tastatura
1. Se selectează zona cu informaţia
ce trebuie mutată.
2. EDIT - CUT
3. Se fixează cursorul unde dorim să
se execute mutarea.
4. EDIT – PASTE.
Obs.: În locul meniului Edit putem
folosi icon-urile pentru Cut şi Paste din bara Standard.
43
 Mutare folosind DRAG AND DROP:
1. Se selectează zona cu informaţia ce trebuie mutată.
2. Tragem de chenarul ce înconjoară zona de mutat până în locul
unde începe zona de mutare.

Modalităţi de copiere în EXCEL

Copierea conţinutului unei zone selectate din foaia de lucru:

1. Se selectează zona cu informaţia ce trebuie copiată.
2. EDIT – COPY.
3. Se fixează cursorul unde dorim să se execute copierea.
4. EDIT – PASTE.
Obs.: În locul meniului Edit putem folosi icon-urile pentru Copy
şi Paste din bara Standard.

Copiere folosind DRAG AND DROP:

1. Se selectează zona cu informaţia ce trebuie copiată.
2. Ţinem apăsată tasta CTRL.
3. Apăsăm butonul stâng al mouse-ului şi tragem de chenarul ce
înconjoară zona de copiat până în locul unde începe zona de copiere.
4. Eliberăm tasta CTRL.
Obs. : Lângă cursor apare un '+' ce se menţine până la
eliberarea butonului mouse-ului.

Ştergerea în EXCEL
1. Se selectează zona cu informaţia ce trebuie ştearsă.
2. EDIT – DELETE.
Obs.: Informaţia a fost ştearsă.

Meniul contextual
− În locul meniului EDIT, atât la copiere, la mutare sau la
ştergere se poate folosi meniul contextual.
− Se activează:
o cu mouse-ul apăsând butonul drept şi apoi alegem comanda,
o cu tastatura apăsând SHIFT+F10.
− Ieşirea din meniu se face :

44
 o apăsând tasta ESC,
o sau ducând mouse-ul în afara meniului, pe foaia de calcul.
Obs.: Ştergerea se poate realiza uşor şi prin selectare şi apoi
acţionând tasta DELETE.

UNDO: este comanda ce poate fi activată din meniul EDIT sau

cu icon-urile de pe bara Standard şi ajută la anularea ultimei comenzi

(cu EDIT) sau a ultimilor comenzi folosind icon-urile.

3.2 MAPE DE LUCRU

Am definit mai sus mapa ca fiind o colecţie de foi. Lucrul cu

mapa este asemănător lucrului cu fişiere. Mapa:
− Se crează cu NEW,
− Se deschide cu OPEN,
− Se salvează cu SAVE.

Crearea mapei
Cu comenzile:
1. Meniul FILE – comanda NEW
2. In caseta de dialog deschisă se selectează
− GENERAL (şablonul model al EXCEL-ului),
− apoi WORKBOOK.
− Pentru un alt model predefinit se selectează SPREEDSHEET
SOLUTION.
3. OK.

Cu bara STANDARD:
− Se acţionează cu mouse-ul iconul NEW, primul din bară
(se deschide automat o mapă nouă).
În acest caz nu putem alege decât şablonul model EXCEL.
Obs.: Trecerea dintr-o mapă în alta se realizează cu:
− Meniul WINDOW,
− Se alege mapa dorită din partea de jos a meniului, unde apar
numele tuturor mapelor deschise la acel moment.
45
 Deschiderea mapei:
1. Meniul FILE – comanda OPEN.
2. Se deschide o caseta de dialog unde selectăm:
− La LOOK IN discul, directorul, … în care se găseşte mapa
(fişierul),
− La FILE NAMES dăm numele mapei,
3. Apoi OK.

Salvarea mapei:
1. Meniul FILE – comanda SAVE AS.
2. Se deschide caseta de dialog a comenzii SAVE AS unde
selectăm:
− La SAVE IN discul, directorul în care se găseşte mapa
(fişierul),
− La FILE NAMES dăm numele mapei,
3. şi OK.

Obs. : Dacă mapa a mai fost salvată şi nu dorim să-i schimbăm

numele, salvarea se face :
− Cu meniul FILE – comanda SAVE.
− Sau prin acţionarea icon-ului SAVE din bara STANDARD.
La salvare se vor alege nume sugestive pentru mape.

3.3 OPERAŢII ÎN CADRUL MAPEI — FOI DE CALCUL

Închiderea mapei:
− Meniul FILE – comanda CLOSE.
Dacă mapa nu a fost salvată înaintea acţionării comenzii
CLOSE, atunci se deschide caseta de dialog de la SAVE AS şi se
urmează paşii de mai sus. La terminarea aplicaţiei EXCEL se închid
automat toate mapele deschise în acel moment.

Inserarea unei foi:

− Meniul INSERT – comanda WORKSHEET.

46
 Selectarea foilor cu tastatura:
− Se ţine apăsată tasta CTRL şi simultan se acţionează tasta
PAGE UP (selecţie foaie următoare) sau tasta PAGE DOWN
(selecţie pagină anterioară).

Selectarea foilor cu mouse-ul:

− Se fixează mouse-ul pe numele foii de selectat şi click pe
butonul stâng.

Selectarea mai multor foi adiacente:

− Se selectează prima foaie şi cu tasta SHIFT apăsată se
acţionează butonul stâng al mouse-ului pe numele ultimei foi ce dorim
să intre în selecţie.
Deselectarea:
− Pentru deselectare se acţionează butonul drept al mouse-ului
şi se selectează comanda UNGROUP SHEETS. Comanda are efect
numai dacă mouse-ul se află pe numele unei foi, de preferinţă cea pe
care doriţi să lucraţi în continuare.

Selectarea mai multor foi neadiacente:

− Se selectează prima foaie şi cu tasta CTRL apăsată se
acţionează mouse-ul pe foile ce dorim să intre în selecţie.
Deselectarea:
− Pentru deselectare se procedează analog ca la selectarea mai
multor foi adiacente.

Ştergerea:
− Se selectează foaia ce trebuie ştearsă,
− Se acţionează meniul EDIT – comanda DELETE SHEET,
− Se deschide o casetă de dialog în care suntem avertizaţi că
foaia nu mai poate fi recuperată după ştergere.
− OK.

Obs.: Dacă sunt selectate mai multe foi adiacente sau

neadiacente, la efectuarea operaţiei de ştergere, se vor şterge toate
foile selectate.
47
 Mutarea:
− Se selectează foaia ce trebuie mutată şi cu metoda drag and
drop se conduce mouse-ul pe locul unde dorim să se
efectueze mutarea.
− Sau meniul EDIT – comanda MOVE OR COPY SHEET
permite mutarea foii în cadrul aceleiaşi mape sau în altă mapă.

Obs.: Dacă sunt selectate mai multe foi adiacente sau

neadiacente, la efectuarea operaţiei de mutare, vor fi mutate toate foile
selectate.

Copierea:
− Se selectează foaia ce trebuie copiată, acţionând tasta CTRL
şi cu metoda Drag and Drop, se trage foaia acolo unde dorim
să apară noua copie. Copia va primi acelaşi nume cu foaia
iniţiala la care se va adăuga un număr. Exemplu: prima copie
a foii SHEET2 va primi numele SHEET2(2).
− Sau meniul EDIT - comanda MOVE OR COPY SHEET
care permite copierea foii în cadrul aceleiaşi mape sau în altă
mapă.

Obs.: Dacă sunt selectate mai multe foi adiacente sau

neadiacente, la efectuarea operaţiei de copiere, vor apărea copii pentru
toate foile selectate.

Afişarea unei foi de mai multe ori în spaţiul EXCEL:

1. Se selectează foaia ce urmează a fi vizualizată în mai multe
exemplare.
2. Meniul WINDOW – comanda NEW produce o copie a foii
cu numele: SHEET1:2. Prin reluarea comenzii se obţine foaia 3, 4,…
Pentru vizualizarea lor simultană:
3. Meniul WINDOW - ARRANGE şi se alege opţiunea de
vizualizare. Numele copiilor se regăsesc în partea de jos a meniului
WINDOW.

48
 Vizibilitatea unei foi:
O foaie poate fi ascunsă atunci când nu dorim să se producă
modificări in ea.
− Se selectează foaia ce urmează a fi ascunsă şi apoi acţionând
meniul FORMAT - SHEET, se alege HIDE din căsuţa de
dialog deschisă. Pentru revenire se repetă operaţia: FORMAT
– SHEET şi se alege UNHIDE. UNHIDE este activă doar
dacă există foi ascunse.

Personalizarea numelui foii:

− Se poate personaliza prin dublu click pe numele predefinit
(sheet…) şi apoi tastând noul nume.
− Sau se poate schimba cu meniul FORMAT - SHEET -
RENAME şi tastăm numele.

Formatarea unei foi:

Are la bază existenţa sau nu a grilei (liniile orizontale şi verticale
din foaie) şi a background-ului (fundalul).
Background-ul poate avea culoare şi model. Pentru aceasta:
− Meniul FORMAT – CELLS , selectăm FORMAT CELLS,
apoi la PATTERNS alegem modelul şi culoarea pentru
background-ul celulei.
Grila ce delimitează celulele poate fi colorată sau ascunsă:
− Meniul TOOLS – OPTIONS, selectăm VIEW şi la
GRIDLINES indicăm prin selectare afişarea liniilor . Pentru
culoarea liniilor selectăm COLOR .
În cadrul foilor de calcul lucrăm cu linii (ROWS), coloane
(COLUMNS) şi celule (CELLS).

3.4 COLOANE, LINII, CELULE

Formatarea liniilor
Cu tastatura:
− Meniul FORMAT – ROWS şi alegem:
o HEIGHT pentru dimensionarea înălţimii. Implicit
dimensiunea este selectată automat după dimensiunea fontului folosit.
49
 o AUTOFIT pentru dimensionarea automată a inălţimii liniei
selectate.
o HIDE pentru ascunderea liniilor selectate.
o UNHIDE pentru a face vizibile liniile ascunse. Prin ascundere
linia nu-şi pierde proprietăţile de formatare.

Cu mouse-ul:
− Se fixează mouse-ul în zona de antet pe linia ce dorim s-o
redimensionăm şi se foloseşte apoi metoda Drag and Drop.

Formatarea coloanelor
Cu tastatura:
− Meniul FORMAT – COLUMNS şi se alege:
o WIDTH pentru dimensionarea lăţimii coloanei sau coloanelor
selectate.
o AUTOFIT pentru dimensionarea automată a lăţimii coloanei.
o HIDE pentru ascunderea coloanelor selectate.
o UNHIDE pentru a face vizibile coloanele ascunse. Prin
ascundere coloana nu-şi pierde proprietăţile de formatare.
o STANDARD WIDTH pentru dimensionarea lăţimii implicite
a coloanelor.
Cu mouse-ul:
− Se fixează mouse-ul în zona de antet a coloanei ce se doreşte a
fi redimensionată şi se foloseşte metoda Drag and Drop.
Formatarea celulelor – (Borders and Patterns)
Celula este elementul de bază al foii de calcul. Formatarea
celulelor revine la adăugarea de bordere (chenare) şi pattern-uri
(fundaluri).

Formatarea border-ului:
− Se selectează zona cu informaţii
tabelare, apoi
− Meniul FORMAT – CELLS
de unde se alege BORDERS
o Apoi tipul de grilă de la
PRESETS, care poate fi NONE (fără
50
linii), INSIDE (grila în interior), OUTSIDE (chenar în exterior).
Pentru o grilă non-standard se foloseşte LINE – STYLE de unde se
alege tipul de linie şi apoi COLOR de unde se selectează culoarea
grilei.
Formatarea pattern-ului:
Se selectează zona cu informaţii tabelare,
- Meniul FORMAT – CELLS de unde se alege PATTERN
- În COLLOR se selectează cu mouse-ul culoarea dorită şi în
PATTERN textura de fundal. În zona SAMPLE se pot
vizualiza înainte de aplicare setările alese.

Selectarea liniilor adiacente sau neadiacente:

1. Se fixează celula activă pe prima linie ce trebuie selectată.
2. Se mută mouse-ul pe antetul liniei ce cuprinde celula activă şi
click buton stânga.
3. Se ţine apăsată tasta Shift şi se mută mouse-ul pe antetul
ultimei linii ce trebuie selectată apoi click buton stânga. S-a selectat
un grup de linii adiacente.
Pentru selectare de linii neadiacente se repetă paşii 1-2 apoi
3’. Se ţine apăsată tasta CTRL şi se selectează pe rând antetele
liniilor ce se doreşte să intre în selecţie.

Selectarea coloanelor adiacente sau neadiacente:

1. Se fixează celula activă pe prima coloană ce trebuie selectată.
2. Se mută mouse-ul pe antetul coloanei ce cuprinde celula
activă şi click buton stânga.
3. Se ţine apăsată tasta Shift şi se mută mouse-ul pe antetul
ultimei coloane ce trebuie selectată apoi click buton stânga. S-a
selectat un grup de coloane adiacente.
Pentru selectare de coloane neadiacente se repetă paşii 1-2 apoi:
3’. Se ţine apăsată tasta CTRL şi se selectează pe rând antetele
coloanelor ce se doreşte să intre în selecţie.

Inserarea liniilor:
1. Se fixează mouse-ul pe linia deasupra căreia se doreşte să se
execute inserarea.

51
 2. Meniul INSERT- ROWS.
Obs.: Dacă se doreşte inserarea mai multor linii se selectează la
pasul 1 câte linii trebuie inserate şi apoi se aplică pasul 2.

Inserarea folosind doar mouse-ul

1. Se fixează mouse-ul pe antetul liniei deasupra căreia se
doreşte să se execute inserarea.
2. Click buton dreapta, se deschide meniul contextual şi se
selectează INSERT.

Inserarea coloanelor:
1. Se fixează mouse-ul pe coloana în faţa căreia se doreşte să se
execute inserarea.
2. Meniul INSERT- COLUMNS.
Obs.: Dacă se doreşte inserarea mai multor coloane se
selectează la pasul 1 câte coloane trebuie inserate şi apoi se aplică
pasul 2.

Inserarea folosind doar mouse-ul:

1. Se fixează mouse-ul pe antetul coloanei în stânga căreia dorim
să se facă inserarea.
2. Click buton dreapta, deschidem meniul contextual şi selectăm
INSERT.

Inserarea celulelor:
1. Se fixează celula activă acolo unde se doreşte să se execute
inserarea.
2. Meniul INSERT – CELLS, apoi se alege direcţia de inserare:
- Shift cells right – deplasare celule spre dreapta.
- Shift cells left – deplasare celule spre stânga.
- Entire row – deasupra liniei ce conţine celula activă se
introduce o linie.
- Entire column – la stânga coloanei ce conţine celula activă.

52
 Formatarea valorilor
din foaia de calcul:
Formatarea conţinutului
celulelor, pe scurt a
informaţiilor se realizează
utilizând butoanele din barele
de unelte STANDARD şi
FORMATING sau utilizând
meniul FORMAT CELLS.
Cu meniuri:
1. Se selectează zona de
formatat.
2. Meniul FORMAT-CELLS eticheta NUMBER şi de la
CATHEGORY alegem formatarea adecvată selecţiei: respectiv
număr, dată calendaristică, procent, fracţie, text,… etc., după cum se
observă în caseta alăturată.
Alinierea caracterelor:
1. Se selectează zona de
aliniat,
2. Meniul FORMAT –
CELLS, ALIGNIAMENT
şi aici se găsesc opţiunile
pentru aliniere pe orizontală,
pe verticală, aliniere sub un
anumit unghi (Orientation),
alinierea unui text mai lung
decât dimensiunea celulei,
care să fie scris în aceeaşi
celulă dar pe mai multe
rânduri (Wrap text), etc.

Formatarea caracterelor :
1. Se selectează zona de formatat.
2. Meniul FORMAT – CELLS, FONT şi aici se găsesc
opţiunile pentru fonturi, stiluri, dimensiuni.
Cu butoanele din barele de scule :
1. Se selectează zona de formatat.
53
 2. Apoi pe rând se acţionează butoanele din bare, pentru
opţiunile dorite.

Obs. Barelor Standard şi Formatting li se pot adăuga noi

butoane din meniul VIEW – TOOLBARS – CUSTOMIZE –
COMMANDS sau chiar create de utilizator .

3.5 REFERINŢE

Orice celulă poate fi definită prin coordonatele ei. Aceste

coordonate se mai numesc şi referinţe. Referinţele pot fi:
− Referinţe relative: orice referinţă de forma: A1, A1:C7,… Ea
poate varia la translaţia pe linie sau coloană.
− Referinţe absolute: orice referinţă de forma: $A$1;
$A$1:$C$7,…(se ţin linia şi coloana pe loc).. Este o valoare
fixă ce nu se schimbă la translaţia pe linie sau coloană.
− Referinţe mixte: orice referinţă de forma: $A1 (se ţine
coloana pe loc), A$1 (se ţine linia pe loc).
o $A1 este o referinţă absolută pe coloană dar relativă pe linie.
o A$1 este o referinţă relativă pe coloană dar absolută pe linie.

Introducerea unei formule:

1. Se scrie în bara de formule semnul = (sau se poate scrie
semnul +)
2. Se introduc referinţele (de celule, ex. A1, de domenii de celule
A1:B7,…), alături de operatorii necesari.

Obs.:
− Excel înlocuieşte în formule literele mici cu cele mari. Dacă
nu se execută înlocuirea înseamnă că există o greşeală.
− Când nu poate evalua o formulă Excel dă eroare
− Dacă în cadrul foii apar formule ce se accesează una pe
cealaltă, Excel va anunţa REFERINŢE CIRCULARE şi nu
va şti cum să execute calculele. Dacă se doreşte totuşi o
iterare, se va folosi TOOLS – OPTIONS –
CALCULATION – ITERATION
54
 CONCLUZII :
- Referinţă absolută : $antet coloană$antet linie
- Referinţă absolută folosită în altă foaie a aceleiaşi mape
(sau referinţă 3D) : nume foaie ! $antet coloană$antet linie
- Referinţă absolută folosită în altă mapă (sau referinţă
externă) – [nume mapă] nume foaie ! $antet coloană$antet
linie[mapa sursă (cea cu referinţa) şi mapa destinaţie (cea în
care se foloseşte referinţa) se află în acelaşi director].
Obs : În cadrul unei referinţe nu se pun spaţii.

3.6 CALCULE

Calculele se fac fie folosind semnele matematice şi valori

numerice, logice,… fie folosind formule, funcţii,…
Am văzut mai sus care este modalitatea de introducere a unei
formule simple. Dacă lucrăm cu tablouri, se folosesc aşa-numitele
Formule pentru tablouri care au avantajul că pot da mai multe valori
ca rezultat.

Introducerea unei formule pentru tablouri:

1. Se selectează zona unde dorim să aplicăm formula.
2. Se scrie formula.
3. Se ţin apăsate tastele CTRL+SHIFT+ENTER. Formula va fi
introdusă în zona selectată şi va fi afişată între acolade.
Obs: Tabloul este un tot unitar, asemeni unei celule, de aceea
modificările în cadrul lui se pot face acţionând asupra întregii zone, nu
pe porţiuni.

Introducerea tablourilor de constante:

1. Se selectează zona unde doriţi să apară rezultatele operaţiilor
din formulă.
2. Se scriu valorile şi se separă prin (,) dacă sunt din coloane
diferite.
Se scriu valorile şi se separă prin (;) dacă sunt din linii diferite.
3. Se ţin apăsate tastele CTRL+SHIFT+ENTER. Formula va fi
introdusă în zona selectată şi va fi afişată între acolade.

55
 Obs:
1. Constantele pot fi numerice (reale, întregi, format ştiinţific),
logice, şiruri de caractere scrise între ghilimele.
2. Rândurile şi coloanele trebuie să aibă aceleaşi dimensiuni

Sortarea datelor:
Dacă avem date şi se doreşte sortarea ascendentă sau
descendentă după o anumită linie sau coloană sau după mai multe linii
sau coloane (maxim 3) se procedează astfel:
1. Se selectează toate datele (altfel pot apărea erori).
2. Meniul DATA- SORT.
3. În caseta de dialog deschisă se selectează variabilele după
care facem sortarea şi în dreptul fiecarei selecţii specificăm tipul de
sortare (ascendentă sau descendentă).

Totaluri şi subtotaluri
Pentru ca unele calcule să nu necesite mult timp, se pot folosi
anumite facilităţi ale EXCEL-ului. Una din aceste facilităţi este
SUBTOTALS şi se accesează din meniul DATA. Se aplică datelor pe
verticală, deci se lucrează la nivel de coloane.

Crearea de subtotaluri:
1. Se sortează datele după variabila (variabilele) pentru care se
fac subtotaluri: meniul DATA – SORT. Se menţine cursorul pe zona
de date.
2. Se merge apoi la meniul DATA – SUBTOTALS
3. În caseta de dialog deschisă se completează după cum
urmează:
- La At Each Change In – se alege variabila pentru care se va
face gruparea (cea/cele de la sortare)
- La Use function – se alege operaţia ce dorim să se efectueze
asupra grupării, ex: sumă (sum), medie (average), produs
(product), numărătore (count), maxim (max), minim (min).
- La Add subtotals to – se alege variabila (variabilele) după
care se face gruparea.

56
 - Se selectează apoi: Replace current subtotals şi Sumary
below data, ca în
figura alăturată.
După totalizare, în partea
stângă a paginii apar semne noi
cum ar fi:
+ (expandează ierarhia)
– (strânge ierarhia) în
funcţie de gradul de grupare.
Apăsând pe ele obţinem
variante mai simple sau mai
complexe de prezentare a subtotalurilor.
Pentru revenirea la tabelul iniţial (cel obţinut
după sortare)
trebuie să avem cursorul în tabelul cu date şi să
accesăm meniul DATA - SUBTOTALS -
REMOVE ALL

3.7 GRAFICE

TIPURI DE GRAFICE
Graficele sau diagramele sunt reprezentări figurative de date.
Prin forma lor sugestivă ajută la înţelegerea şi observarea mai uşoară a
unor fenomene. În practică, pentru sondaje de opinie sau analize
statistice uzuale se folosesc câteva tipuri de grafice cum ar fi:
− Graficele BAR: se mai numesc şi histograme, apar ca niste
bare orizontale în 2 sau 3 dimensiuni. Pot reprezenta în
acelaşi timp una sau mai multe serii de valori. Sunt de trei
tipuri: simple, cumulate sau cumulate 100%. Se folosesc cel
mai des în distribuţiile de frecvenţe absolute şi relative.
− Graficele COLUMN: analog cu BAR, dar pe vericală.
− Graficele PIE: în traducere ‘plăcinte’, folosite pentru a
reprezenta numai o singură serie de date. Datele apar sub
formă de sectoare în plan sau spaţiu şi reprezintă procentele
asociate frecvenţelor unei serii de valori. În caseta alăturată se

57
 observă variantele de prezentare ale tipului de grafic PIE din
care se poate alege (fig. a).
− Graficele DOUGHNUT: analog cu PIE dar pentru mai multe
serii de date.
La acest tip de grafic avem doar doua variante de prezentare din
care putem alege, după cum se poate vedea în fig. b.
Fig. a

Fig. b

Alte tipuri de grafice prezentate de EXCEL, care intervin în

cercetările elevate, sau în analiza fenomenelor din alte domenii decât
cele sociale, sunt:
− Graficele LINE (sau lineare, se reprezintă prin linii frânte
sau curbe. Pot figura în acelaşi timp una sau mai multe serii de date
care exprima tendinţa fenomenelor analizate),
Graficele SCATTER (nor de puncte) (se mai numesc şi
diagrame XY, sunt folosite în analizele statistice mai complexe:
analiza de regresie, analiza factorială, punând în evidenţă gradul de
corelaţie între variabile),
Graficele AREA , graficele SURFACE, RADAR etc.

58
 Crearea unui grafic:
1. Se selectează din baza de date variabilele ce vor fi
reprezentate grafic.
2. Din bara standard se selectează :
− Iconul pentru GRAFICE .
− Sau folosim meniul INSERT – CHART.
3. În caseta Standard Types se alege
− La Chart Type tipul de grafic .
− La Chart sub-types modelul dorit şi dăm NEXT.
4. În caseta Data Range :
− Se analizează dacă datele sunt corect selectate (cuprind
variabilele ce trebuie reprezentate) la Data Range .
− Se alege orientarea pe linie sau coloana a acestora,
− Apoi NEXT.
− Tot aici se pot adăuga sau se pot elimina o parte din
variabilele ce nu vor mai intra în reprezentare prin accesarea
lui SERIES – ADD sau REMOVE.
5. Se deschide caseta CHART OPTION unde se completează:
− La TITLES: Chart Title: titlul graficului.
− La Cathegory X axes: titlul abscisei.
− La Value Y axes: titlul ordonatei (şi după caz titlul celei de-a
doua axe Y).
− La AXES: se setează Cathegory (X) axis Automatic si Value
(Y) axis pentru a vedea pe grafic variantele (codurile)
variabilei (variabilelor) ce se reprezintă grafic (pe abscisă) şi
valorile pe care acestea le pot lua (pe ordonată).
− La GRIDLINES: pot afişa linii orizontale şi verticale pe
grafic pentru uşurinţa citirii datelor.
− La LEGENDS: afişez sau nu legenda şi dacă da pot alege
locul unde aceasta să fie plasată.
− La DATA LABELS: pot vedea pe grafic valorile luate de
variabilă în frecvenţe (Show value) sau în procente (Show
percent) sau numele variantelor (Show label) sau numele şi
procentul în acelaşi timp (Show label and percent).
− La DATA TABLE: putem afişa imediat sub grafic tabelul cu
datele reprezentate.
59
 6. După completarea tuturor opţiunilor se dă NEXT.
7. În caseta CHART LOCATION pot alege ca graficul:
− Să fie inclus în lucrarea curentă (Asobject in) .
− Sau să fie plasat într-o foaie nouă (As new sheet) şi dăm
FINISH.
Cu aceasta graficul a fost încheiat.

Reformatarea unui grafic

− Prin selectarea graficului pe care dorim să-l reformatăm,
observăm că pe bara de meniuri apare meniul CHART. Acesta
cuprinde toate comenzile active în timpul executării unui grafic. Astfel,
prin accesarea comenzii Chart Options… putem modifica orice în
cadrul graficului, de la nume de axe, până la dimensiuni de fonturi sau
bordere, urmând paşii de la crearea unui grafic.
O altă modalitate de reformatare:
− Se selectează graficul
− Se dă dublu click pe zona unde se doreşte modificarea, se
deschide cutia de dialog aferentă acestei zone şi astfel se poate face
modificarea dorită.

3.8 FUNCŢII EXCEL

Introducerea funcţiilor
Excel are peste 200 de funcţii predefinite, specifice diferitelor
domenii de activitate: funcţiile matematice şi trigonometrice, funcţiile
statistice, funcţiile bază de date, funcţiile financiare etc.
Cu ele se pot efectua calcule din cele mai complexe. În general,
funcţiile predefinite se introduc astfel:
se fixează prompterul unde dorim
să apară rezultatul
1. Semnul = (sau +), (semnul se
poate introduce de la tastatură, sau poate
fi luat de pe bara de formule.
2. La accesarea din bara de
formule a semnului = se deschide cutia
de dialog alăturata în care se introduce
60
numele funcţiei - dat de la tastatură sau prin selectare
3. Apoi se completează
argumentele funcţiei .

Altă metodă de introducere a unei funcţii:

− Meniul INSERT – comanda FUNCTION
− Se deschide cutia de dialog PASTE FUNCTION din care se
alege categoria funcţiei
− Apoi de la Function name setăm funcţia dorită

Obs.: Singura problemă care apare la funcţii este completarea

argumentelor. Aceasta devine anevoioasă dacă nu se cunoaşte exact ce
face funcţia respectivă. Uneori, pentru completarea argumentelor nu
se pot folosi datele brute, ci trebuie efectuate alte calcule intermediare.
Cea mai uzuală funcţie este funcţia sumă ‘ =sum(a1:a5)’, unde a1:a5
reprezintă plaja continuă de celule pentru care se efectuează suma.
Dacă lucrăm cu o plajă discontinuă de celule, acestea se separă
prin ‘;‘
Ex: =sum(a1:a5;a7;a15:a18) observăm că între cele trei elemente
ale funcţiei nu sunt admise spaţii.
Dintre funcţiile matematice uzuale amintim: funcţia modul
ABS, funcţia medie AVERAGE, funcţia combinări COMBIN,
funcţia factorial FACT, funcţia maxim MAX, funcţia minim MIN,
funcţia putere POWER, funcţia logaritm LOG10, funcţia produs
PRODUCT, funcţia radical SQRT.

61
62
 CAPITOLUL 4
MICROSOFT ACCESS

4.1.CREAREA TABELELOR
4.2. PRELUCRĂRI UZUALE
ALE DATELOR
4.3. RELAŢII ÎNTRE TABELE
ŞI INDECŞI
4.4. INTEROGĂRI
4.5. FORMULARE
64
 CAPITOLUL 4

MICROSOFT ACCESS

4.1 CREAREA TABELELOR

Programul ACCESS este utilizat pentru crearea şi gestionarea

bazelor de date. Principalele obiecte cu care lucrează orice bază de
date sunt tabelele. Acestea ajută la organizarea şi stocarea datelor.
Modalităţi de creare a tabelelor
1. Modul de afişare DATASHEET (DATASHEET VIEW) – în
care se introduc datele, iar programul intuieşte tipul datelor (numeric,
dată calendaristică, alphanumeric etc. )
2. Modul de afişare DESIGN (DESIGN VIEW) – în care, pe
baza unei liste, utilizatorul selectează tipul datelor; este cel mai simplu
dintre modurile de afişare. Crearea tabelelor în modul DESIGN VIEW
se realizeaza astfel:
− Se deschide programul ACCESS, prin acţionarea iconului:
, sau se apasă START – PROGRAMS, apoi se caută
printre programele din banda derulantă Microsoft ACCESS,
sau orice altă modalitate de pornire creată de utilizator.
− Se deschide fereastra DATABASE alăturată. În partea dreaptă
a ferestrei se pot citi obiectele cu care lucrează programul:
tabele, interogări, formulare, rapoarte, macroinstrucţiuni şi
module.
− Dintre acestea se dă click pe TABLES, apoi butonul

DESIGN

65
 − Va apărea grila de mai jos. Elementele principale ale grilei
sunt:
Numele câmpurilor Zona de câmpuri
Tipul datelor
Câmp cheie Descrierea câmpurilor

Proprietăţile câmpurilor

3. TABLE WIZARD – dispune de un număr considerabil de

baze de date predefinite din care utilizatorul poate alege. Este ajutat
apoi la selectarea câmpurilor, cheilor etc.
4. Modul IMPORT TABLE – folosit la importarea tabelelor
create în altă bază de date acceptată de ACCESS, sau chiar create în
ACCESS dar aflate în alt fişier.
Mai des utilizate sunt DESIGN WIEW şi DATASHEET.
Trecerea de la un mod la altul se face accesând butonul VIEW de pe
bara de instrumente, sau cu combinaţia de taste CTRL+F6, sau cu
meniul VIEW, şi din caseta deschisă se alege modul dorit.

Obs. În ACCESS nu se pot deschide mai multe baze de date

simultan.

Crearea câmpurilor unui tabel

− La FIELD NAME se completează numele câmpului, acesta
nu trebuie să depăşească 64 de caractere.
− La DATA TYPE, din banda derulantă se selectează tipul
datelor ce pot fi inserate în câmpul respectiv.
− DESCRIPTION este câmp opţional, aici se completează
comentarii despre câmpul respectiv .
− După ce s-au introdus toate câmpurile, se închide cu butonul
din partea dreaptă sus a ferestrei TABLE. Programul
66
 întreabă dacă se doreşte salvarea structurii create. Dacă da,
atunci se deschide caseta în care se va completa numele
tabelului.
− Programul revine la
fereastra
DATABASE.

Obs.: 1. Trecerea de la un câmp la altul se face cu tasta TAB,

ENTER, sau cu mouse-ul.
Obs.: 2 Este indicat să se lucreze cu mai multe tabele mici
(până la 30 de câmpuri) decât cu un tabel mare care este greu de
gestionat.
Obs.: 3. În funcţie de tipul de date ales, trebuie avut în vedere:
− Tipul TEXT admite maxim 50 de caractere, sau 255 de
caractere în funcţie de varianta de ACCESS cu care se
lucrează.
− Tipul MEMO are lungime nelimitată (mai precis până la
64000 de caractere).
− Tipul NUMBER este folosit la orice fel de calcule, exceptând
cele monetare unde se utilizează CURRENCY pentru a evita
rotunjirile în calcule.
− Tipul CURRENCY, numărul are două zecimale, iar dacă este
negativ apare între paranteze.
− Tipul AUTONUMBER introduce automat un număr a cărui
valoare creşte odată cu tipărirea înregistrărilor.
− Tipul YES/NO este folosit pentru valori de tipul:
adevărat/fals, da/nu, …
Fiecare tip de date selectat are în zona FIELD PROPERTIES
a ecranului ACCESS un set de proprietăţi cum ar fi: lungimea
maximă a unui text, numărul de zecimale ale numerelor etc.
Orice tabel trebuie să conţină unul sau mai multe câmpuri,
numite Câmpuri cheie (KEY FIELDS). Acestea au proprietatea că
niciuna din datele lor nu se repetă.
Un câmp se declară câmp cheie astfel: în modul DESIGN
VIEW, se accesează tabelul pentru care dorim crearea respectivului
câmp, click pe pătrăţelul din faţa câmpului, apoi se apasă butonul
67
PRIMARY KEY de pe bara de instrumente a programului. În
tabelul de mai sus câmpul cheie este “ id” .
În afara butonului PRIMARY KEY, există numeroase butoane
pe bara DESIGN VIEW.

− Butonul INDEXES Cu el se pot crea, vedea, sau edita

indexuri. Un index este un fişier ce conţine informaţii despre
localizarea fizică a unei înregistrări (record). Când caută sau
sortează într-o bază de date, ACCESS lucrează cu indecşii.
Indexarea încetineşte însă filtrarea sau sortarea datelor.

− Butoanele INSERT/DELETE ROWS reprezintă

calea cea mai scurtă de inserare sau ştergere de linii în modul
Design. Dacă este selectată o linie şi accesaţi cu mouse-ul
butonul Delete Rows, linia selectată dispare instantaneu. Dacă
a fost ştearsă linia din greseală, se poate folosi butonul
UNDO.

− Butonul PROPERTIES deschide cutia de dialog cu

proprietăţile tabelului curent.

− Butonul DATABASE WINDOW este butonul de

revenire în modul Database, acelaşi lucru se obţine acţionând
tasta F11.

− Butonul NEW OBJECT ajută la selectarea obiectelor

bazei de date.

Completarea câmpurilor tabelului

După ce s-au definit
câmpurile bazei de date se trece la
introducerea datelor.
În caseta DATABASE se dă dublu click pe numele tabelului.
Se trece la modul de afişare DATASHEET, în care apare foaia de
68
calcul. Se introduc de la tastatură datele, urmărind completarea corectă
a câmpurilor.

Un tabel nou poate conţine datele care se introduc de la tastatură

sau poate conţine date din altă sursă de date, recunoscută de ACCESS.

Pentru completarea datelor se dă dublu click pe numele tabelului

ce urmează a fi completat şi astfel se trece la modul de afişare
DATASHEET care are la bază foaia de calcul. Se completează cu
atenţie câmpurile. La închiderea sesiunii ACCESS, datele se salvează
automat.
Observaţii:
− La accesarea tastei TAB pentru trecerea de la o înregistrare la
alta, ACCESS salvează automat ultima înregistrare introdusă.
− Înregistrarea curentă are în faţă o săgeată ce indică
linia activă.
− La introducerea unei înregistrări noi, ACCESS fixează un
creion în faţa acesteia.
− La introducerea datelor se pot utiliza scurtături: astfel, dacă
într-un câmp trebuie introdusă data curentă se poate accesa
combinaţia de taste ‘CTRL;’ care va introduce automat data
calculatorului la acel moment; pentru introducerea orei se
acţionează ‘CTRL:’; pentru introducerea unei înregistrări noi
‘CTRL +’ şi pentru ştergerea unei înregistrări ‘CTRL –‘.
− Dacă programul dispune de corector în limba în care au fost
introduse datele se poate acţiona SPELLING pentru o
corectare automată a textului

Inserarea unei coloane noi (câmp nou)

− Se selectează coloana în faţa căreia se doreşte inserarea.
− Se acţionează meniul INSERT – COLUMNS .
− Sau cu SHORTCUT MENU (butonul dreapta al mouse-ului)
− Comanda INSERT COLUMNS.

69
 Redenumirea unei coloane:
Câmpul nou introdus are un nume predefinit. Pentru redenumire
− Se selectează coloana.
− Se acţionează butonul drept al mouse-ului.
− Se selectează RENAME COLUMN.
− Apoi se tipăreşte noul nume.
− Se dă ENTER.

Mutarea unei coloane:

Pentru a muta o coloană la dreapta spre exemplu se procedează astfel:
− Se selectează coloana.
− Se trage cu mouse-ul în locul în care se doreşte mutarea.
Se dă drumul la mouse doar atunci când linia groasă, care se
observă la tragere, s-a fixat în locul dorit.

Ascunderea unei coloane

Se realizează cu:
− Meniul FORMAT – HIDE COLUMNS.
− Sau cu comanda similară din SHORTCUT MENU (butonul
drept mouse).
Pentru a revedea pe ecran coloanele ascunse :
− Se selectează din nou meniul FORMAT – UNHIDE
COLUMNS.
− Se bifează în caseta deschisă coloana (coloanele) ce trebuie
readuse pe monitor.
− Apoi CLOSE.

Deplasarea în tabel:
- Deplasarea de la un câmp la altul se face cu tasta Tab.
- Deplasarea de la o înregistrare la alta se face:
- Cu tastele de deplasare.
- Cu bara navigation bar din partea inferioară a ecranului:

First record Previous record Next record Last record

70
 Crearea de tabele cu format predefinit - TABLE WIZARD:
− Meniul TABLE, comanda TABLE WIZARD,
− Butonul NEW va deschide cutia de dialog NEW TABLE,
− Se selectează TABLE WIZARD din listă
− De la SAMPLE TABLES se alege unul din tipurile de tabele
care să rezolve problema concretă.
− De la SAMPLE FIELDS se aleg câmpurile ce vor fi cuprinse
în tabel şi folosind bara derulantă se pot adăuga sau şterge
câmpuri. Câmpurile alese vor apărea în caseta din dreapta.
− NEXT.
− Access va întreba ce nume să aibă fişierul şi care este primary
key?
− Apoi NEXT pentru a continua procesul de creare a tabelului.

Salvarea unui tabel

− Este de ajuns să se închidă tabelul din butonul de închidere
dreapta sus: . Se vor salva automat toate modificările făcute şi mai
mult, noul câmp va apărea în modul DESIGN VIEW .

4.2 PRELUCRĂRI UZUALE ALE DATELOR

Sortarea datelor
La introducere datele sunt sortate automat după cheia primară.
Dacă nu există cheie primară, acestea apar în ordinea introducerii.
În modul DATASHEET, sortarea datelor se realizează astfel:
− Se selectează coloana ce trebuie sortată.
− Meniul RECORD, comanda SORT, unde se alege
modalitatea de sortare, ascendentă sau descendentă.
Obs.: 1. La sortarea ascendentă, celulele goale de pe coloana
selectată pentru sortare vor apărea primele, după ele cele cu zero, unu,
… etc.
Obs.: 2. În momentul salvării tabelului se salvează şi sortarea,
astfel câmpul cheie nu va mai apărea sortat. Pentru a reveni la baza
iniţială:
− Meniul RECORDS, comanda REMOVE FILTER/SORT.
71
 Filtrarea simplă a datelor
În modul DATSHEET filtrarea datelor se realizează astfel:
− Pe coloana după care dorim să se realizeze filtrarea se
selectează codul de filtrare.
− Meniul RECORDS, comanda FILTER.
− Se selectează din caseta de diolog deschisă FILTER BY
SELECTION.

Obs. În tabel vor rămâne doar înregistrările cu codul selectat.

Pentru revenire la baza iniţială (nefiltrată), ca şi la sortare:
− Meniul RECORDS, comanda REMOVE FILTER/SORT

Filtrarea/sortarea avansată a datelor

Pentru a realiza filtrarea după mai multe variabile (câmpuri) şi
chiar după mai multe coduri ale unui câmp (variante de răspuns ale
unei întrebări) se procedează astfel:
− Meniul RECORDS, comanda
FILTER,
− Se selectează din caseta de
dialog deschisă ADVANCED
FILTER/SORT.
− Pe ecranul nou deschis, din caseta cu numele tabelului de date
se selectează pe rând câmpurile după care se face filtrarea, iar
la CRITERIA se scriu criteriile de filtrare.
− Dacă se doreşte sortare după mai multe variabile, deci o
sortare avansată, se procedează ca la filtrarea avansată, numai
că la SORT se specifică tipul sortării (ascendentă
/descendentă).
− Apoi meniul FILTER, comanda APPLY FILTER/SORT.
Pentru revenirea la baza iniţială se procedează ca la sortare:
meniul RECORDS, comanda REMOVE FILTER/SORT.

4.3 RELAŢII ÎNTRE TABELE ŞI INDECŞI

Legăturile între tabele se realizează prin câmpuri care au acelaşi

nume şi date de acelaşi tip.
72
 Observaţii
- Legătura se realizează între două tabele, unul din tabele este
numit tabel principal (părinte) iar celălalt tabel este numit tabel
asociat (copil). Câmpul cheie primară al tabelului principal este câmp
comun, pentru cele două tabele şi este cheie externă pentru tabelul
asociat.
- Asocierea între tabele (corelaţiile-legăturile) se realizează în
faza de definire a structurii tabelelor prin fixarea corelaţiilor permise,
deci înainte de începerea introducerii înregistrărilor.
Relaţiile între tabele pot fi:
1-1 (one to one) – relaţie in care unei valori din campul cheie al
tabelului principal îi corespunde o valoare unică în câmpul cheie
externă al tabelului asociat.
1-n (one to many) – relaţie în care unei valori din câmpul cheie
al tabelului principal îi corespund zero sau mai multe valori în campul
cheie externă al tabelului asociat.
n-1 (many to one) – relaţie în care mai multor valori din câmpul
cheie al tabelului principal le corespunde o unică valoare în câmpul
cheie externă al tabelului asociat.
m-n (many to many) – nu este acceptată de Access. Pentru
rezolvarea acestor legături, între cele două tabele se introduce un al
treilea tabel care are relaţii 1-n ori n-1 cu cele două tabele corelate.
Spunem că relaţiile many to many sunt sparte în mai multe relaţii 1-n.
Access permite şi definirea unor reguli de integritate.
Regulile de integritate referenţială acţionează pe baza
câmpului cheie prin conservarea relaţiilor între tabele.
La adăugarea/ştergerea/modificarea înregistrărilor regulile de
integritate referenţială controlează dacă prin modificarea cheii primare
este afectată legătura între tabele şi în caz afirmativ avertizează
sistemul.
Prin regulile de integritate referenţială se garantează că nu există
înregistrări orfane, respectiv înregistrări care să nu aibă corespondent
în tabelul principal (părinte).
Legăturile între tabele se stabilesc astfel:
- Meniul Tools, comanda Relationships.
- Sau butonul Relationships .
73
 - Se deschide caseta de dialog care cuprinde obiectele ce pot
intra în relaţie (tabele şi/sau interogări).
- Se plasează obiectele ce intră în relaţie pe panoul cu relaţii prin:
- Dublu click pe obiect.
- Sau selectarea obiectului şi apoi acţionarea butonului Add .

- Se definesc relaţiile:
• Cu drag and drop se duce mose-ul de la câmpul cheie primară
al tabelului principal la câmpul cheie externă al tabelui asociat. Pe
panou va apărea tipul legăturii între cele două tabele sub forma unei
linii de corelaţie care are la capete simbolurile 1 şi ∞.

ƒ
• In caseta de dialog Edit Relationship, în partea de jos, la
Relationship Type apare tipul legăturii între cele două tabele intrate
în corelaţie.
• Tot în această casetă se pot specifica o serie de opţiuni :
o Enforce referential Integrity – asigură integritatea
referenţială a datelor. Nu se poate actualiza valoarea unei chei externe
dacă respectiva valoare nu există deja în tabelul în care aceasta este
cheie primară.
o Cascade Update Related Fields (actualizarea câmpurilor
asociate în cascadă) – actualizarea valorii cheii primare dintr-un tabel
se propagă şi la înregistrările din tabelele unde aceasta este cheie
externă, altfel spus, la modificarea valorii cheii primare în tabelul
principal (părinte) vor fi modificate automat valorile câmpurilor
asociate în tabelul asociat (copil).
o Cascade Delete Related Fields (eliminarea înregistrărilor în
cascadă) – atunci când se şterge valoarea unei chei primare (tabelul

74
părinte), se şterg şi înregistrările din tabelele unde aceasta este cheie
externă (tabelele copil).
Observaţie. Dacă în locul tipului de relaţie este scris
INDETERMINATE pot exista diferite motive, cele mai des întâlnite
sunt:
o Există o incompatibilitate între tipul datelor celor două chei.
o Nu există cheie primară.

La Join Type se pot defini relaţii particulare între tabele şi/sau

interogări,

Am văzut că orice tabelă are o cheie primară Primary Key

formată dintr-un câmp/grup de câmpuri care identifică unic fiecare
înregistrare. In Access câmpurile Primary Key sunt indexate automat.
Observaţie. Indecşii după cheile primare nu acceptă valori
duplicate spre deosebire de ceilalţi indecşi care pot avea şi valori
duplicate în cadrul câmpului/câmpurilor.
Indexarea se realizează după unul sau mai multe câmpuri
astfel :
- Se deschide tabela cu câmpul/câmpurile după care se face
indexarea în modul Design View.
- Meniul View, comanda Indexes.
75
 - Se deschide caseta de dialog.

Se observă în caseta de dialog cum cheia primară după care

există un index are în partea de jos, la Primary şi la Unique selectată
varianta YES:
• Yes de la Primary – arată că indexul este după cheia primară.
• Yes de la Unique - arată că indexul nu permite valori
duplicate.
• Yes daca apare la Ignore Nulls - arată că pot apărea şi valori
Null, lucru nepermis în cazul cheii primare.
- Salvarea indecsului stabilit se realizează din meniul File
comanda Save.
- Ştergerea unui index :
• Se deschide fereastra Indexes.
• Se selectează indexul.
• Se acţionează tasta Delete.
- Stabilirea unui index pentru fiecare cheie externă măreşte
performanţele bazei.
Observaţie. Indecşii cheie primară este indicat a se fixa înainte
de a face legăturile între tabele.
Rolul indecşilor este de a găsi rapid înregistrările dintr-un tabel.
Indecşii:
- Se stochează în tabele complementare tabelelor.
- Se salvează şi se actualizează în acelaşi timp cu tabelele, odată
cu introducerea datelor în tabelele.
- Numărul indecşilor este nelimitat.

76
 4.4 INTEROGĂRI

Interogarea este un obiect Access prin care se pot regăsi, extrage

şi afişa informaţii stocate în baza de date după anumite criterii. In
Access interogările se fac cu obiectele de tip Query.
Interogarea unei baze de date se face pentru :
- Extragerea unor câmpuri din unul sau mai multe tabele şi
afişarea lor într-un tabel unic.
- Ordonarea, sortarea şi regăsirea datelor după anumite criteii.
- Crearea unor câmpuri calculate .
- Crearea unor câmpuri parametrizate.
- Obţinerea unor date ce vor fi prezentate sub forma de
formulare şi/sau rapoarte.
- Actualizarea, ştergerea, completarea datelor din anumite
tabele (cereri de tip acţiune).

Crearea inteogărilor se poate realiza în două moduri:

- Modul SQL (Structured Query Language), folosind
limbajul declarativ.
- Modul grafic, folosind interfaţa grafică Access:
• Click pe obiectul Query

• Click pe butonul New

• Se deschide caseta de dialog New Query în care se dă click
pe una din opţiunile:

77
 o Simple Query Wizard – cereri simple obţinute folosind
vrăjitorul (asistentul), care conduce utilizatorul pas cu pas .
o Crosstab Query Wizard – cereri prin care se obţin interogări
de tip tabel încrucisat, folosind vrăjitorul (asistentul). Pas cu
pas vrăjitorul conduce utilizatorul spre rezolvarea cererii
încrucişate.
o Find Duplicate Wizard – cereri de căutare a înregistrărilor
duplicat folosind vrăjitorul (asistentul).
o Find Unmatched Query Wizard – cereri de găsire a
înregistrărilor care nu au corespondent în ambele tabele
folosind vrăjitorul (asistentul).
o Modul Design View (numit şi Query by examples) .
o Modul Datasheet View – care afişează răspunsurile la
interogări.
Modul Design View (numit şi Query by examples) se
activează astfel:
- Click pe obiectul Queries.
- Se deschide caseta de dialog în care se dă dublu click pe
Create query in Design View.

După activare se deschide caseta de dialog Show Table care

cuprinde tabelele şi interogările existente în acel moment în baza de
date.
Interogarea va cuprinde date din tabele şi/sau interogări.
Selectarea tabelelor şi/sau interogărilor se face astfel:
- Se selectează cu mouse-ul tabelul/interogarea dorită.
- Se apasă butonul ADD.
- Se repetă operaţiile până la selectarea tuturor obiectelor ce vor
intra în interogare.
- Se apasă butonul CLOSE .
78
 După selectare se deschide fereastra Select Query care
cuprinde:

- In partea de sus :
• Tabele şi/sau interogările cu prezentarea câmpurilor fiecăruia
• Relaţiile definite între tabele (dacă la proiectarea bazei s-au
făcut şi legăturile)
- In partea de jos:
• Grila Query Design care conţine liniile:
ƒ Field – în care se definesc numele atributelor selectate astfel:
ƒ Table – în care se definesc sursele de date.
ƒ Sort – în care se defineşte modul ascendent/descendent al
sortării în funcţie de anumite atribute.
ƒ Show – în care pot fi inhibate afişările realizărilor anumitor
câmpuri.
ƒ Criteria - în care se pot preciza criteriile de selecţie folosind
expresii Access.
ƒ Or – în care se pot da criterii de selecţie folosind operatorul
OR.

Crearea unei interogări de selecţie

Interogările de selecţie sunt cele mai utilizate.
Crearea presupune parcurgerea paşilor de mai sus, descrişi la
Modul Design View, paşi prin care este specificată sursa datelor plus
paşii următori:
1. Completarea liniei Field cu atributele ce intră în interogare:
- Modul cel mai simplu:

79
 • Cu metoda Drag and Drop se trage atributul dorit din
tabela/interogarea aflată în partea de sus a ferestrei Select
Query până în celula de pe linia Field
Dacă pentru interogare este necesar să fie aduse în linia Field
toate atributele unei tabele/interogări, se procedează astfel:
- Se selectează atribut cu atribut folosind una din metodele de
mai sus.
- Sau se dă click pe numele tabelei şi apoi iar click pe semnul *
din tabela/interogarea respectivă.
- Sau se dă click pe butonul Properties , se deschide
caseta de dialog Query Properties şi aici în linia Output All
Fields se bifează YES.

Observaţii
- Dacă la selectare se foloseşte metoda cu * :
• Toate modificările ce vor fi făcute în tabelul sursă vor apărea
şi în interogare.
• Asupra câpurilor astfel selectate nu se pot aplica operaţii de
sortare sau definirea unor criterii de selecţie.
- In cazul selectării atribut cu atribut modificările din tabelul
sursă nu vor apărea şi în interogare.
Dacă pentru interogare este necesar ca în linia Fields să se aducă
mai mult de un atribut şi mai putin decât toate atributele unei
tabele/interogări se poate proceda astfel:
- Se selectează atribut cu atribut folosind una din cele trei
metode de mai sus.

80
 - Sau se ţine apăsată tasta CTRL se selectează cu mouse-ul
atributele dorite şi se foloseşte metoda Drag and Drop pentru
a fi aduse în linia Field.
2. Introducerea criteriilor de selecţie în linia Criteria:
- Dacă se introduc pe un singur rând, în urma interogării
sistemul va extrage înregistrarile care îndeplinesc toate
criteiile. Observaţi pe exemplul următor că răspunsul la
interogare este VID.
Nicio înregistrare nu îndeplineşte concomitent condiţiile impuse
de sex: masculin şi feminin.

- Dacă se introduc pe rânduri diferite, în urma interogării

sistemul va extrage înregistrările care îndeplinesc oricare din criterii

Introducerea unei expresii Access se face :

- Prin tastare:
• Se tastează numele câmpului calculat pe o coloană liberă din
grila Query Design după care se scrie expresia.
81
 o Câmpurile calculate ajută la
efectuarea rapidă a anumitor
calcule.
o Dacă în cadrul câmpului
calculat apar nume de
câmpuri din tabele/interogări
acestea se pun între [].
o Exemplu de calcul a preţului
plus TVA de 19% pentru o
carte aflată într-un tabel Biblio.
o Câmpurile calculate se pot folosi şi pentru informaţiile de tip
text prin concatenare. Exemplu de concatenare a trei câmpuri
din tabele diferite:

- Prin generatorul de expresii Expression Builder:

• Click dreapta pe linia Criteria, se deschide meniul contextual.
• Click comanda Build.
Generatorul de expresii sau simpla tastare a expresiilor crează
câmpurile calculate care în urma interogării returnează valorile
expresiilor introduse cu generatorul.
Elementele unei expresii Access sunt:

- Operatori folosiţi la stabilirea criteriilor de selectare folosind

câmpurile calculate:
• Aritmetici: +, -, /, *, ^

82
 • De comparaţie: <, >, <>, =, <=, >= care returnează valorile
TRUE, FALSE sau NULL
• Asociaţi operatorilor de comparaţie: IS, LIKE, IN, BETWEEN, IS
NULL, IS NOT NULL
• Logici: AND, OR, XOR, NOT
• De concatenare: &, +
- Constantele: Numerice, Text, Dată calendaristică.
- Identificatorii: sunt nume de obiecte Access (tabel, formular,
atribute, etc).
- Funcţiile:
• Matematice, trigonometrice, exemple: SUM (suma), AVG
(media), etc.
• Text, exemple: LEN (returnează lungimea şirului de caractere),
etc.
• Financiare.
• Dată calendaristică.

Reguli de formatare a expresiilor introduse în linia CRITERIA :

- Pentru câmpurile care conţin date de tip Number sau Currency, se
introduc cifrele şi simbolul zecimal, dar nu se permite introducerea
simbolului monetar şi nici a separatorului de miimi.
- Pentru valorile de tip Text sistemul nu ţine cont dacă acestea sunt
introduse cu litere mici sau cu majusculă.
- Valorile de tip text se pun între ghilimele. Dacă utilizitaorul nu a
făcut acest lucru, sistemul le va adăuga automat.
- Referirile la nume de câmpuri se pun obligatoriu între paranteze.
- Pentru introducerea valorilor de tip Date/Time se ţine cont de
formatul american lună/zi/an.
- La datele calendaristice sistemul introduce automat delimitatorul
#.
- Caracterul “*” poate înlocui oricâte caractere, dar “?” înlocuieşte
un singur caracter.
Criterii de selecţie folosind câmpuri parametrizate
Câmpurile parametrizate se utilizează în cazul interogărilor
pentru care există un criteriu general de selecţie şi pentru care
beneficiarul cere un răspuns concret. Deci se presupune că există deja
o interogare. Interogarea care va apela interogarea generală va conţine
83
în linia Criteria un mesaj care îi va specifica beneficiarului criteriul
de selecţie . Mesajul va fi pus intre [].
Exemplu. Având interogarea generală prin care se cere
„numele, adresa, acţiunea şi data”, respectiv numele şi adresa
studentului care a împrumutat/restituit o carte de la bibliotecă şi data
acelei acţiuni, prin intermediul interogărilor parametrizate se pot afla
aceste date în particular despre un anumit student (parametrul). Pe
exemplu de mai jos, din baza de date s-au cerut informaţii despre
George. Se pot observa paşii efectuaţi :

Observaţie. Dacă datele obţinute în

urma interogării sunt de alt tip decât tipul
TEXT trebuie specificat noul tip astfel :
- Meniul Query, se deschide
fereastra Query Parameters.
- Pe coloana Parameters se rescrie
textul din grila interogării scris în
rândul Criteria.
- Pe coloana Data Type se specifică
84
 tipul datelor.
- Apoi OK.
3. Introducerea (opţional) modului de sortare
(ascendent/descendent) şi utilizarea (opţional) a operatorului
OR.
In exemplul următor se cere ca interogarea să conţină în răspuns
“numele studenţilor sortat descendent” şi se poate observa mai jos
rezultatul obţinut:

Sortarea rezultatelor uşurează interpretarea lor.

Sortarea se poate face:

- Ascendent sau descendent.
- După unul sau mai multe câmpuri.
- De la stânga la dreapta
pentru câmpuri de tip text (ordonare alfabetică), numerice, dată
calendaristică.
Implicit Access sortează ascendent.
Nu se pot sorta câmpurile de tip Memo sau OLE.

85
 Interogarea poate să conţină şi un criteriu de selecţie, fie acesta
după sex, feminin:

De ţinut minte!!
In cazul interogărilor de selecţie care au ca sursă mai multe
tabele (este suficient ca tabelele din partea de sus a ferestrei să
conţină legături). Access utilizează operaţia INNER JOIN
(echicompunere) deci rezultatul va conţine numai înregistrările
care au corespondent în ambele tabele.
Astfel se explică rezultatele diferite obţinute în cazul a două
interogări care la prima vedere par identice. Si tot astfel se explică
numele Andrei care lipseşte din interogarea cu sortarea descendentă.
Pentru a putea preciza ce rezultat dorim să obţinem (deci nu
neapărat cel oferit implicit de Access) se procedează astfel:
- Dublu click pe linia de legătură dintre tabele.
- Se deschide caseta de dialog JOIN PROPERTIES în care
se bifează opţiunea dorită:
• Selectarea tuturor înregistrărilor din una din tabele indiferent
dacă au corespondent în cealaltă tabela (variantele 2 si 3).
• Selectarea implicită Access (prima variantă).

86
4. Executarea unei interogări se realizează astfel:
- Meniul Query, comanda RUN.
- Click pe butonul RUN .

- Sau click pe butonul View Query .

5. Salvarea unei interogări :
- Meniul File, comanda Save.
- Sau – închiderea ferestrei Select Query.
- In urma uneia din cele două acţiuni se deschide o casetă de
dialog în care se poate specifica un nume pentru interogare,
altfel, Access va da implicit un nume, respectiv Query 1 , ... ,
Query n.
6. Modificarea unei interogări:
- Inserarea unei coloane:
• Click pe coloana dinaintea celei ce
dorim să o inserăm.
• Meniul Insert, comanda Column.
• Observatie. Toate câmpurile de
după coloana inserată se vor
deplasa automat spre dreapta.
- Mutarea unei coloane:
• Click pe selectorul coloanei ce
urmează a fi mutată, pentru
selectare.
• Click din nou pe selectorul
coloanei şi se ţine apăsat butonul mose-ului în timp ce:
• Cu Drag and Drop se trage coloana pe poziţia dorită.
87
 - Modificarea dimensiunilor unei coloane:
• Dublu click pe linia din dreapta selectorului coloanei.
• Sau:
o Se duce cursorul de mouse pe linia din dreapta selectorului
coloanei, până ce acesta se transformă în două linii paralele cu
săgeţi stânga-dreapta.
o Se ţine apăsat butonul stâng al mouse-ului cu cursorul format
mai sus şi se trage spre dreapta până se obţine dimensiunea
dorită a coloanei.
- Ştergerea unei coloane:
• Se selectează coloana ce va trebui ştearsă
• Meniul Edit, comanda Delete
- Adăugarea unui tabel/interogare în fereastra Select
Query:
• Butonul Show Table cu care se deschide caseta Show Table.
• Se urmează paşii descrişi anterior.
Tipuri particulare de interogări de selecţie sunt interogările de
tip total şi de sinteză. Cu ajutorul acestor interogări se pot obţine ca
rezultat totalurile, mediile, minimul, maximul după grupuri de tupluri.

Crearea unei interogări de sinteză de tip total:

1. Se selectează tab-ul Query.
2. Se selectează Create Query în Design View.
3. Se deschide caseta Show Table din care se selectează
tabelul/interogarea care vor intra în Total, în fereastra Select Query în
partea de sus vor apărea tabelele selectate.
4. Se selectează câmpul după care se va face totalul.
5. Se selectează butonul sumă care va aduce în grilă o linie
nouă numită Total şi automat Access va selecta în linia total Group
By.
6. Se alege funcţia Sum .
7. Se execută interogarea (butonul ).
8. In modul Datasheet View Access va afişa răspunsul la
interogare.

88
 9. Se salvează interogarea (Meniul File, comanda Save, sau –
închiderea ferestrei Select Query).
In exemplul următor se poate observa rezultatul obţinut în urma
interogării câmpului Preţ din tabelul Bibio prin care s-a obţinut suma
dată pe cele 4 cărţi din bibliotecă.

Crearea unei interogări de sinteză folosind diferite funcţii

Se vor urma paşii de la crearea unei interogări de tip total, numai
că în loc de sum se va alege o altă funcţie din cele 9 oferite de Access
la apăsarea butonului din dreptul rândului Total, lângă Group By:

Funcţiile şi opţiunile oferite de Access pentru interogările de

sinteză sunt:
1. AVG – returnează media aritmetică a valorilor câmpului, se
aplică pentru câmpuri de tip: number, date, currency, autonumber, nu
se aplică pentru câmpuri de tip OLE text şi memo.
2. COUNT – returnează numărul total al valorilor nevide ale
câmpului, se aplică pentru toate tipurile de câmpuri.
3. FIRST – returnează valoarea primei înregistrări a cămpului, se
aplică pentru toate tipurile de date.
4. LAST – returnează valoarea ultimei înregistrări a câmpului, se
aplică pentru toate tipurile de date.
5. MIN - returnează valoarea cea mai mică dintr-un câmp, se
aplică pentru câmpuri de tip: number, date, currency, autonumber, nu
se aplică pentru câmpuri de tip OLE şi memo.
6. MAX – returnează valoarea cea mai mare dintr-un camp, se
aplică pentru câmpuri de tip: number, date, currency, autonumber, nu
se aplică pentru câmpuri de tip OLE şi memo.

89
 7. STDEV – returnează abaterea statistică standard a valorilor
câmpului, se aplică pentru câmpuri de tip: number, date, currency,
autonumber, nu se aplică pentru câmpuri de tip OLE text si memo.
8. VAR – returnează variaţia statistică a valorilor câmpului, se
aplică pentru câmpuri de tip: number, date, currency, autonumber, nu
se aplică pentru câmpuri de tip OLE text şi memo.
9. Opţiunea WHERE – se foloseste în cazul în care nu se doreşte
gruparea după un anumit câmp dar este necesară precizarea anumitor
criterii de selecţie după respectivul câmp.
10. Opţiunea EXPRESSION – se foloseşte în cazul câmpurilor
calculate care returnează o valoare unică la nivelul grupului.

Crearea interogărilor Update Query

1. Se crează o interogare de selecţie (vezi paşii) cu
tabelele/interogările şi după criteriile dorite.
2. Apoi Meniul Query, comanda Update Query.
3. In grilă, în locul liniilor Sort şi Show apare o linie nouă
numită Update To în care se va trece valoarea sau formula de calcul
pentru actualizare.
4. Se execută interogarea (butonul ).
5. Rezultatul interogării va fi tabelul iniţial în care vor apărea
modificările efectuate la pasul 3.

Observaţii
- Nu se pot face actualizări în câmpul cheie primară.
- Nu se pot face actualizări care să afecteze restricţiile de
integritate.
- In cazul câmpurilor de tip text, dacă actualizarea făcută
depăşeste dimensiunea câmpului, actualizarea va fi trunchiată.

Crearea interogărilor Append Query

1. Se crează o interogarea de selecţie (vezi paşii) cu
tabelele/interogările şi după criteriile dorite.
2. Se introduc (opţional) noi criterii de interogare.
3. Apoi Meniul Query, comanda Append Query.

90
 4. Se deschide caseta de dialog Append Query în care se
selectează numele tabelului în care vor fi adăugate noile înregistrări şi
locul unde va fi salvat acesta.
5. Se dă OK.
6. In grilă, în locul liniei Show apare o linie nouă numită
Append To în care se va specifica:
o pentru fiecare câmp din tabela în care se află datele de
completat, numele câmpului din tabela în care vor fi completate
datele.
7. Se execută interogarea (butonul ).
8. Pe monitor va apărea un mesaj care va specifica numărul
înregistrărilor adáguate.
9. Rezultatul interogării va fi vizualizat în modul Datasheet
View.
Observaţie
In cazul în care tabelul din care se extrag datele conţine mai
multe câmpuri decât tabelul în care se introduc datele, datele din
câmpurile inexistente vor fi omise la adăugare. Vor fi completate
numai câmpurile care au nume IDENTICE în cele două tabele.

Crearea interogărilor Delete Query

1. Se crează o interogare de selecţie (vezi paşii) cu
tabelele/interogările şi după criteriile dorite.
2. Apoi Meniul Query, comanda Delete Quero.
3. In grilă, în locul liniilor Sort şi Show apare o linie nouă
numită Delete To cu opţiunea Where în care se va trece criteriul de
ştergere.
4. Se execută interogarea (butonul ).
5. Pe monitor va apărea un mesaj care va specifica numărul
înregistrărilor ce se vor şterge.
6. Rezultatul interogării va fi vizualizat în modul Datasheet
View.
Observaţii
In general interogarea şterge înregistrări dintr-un singur tabel.

91
 ATENTIE!!!! Interogările Delete Query, utilizate împreună cu
comanda de ştergere în cascadă (vezi 4.Relaţii) pot duce la ştergerea
simultană a datelor din mai multe tabele.
La ştergerea unor înregistrări trebuie respectate regulile de integritate
a bazei de date.
4.5 FORMULARE

Generalităţi
Formularele (Forms) reprezintă interfaţa principală între utilizator şi
aplicaţia Access.
Ele sunt obiecte ale bazei de date ce permit introducerea şi afişarea
datelor sub formă de machete.
În cadrul unei aplicaţii, formularele asigură:
- Accesul rapid la date, afişarea, introducerea şi editarea lor;
- Controlul asupra operaţiilor realizate de aplicaţie;
- Introducerea regulilor de validare suplimentare celor care au fost
definite asupra tabelelor
- Afişarea de mesaje;
- Actualizarea concomitentă a tabelelor cu ajutorul subformularelor.

Un formular standard creat manual este compus din:

- Bara de titlu, care conţine titlul formularului şi butoanele de:
restaurare, minimizare, închidere,
- Antet,
- Zona de detaliu,
- Subsol,
- Barele de derulare.

92
 Operaţii, moduri de afişare
Moduri de afişare a formularelor:
- Modul Design View,
- Modul Dataste,
- Modul Form.
Operaţii ce se pot realiza cu obiectelele de tip formular:

- Creare de formulare noi , butonul New

- Deschiderea şi modificarea unui formular creat anterior,

butonul Design

- Lansarea în execuţie a unui formular, butonul Open

Crearea formularelor
1. Se selectează tab-ul (obiectul) Form, apoi click pe butonul
New.
2. Se deschide fereastra New Form şi se selectează tipul de
tabel/interogare pentru care se realizează formularul.

3. Se dă OK.
4. Se selectează tabelele/interogările ce vor intra în formular,
obligatoriu pentru formularele cu format predefinit.
93
 5. Pentru formularele:
o Cu proiectare asistată Form Wizard:
1. Se selectează câmpurile din tabel/interogare.
2. Se selectează tipul de formular.
3. Se selectează tipul de fundal.
4. Se dă titlul formularului.
5. Se stabileşte modul de deschidere al formularului:
• Pentru execuţie.
• Pentru modificare.
o In modul Design View :
1. Se selectează opţiunea Design View din fereastra New Form
(pas 2) .
2. Se selectează tabelul/înregistrarea (pas 4) .

3. Pe monitor se deschide fereastra Form şi caseta cu numele

câmpurilor tabelei/înregistrării ce pot intra în formular, butonul Field

list

94
 4. Pe formular se completează:
• Antetul formularului (Header Form) care poate fi afişat
astfel:
ƒ Se accesează meniul contextual prin click dreapta şi se
selectează Form Header/Footer.
ƒ Sau meniul View, comanda Form Header/Footer.
• Antetul de pagină (Page Header) care apare la printare
(tipărirea formularului la imprimantă) şi poate fi afişat astfel:
ƒ Se accesează meniul contextual prin click dreapta şi se
selectează Page Header/Footer
ƒ Sau meniul View, comanda Page Header/Footer
• In secţiunea Details se aduc:

ƒ Câmpurile din lista derulantă care intră în formular şi care au

fost trase cu Drag and Drop în această secţiune de către utilizator.
ƒ Se personalizează formularul. Prin acţionarea butonului
Toolbox se deschide bara următoare cu butoanele (controalele)
1-20 care ajută la personalizare.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20

ƒ Formularul astfel creat poate fi completat în modul Form

View

95
 Observaţii
In partea stângă a formularului în modul Form View, există un
control numit Record Selector prin care se poate selecta înregistrarea
curentă şi se poate afişa starea înregistrării curente (Inregistrare nouă,
Inregistrare în curs de editare, Inregistrare blocată, etc)
In partea de jos a formularului sunt butoanele de navigare între
înregistrări

care sunt active în timpul completării formularului.

In modul form View nu poate fi modificată structura şi forma
formularului.
• Subsolul formularului, Form Footer care poate conţine
diferite butoane pentru salvare, adăugare sau ştergere de înregistrări,
totaluri generale, etc.
• Subsolul de pagină, Page Footer care conţine data curentă,
numărul de pagină, etc şi care se afişează numai la imprimantă în
momentul tipăririi formularului.
6. Se salvează formularul în oricare din forme ne-am afla
(Design View, în faza de creare si personalizare, Form View, în faza
de completare, etc).

96
 Controale : operaţii, proprietăţi
Cele 20 de elemente (controale) ale casetei Toolbox au
următoarele funcţii:
− Controlul Pointer – Select Object (1) folosit la selectarea,
deplasarea şi dimensionarea controalelor.
− Controlul Asistent – Control Wizards (2) folosit la
activarea/dezactivarea utilitarelor Wizard de control.
− Controlul Eticheta – Label (3) folosit la editarea unor mesaje
(texte).
− Controlul Caseta de text – Text Box (4) folosit pentru
crearea de zone în care se vor afişa şi edita date.
− Controlul Cadru - Option Group (5) folosit pentru gruparea
unuia sau mai multor tipuri de controale.
− Controalele Basculant – Toggle Button (6), de Optiune –
Option Button (7) si Caseta de validare – Check Box (8)
folosite pentru comutarea între două stări de tip logic
(Yes/No, On/Off, True/False).
− Controlul Caseta combinată – Combo Box (9) folosit pentru
afişarea de liste derulante de elemente şi selectarea unuia din
ele. Este o combinaţie între caseta de tip text şi caseta de tip
listă.
− Controlul Caseta listă – List Box (10) penntru selectarea unui
element dintr-o listă.
− Controlul de Comanda - Comand Button (11) folosit prin
apăsare pentru declanşarea unor acţiuni.
− Controlul Imagine – Image (12) folosit pentru afişarea
conţinutului unor fişiere cu imagini în format bmp, gif, pcx,
etc.
− Controlul Obiecte cadru nelegate – Unbound Objects
Frame (13) folosit pentru introducerea de obiecte nelegate,
prin tehnologia OLE. Obiectul poate fi: text, multimedia,
grafic importat dintr-o aplicaţie Windows.
− Controlul Obiecte cadru legate – Bound Objects Frame
(14) folosit pentru introducerea de obiecte stocate într-un
câmp de tip OLE în tabele sursă.

97
 − Controlul Schimbător de pagină – Page Break (15) folosit
pentru împărţirea formularului în pagini multiple ce sunt
vizualizate prin acţionarea butoanelor PageUp/PageDown.
− Controlul Index - Tab Control (16) folosit atunci când
formularul conţine prea multe controale, pentru gruparea
controalelor pe mai multe pagini.
− Controlul Subformular - Subform (17) folosit pentru
ataşarea unui subformular formularului curent.
− Controalele Linie (18) şi Dreptunghi (19) folosite pentru
trasarea de linii, dreptunghiuri.
− Controlul Alte controale – More controls (20) folosit pentru
adăugarea altor controale, cum ar fi spre exemplu ActiveX
etc.

Operaţii ce se pot efectua cu controale:

− Selectarea unui control:
• Click pe control.
− Selectarea mai multor controale:
• Se selectează un control, se apasă tasta Shift şi se menţine
apăsată până se selectează şi celelalte controale dorite.
− Poziţionarea unui control:
• Se face cu mouse-ul prin Drag and Drop.
• Cu combinaţiile de taste : CTRL plus săgeţile de deplasare .
− Modificarea dimensiunii unui control :
• Se selectează controlul
ƒ Cu mouse-ul.
ƒ Sau prin apăsarea tastei Shift plus tastele de deplasare.
− Stergerea unui control :
• Se selectează controlul şi apoi se apasă tasta Delete.

Crearea casetelor combinate cu Control Wizard

− Fereastra Toolbox, butonul Control Wizard.
− Se selectează butonul Combo Box .
− Se fixează mouse-ul şi se dă click pe zona unde dorim să fie
creată caseta.

98
 − Se deschide caseta de dialog Combo Box Wizard din care se
selectează prima variantă, cum se poate observa pe figura următoare:

Adică lista să conţină valorile unui câmp dintr-o tabelă sau

interogare. (Controlul este utilizat pentru actualizarea cheilor externe
în general). Se dă Next.
− Se specifică tabela/inteogarea din care va fi creată lista de
valori. Se dă Next.
− Se specifică câmpurile din lista de valori. Se dă Next.
− Se specifică modul de sortare ascendent/descendent pentru
fiecare câmp din listă.
− Se dimensionează coloanele şi se specifică dacă cheia primară
este vizibilă sau ascunsă.
− Se specifică numele câmpului ce urmează a fi actualizat cu
valoarea selectată din listă (câmpul ataşat controlului).
− Se specifică eticheta ataşată controlului Combo Box.
Controalele au o serie de proprietăţi la care se poate ajunge astfel:
− Se selectează controlul.
− Click dreapta, se deschide meniul contextual din care se
selectează Properties şi se deschide fereastra Properties.
− Sau cu butonul Properties.
− Sau meniul View, opţiunea Properties.

99
100
 CAPITOLUL 5

MICROSOFT POWER POINT

102
 CAPITOLUL 5

MICROSOFT POWER POINT

O prezentare Power Point este compusă din slide-uri sau

diapozitive. Diapozitivul poate conţine: text, imagini, sunet, grafice,
organigrame etc.
La pornirea programului va apărea fereastra:

Elementele principale ale ferestrei sunt:

− Slide-ul
− Numarul slide-ului
− Bara de meniuri
− Bara standard
− Bara de formatare
− Bara de desenare
In partea dreaptă a ecranului, la NEW PRESENTATION sunt
afişate posibilităţile de creare a prezentărilor, astfel:

103
 − Blank presentation – crearea de prezentări personalizate.
− From AutoContent wizard – crearea de prezentări pe teme
predefinite folosind asistentul de prezentări.
− From design template - crearea de prezentări pe teme
predefinite folosind şabloane.
− From existing presentation – deschiderea unei prezentări
realizate anterior.

Meniurile şi butoanele aflate pe barele ecranului Power

Point sunt mult asemănătoare celor din WORD, EXCEL şi
ACCES, au aceleaşi funcţii pentru butoanele commune şi se
utilizează la fel.

O prezentare Power Point este compusă din slide-uri sau

diapozitive.
Diapozitivul poate conţine: text, imagini, sunet, grafice,
organigrame, etc. El poate avea titlu, subtitlu, listă de elemente
enumerate.

Modelul de diapozitiv se alege de la SLIDE LAYOUT la care

se ajunge cu meniul FORMAT – SLIDE LAYOUT.

104
 La SLIDE DESIGN avem trei posibilităţi de formatare a
prezentării :
− Design Templates cu care putem alege formatul predefinit al
slide-ului,

− Color Schemes la care se pot seta combinaţii de culori ale

diapozitivului curent sau pentru intreaga prezentare.
− Animation Schemes unde se pot defini numeroase efecte de
animaţie.

Salvarea unei prezentări :

− Meniul File, comanda Save as, analog ca la Word,…
Analog ca la Word, la Save as type se poate seta modul de
salvarea în diferite formate, pagina WEB, imagine (poză) etc.

Inchiderea documentului de prezentare:

− După salvare, meniul File, comanda Close

Inchiderea unei prezentări

− Meniul File, comanda Exit
105
 Schimbarea modului de afişare a prezentării se realizează cu
butoanele aflate în partea din stângă jos a ecranului Power Point
.

Inserarea textului într-un slide se realizează simplu de la

tastatură.

Realizarea unui slide cu imagini

− Se poate face cu ajutorul barei de desenare care are aceleaşi
butoane ca şi bara de desenare de la Word.
− Prin inserarea de Clip Art-uri astfel:
o Click pe Clip Art.
o Click pe Go.
o Click pe imaginea ce doriţi să o inseraţi în slide.

106
 Copierea unui text selectat într-un diapozitiv:
− Copy (text dintr-un document) .
− Paste (în slide-ul ce va cuprinde textil selectat).

Mutarea unui text selectat intr-un diapozitiv:

− Cut (text dintr-un document)
− Paste (în slide-ul ce va cuprinde textul selectat).
Stergerea unui text selectat se realizează cu tasta DELETE
Analog se poate realizează mutarea/copierea/ştergerea unei
imagini selectate.

Reordonarea slide-urilor într-o prezentare

Se face prin selectarea numărului slide-ului (partea stângă a
paginii Power Point) şi cu Drag and Drop ducem slide-ul pe poziţia
dorită.

Ştergerea unui slide

Se selectează numărul slide-ului ce trebuie şters şi se apasă tasta
Delete.

Redimensionarea unei imagini

− Se selectează imaginea dând click oriunde pe suprafaţa ei.
− Se fixează cursorul pe colţul din care dorim să pornim
redimensionarea şi ţinând apăsat butonul stâng al mouse-ului tragem
colţul până obţinem mărimea dorită. Analog se poate face
redimensionarea pornind de la mijlocul oricărei laturi a imaginii.

107
108
 BIBLIOGRAFIE

1. Mariana Popa, Excel în 6 lecţii, Editura

Fundaţiei România de Mâine,
Bucureşti, 2002

2. Mariana Popa, Word Access în 5 lecţii,

Editura Fundaţiei România de Mâine,
2001

3. Mariana Popa, Mihaela Gheorghe,

INFORMATICA APLICATĂ în
educaţie fizică, sportivă şi
kinetoterapie, Editura Fundaţiei
România de Mâine, 2006

4. Mariana Popa, Baze de date, Editura

Fundaţiei România de Mâine, 2006

5. Anca Gheorghiu, Corina Maria Bichiş,

Baze de date, Editura Victor, 2004

6. Tudor Sorin, Vlad Huţanu, Tehnologia

informaţiei pe înţelesul tuturor, Editura
L&S Soft

7. Daniela Oprescu, Cristina-Eugenia

Dămăcuş, Tehnologia informaţiei şi a
comunicaţiilor, Editura Niculescu,
2004

8. John V. Petersen, Baze de date pentru

începători, Editura ALL, 2003

109
110
 Redactor: Cosmin COMARNESCU
Tehnoredactor: Georgiana GÎRJOI
Coperta: Cornelia PRODAN

Bun de tipar: 04.02.2008; Coli tipar: 7

Format: 16/61×86

Editura Fundaţiei România de Mâine

Bulevardul Timişoara, Nr. 58, Bucureşti, Sector 6,
Tel./Fax.: 021 / 444.20.91; www.spiruharet.ro
e-mail: contact@edituraromaniademaine.ro

111
112