Atitudinea socială față de îmbătrânire în societățile tradiționale (analizați

satul românesc tradițional sau alte forme de organizare socială de tip

tradițional)
Satul tradițional românesc reprezintă cea mai autentică formă de conviețuire a poporului
român de veacuri întregi care se referă la tradițiile și valorile românești din cele mai vechi
timpuri. Acesta este considerat de majoritatea românilor baza formării statului român de
astăzi și din cele mai vechi timpuri.. Pot spune că satul românesc a rezistat timp de multe
secole din cauza culturii și a universului spiritual care l-a oferit tuturor popoarelor ce l-au
asuprit. Practic ,toți românii și alte minorități care locuiesc pe pământ românesc își au
originea în vatra tradițională românească păstrată cu zădărnicie de strămoșii noștri pentru
ceea ce suntem noi astăzi, adică România. Dar , importanța satului românesc de departe se
regăsește în biserică deoarece românii din cele mai vechi timpuri au fost credincioși și vedeau
biserica ca pe un lucru divin ce îi ajuta să treacă peste toate greutățile vieții de peste veacuri.
Așadar satul românesc este vatra de formare a poporului român și al limbii române și din
cauza faptului că de aici de la sat au început majoritatea activităților agricole ceea ce i-a făcut
pe țăranii români să conștientizeze că fără munca pământului nu puteau să își ducă viața de zi
cu zi. Agricultura a devenit mai apoi un domeniu economic de anvergură națională fiind un
domeniu ce asigura economia țării mulți ani de la formarea ei. Așadar satul românesc
tradițional are o importanță majoră în formarea statului român dar și în valorile tradiționale
românești ceea ce conferă leagănul acestei civilizații care va rezista mult timp de acum
xdepinde și de cum o să o gestionăm.

În ultimul secol satul tradițional romanesc a suferit multe transformări aflându-se într-un
proces continuu de dezvoltare si transformare. Un bun exemplu ar fi perioada comunista in
care statul a impus procese de colectivizare si de industrializare masiva care au transformat
economia României într-o economie colectivizată ceea ce și-a pus amprenta și asupra satului
românesc în care diferite tradiții și obiceiuri au început să dispară, punându-și amprenta
asupra vieții sociale țărănești, din cauza noului regim la care a fost supusă țara de după Al
Doilea Război Mondial. După revoluția din 1989, satul românesc a devenit un ultim refugiu
pentru segmentul economic al țării deoarece România a trecut de la o economie colectivizată
la economia capitalistă a marilor puteri mondiale , ceea ce a dus la dificultăți economice
rurale. Sistemul românesc de 30 de ani încoace, mai explicit sectorul economic se bazează
mai mult pe mediul urban deoarece acesta oferă mai multe posibilități de a munci in diferite
domenii economice dar si a unui trai mai bun ca la tara. Astfel, satul tradițional romanesc a
fost dat oarecum uitării de romani care au preferat sa muncească la oraș in sectoarele
economice prestabilite acestor vremuri iar unii au uitat de valoarea satului romanesc care însă
nu s-a stins din obiceiuri si tradiții, însă agricultura in Romania a devenit un sector destul de
mic care contribuie la creșterea economica anuala a tarii.

În urma unor studii se spune ca Romania înregistrează circa 10 milioane de locuitori

care locuiesc in mediul rural si circa 60% dintre aceștia lucrează in agricultura fie ca fermieri
calificați fie ca mici fermieri reprezentând astfel o treime din fermierii tarilor europene. Însă
producția agricola in Romania este relativ destul de mica fata de nivelul Uniunii Europene
ceea ce ne face sa ne gândim la faptul ca fermierii romani nu au unde sa își vândă marfa ,
Atitudinea socială față de îmbătrânire în societățile tradiționale (analizați
satul românesc tradițional sau alte forme de organizare socială de tip
tradițional)
marile magazine optând pentru capital străin in unanimitate si într-o foarte mica măsură si
pentru produsele românești.

Atitudinea socială față de îmbătrânire variază de la o țară la alta. În majoritatea țărilor

europene, îmbătrânirea reprezintă un subiect delicat deoarece toate țările europene se
confruntă cu o îmbătrânire în creștere a populației, astfel aceasta categorie de vârstă trebuie
protejată deoarece oamenii bătrâni sunt un izvor , o entitate a unei națiuni, o valoare de la
care ai ce să înveți. Și România se confruntă cu o creștere a îmbătrânirii populației din cauza
migrației populației de după 1989, ceea ce a făcut ca numărul de bătrâni sa se accentueze si
mulți tineri sa plece din România. Un bun exemplu îl găsim la noi în țară deoarece aici o
bună parte a clasei muncitoare este de peste 50 de ani. În România există și bătrâni care
lucrează chiar si după pensie deoarece nu au cum să își ducă traiul de zi cu zi. Bătrânii noștri
trebuie ajutați să își ducă viața într-o liniște familială ca să nu îi pierdem pe parcurs. Încă un
aspect referitor la populația de peste 50 de ani ar fi că populația tânără, între 20-30 de ani
începe să își formeze o percepție negativă despre bătrâni deoarece îi consideră ca pe o
amenințare la locul de muncă din numeroase puncte de vedere ceea ce duce la marginalizarea
acestora, accentuând astfel aceasta categorie de populație sa fie extrem de vulnerabila
văzându-se marginalizata.

După părerea mea , bătrânii ar trebui sa fie respectați la locul de muncă chiar daca ei nu
mai pot face acea munca ca si înainte, din diverse motive ale îmbătrânirii. Aceștia ar trebui
sa fie ca un izvor de cunoaștere in societatea tradițională pentru tinerii ce fac pasul in munca.
Aceasta categorie de vârstă dorește o cooperare fluenta cu cea tânără dar se vede
marginalizata aducând astfel cu sine un sentiment negativ ce își pune amprenta asupra
populației vulnerabile. Românii sunt influențați de exteriorizarea acestora, iar pe bătrâni îi
consideră demodați și nefolositori, însă ei sunt cei care știu pe deplin ce înseamnă viața iar
tinerii ar trebui să se gândească întâi dacă să jignească un bătrân sau nu. Această categorie de
vârstă este foarte vulnerabilă deoarece ea profită de fiecare moment al vieții până la moarte,
și de aceea nu este bine să îi facem să se simtă oaia neagră a societății zilelor noastre. Toate
aceste caracteristici negative despre bătrâni pot fi luate și din cauza comportamentului unor
anumiți bătrâni ceea ce da nota oamenilor faptul ca daca un bătrân este ursuz si nefolositor,
demodat, atunci toți sunt așa . Dimpotrivă , bătrânii sunt valorile unei națiuni și de aceea ar
trebui protejați mai mult. Exista și bătrâni care se descurca excelent în anumite domenii de
muncă, iar firma respectivă poate nu ar fi atât de văzută daca nu ar fi si oameni de vârsta a
treia in ea. Eu spun ca este bine sa ne protejăm populația în vârstă deoarece si noi la rândul
nostru vom fi bătrâni si o sa fim afectați de tinerii care o sa ne jignească.

Bibliografie: https://identitatea.ro/

http://cnpv.ro/
Atitudinea socială față de îmbătrânire în societățile tradiționale (analizați
satul românesc tradițional sau alte forme de organizare socială de tip
tradițional)