Bazele statisticii: noţiuni introductive (II)

Natalia Gaşiţoi

20 februarie 2021

Natalia Gaşiţoi Bazele statisticii

Statistica

Actualmente există o serie largă de definiţii ale statisticii, ı̂n care se

deosebesc două curente: statistica-ştiinţă şi statistica-metodă.
Definiţie.
Statistica este ştiinţa care se ocupă cu:
culegerea,
sintetizarea,
descrierea,
analiza,
interpretarea datelor referitoare la fenomenele de masă.

Statistica modernă prezintă două aspecte diferite, dar

complementare: aspectul descriptiv (statistica descriptivă) şi cel
inductiv (statistica inferenţială).

Natalia Gaşiţoi Bazele statisticii

Statistica descriptivă şi Statistica inferenţială

Definiţie.
Statistica descriptivă este o direcţie a statisticii care vizează
descrierea stării şi variabilităţii unei colectivităţi statistice după una
sau mai multe caracteristici.

Definiţie.
Statistica inferenţială este o direcţie a statisticii care vizează
estimarea caracteristicilor unei colectivităţi pornind de la
cunoaşterea unei colectivităţi parţiale şi presupune măsurarea
incertitudinii rezultatelor şi calcularea riscurilor pe care le implică
luarea unei decizii fundamentale pe baza unei informaţii ce nu
poate fi exhaustivă.

Natalia Gaşiţoi Bazele statisticii

Chestiuni de interes

Un studiu statistic ar putea fi interesat de ı̂nţelegerea anumitor

fenomene, ca de exemplu:
efectul unui tratament medical specific;

Natalia Gaşiţoi Bazele statisticii

Chestiuni de interes

Un studiu statistic ar putea fi interesat de ı̂nţelegerea anumitor

fenomene, ca de exemplu:
efectul unui tratament medical specific;
cum acţionează ı̂ngrăşemintele asupra fertilităţii plantelor (de
ex. porumbului);

Natalia Gaşiţoi Bazele statisticii

Chestiuni de interes

Un studiu statistic ar putea fi interesat de ı̂nţelegerea anumitor

fenomene, ca de exemplu:
efectul unui tratament medical specific;
cum acţionează ı̂ngrăşemintele asupra fertilităţii plantelor (de
ex. porumbului);
modul ı̂n care un sistem politic afectează politica comercială;

Natalia Gaşiţoi Bazele statisticii

Chestiuni de interes

Un studiu statistic ar putea fi interesat de ı̂nţelegerea anumitor

fenomene, ca de exemplu:
efectul unui tratament medical specific;
cum acţionează ı̂ngrăşemintele asupra fertilităţii plantelor (de
ex. porumbului);
modul ı̂n care un sistem politic afectează politica comercială;
cum se va vota la următoarele alegeri parlamentare;

Natalia Gaşiţoi Bazele statisticii

Chestiuni de interes

Un studiu statistic ar putea fi interesat de ı̂nţelegerea anumitor

fenomene, ca de exemplu:
efectul unui tratament medical specific;
cum acţionează ı̂ngrăşemintele asupra fertilităţii plantelor (de
ex. porumbului);
modul ı̂n care un sistem politic afectează politica comercială;
cum se va vota la următoarele alegeri parlamentare;
factorii de risc pentru mortalitatea infantilă;

Natalia Gaşiţoi Bazele statisticii

Chestiuni de interes

Un studiu statistic ar putea fi interesat de ı̂nţelegerea anumitor

fenomene, ca de exemplu:
efectul unui tratament medical specific;
cum acţionează ı̂ngrăşemintele asupra fertilităţii plantelor (de
ex. porumbului);
modul ı̂n care un sistem politic afectează politica comercială;
cum se va vota la următoarele alegeri parlamentare;
factorii de risc pentru mortalitatea infantilă;
diferenţele geografice ı̂n utilizarea energiei;

Natalia Gaşiţoi Bazele statisticii

Chestiuni de interes

Un studiu statistic ar putea fi interesat de ı̂nţelegerea anumitor

fenomene, ca de exemplu:
efectul unui tratament medical specific;
cum acţionează ı̂ngrăşemintele asupra fertilităţii plantelor (de
ex. porumbului);
modul ı̂n care un sistem politic afectează politica comercială;
cum se va vota la următoarele alegeri parlamentare;
factorii de risc pentru mortalitatea infantilă;
diferenţele geografice ı̂n utilizarea energiei;
care sunt motivele şomajului;

Natalia Gaşiţoi Bazele statisticii

Chestiuni de interes

Un studiu statistic ar putea fi interesat de ı̂nţelegerea anumitor

fenomene, ca de exemplu:
efectul unui tratament medical specific;
cum acţionează ı̂ngrăşemintele asupra fertilităţii plantelor (de
ex. porumbului);
modul ı̂n care un sistem politic afectează politica comercială;
cum se va vota la următoarele alegeri parlamentare;
factorii de risc pentru mortalitatea infantilă;
diferenţele geografice ı̂n utilizarea energiei;
care sunt motivele şomajului;
care este gradul de satisfacţie a clienţilor etc.

Natalia Gaşiţoi Bazele statisticii

Populaţii (colectivităţi) statistice

Dicţionar de termeni
Populaţia statistică (colectivitatea statistică) este mulţimea
tuturor obiectelor sau indivizilor care au aceeaşi natură,
trăsături esenţiale comune şi care prezintă interes pentru un
studiu statistic.

Vom nota o populaţie statistică cu litera Ω (litera Omega mare din

alfabetul grec).
Un element al populaţiei statistice Ω se va nota cu ω (litera omega
mic din alfabetul grec).
Notaţia ω ∈ Ω se citeşte: elementul ω aparţine populaţiei
”
statistice Ω”.
Natalia Gaşiţoi Bazele statisticii
Populaţii (colectivităţi) statistice

De exemplu, populaţii statistice pot fi:

Ω = {mulţimea studenţilor de la programul ECTS,
extensiunea UAIC la Bălţi, promoţia 2020-2023};
Ω = {mulţimea clienţilor companiei Orange Moldova ı̂n luna
ianuarie 2021};
Ω = {mulţimea pacienţilor spitalului municipal Bălţi ı̂n luna
ianuarie a anului 2021};
Ω = {mulţimea conservelor produse de Orhei-Vit SRL ı̂n luna
noiembrie 2021};

Natalia Gaşiţoi Bazele statisticii

Populaţii (colectivităţi) statistice

Reţineţi!
Populaţiile (colectivităţile) statistice sunt finite, spre deosebire de
populaţiile teoretice, studiate ı̂n teoria probabilităţilor, care sunt in-

finite.

Elementele populaţiei statistice au caracter obiectiv şi sunt

asociate printr-o trăsătură esenţial comună, numită omogenitate,
dar diferă ı̂ntre ele după alte caracteristici, pe care, de asemenea, le
posedă aceste elemente.

Natalia Gaşiţoi Bazele statisticii

Populaţii (colectivităţi) statistice

O populaţie statistică trebuie să fie clar delimitată din punctul de

vedere al:
conţinutului,
spaţiului,
timpului şi
formei de organizare.

Natalia Gaşiţoi Bazele statisticii

Populaţii (colectivităţi) statistice

Dicţionar de termeni
Grupurile de elemente ale unei colectivităţi statistice
diferenţiate ı̂ntre ele din punctul de vedere al unei caracteristici
calitative se numesc subcolectivităţi.

Dicţionar de termeni
Grupe omogene de elemente, din cadrul unei colectivităţi sau
subcolectivităţi statistice, care sunt diferenţiate ı̂ntre ele după
gradul de intensitate sau de dezvoltare atins după o anumită
caracteristică se numesc tipuri.

Natalia Gaşiţoi Bazele statisticii

Clasificarea colectivităţilor statistice

Colectivităţile statistice pot fi clasificate ı̂n funcţie de:

natura elementelor (elemente cu un conţinut material sau
din elemente cu conţinut imaterial);
gradul de cuprindere (totale sau parţiale).
Majoritatea studiilor au ca suport anume datele colectate la nivel
de eşantion. Deci este extrem de importantă problema constituirii
eşantionului, care trebuie să fie reprezentativ, ı̂ntrucât apelând la
inferenţa statistică, se vor estima parametrii la nivelul ı̂ntregii
colectivităţi statistice.

Natalia Gaşiţoi Bazele statisticii

Colectivităţi statistice

Reţineţi!
Uneori conceptul de populaţie statistică nu este aplicabil sau este

greu de imaginat.

Presupunem că, un studiu statistic este interesat de ı̂nregistrarea

temperaturii aerului ı̂n oraşul Bălţi la fiecare oră. Atunci o selecţie
de date observate ar fi un şir de temperaturi dintr-un interval
specific de timp, iar o populaţie statistică ı̂n sens de colecţie de
elemente statistice nu există.
Dacă ı̂nsă studiul statistic este interesat de ı̂nregistrarea
temperaturii aerului la fiecare oră ı̂n oraşele din Republica
Moldova, atunci populaţia statistică este mulţimea oraşelor din
RM, iar un eşantion ar fi orice submulţime de oraşe.

Natalia Gaşiţoi Bazele statisticii

Unităţi statistice

Dicţionar de termeni
Elementele componente ale unei populaţii statistice se numesc
unităţi statistice.

Unităţile statistice trebuie să fie clar definite, astfel ı̂ncât să se
excludă posibilitatea interpretării diferite de către observatori şi
deci apariţia erorilor care pot prejudicia investigaţia.

Dicţionar de termeni
Numărul unităţilor statistice care alcătuiesc populaţia statistică
reprezintă volumul populaţiei.

Natalia Gaşiţoi Bazele statisticii

Clasificarea unităţilor statistice

Unităţile statistice pot fi clasificate după mai multe criterii.

După gradul de complexitate sau componenţă avem unităţi
statistice:
simple,
complexe.
De exemplu, dacă Ω este mulţimea de studenţi, seria ECTSbl1,
atunci unităţile statistice sunt studenţii şi sunt unităţi simple.
Dacă Ω este mulţimea grupelor academice de la extensiunea UAIC
la Balti, atunci unităţile statistice sunt grupele academice şi sunt
complexe.

Natalia Gaşiţoi Bazele statisticii

Clasificarea unităţilor statistice

După rolul ı̂n procesul ı̂nregistrării statistice avem unităţi

statistice:
active, care transmit direct date statistice asupra lor şi asupra
unităţilor statistice pe care le reprezintă. De exemplu, şeful
grupei academice, care transmite date cu privire la propria
persoană cât şi date ce ţin de ı̂ntreaga grupă.
pasive, despre care se transmit date.

Natalia Gaşiţoi Bazele statisticii

Variabile (caracteristici) statistice

Dicţionar de termeni
Caracteristica (variabila) statistică este o trăsătură esenţială co-
mună tuturor unităţilor statistice ale unei populaţii.

Vom nota variabilele statistice cu literele mari de la sfârşitul

alfabetului latin: X, Y, Z . . .
Dacă Ω = {clienţii unei companii de telefonie mobilă}, atunci pot
fi considerate următoarele caracteristici statistice:
X = {sexul};
Y = {vârsta};
Z = {naţionalitatea};
U = {culoarea ochilor};
V = {tipul abonamentului} etc.
Natalia Gaşiţoi Bazele statisticii
Tipuri de variabile statistice

Valorile caracteristicii diferă de la o unitate statistică la alta. Un

anumit nivel al caracteristicii observate la nivelul unităţii statistice
se numeşte variantă sau valoare.
De exemplu, pentru variabila X (din exemplul precedent) avem
două variante: feminin sau masculin.
Presupunem că Ω este mulţimea automobilelor luate la evidenţă ı̂n
RM, atunci ω este un automobil.
Dacă X este ţara de origine a lui ω, atunci mulţimea variantelor
este: România, Germania, Japonia, Franţa, SUA, Italia etc.
Dacă Y este anul de ı̂nmatriculare al automobilului, atunci valorile
ar fi anii din intervalul 1900-2021.

Natalia Gaşiţoi Bazele statisticii

Tipuri de variabile statistice

Într-un studiu statistic, se pot ı̂ntâlni 3 tipuri de variabile:

empirice;
teoretice;
de selecţie.

Variabilelor empirice, care exprimă valori reale ı̂nregistrate la

nivelul unităţilor statistice ale unei populaţii, le corespund
distribuţii empirice (distribuţii statistice sau distribuţii observare
sau distribuţii de frecvenţă).

Variabilele teoretice se referă la valori abstracte şi lor le

corespund distribuţii teoretice (distriibuţii probabiliste).

Variabilele de selecţie se referă la cercetările prin sondaje

statistice.
Natalia Gaşiţoi Bazele statisticii
Clasificarea variabilelor statistice

Caracteristicile (variabilele) statistice se clasifică ı̂n raport cu:

importanţa (esenţiale sau neesenţiale);
natura (variabile de timp, variabile de spaţiu sau variabile
atributive);
modul de exprimare (cantitative şi calitative);
modul de manifestare variabile alternative şi variabile
nealternative.

Natalia Gaşiţoi Bazele statisticii

Criteriul – importanţa

Variabilele esenţiale exprimă natura internă a fenomenului şi

sunt purtate de toate unităţile colectivităţii şi răspund scopului
propus ı̂n programul de observare (de exemplu, vârsta / sexul
clienţilor companiei Orange Moldova).

Variabilele neesenţiale au caracter ı̂ntâmplător şi pot fi

purtate numai de unele unităţi din colectivitate, sunt considerate
ajutătoare, aduc un plus de informaţie (numărul copiilor
abonatului).

Natalia Gaşiţoi Bazele statisticii

Criteriul – natura

Variabilele de timp arată apartenenţa unităţilor la un moment

sau la un interval de timp.

Variabilele de spaţiu exprimă teritoriul ı̂n care există şi se

manifestă unităţile colectivităţii.

Variabilele atributive exprimă un atribut sau o ı̂nsuşire

esenţială a unităţilor statistice (alta, decât timpul sau spaţiul).

Natalia Gaşiţoi Bazele statisticii

Criteriul – modul de exprimare

Variabilele cantitative sunt acele variabile ale căror stări se

exprimă prin valori numerice, care pot fi ordonate ı̂ntr-un mod
logic şi natural.
De exemplu, dacă Ω =ECTSbl1, atunci variabile cantitative sunt:
mărimea ı̂ncălţămintei;
numărul de semestre studiate;
numărul de cărţi citite ı̂n luna ianuarie 2021;
greutatea;
distanţa de acasă până la USARB etc.

La rândul său, variabilele cantitative se clasifică ı̂n: variabile

discrete şi variabile continue.

Natalia Gaşiţoi Bazele statisticii

Criteriul – modul de exprimare

Variabila discretă este acea variabilă care ia valori exprimate

prin numere raţionale (mai frecvent ı̂ntregi), caracterizate printr-un
salt ı̂ntre valorile ei.
De exemplu, numărul de apeluri telefonice ı̂nregistrate zilnic de o
companie de taxi; producţia zilnică a unei fabrici de conserve (ı̂n
conserve) etc.

Variabila continuă este acea variabilă care poate lua orice

valoare reală din intervalul său de variaţie.
De exemplu: lungimea pieselor; greutatea produselor; salariul
angajaţilor etc.
Despre variabilele continue uneori e util să gândim că mai curând
sunt măsurate decât numărate.

Natalia Gaşiţoi Bazele statisticii

Criteriul – modul de exprimare

Variabilele calitative sunt variabile nenumerice, numite şi

variabile atributive, care exprimă un anumite atribute (ı̂nsuşiri) ale
unităţii statistice şi care pot fi nominale sau nominal-ordinale.
Valorile (variantele) variabilelor calitative nominale nu pot fi
ordonate ı̂ntr-un mod logic şi natural.
De exemplu, variabila sexul are două valori: feminin şi masculin.
Se poate eticheta fiecare variantă cu un simbol numeric, de
exemplu: 1” pentru feminin şi 2” pentru masculin. Oricum nu
” ”
există o ordonare logică şi nu putem spune că 1 < 2, ceea ce
putem afirma e doar că 1 6= 2.

Natalia Gaşiţoi Bazele statisticii

Criteriul – modul de manifestare

Variabilele alternative presupun numai două valori individuale,

complementare. De exemplu, sexul (F / M), produsul (rebut /
nonrebut), candidatul (admis / respins).

Variabilele nealternative se prezintă cu variante numerice sau

calitative distincte la nivelul unităţilor populaţiei.

Natalia Gaşiţoi Bazele statisticii