Sunteți pe pagina 1din 6

4.

4 Proiectul “Embryonics”

 o nouă arhitectură, inspirată din caracteristicile organis-


melor vii:
- morfogeneză autonomă
- menţinerea funcţionalităţii (autoreparare)
- autoreproducere (clonare)

 Embryonics = Biologie (principii şi tehnici) + Matematică


(automate celulare) + Electronică (FPGA)

 ideea maşinilor autoreproducătoare este demonstrată de


John von Neumann (1966) pentru automate celulare.
Modelul său nu a putut fi simulat pe calculator (conţine
200000 celule, fiecare celulă avînd câte 29 stări posibile).

 în conformitate cu modelul biologic, aşa cum fiecare celulă


conţine întreaga informaţie genetică a organismului
multicelular, un organism implementat într-un circuit FPGA
trebuie să conţină proiectul complet în fiecare celulă; deşi
pare o idee ciudată pentru un inginer, numai în acest fel se
poate garanta autoreproducerea sistemului

 această informaţie genetică, sau genomul, este memorată


într-o memorie EEPROM de mărime suficientă, numită
memorie de genom, şi care este alocată fiecărei celule

 etapele autoreproducerii (clonării) celulare:


- încărcarea genomului în celulele nou formate (serial)
- diferenţierea celulară (se face prin selecţia, pentru
fiecare celulă în parte, a unui anumit cromozom din mulţimea
cromozomilor care formează genomul)
SE 5 - 1
OUT(N)
OUT(E)
IN(V) Bit de rezervare

MUX Bit selecţie +c Bit de fază

Registru
serie - paralel
+1
N
u
m Memoria
ă
r genomului
ă
t
o
r

IN(S) Cromozom

Conexiunea cu nivelul funcţional

Fig. 5.1 Structura unei celule

 fiecare celulă este un automat care primeşte informaţii de la


celulele vecine amplasate la Sud şi la Vest şi care
furnizează informaţii celulelor vecine amplasate la Nord şi
la Est.

 bitul de selecţie stabileşte prin intermediul unui multiplexor


intrarea citită. Datele de intrare ajung la un registru serie-
paralel, cromozomul sosit este introdus în memoria de
genom, iar numărătorul de adrese este incrementat

 activarea bitului de fază marchează începutul diferenţierii


celulare, care stabileşte în registru adresa de memorie la
care se află cromozomul dorit. Conţinutul registrului este
încărcat în numărătorul de adrese.

 bitul de rezervare indică apartenenţa celulei la organism.


SE 5 - 2
V
01001
+1 +1

H H
11100 01001
+1 +1

01001

Fig. 5.2 Iniţierea fazei de încărcare a genomului

 încărcarea cromozomilor se face prin celula din stânga jos,


pe intrarea din Vest. Bitul de selecţie selectează această
intrare (H – orizontal). Cuvântul din registru este stocat la
prima adresă din memorie, dar informaţia este trimisă şi
spre ieşirile din Est şi Nord.

 se respectă principiul automatelor celulare: toate semnalele


de comandă sunt generate de automate finite interne celulei

 dacă comenzile pentru ansamblul celular ar fi generate


undeva în exteriorul celulei, circuitele s-ar simplifica mult,
dar s-ar renunţa astfel la modelul genezei celulelor
biologice

SE 5 - 3
V H H

+1 +1 +1
00100 10100 00001 00100 10100 00001 00100 10100 00001
00001
11100 11011 10111 11100 11011 10111 11100 11011 10111
01001 11111 01101 01001 11111 01101 01001 11111 01101

00100 10100 00001

V H H

+1 +1 +1
00100 10100 00001 00100 10100 00001 00100 10100 00001
11100
11100 11011 10111 11100 11011 10111 11100 11011 10111
01001 11111 01101 01001 11111 01101 01001 11111 01101

11100 11011 10111

H H H

+1 +1 +1
00100 10100 00001 00100 10100 00001 00100 10100 00001
11100 11011 10111 11100 11011 10111 11100 11011 10111
01001 11111 01101 01001 11111 01101 01001 11111 01101

01001 11111 01101

Fig. 5.3 Structura primului nivel după încheierea fazei de


diferenţiere celulară pentru un organism digital cu 9 celule

 după încheierea diferenţierii celulare, fiecare celulă din


structură trimite către nivelul funcţional câte un cromozom
care reprezintă biţii de arhitectură pentru elementele celulei
de pe nivelul respectiv.

 Din motive de fiabilitate, se recomandă dublarea circuitelor


de acces şi folosirea unor tehnici convenţionale de
verificare a memoriei, cum ar fi introducerea bitului de
paritate.

SE 5 - 4
NOBUS NIBUS NOUT

WIBUS EIBUS
Bloc de EOBUS
comutare
WOBUS
MUX SE
MUX REG

Q D

RESET CLK CLK


R MUX
LMUX RMUX
MUX MUX

WIN EOUT
WOUT EIN
SOBUS SIN Bloc funcţional
SIBUS

: Structura
LMUX RMUX NB SB EB VB RESET REG SE cromozomului
16 14 13 11 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1 0

Fig. 5.4 Structura celulei funcţionale şi a cromozomului de


configurare

 s-a demonstrat că orice sistem numeric combinaţional sau


secvenţial poate fi reprezentat prin seturi de arbori de
decizie binară.

 un bloc de decizie poate fi implementat cu un simplu


multiplexor cu 2 intrări şi o ieşire. Blocul funcţional este
format aici din multiplexorul de decizie, bistabilul
corespunzător şi alte câteva multiplexoare de acces.

 blocul de conexiuni este realizat cu ajutorul unor


buffere comandate şi permite conectarea oricărei linii de
intrare la orice linie de ieşire.

SE 5 - 5
 Bitul SE din primul câmp de biţi ai cromozomului
selectează variabila de control de pe unul din bus-urile de
Est.

 Ieşirea dinspre Nord, notată NOUT, se poate selecta prin


bitul REG, fie direct de la ieşirea unui multiplexor dacă
funcţia celulei este combinaţională, fie de la ieşirea Q a
bistabilului dacă funcţia celulei este secvenţială.

 Bitul RESET este folosit pentru iniţializarea bistabilului.


Cele două grupuri de câte 3 biţi de selecţie, LMUX şi
respectiv RMUX, sunt destinate selecţiei intrărilor celor 2
multiplexoare amplasate pe nivelul de jos. Ele permit
implementarea mai eficientă a unor structuri de
complexitate sporită.

 ceilalţi 8 biţi din structura cromozomului sunt folosiţi


pentru programarea conexiunilor la nivelul blocului de
comutare.

 complexitatea circuitului este dată de logica


combinaţională. Se recomandă utilizarea unei scheme de
testare BIST convenţionale.

 creşterea viitoare a densităţii de integrare oferă speranţa


realizării unor modele mult mai complexe care să apropie
organismul artificial de cel biologic: introducerea sistemului
imunitar pentru detecţia şi corecţia defectelor, îmbunătăţirea
comunicaţiei dintre celule, optimizarea consumului
energetic şi multe altele.

 Aplicaţii: numărător reversibil de 2 biţi, numărător de 3 biţi

SE 5 - 6

S-ar putea să vă placă și