SIE - definiţie

Sistemul informaţional economic –

ansamblul tehnicilor, procedurilor şi
instrumentelor utilizate pentru
conceperea şi obţinerea informaţiilor
necesare fundamentării deciziilor
pentru conducerea activităţilor
economice
Sistemul informaţional economic – sistem cibernetic

Informaţii Informaţii
în afară Proces de conducere din afară

Decizii (5)
(cerinţe)

Informaţii (1)
Subsistem
Managerial
Proces conducător al SI

Informaţii (2)
Decizii (3)

Decizii (4)

Proces informaţional
Subsistem
Operaţional
Date

Proces operaţional
Resurse Produse
Etapele procesului informaţional uman
Model integrat al procesului informaţional uman
Comunicarea – element al procesului de cunoaştere

Sistem de comunicaţii – ansamblu de elemente care permite

transmiterea unui mesaj de la un emiţător la un receptor

Elemente componente:
-Receptorul (R) L/A L/A

-Emiţătorul (E) E R
-Canalul de transmisie (C) C
-Mesajul/semnalul (M/S) M/S
-Limbajul/alfabetul (L/A)

Date economice – reprezentarea simbolică a diverselor

procese sau fenomene economice
METODE DE COMUNICARE

Difuzare unu-la-mulţi Difuzare pe segmente ţintă

(o direcţie, acelaşi mesaj) (o direcţie, mesaje diferite)
Difuzare interactivă Difuzare interactivă
unu-la-unu mulţi-la-mulţi
(mesaj individualizat) (discuţii în grupuri mici )
 Parametrii modelelor de comunicare
 Metoda de comunicare
 Simetria mediului (volumul şi calitatea informaţiilor)
 Conţinutul mediului (text, grafică, imagine, sunet)
 Diversitatea surselor de informaţii (panou de afişaj, televiziune
prin antenă, televiziune prin cablu, Web)
 Coordonarea comunicării:
 sincronă (discuţii directe)
 asincronă (e-mail, poştă vocală, Web)
 Interactivitatea:
 interpersonală (întâlniri directe, videoconferinţe, chat rooms)
 tehnologică (utilizatori - Web)
 Categorii de modele de comunicare
telecomunitate
TV antenă
discuţii
TV cablu
individuale discuţii
TV satelit
radio
în grup
videofon
WWW telefon
TV interactiv
WWW+video
poştă vocală
IMPERSONALĂ PERSONALIZATĂ

servicii on-line teletext IRC

MIRC

aviziere discuţii în reţea fax

WWW local
ziare
reviste e-mail
poştă
bloguri
LIMBAJ DE COMUNICARE – TEZAUR DE
CUNOŞTINŢE
Limbaj – sistem de semne utilizat pentru realizarea comunicării

Planurile limbajului: p. conţinutului, p. de expresie

Tezaur – mulţimea de noţiuni, raţionamente şi reprezentări cu

ajutorul cărora se structurează reflectarea mediului înconjurător

TE TR ≠Φ
Φ

Informaţia – un mesaj/semnal care reflectă starea unui

sistem sau a mediului în care acesta funcţionează şi care
aduce receptorului un plus de cunoaştere

 Data ≠ Informaţie  orice informaţie

este/poate fi o dată, dar nu orice dată este o
informaţie
 OBSTACOLE ÎN CALEA
COMUNICĂRII MANAGERIALE

 Factori externi
 mediul extern
 tehnologia
 Factori interni
 parametrii structurii organizatorice
 gradul de formalizare
 nivelul de centralizare a autorităţii
 modul de efectuare a controlului
 Procesul de management
 generate de manageri
 generate de angajaţi
PERCEPEREA SISTEMICĂ A
MESAJULUI

X1 Y1

X4 Y5 Y2
X2
X5 Y6 Y3
X3
Y4

Mesaj Tezaur de cunoştinţe

DENSITATE INFORMAŢIONALĂ
EXCESIVĂ

X1 Y1

Y5 Y2
X2
X5 Y6 Y3
X3
Y4

Mesaj Tezaur de cunoştinţe

CUNOŞTINŢE INUTILE

X1 Y1

X4 Y5 Y2
X2
X5 Y6 Y3
X3 X6
Y4

Mesaj Tezaur de cunoştinţe

 CALITATEA DATELOR
Dimensiune Definiţie
Accesibilitate măsura în care datele sunt disponibile sau uşor şi rapid de regăsit
Cantitate corespunzătoare de date măsura în care volumul de date este potrivit pentru sarcina curentă
Credibilitate măsura în care datele sunt considerate adevărate sau credibile
măsura în care datele nu lipsesc şi acoperă un domeniu suficient de larg şi
Completitudine
adânc pentru sarcina curentă
Reprezentare concisă măsura în care datele sunt reprezentate compact
Reprezentare consistentă măsura în care datele sunt prezentate în acelaşi format
Uşurinţă în manipulare măsura în care datele sunt uşor de manipulat şi aplicat diferitelor sarcini
Lipsa erorilor măsura în care datele sunt corecte şi de încredere
măsura în care datele sunt într-un limbaj corespunzător, simbolurile,
Interpretabilitate
unităţile şi definiţiile fiind clare
Obiectivitate măsura în care datele sunt nepărtinitoare, imparţiale
Relevanţă măsura în care datele sunt aplicabile şi utile pentru sarcina curentă
Reputaţie măsura în care datele sunt apreciate în funcţie de sursă sau conţinut
măsura în care accesul la date este restricţionat corespunzător pentru a le
Securitate
asigura securitatea
Punctualitate măsura în care datele sunt suficient de actuale pentru sarcina curentă
Inteligibilitate măsura în care datele sunt uşor de înţeles
Valoare adăugată măsura în care datele aduc beneficii şi avantaje prin utilizare
 Informaţia economică
Informaţia – un mesaj/semnal care reflectă starea unui
sistem sau a mediului în care acesta funcţionează şi care
aduce receptorului un plus de cunoaştere

Data = obiect sau fenomen dat, care prin apariţie produce o

diferenţă
Informaţia = conţinut cognitiv, care face asocierea dintre
date şi o întrebare relevantă
Date, informaţii = faţa obiectivă, faţa subiectivă a aceleiaşi
monede

Shannon – A Mathematical Theory of Communication – măsură şi

evaluare cantitativă a informaţiei – entropie informaţională
Clausius, 1876 – Boltzman – termodinamică – ordine
Informația - o resursă limitată doar cognitiv și temporal, compresibilă
sintactic și semantic, cu nivel superior de transportabilitate.
DIMENSIUNILE CALITATIVE
ALE INFORMAŢIEI

TIMP
FORMĂ
CONŢINUT
•Planificare •Claritate
•Actualitate •Nivel de detaliere •Acurateţe
•Frecvenţă •Secvenţialitate •Relevanţă
•Moment de timp •Mod de prezentare •Completitudine
•Suport •Conciziune
•Obiectiv
•Performanţă
DIMENSIUNEA TIMP

 Planificare: informaţia trebuie să fie

furnizată atunci când este necesară, la
momentul oportun, cu promptitudine;
 Actualitate: informaţia trebui să fie
actuală la momentul transmiterii;
 Frecvenţă: informaţia trebuie furnizată de
câte ori este cerută;
 Moment de timp: informaţia furnizată la un
moment dat poate să reflecte
evenimente derulate într-o perioadă de
timp trecută, prezentă sau viitoare.
DIMENSIUNEA FORMĂ

 Claritate: informaţia trebuie furnizată într-o formă

inteligibilă la receptor;
 Nivel de detaliere: informaţia trebuie exprimată
într-o formă detaliată sau sumară;
 Secvenţialitate: informaţia poate fi aranjată în
secvenţe predeterminate;
 Mod de prezentare: informaţia poate fi
prezentată într-o formă orală, numerică, grafică
sau în alte forme;
 Suport: informaţia trebuie furnizată în formă de
text (documente scrise), grafice, video sau alte
suporturi.
DIMENSIUNEA CONŢINUT

 Acurateţe: informaţia trebuie să reflecte corect

evenimentul pe care îl descrie şi să fie lipsită de erori;
 Relevanţă: informaţia trebuie să fie legată de cerinţele
informaţionale ale unui receptor pentru o situaţie specifică;
 Completitudine: informaţia trebuie să acopere toate
cerinţele informaţionale ale sistemului managerial la un
moment dat;
 Conciziune: trebuie furnizate numai informaţiile cerute, de
care este nevoie pentru fundamentarea deciziilor;
 Obiectiv: informaţia poate avea un scop mai general sau
mai limitat, un interes intern sau extern, un sens ascendent
sau descendent pe fluxurile informaţionale;
 Performanţă: informaţia poate dezvălui performanţa prin
măsurarea activităţii îndeplinite, a programului realizat sau
a resurselor acumulate.
Caracteristicile informaţiei economice

Ciclul de viaţă a informaţiei

 procesul culegerii
 procesul transmiterii
 procesul prelucrării
 procesul utilizării
 procesul stocării
Culegere Transmitere
 Noutate  Viteza de circulaţie
 Autenticitate  Exactitatea
 Exactitate transmiterii
Prelucrare

Utilizare Stocare
► Oportunitate ► Utilitatea informaţiei
► Utilitate stocate
► Eficienţă ► Uzura
► Complexitate ► Viteza de acces la
informaţiile stocate
Analiza informaţional-decizională

 Ce este şi când se impune analiza

 Etapele analizei informaţional-
decizionale
 Tehnici şi instrumente folosite
Ce este şi când se impune analiza?
Materii prime Produse finite
Sistemul
operant
a.

b.
Sistemul
conducăt o r

Decizii Sistemul
informaţional

Intrăr i
Sistemul Ieş i r i

operant
Când se impune analiza?
 când se creează sau se suprimă o activitate
 când se modifică o activitate
 când apar modificări ale unor condiţii care
influenţează organizarea informaţională
 când se constată imperfecţiuni în organizarea
informaţională
 când apar noi mijloace de organizare şi de prelucrare a
informaţiilor
 când de la ultima analiză informaţională s-a scurs un
interval de timp suficient de îndelungat
Cum se efectuează analiza?
 metodologii ameliorative, pornind de la sistemele
informaţional-decizionale existente

 metodologii constructive, întregul sistem

informaţional-decizional trebuie edificat pornind
de la obiectivele acestuia
Compatibilizarea informaţiilor
 Agregare – Dezagregare - domeniu

 Sintetizare – Desintetizare – latură semantică

NOŢIUNE

Sintetizare Desintetizare
Forme de reprezentare a informaţiei
 Limbaj normal
 Limbaj formalizat
 componenta de nume (N) reprezintă latura semantică
 componenta de obiect (O) exprimă fenomenul economic la
care se referă informaţia
 componenta de funcţie (F) exprimă rolul pentru care s-a cules
respectiva informaţie
 componenta de timp (T) reflectă momentul de timp la care se
calculează indicatorul economic
 componenta de subiect (S) exprimă domeniul real la care se
referă informaţia
 componenta de unitate de măsură (U) exprimă unitatea de
măsură
Etapele analizei informaţional-decizionale
 Studiu de oportunitate sau preliminar
 cunoaşterea generală a mecanismului economic
 analiza structurii organizatorice a unităţii
 definirea subsistemelor componente
Etapele analizei informaţional-decizionale
 Fluxurile informaţionale la nivel conceptual
 Cerinţa internă – mulţimea informaţiilor
finale
Fenomen
C1 C2 nedirijat

* * * md1 md2 Fenomen

dirijat

Timp

* - proces de observare a abaterii

md – moment de luare a deciziei proces de cunoaştere la
apare abatere semnificativă fenomenul nedirijat (c)
Etapele analizei informaţional-
decizionale
Baza informaţională (i. primare, derivate şi externe)
Fluxurile informaţionale la nivel logic (interne şi externe)
Fluxurile informaţionale la nivel fizic (formarea mesajelor - documentele)
Tehnici şi instrumente folosite
Matricea document – document
Matricea informaţională indicator – document
Matricea informaţională indicator – indicator
Matricea informaţională indicatori – decizii
Matricea cerinţei externe de informaţii
Matricea modului de utilizare a indicatorilor
 Lista spaţiului informaţional
Cod document I
II
propriu
1 … j … n 1 … k … P

i Aij Aik

Cod document
III IV
extern

n+1

l Alj Alk

T
 Cod document propriu Cod document extern
Indicatori proprii I II
1 … j … n n+1 … l … t

i Aij

Ø
…

Indicatori externi III IV

p+1

k Ø Akl

v
Indicator Indicatori proprii
propriu
1 … j … n

i Aij

Indicator
extern

n+1

l Alj

T
Staţii Spaţiul informaţional
Indicatori
S1 … Sj … Sm

Proprii

I1

Ii Aij

Externi

Ik Akj

…
 Sistem de prelucrare Sistem de conducere Cerinţa externă
Indicator
(SP) (SC) (CE)

… … … …
Decizii economice
Perspectiva informaţională
 Conţinut

• Definirea şi clasificarea deciziilor economice

• Informaţiile şi fundamentarea deciziilor
economice
• Sistemul decizional al organizaţiei
• Organizarea procesuală şi structurală
• Mimetisme organizaţionale. Planificarea
strategică
• Dimensiuni ale culturii organizaţionale
 Definirea – pdv managerial

• un atribut al fiecărui individ în procesele intelectuale

decizionale (v. modelul integrat al procesului
informaţional uman)
• actul suprem al managerului
• principalul instrument în activitatea de conducere
 Definirea – pdv informaţional

• informaţie cu caracter imperativ, care descrie căile şi

mijloacele prin care se poate atinge un obiectiv
• rezultatul consumului de informaţii în activitatea de
dirijare a sistemului economic
• “output” al sistemului informaţional
 Clasificarea deciziilor economice

• După gradul de participare a omului:

• Automate
• Cu decident factor uman
• După scopul urmărit:
• Declanşatoare de procese
• Corectoare de comportament
• După modul de formare:
• Formalizate
• Intuitive
 Clasificarea deciziilor economice

• După natura (amploarea) decidentului:

• Individuale
• De grup (colective)
• După gradul de certitudine a realizării obiectivului urmărit prin
decizie:
• Decizii certe
• Decizii incerte:
• În condiţii de risc
• În condiţii de totală incertitudine (împotriva naturii)
 Factori de incertitudine în deciziile
economice

• Generaţi de sistemul managerial (v. bariere în calea

comunicării manageriale):
• Limita de cuprindere a modelelor decizionale
• Subiectivismul în consumul de informaţii (v. coeficienţii de
importanţă asociaţi informaţiilor)
 Factori de incertitudine în deciziile economice

• Generaţi de sistemul
informaţional (v. Controlulperformanţei
Controlul performanţei

caracteristicile de calitate în
sistemului
sistemului

ciclul de viaţă a informaţiei):

• Organizarea şi Date de intrare
Procesarea
datelor
ieşire
Date de ieş

funcţionarea SI însuşi

are

Re
• Incertitudinea ft w

su
rs
so

eh
informaţiilor (v.
Stocareadatelor, modelelorşişi
datelor,modelelor
rs e

Stocarea

ar
bazelorde
bazelor decunoştinţe
cunoştinţe
su

dw
exactitate, autenticitate)
Re

ar
e
 Informaţiile şi fundamentarea
deciziilor economice

Informaţii de tip decizie

Informaţii despre obiectiv
Proces de formare Alternative
(decizii potenţiale)
Act decizional Decizii
a alternativelor
Informaţii de fundamentare

Modul de formare a DE
 Informaţiile şi fundamentarea deciziilor
economice

Activitatea Activitatea Activitatea

de cercetare de proiectare de selecţie

Caută şi identifică Selectează direcţia

Dezvoltă şi evaluea- de acţiune şi monito-
condiţiile cerute de ză direcţiile alterna-
decizie rizează implementarea
tive ale acţiunilor ei
Pot cerceta
organizarea internă şi Ajută la accentuarea
mediul exterior Pot ajuta la genera- şi clasificarea alternati-
rea şi evaluarea alter- velor decizionale
Ajută la identificarea nativelor decizionale
problemelor şi Furnizează feed-
posibilităţilor back-ul implementării
deciziei

Modelul Simon, Nobel pt. economie 1978

 Proiectarea - de la decizii structurate
(programabile) la decizii nestructurate: exemple
Structura deciziei Management operaţional Management tactic Management strategic

Reorganizarea grupului Planificarea unei noi

_
de muncă afaceri

Nestructurată
Analiza performanţei
Managementul financiar Reorganizarea companiei
grupului de muncă

Evaluarea performanţei
Managementul creditului Planificarea producţiei
angajatului

Semistructurată
Programarea producţiei Finanţări Fuziuni şi achiziţii

Repartizarea muncii
Program bugetar Amplasarea
zilnice

Structurată Controlul inventarului Controlul programului 

 Decizia de grup – elemente critice
• caracteristicile grupului;
• caracteristicile temei la care lucrează grupul;
• contextul organizaţional în care are loc procesul de
luare a deciziei de grup;
• utilizarea sistemelor informaţionale computerizate
(cum ar fi sistemele electronice de conferinţe şi
sistemele suport pentru decizia de grup);
• comunicarea şi procesul de luare a deciziei pe care le
foloseşte grupul;
• rezultatele diferite generate de sesiunile de luare a
deciziei de grup.
 Tehnica de grup nominal - faze

• indivizii dintr-un grup generează independent, în scris,

idei despre o problemă sau o oportunitate;
• fiecare membru îşi prezintă ideile în faţa grupului
(etapa de cercetare);
• membrii grupului discută fiecare din ideile enunţate
pentru a le clarifica şi evalua (etapa de proiectare);
• fiecare individ în parte ierarhizează ideile cu care a
contribuit, iar ierarhizările sunt apoi adunate într-o
ierarhie de grup (o parte din etapa de selecţie).
Factorii care afectează succesul luării deciziei de grup
Grup Sisteme electronice de
conferinţe şi sisteme suport
c o n f e r i n ţ e ş i s i s t e m e s u p o r t

caracteristicile pentru decizii

individuale ale fiecărui Temă
Tem ă
Context
membru; prezenţa/absenţa sisteme-
mărimea grupului; tipul temei; sisteme stimulative
lor electronice şi sistemelor
istoric; şi de recompensare;
raţională/politică; cultura organizaţi- suport;
formal/informal;
continuu/periodic; complexă. onală; proiectarea metodelor;
experienţă. mediul. proiectarea mediului.

Proces
gradul de cultură;
numărul sesiunilor;
confidenţialitate;
conducere;
participare;
conflict;
comportament pasiv.

Rezultat
satisfacţie prin intermediul procesului şi rezultatului;
calitatea rezultatului;
timpul necesar;
numărul alternativelor;
numărul de comentarii;
consens;
încredere.
Sistemul decizional al organizaţiei – tipologie decizională

A. După orizontul de timp şi implicaţiile asupra evoluţiei

întreprinderii:
• strategice (3-5 ani, pentru obiective fundamentale şi/sau
derivate de ordinul unu)
• tactice (0,5-2 ani, pentru obiective derivate de ordinul unu
şi/sau derivate de ordinul doi)
• curente (maxim câteva luni)
B. După eşalonul managerial care adoptă deciziile:
• la nivel superior
• la nivel mediu (şefi de servicii, de secţii, de ateliere)
• la nivel inferior (şefi de birouri, de echipe)
C. După frecvenţa cu care sunt adoptate:
• periodice
• aleatorii
• unice
Sistemul decizional al organizaţiei – tipologie decizională

D. După posibilitatea anticipării lor:

• anticipate (sunt în cvasitotalitate periodice)
• imprevizibile
E. După amploarea sferei decizionale a decidentului:
• integrale (din iniţiativa decidentului)
• avizate (cu avizare de la nivel superior)
F. După sfera de cuprindere a decidentului:
• participative (de grup)
• individuale
 Cerinţe de raţionalitate privind decizia
• să fie fundamentată ştiinţific;
• să fie împuternicită – să fie adoptată de organismul
managerial în ale cărui sarcini de serviciu este înscrisă în mod
expres;
• să fie integrată, armonizată în ansamblul deciziilor adoptate
sau proiectate pentru adoptare – integrarea deciziilor, atât pe
verticala cât şi pe orizontala sistemului managerial garantează
realizarea principiului unităţii de decizie şi acţiune;
• să se încadreze în perioada optimă de elaborare şi aplicare;
• să fie formulată corespunzător – trebuie să fie formulată clar,
concis şi să conţină obiectivul şi principalii parametri
operaţionali.
 Metodologia de reproiectare a sistemului decizional
A. Culegerea şi înregistrarea informaţiilor privind conceperea şi
funcţionarea sistemului decizional:
• Succintă caracterizare a decidenţilor individuali şi de grup
• Lista deciziilor adoptate
• Încadrarea tipologică a deciziilor adoptate
• Stabilirea apartenenţei deciziilor adoptate pe funcţii ale
managementului (planificare, organizare, coordonare,
control)
• Stabilirea apartenenţei deciziilor adoptate pe funcţiuni ale
întreprinderii
• Evidenţierea parametrilor calitativi ai deciziilor
• Instrumentarul decizional utilizat
• Prezentarea unor procese decizionale strategico – tactice
• Alte aspecte privind sistemul decizional
 Metodologia de reproiectare a sistemului decizional

B. Analiza sistemului decizional:

• Analiza încadrării tipologice a deciziilor adoptate
• Analiza încadrării deciziilor pe funcţii ale managementului
• Analiza încadrării deciziilor pe funcţiuni ale întreprinderii
• Analiza calităţii deciziilor
• Analiza instrumentarului decizional
• Analiza proceselor decizionale strategico – tactice
• Simptome pozitive şi negative ale conceperii şi funcţionării
sistemului decizional
C. Reproiectarea sistemului decizional al organizaţiei:
• Stabilirea principalelor modalităţi de perfecţionare a sistemului
decizional
• Determinarea eficacităţii soluţiilor decizionale
 Organizarea procesuală

• Stabilirea principalelor categorii de muncă, a

proceselor necesare realizării ansamblului de
obiective
• Funcţiuni
• Activităţi
• Atribuţii
• Sarcini
 Organizarea structurală

• Gruparea funcţiunilor, activităţilor, atribuţiilor şi

sarcinilor în funcţie de anumite criterii şi repartizarea
acestora în scopul realizării lor în subdiviziuni
organizatorice pe grupuri şi persoane
• Structura organizatorică
 Principii de structurare organizatorică
1. Principiul managementului
participativ;
2. Principiul supremaţiei obiectivelor;
3. Principiul unităţii de decizie şi
acţiune;
4. Principiul apropierii managementului
de execuţie; 8. Principiul definirii armonizate a
posturilor şi funcţiilor;
5. Principiul interdependenţei minime;
9. Principiul concordanţei între
6. Principiul permanenţei cerinţele postului şi aptitudinile
managementului; titularului;
7. Principiul economiei de comunicaţii; 10. Principiul instituirii de echipe
intercompartimentale;
11. Principiul flexibilităţii;
12. Principiul eficacităţii şi eficienţei
structurilor;
13. Principiul determinării variantei
optime;
14. Principiul reprezentării structurii.
 Mimetisme organizaţionale. Planificarea strategică
- necesitatea, situaţii posibile pt. o organizaţie:

• a fost înfiinţată pentru a răspunde unei problematici bine

definite, dar interesul în speţă s-a diminuat considerabil;
• nu a fost capabilă să obţină finanţarea afacerii;
• este o lipsă de interes instituţională;
• se reduc posturile şi se concediază personalul;
• personalul nu este motivat corespunzător;
• activitatea pare a merge bine, dar nu se ştie încotro se
îndreaptă;
• capacitatea managerială este redusă, s-a pierdut cu
certitudine direcţia, iar moralul este scăzut.
 Mimetisme organizaţionale. Planificarea strategică
- model general, şase componente, şase întrebări:

 Misiunea: Care?
 Analiza strategică: De ce?
 Obiectivele: Unde şi pentru cine?
 Planul operaţional: Când?
 Implementarea: Cum?
 Evaluarea: Pentru ce?
 Dimensiuni ale culturii organizaţionale
• Importanţa factorului uman
• Şcoala managementului cultural (SUA, ‘80)
• Bazele: Herbert A. Simon – Pr. Turing 1975, Pr. Nobel pt. ec.
1978 – raţionalitatea limitată
• Contribuţii: Thomas J. Peters şi Robert H. Waterman - In
Search of Excellence
• Studii de caz remarcabile: Hewlett-Packard, IBM, Procter &
Gamble, Delta Airlines, Du Pont, Eastman-Kodak şi Digital
Equipement
Semnătura elecronică

 Premise pentru SE
 Semnătura olografă vs. SE
 Caracteristicile SE
 Legislaţia românească
 Obiectivele SE
 Modalităţi de implementare
 Autorităţi de certificare
Premise pentru SE

 Dezvoltarea spectaculoasă a TIC

 Amploarea Internet
 Comerţ electronic, afaceri electronice
 Documente electronice
 Aspecte privind mediul
 Viteză şi securitate
Definiţia şi rolurile
semnăturii
Definiţie:
 Este un eşantion de date care demonstrează că o
anumită persoană a scris sau a fost de acord cu
documentul căruia i s-a ataşat semnătura sa
Roluri:
 Caracterul oficial al documentului
 Probă (în termeni de proprietar al semnăturii)
 Eficienţă (claritatea şi finalitatea unui document)
 Acord (măsura legalităţii şi autorizării)
Semnătura – caracteristici
generale
 Să fie nealterabilă: modificarea nu mai poate interveni pe
documentul semnat;
 Să fie nefalsificabilă: să dovedească că documentul a fost
produs de semnatar;
 Să fie nerepudiabilă: semnatarul să nu mai recunoască
autenticitatea ei;
 Să fie nereutilizabilă: să nu poată fi mutată pe un alt
document, de către o persoană rău intenţionată;
 Să fie autentică: executată de autorul documentului.
 Semnătura – atribuţii
generale
 Să autentifice documentul. Semnătura trebuie să identifice documentul
pe care se găseşte, făcând astfel imposibilă falsificarea acestuia;

 Să îl autentifice pe cel care semnează. Semnătura trebuie să indice

persoana care a semnat un document, înregistrare sau mesaj, şi trebuie
să fie foarte dificil pentru o altă persoană să o reproducă;

 Să fie un act afirmativ. Semnatura stabileşte că o tranzacţie a fost

realizată legal;

 Eficienţă. Semnătura şi procesele de creare şi verificare trebuie să

furnizeze siguranţă maximă atât în autentificarea celui care semnează,
cât şi a documentului, cu un consum de resurse cât de mic.
Semnătura electronică -
definire
 Semnătură electronică reprezintă date în formă
electronică, ce sunt ataşate sau logic asociate cu alte
date în formă electronică şi care servesc ca metodă de
identificare (cf. legislaţiei româneşti – Legea 455/2001)
Semnătura electronică
extinsă
Semnătură electronică extinsă reprezintă acea semnătură
electronică ce îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:
a) este legată în mod unic de semnatar;
b) asigură identificarea semnatarului;
c) este creată prin mijloace controlate exclusiv de semnatar;
d) este legată de datele în formă electronică, la care se
raportează în aşa fel încât orice modificare ulterioară a
acestora este identificabilă;
Caracteristici, avantaje (1)

 Semnatura electronică este pentru documentele

electronice ceea ce este o semnătura olografă pentru
documentele tipărite  Tehnologia semnării electronice
surclasează tehnologia pe hârtie

 Semnăturile electronice permit autentificarea mesajelor

digitale, asigurănd destinatarul de identitatea
expeditorului şi de integritatea mesajului

 Semnătura electronică nu este: o semnătură scanată, o

iconiţă, o hologramă, un smart card, un fişier etc.
 Caracteristici, avantaje (2)

 Eliminarea lucrului cu hârtii şi a costurilor

aferente acestora – semnătura electronică are
aceeaşi valoare d.p.d.v. al legii cu semnătura
olografă;

 Eliminarea timpilor “morţi” şi a resurselor

angrenate în depozitare şi manipulare;

 Securizarea comunicaţiilor în cadrul firmei,

precum şi a tranzacţiilor on-line.
Legislaţia românească
 Legea nr. 455 din 18 iulie 2001 privind semnătura electronică

 Hotărârea Guvernului nr. 1259 din 13 decembrie 2001 privind

aprobarea Normelor tehnice şi metodologice pentru aplicarea Legii
nr. 455/2001 privind semnătura electronică

 Norme tehnice şi metodologice din 13 decembrie 2001 pentru

aplicarea Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică (Anexele
nr. 1-10)

 Hotărârea Guvernului nr. 2303 din 14 decembrie 2004 privind

modificarea unor acte normative din domeniul tehnologiei
informaţiei

 Ordin ministru nr. 473 din 9 iunie 2009 privind procedura de

acordare, suspendare şi retragere a deciziei de acreditare a
furnizorilor de servicii de certificare
 Terminologie (1)
Semnatar:
Semnatar reprezintă o persoană care deţine un dispozitiv de creare
a semnăturii electronice şi care acţionează fie în nume propriu, fie ca
reprezentant al unui terţ

Date de creare a semnăturii:

Date de creare a semnăturii electronice reprezintă orice date în formă
electronică cu caracter de unicitate, cum ar fi coduri sau chei
criptografice private, care sunt folosite de semnatar pentru crearea
unei semnături electronice

Dispozitiv de creare a semnăturii:

Dispozitiv de creare a semnăturii electronice reprezintă software şi/sau
hardware configurate, utilizat pentru a implementa datele de creare a
semnăturii electronice
 Terminologie (2)
DSCS (dispozitiv securizat de creare a semnăturii):
Dispozitiv securizat de creare a semnăturii electronice reprezintă acel
dispozitiv de creare a semnăturii electronice care îndeplineşte cumulativ
următoarele condiţii:
a) datele de creare a semnăturii, utilizate pentru generarea acesteia, să
poată apărea numai o singură dată şi confidenţialitatea acestora să poată
fi asigurată;
b) datele de creare a semnăturii, utilizate pentru generarea acesteia, să nu
poată fi deduse;
c) semnătura să fie protejată împotriva falsificării prin mijloacele tehnice
disponibile la momentul generării acesteia;
d) datele de creare a semnăturii să poată fi protejate în mod efectiv de
către semnatar împotriva utilizării acestora de către persoane neautorizate;
e) să nu modifice datele în formă electronică, care trebuie să fie semnate,
şi nici să nu împiedice ca acestea să fie prezentate semnatarului înainte
de finalizarea procesului de semnare.
Regimul juridic al
înscrisurilor în formă
electronică
 Înscrisul în formă electronică, căruia i s-a încorporat, ataşat sau i s-a asociat
logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat
nesuspendat sau nerevocat la momentul respectiv şi generată cu ajutorul
unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii electronice, este asimilat, în
ceea ce priveşte condiţiile şi efectele sale, cu înscrisul sub semnătură privată.
 Înscrisul în formă electronică, căruia i s-a încorporat, ataşat sau i s-a asociat
logic o semnătură electronică, recunoscut de către cel căruia i se opune, are
acelaşi efect ca actul autentic între cei care l-au subscris şi între cei care le
reprezintă drepturile.
 În cazurile în care, potrivit legii, forma scrisă este cerută ca o condiţie de
probă sau de validitate a unui act juridic, un înscris în formă electronică
îndeplineşte această cerinţă dacă i s-a încorporat, ataşat sau i s-a asociat
logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat şi
generată prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii.
Obiectivele semnăturii
electronice Semnatura
Utilizator
electronică
Confidenţialitate

Autentificare

Integritate

Autorizare

Non-Repudiere
Modalităţi de implementare -
folosirea schemelor
criptografice cu cheie publică
 Schema Rivest-Shamir-Adleman (RSA), care
utilizează funcţii hash:
 funcţia Hash este o funcţie „one-way” care mapează
valorile dintr-un domeniu larg într-o valoare
(rezumat) de 160 biţi;
 dacă y = f(x), atunci este foarte greu de calculat x=f-
1(y);

 la o schimbare minoră în input se va produce la

output o valoare hash total diferită.
Modalităţi de implementare -
folosirea schemelor
criptografice cu cheie publică
 Schema Digital Signature Algorithm (DSA):
 Algoritmul de Semnătură Digitală este definit de
Standardul de Semnătură Digitală (DSS) emis de
National Institute of Standards and Technology
(NIST);
 este bazat pe problema logaritmului discret;
 este similar cu algoritmul RSA.
Modalităţi de implementare -
folosirea schemelor
criptografice cu cheie publică
 Schema ElGamal:
 este un algoritm de criptare bazat pe chei
asimetrice;
 este bazat pe criptarea cu cheie publică conform cu
acordul cheie Diffie-Hellman;
 criptarea ElGamal poate fi definită faţă de orice grup
ciclic G, iar securitatea depinde de dificultatea unei
probleme în G relativ la logaritmii discreţi de calcul;
 criptarea ElGamal constă din trei componente: cheia
generator, algoritmul de criptare şi algoritmul de
decriptare.
Modalităţi de implementare -
folosirea schemelor
criptografice cu cheie publică
 Schema de algoritm de Semnătură Digitală
Bazată pe Curbe Eliptice (ECDSA):
 similar cu RSA şi DSA, dar mult mai eficient la
implementare;
 poate fi utilizat pentru cartele inteligente (smart
cards);
 este bazat pe problema logaritmului discret;
 este varianta bazată pe curbe eliptice a DSA (Elliptic
Curve Digital Signature Algorithm - ECDSA).
Certificat digital=Identitate
electronică
 Certificatul digital este un
document electronic a
cărui validitate este
garantată de un terţ de
încredere (ex: VeriSign,
Adacom, E-Sign, Attested to by:
certSIGN
CertSIGN etc.)
Adrian
F.
Crearea certificatului digital
Generarea Autoritate
perechii de de Procesul de
chei Certificare Autentificare
Cheia Publică

Certificate
Cheie Privată Semnătura
Alte CA-ului
Cheie publică detalii

Cheile publice sunt

distribuite sub formă
de certificate, Director Public
semnate de o
Autoritate de
Certificare (AC)
Distribuţie publică
 Componenţa certificatului digital
Identifică formatul certificatului
Identifică certificatul
Algoritmul folosit
pentru semnarea
certificatului
Versiune Numele Autorităţii
de Certificare
Număr serial
Algoritmul criptării
Data de
Numele emitentului
început şi cea Perioada de valabilitate
de sfârşit a Numele subiectului
certificatului Cheia publică a subiectului
Semnătura emitentului
Identifică proprietarul
perechii de chei

Valoarea hexa a cheii publice

 Crearea şi verificarea semnăturii
Plaintext Text în clar Plaintext

Bună
Bună Mesaj necriptat Bună
Ion,
Ion, Maria Ion,
Maria 3. Maria
Recalcularea
MD-ului în Ion
Maria vederea
comparării
MD 1. Aplicarea Decriptarea MD
#d(8d
funcţiei hash
$?Me4 esenţei
rp) mesajului
(MD)
1739273749374837 MD-ul criptat 1739273749374837
Esenţa mesajului “Semnătura”
4. Decriptarea
INTERNET MD-ului
original
=?
2. Criptarea Semnare
esenţei electronică 1739273749374837
mesajului

Cheia publică a Mariei 5. În cazul în care cele 2 MD-uri

coincid, semnătura este verificată

Cheia privată a Mariei

 Semnare + Criptare
Cheia privată a lui Ion

Cheia publică a lui Ion

Plaintext Plaintext

Bună Bună
Ion, Ion,
Maria Text criptat Maria

Maria Ion
aN!3q
Criptare *nB*5+ Decriptare
Verificarea
semnăturii

Semnare Semnatura
#d(8d Decriptarea
(o altă $?Me
Semnat
e OK ?
criptare) semnăturii de
4qp) Maria
Semnătură

INTERNET

Cheia privată a Mariei Cheia publică a Mariei

Lungimea cheilor = Putere criptografică
Dispozitive securizate de creare a
semnăturii

SmartCard + Cititor E-Token

USB (USB)
 Securitatea sistemelor
informaţionale

Diversitatea atacurilor
Mică incursiune în ştiinţa criptografiei
 Atacuri logice

• Intruşi şi viruşi
• Viruşii şi ameninţările acestora
• Portiţe trapă
• Bombe logice
• Cai troieni
• Viermii
• Bacteriile logice
• Structura viruşilor
• Antiviruşi
Abordări privind securitatea unui sistem informațional

• De obicei, un sistem informațional trebuie să conțină un fişier în care sunt

memorate parolele fiecărui utilizator autorizat/legitim.
• Dacă acest fişier este stocat fără nici-o protecţie, atunci accesul la
parolele unor utilizatori legitimi poate deveni relativ uşor.
• Fişierul de parole poate fi protejat într-unul din următoarele moduri:
• Criptarea parolelor, caz în care sistemul memorează doar parolele criptate ale
utilizatorului; astfel, când un utilizator introduce de la tastatură parola, sistemul criptează
această parolă şi o compară cu cea memorată.

• Controlul accesului, caz în care accesul la fişierul de parole este limitat doar la unul sau
la câţiva utilizatori.
Abordări pentru descoperirea parolelor unor utilizatori
• Se încearcă parolele implicite utilizate de conturile standard (exp. stud/stud,
admin/admin etc.) - mulţi administratori de sistem nu schimbă aceste parole
• Se încearcă toate parolele scurte, de la unul la trei caractere (exp. 123, qwe, qaz,
wsx etc.)
• Se încearcă cuvinte din dicţionarul sistemului sau liste de parole uzuale (exp.
user, passw, exit, config etc.)
• Se colectează informaţii despre utilizatori, cum ar fi numele complet, numele
copiilor, destinația de vacanță preferată, romanul preferat, filmul preferat, culoarea
preferată etc.
• Se încearcă numere de telefon, numere de birouri, numere de stradă, vârstă,
data nașterii etc.
• Se utilizează cai troieni pentru a avea acces la sistem - un cal troian este un
program software care conţine un cod executabil ascuns care, atunci când este
activat execută funcţii nedorite sau periculoase (necesită acces la rețea)
• Se “ascultă” conexiunea/linia dintre utilizatorul aflat la distanţă şi sistemul la care
se conectează
• Contramăsurile care se iau pentru aceste atacuri sunt prevenirea şi detecţia.
 Abordări/recomandări privind protecţia parolelor

• Utilizatorii trebuie să selecteze parole care sunt greu de determinat.

Acestea trebuie să aibă cel puţin 7 sau 8 caractere și să conţină atât
litere mari cât şi mici, cifre și caractere speciale. De asemenea,
parolele trebuie să fie uşor de reţinut pentru a nu fi necesară scrierea
lor.

RECOMANDARE: o parolă este bine să nu conţină următoarele:

• Numele utilizatorului sau al rudelor apropiate
• Nume de persoană, cuvinte de dicţionar
• Marca sistemului de calcul pe care se lucrează
• Numărul de telefon sau al cărţii de credit
• Data de naştere, nume de localităţi, obiective turistice etc.
• Succesiuni formate din aceleaşi caractere
• Toate cele de mai sus urmate sau prefaţate de o cifră sau un
caracter special (#, $, %, & etc.)
 Tipologia atacurilor la securitatea sistemelor informaționale

Programe
software
malițioase

Dependente
de un program Independente
gazdă (host)

Portițe trapă Bombe logice Cai troieni Bacterii logice Viruși

Istoria Criptografiei

♦ Primele informaţii referitoare la criptografie

provin din Egiptul Antic – acum 4000 ani
♦ Grecii au folosit transpoziţia (scitala) – sec.
5 î.e.n.
♦ Cifrul lui Julius Caesar – tehnica substituţiei
♦ Italianul Alberti – cifrul polialfabetic, 1466
♦ Cifrul Vigenere (1501-1576) – cifrul
polialfabetic
♦ Războiul civil din SUA – Lincoln transmite
mesaje la generali
Un cifru polialfabetic (cod) este orice cifru
bazate pe substituţie, folosind mai multe
alfabete de substituţie. Cifrul Vigenère
este probabil cel mai cunoscut exemplu
de cifru polialfabetic, deşi este un caz
special simplu. Maşina Enigma este mai
complexă, dar esenţialmente un cifru cu
substituţie polialfabetică.
Istoria Criptografiei

Primul război mondial

♦ Scrisoarea lui Zimmermann către
preşedintele mexican –1917
♦ Se menţiona că Germania atacă SUA
♦ Decriptată de englezi
♦ SUA declară război Germaniei
Telegrama Zimmermann este o telegramă codată
trimisă de ministrul de externe al Imperiului
German, Arthur Zimmermann, în data de 16
ianuarie 1917, ambasadorului german din
Mexic, Heinrich von Eckardt, în culmile Primului
Război Mondial. Aceasta îl instruia pe
ambasador cum să înainteze guvernului
mexican propunerea unei alianţe împotriva
Americii. Telegrama a fost interceptată şi
decodată de englezi, conţinutul ei înlesnind
intrarea Americii în Primul Război Mondial
Istoria Criptografiei

Al doilea război mondial

♦ Japonia criptează mesaje în legătură
cu itinerariul amiralului Yamamoto –
1943 – Japanese Naval code 25, JP-
25
♦ SUA interceptează mesajul – sparge
codul
♦ SUA distruge avionul care-l transporta
pe Yamamoto
În 1943, avionul în care se afla undeva
deasupra Pacificului de Sud a fost atacat
de 16 avioane de vanătoare, după ce
serviciile secrete americane descifraseră
un mesaj în care era transmisă ruta pe
care urma sa se deplaseze Yamamoto.
Amiralul a murit ucis de un glonţ de
mitralieră care i-a zdrobit capul.
http://talusa1946.forumculture.net/wwi-wwii-razbrece-f11/7-iunie-
1942confruntarea-din-arhipelagul-midway-t3514.htm
Istoria Criptografiei

Al doilea război mondial - ENIGMA

♦ Maşina ENIGMA construită de Arthur
Scherbius în 1919
♦ Adoptata de Forţele Navale în 1926,
Forţele Aeriene în 1935
♦ Mesajul criptat era transmis prin radio
utilizând codul Morse

http://enigmaco.de/enigma/enigma.html
Istoria Criptografiei - ENIGMA
♦ Un agent secret francez
copiază manualul de
instrucţiuni Enigma
♦ Copia ajunge în Polonia
♦ Matematicianul Rejewski
descoperă cheia de criptare
dintr-o zi (în 18 luni)
♦ Contribuţie - Turing
♦ Mesajele au fost decriptate
 Istoria Criptografiei - ENIGMA
♦ Aliaţii au interceptat mesaje cu privire
la atacul U-boat în Atlantic
♦ Au interceptat debarcarea germanilor
în Creta
♦ Rejewski a fugit în Franţa
Elemente fundamentale

♦ Criptarea poate fi hardware sau software

♦ Algoritmul de criptare trebuie să fie viabil,
puternic, greu de “spart”
♦ Viteza procesului de criptare şi decriptare
♦ Uşurinţa în utilizare
Elemente fundamentale

♦ “Cheia"este un sir de biţi folosita in

algoritmul de criptare/decriptare
♦ Deţinerea unei chei valide este
esenţiala pentru a recupera date
♦"One-time pad" este cea mai sigura –
folosirea unei chei o singura data
Elemente fundamentale

♦ Managementul cheilor este întotdeauna o

provocare:

- Creare
- Transfer
- Stocare
- Arhivare
- Distrugere
Elemente fundamentale

♦ În general, cheile mai lungi sunt mult

mai sigure
♦ Algoritmii testaţi, verificaţi tind să fie
mai puternici decât algoritmii
proprietari, nepublicaţi
Istoria Criptografiei

♦ Data Encryption Standard (DES) –1976

♦ Pretty Good Privacy (PGP) –1980, autor
Philip Zimmermann – Criptare e-mail
♦ Protocolul Diffie-Hellman pentru schimbul
de chei –1976
♦ Criptosistemul RSA –1977- criptografia cu
chei publice
Criptosisteme

♦ Un criptosistem defineşte o pereche de

transformări de date denumite criptare şi
decriptare.
♦ Criptarea este aplicată textului clar pentru a
produce textul cifrat, folosind cheia de
criptare.
♦ Decriptarea utilizează cheia de decriptare
pentru a transforma textul cifrat în text clar.
Criptosisteme Simetrice
Exemple de Criptosisteme Simetrice

♦ Data Encryption Standard (DES):

– Cifru bloc, lucrează cu blocuri de 64 biţi şi
utilizează o cheie de 56 de biţi
– A fost spart în1998 cu “Deep Crack.”
♦ Advanced Encryption Standard (AES):
– Blocuri de 128 de biţi şi chei de 128, 192 şi
256 de biţi.
Exemple de Criptosisteme Simetrice

♦ Triple-DES:
– Criptare triplă cu o cheie de 56 de biţi.
♦ Cifrurile Rivest:
– Algoritmii RC2, RC4, RC5 şi RC6,
dezvoltaţi de Ron Rivest şi RSA
Security, Inc.
Criptosistemul cu chei publice

♦ Introdus in 1976 de Whitfield Diffe si Martin

Hellman la Universitatea Stanford.
♦ Utilizeaza o pereche de chei, una pentru
criptare si cealalta pentru decriptare.
♦ Cheia privata este tinuta secreta, in timp ce
cheia publica este facuta publica.
Criptosistem cu cheie publica:
criptarea
Guvernanţa tehnologiei
informaţiei
Ce este guvernanţa TI?
Standarde de guvernanţă TI
Implementarea guvernanţei TI
Ce este guvernanţa TI?
Conform definiţiei ISACA (Information
Systems Audit and Control Association),
guvernanţa TI reprezintă responsabilitatea
consiliului de administraţie şi conducerii
executive de a defini structurile
organizaţionale şi procesele prin care TI să
poată susţine şi extinde strategiile
organizaţiei
Obiectivele guvernanţei TI
Standarde de guvernanţă TI
COBIT (Control OBjectives for Information and
related Technology)

Criteriile de control al informaţiilor:

Eficacitatea Integritatea
Eficienţa Disponibilitatea
Confidenţialitatea Consistenţa cu
Fiabilitatea reglementările şi
angajamentele asumate
Principiul alinierii la modelul de afaceri
Alinierea obiectivelor TI cu obiectivele de
afaceri
Definirea obiectivelor şi arhitecturii TI
Implementarea guvernanţei TI

Guvernanţa TI este implementată în organizaţie prin

definirea proceselor TI şi stabilirea structurilor de
conducere aferente
În cadrul guvernanţei TI, o activitate deosebit de
importantă este reprezentată de guvernanţa
securităţii - vizează asigurarea integrităţii
informaţiei, a continuităţii serviciilor şi protecţia
activelor
Arhitectura de întreprindere
– baza SIE și premisa agilității
afacerii
Definiție

• O arhitectură de întreprindere (Enterprise Architecture - EA)

reprezintă o descriere riguroasă a structurii unei organizaţii, a
descompunerii sale în subsisteme, a relaţiilor dintre subsisteme, a
relaţiilor cu mediul extern, precum şi a principiilor care trebuie avute
în vedere pentru proiectarea şi evoluţia organizaţiei.
• Descrierea include atât obiectivele organizaţiei, funcţiile de afaceri,
procesele de afaceri, rolurile, structurile organizatorice, cât şi baza
informaţională, aplicaţiile şi sistemele software.
• Scopul principal al EA este de a stabili un set de principii de
guvernare, care să stea la baza strategiei de afaceri şi a modului în
care aceasta poate fi implementată prin intermediul IT.
Agilitate, necesitate, avantaje ...

• agilitatea organizaţiei reprezintă un element cheie în obţinerea

avantajului strategic
• existenţa unei arhitecturi agile la nivelul organizaţiei
• reducerea timpului de dezvoltare a unor procese noi şi creşterea
flexibilităţii proceselor existente
• reducerea timpului de rezolvare a cererilor clienţilor, creşterea
numărului clienţilor, costuri scăzute de adaptare şi în final la
creşterea veniturilor organizaţiei
Agilitate, necesitate, avantaje ...

• Organizaţia agilă necesită arhitecturi agile, tehnici agile, metode

agile, instrumente agile pentru a putea reacţiona rapid la cerinţele de
schimbare
• Arhitectura de întreprindere (Enterprise Architecture) - o descriere
riguroasă a structurii unei organizaţii, a descompunerii sale în
subsisteme, a relaţiilor dintre subsisteme, a relaţiilor cu mediul
extern, precum şi a principiilor care trebuie avute în vedere pentru
proiectarea şi evoluţia organizaţiei
Niveluri arhitecturale

• Arhitectura de afaceri – cele mai importante procese de afaceri

• Arhitectura informațională – aplicațiile, datele și maniera de
integrare a acestora
• Arhitectura tehnologică – tehnologiile care vor fi acceptate prin
arhitectura informaţională pentru platforme de operare, reţele,
diversele aplicaţii, colaborare, reprezentarea şi manipularea datelor,
integrare, securitate şi managementul sistemelor
Principii arhitecturale

• Standarde
• Cadre de lucru (framework-uri) – o descriere a componentelor EA,
precum şi a componentelor externe, aparţinând mediului în care este
proiectată, dezvoltată şi implementată EA (clenții, piața, industria,
oportunitățile, concurența, autoritățile)
• Modele arhitecturale (servicii, standarde, concepte, componente,
moduri de vizualizare şi configuraţii)
• Instrumente de dezvoltare
Principii arhitecturale
Nr. crt. Principiul Cerinţe (EA trebuie să…)
ajute organizaţia să crească gradul de satisfacţie a clienţilor şi popularitatea denumirii/
1 Promovarea brandului
brandului acesteia
2 Sustenabilitatea financiară ajute organizaţia să acapareze noi surse de finanțare
3 Consolidarea afacerii ajute organizaţia să îşi conducă afacerea într-o manieră cât mai riguroasă
ajute organizaţia să se impună pe noi pieţe şi să se adapteze cât mai repede la
4 Extinderea pe alte pieţe
caracteristicile acestora
ajute organizaţia să introducă pe piată într-un timp cât mai scurt produse noi pentru a
5 Reacţia rapidă la cerinţele pieţii/ clienţilor
satisface nevoile mereu în schimbare ale clienţilor
6 Îmbunătăţirea producţiei ajute organizaţia astfel încât afacerea să folosească cât mai puţine resurse;
ajute organizaţia astfel încât să fie capabilă să înlocuiască/adauge un furnizor în timp cât
7 Stabilirea partenerilor (stakeholderi)
mai scurt şi cu pierderi cât mai mici
ajute organizaţia să simplifice procesele de afaceri, micşorând astfel timpul de desfăşurare a
8 Simplificarea proceselor
acestora;
ajute organizaţia să realizeze tranzacţii la costuri cât mai reduse, păstrând în schimb acelaşi
9 Eficienţa din punctul de vedere al costurilor
grad (sau chiar unul mai bun) de funcţionalitate
ajute organizaţia să beneficieze de o reducere a costurilor folosind noile tehnologii apărute.
10 Optimizarea arhitecturii De aceea, trebuie aleasă şi folosită cea mai bună soluţie pentru EA din cele existente. Daca
există deja o variantă de EA, aceasta va trebui să poată fi optimizată.
ajute organizaţia să realizeze şi să menţină legături cu stakeholderi aflaţi la mare distanţă
11 Abordarea la nivel global
(de exemplu, localizaţi pe alte continente)
ajute organizaţia să îşi construiască o platformă care să suporte mai multe servicii (este mai
Multiple servicii, la mai multe niveluri de ieftin, de exemplu, pentru companie să deţină o reţea care acceptă transferul simultan de
12
calitate QoS (Quality of Services) date de tip voce, video şi date). EA trebuie să ajute organizaţia să ofere mai multe niveluri
de calitate, carre vizează tranzacţiile, produsele şi clienţii.
permită organizaţiei să adauge rapid funcţionalităţi specifice într-o manieră care să vizeze
13 Scalabilatea arhitecturii
un grad ridicat de compatibilitate şi o alocare eficientă a costurilor.
sprijine organizaţia (într-un mod rapid şi eficient din punct de vedere al costurilor) pentru a
14 Reconfigurarea arhitecturii
face faţă nevoilor de afaceri prin reconfigurarea EA.
15 Unificarea arhitecturii ajute organizaţia să îşi creeze o infrastructură de reţea consistentă şi bine proiectată.
Cadre de lucru utilizate frecvent

• Zachman (model de referință – taxonomie pentru sistemele

informaționale ale afacerilor din industrie)
• TOGAF (The Open Group Architecture Framework)
• FEA şi DoD TRM (Department of Defense Technical Reference Model)
Cadrul TOGAF
Cerinţele afacerii Arhitectura de
Afacere
afaceri
Arhitectura
informaţională
(Arhitectura de
aplicaţii)
Arhitectura
informaţională
(Arhitectura de
date)
Arhitectura
tehnologică

Dezvoltare şi
operaţii specifice Standarde de arhitectură
Specificaţii de proiectare
Principalele modele arhitecturale
Modelul CBDI – SAE (Service Architecture
and Engineering)
• Pentru EA orientate pe SOA – octombrie 2006
• În 2008 apare o versiune detaliată folosind UML (compania Everware-
CBDI) - http://www.cbdiforum.com/
• Scop: legătura între SOA şi alte modele, soluţii şi tehnologii pentru
afaceri
• Structură: este văzut ca un model UML în care arhitectura conţine
două elemente principale perspectivele (view-uri) şi practicile.
Modelul arhitectural SAE
Abordări în obținerea agilității

• Business Process Management (BPM) pentru orchestrarea

funcţionalităţilor independente
• Service-Oriented Architecture (SOA) pentru arhitectura proiectării şi
implementării acestor funcţionalităţi
• Decision Management (DM) pentru managementul deciziilor
organizaţiei
 Sisteme informationale
economice (1 - 6)

Notiuni generale: SIE, informatii, comunicare,

documente electronice

ASE, CSIE
Aspecte organizatorice
 Disciplina se finalizeaza prin proba de verificare.
 Alocarea punctajelor: 50% proiect, 50% lucrare de control
 Lucrarea de control: 25 mai 2022 (sapt. 13).
 Tematica disciplinei:
 SIE definitii; abordarea sistemica
 Informatia economică
 Comunicarea ca element al procesului de cunoaștere
 Documente electronice
 Arhitecturi de întreprindere
 Fluxuri de lucru (workflow)
 Guvernantă IT
 Bibliografie obligatorie: Managementul sistemelor
informationale, M. Stoica, B. Ghilic-Micu, C. Bodea, M
.Mircea, Editura ASE, 2012
Tematica cursuri 1-6
 Introducere: Digitizare vs. digitalizare, transformari digitale
 SIE - Definitii, clasificări, legitătile sistemelor cibernetice,
comportamentul sistemelor
 Informatii - Definiții, caracteristici de calitate, ciclul de viată,
aspectul informational al deciziei economice
 Comunicare si comunicatii, formarea mesajelor, obstacole în
comunicare, perceperea sistemică a mesajelor (indicatori de
continut informational)
 Documente - Definitii, aspecte legislative, semnătura digitală,
sisteme de management al DE, standarde
Etapele adoptarii IT in organizatii

(Sursa: Gartner, 2013)

4
Digitizarea

Digitizarea inseamna crearea unei versiuni digitale a obiectelor

analogice / fizice, cum ar fi documente de hârtie, imagini cu microfilm,
fotografii, sunete și altele.

Formatul digital poate fi folosit de un sistem de calcul. Digitizarea

permite, de asemenea, automatizarea proceselor existente manuale,

5
 Digitalizarea
 Transformarea proceselor de afaceri, a functiilor de afaceri sau a
modelelor, utilizand tehnologiile digitale
 Angajatii lucreaza intr-un mod diferit, (“digital”) folosind instrumente
digitale precum dispozitivele și tehnologiile mobile care faciliteaza
colaborarea socială și platformele de comunicare unificate,
Digitalizarea afacerii conduce la afaceri digitale.
 Adoptarea continuă a tehnologiilor digitale în diferite activităti
sociale.
 Sistemele economice = sisteme om-masina
 Teoria sistemelor om-masina: avantaje-dezavantaje ale digitalizarii

6
Digitalizarea înseamnă utilizarea tehnologiilor digitale si a
datelor (digitizate si nativ digitale) pentru a crea valoare,
pentru a îmbunătăți afacerile, pentru a înlocui / transforma
procesele de afaceri (nu doar pentru a le digitiza) si pentru a
crea un mediu pentru afaceri digitale, in care informațiile sunt
esentiale.

7
Transformare digitala (Digital transformation,
DT, DX)
Transformarea digitală este o schimbare culturală, organizatorică si
operatională a unei organizatii, industrii sau ecosistem printr-o integrare a
tehnologiilor, proceselor și competentelor digitale pe toate nivelurile si
functiile organizatiei.

Transformarea digitală este definită ca fenomen la nivelul orgqnizatiei.

Transformarea digitală nu înseamnă doar o schimbare sau adoptarea unei

noi tehnologii. Este vorba despre valoare, oameni, optimizare și adaptare
printr-o utilizare inteligentă și orientată către oameni a tehnologiilor.
Transformarea digitală utilizează tehnologiile pentru a crea valoare pentru
diversi actori, să inoveze si să permita adaptarea la schimbari.

8
Transformarea digitala reprezinta o schimbare profunda a proceselor,
competentelor si modelelor de afaceri si organizaționale, pentru a valorifica
pe deplin schimbările și oportunitătile unui amestec de tehnologii digitale si
impactul lor accelerat asupra societății într-un mod strategic și prioritar, cu
schimbări prezente și viitoare.

Strategia de transformare digitală – pentru crearea conditiilor de

valorificare a posibilitătile oferite de noile tehnologii si de impactul acestora.

9
Schimbari digitale (digital disruptions)

Reprezinta schimbări în modul în care sunt utilizate tehnologiile, dar si

schimbări în comportamentul si asteptările angajatilor. Aceste
schimbări pot fi induse de noile tehnologii si de modul în care
tehnologiile sunt adoptate sau valorificate.

Schimbarile digitale inseamna că afacerile se realizeaza în mod

semnificativ diferit.

10
 Impactul DX

Sursa: Capgemini Consulting si MIT center for digital 11

Sursa: McKinsay Report 2019 12
Studiu de caz: DX in domeniul bancar (Oracle)

13
14
15
Sistem informational economic (SIE)

 Sistemul informaţional economic reprezintă ansamblul

informatiilor, precum si a resurselor umane, materiale si pentru
colectarea, transformarea şi distribuirea/ partajarea informaţia
într-o organizaţie.

16
Sistemul real vs SIE

Mediulextern
Mediul extern

Control

Intrări Prelucrare - Transformare Ieşiri

Frontiera sistemului – Interacţiunea cu alte sisteme

17
Clasificare SIE

Sisteme informaţionale
Sisteme informaţionale

Operaţionale Manageriale Funcţiunile întreprinderii

Operaţionale Manageriale Funcţiunile întreprinderii

Procesarea
Procesarea Raportare
Raportare Marketing
Marketing
tranzacţiilor
tranzacţiilor

Controlul Suportpentru
pentru
Controlul Suport Financiar
proceselor decizii Financiar
proceselor decizii

Biroticăşişi Informaţionale
Birotică Informaţionale Contabilitateetc.
etc.
comunicaţii executive Contabilitate
comunicaţii executive

18
 Structura SIE (exemple pentru functiuni
ale organizatiei)

Sisteme informaţionale
financiare

Cash Managementul Întocmirea Planificare

management investiţiilor BVC financiară

19
 Sisteme informaţionale
pentru marketing

Automatizarea activităţii Costumer Relationship Managementul

Marketing interactiv
de desfacere Management (CRM) vânzărilor

Cercetări de piaţă Managementul

Promovare şi publicitate
şi previziuni producţiei

20
Structura SIE (exemple pentru SIE
operational)
Terminal la punctul Calculator central Staţie de lucru
de vânzare

Procesarea tranzacţiilor
Procesarea tranzacţiilor
Tranzacţii devânzări
Tranzacţiide vânzări ActualizareaBD
BD Interogărişişi
Interogări
Actualizarea
Răspunsuri de control
Răspunsuri de control Procesare interogare/ afişări
afişări
Procesare interogare/
răspuns
răspuns

BDpentru
BD pentru BDpentru
BD pentru BDpentru
BD pentru
inventariere
inventariere client
client vânzări
vânzări
21
 Arhitectura de intreprindere (AI)

Arhitectura de business
Arhitectura informationala
Arhitectura tehnologica

Strategia de business Implementare

Obiectivele de business Procese de afaceri
Politica de business Aplicatii/solutii
Analiza trendurilor Arhitectura tehnologica
Structura organizationala
Niveluri arhitecturale
 arhitectura de afaceri, principalele procese de afaceri;
 arhitectura informaţională, aplicaţiile, datele şi modul de
integrare a acestora;
 arhitectura tehnologică, tehnologiile care sustin arhitectura
informaţională prin platforme de operare, reţele, diverse aplicaţii
pentru colaborare, reprezentarea şi manipularea datelor,
integrare, securitate şi managementul sistemelor.
Ce aduce nou arhitectura de intreprindere?

 Optimizarea proceselor fragmentate intr-un mediu integrat adaptat

pentru implementarea schimbarilor pentru indeplinirea strategiei de
business
 AI asigura o harta a proceselor de afaceri, a sistemelor, tehnologiilor,
structurilor si resurselor
 AI asigura un context strategic pentru evolutia IT
 AI asigura avantaj competitiv
SIE – determinare obiectiva si subiectiva
 Informatiile – spatiul dual sistemului real (determinare obiectiva)
 Finalitatea – caracter intentional (subiectiv)

25
SIE - sistem cibernetic

Z - obiective

X Y
S

26
Legităţile sistemelor cibernetice
 Legea variatiei necesare
 Legea conexiunii inverse
 Principiul complementarităţii externe
 Principiul emergenţei (sinergiei)
 Principiul entropiei negative

27
Legea variatiei necesare

Ross Ashby:

VCS≥VPS/VCA
 VCS – varietatea comportamentului unui sistem
 VPS – varietatea perturbaţiilor (I/) la care este
supus sistemul
 VCA – varietatea constrângerilor aplicate
sistemului
Varietatea outputurilor poate fi modificată doar printr-o
varietate suficientă a inputurilor.
28
Legea conexiunii inverse

Norbert Wiener

Autoreglare
 Feedback pozitiv
nivel

 Feedback negativ 3
2 4

 Răspuns neted
 Oscilaţie amortizată 1

 Oscilaţie întreţinută
timp
 Oscilaţie explozivă

29
Bucla feedback
Bucla feedback reprezinta un ciclu de transformări care, de obicei,
pornesc de la o valoare iniţială a unei variabile de intrare, trec în
informaţii care, printr-un sistem de control, provoacă o decizie
modificând şi alte variabile, apoi efectele se propagă până la
valoarea de intrare.
Bucla feedback pozitiv acţionează întotdeauna în
direcţia amplificării unei schimbări la un anumit nivel al
sistemului, produsă în aceeaşi direcţie ca şi schimbarea
iniţială.
Bucla feedback negativ genereaza acţiuni in direcţie
opusă faţă de diferenţa dintre nivelul dorit şi cel real,
deplasând mărimea nivelului către un scop propus

30
Principiul complementarităţii externe

Modalităţile de integrare şi interacţiune

cu sistemele “superioare”

Analiza unui sistem se poate realiza numai tinand cont de

interacţiunea sa cu alte sisteme, prin intermediul
intrărilor şi ieşirilor

31
Principiul emergenţei (sinergiei)

Harmann Haken

I(S)=∑Wi(Si)+∆(S1,...,Sn)
 I(S) – efectul integral al sistemului
 Wi(Si)– efectul funcţionării izolate a subsistemelor Si
 ∆(S1,...,Sn)– efectul sinergic al funcţionării
interdependente a celor n subsisteme componente
Efectul total al interacţiunilor şi interdependenţelor este
neaditiv în raport cu efectele locale. Efectul
emergent al sistemului poate fi pozitiv sau negativ.
32
Principiul entropiei negative

Tendinţa transformării continue a ordinii în dezordine,

haos
 Entropia informaţională – măsură a gradului de
incertitudine dintr-un sistem
 Gradul de organizare a sistemului este direct
proporţional cu cantitatea de informaţie înmagazinată
şi invers proporţional cu entropia informaţională a
sistemului

33
 Informatia economica – componenta a SIE
Generalitate
Intelepciune

Cunostinte

Informatii

Date

Intelegere

34
De la descoperirea datelor la
descoperirea cunostintelor

 Data discovery vs. Knowledge discovery

 Surse de date:
 Documente (cu date structurate/indicatori cat si date
nextructurate/text)
 Inregistrari audio (de la transcripturi, la
analiza/procesare de text)
 Inregistrari video (de la snapshot-uri video, la
imagini, apoi la analiza/procesare a imaginilor)
 Date captate de catre senzori ale diversilor electronic
consumers si analizate/interpretate de aplicatii
software, de control automat
35
Exemplu

Datele: Numerele 100 si 2%.

Informaţiile: Dacă stabilim o banca de economii drept

context, atunci soldul si dobânda dobandesc semnificatie,
cu o serie de interpretări specifice. Soldul reprezintă
cantitatea de bani din cont, adică 100$. Rata dobânzii
nete, care este de 2% reprezintă factorul utilizat de bancă
pentru calcularea dobânzii la sold.

36
Exemplu
Cunoştinţele:
Dacă depun în cont 100$ şi dacă banca plăteşte anual
2% dobânda neta, atunci la sfârşitul unui an banca va
calcula dobânda de 2% voi avea în cont la bancă
102$. Acest model reprezintă cunoaştere care îmi
permite să înţeleg cum va evolua soldul în timp şi ce
rezultate va produce.

Dacă pun mai mulţi bani în cont voi câştiga mai multă
dobândă, în timp ce dacă retrag banii din cont
dobânda se micşorează.

37
Exemplu

Inţelepciunea:
Decurge din principiile sistemelor.

Orice acţiune care produce un rezultat care încurajează

aceeiaşi acţiune, produce o caracteristică numită
creştere.

Si nimic nu creşte la nesfârşit, fără să-şi atingă limitele.

Cuvântul cheie este limita.

38
 Informatia economica – tunelul
complexitatii
Diferentiere
Complicat Complex

Banal Comprehensiv

Integrare

Parţial complet 39
Calitatea datelor
 Caracterizarea calitatii datelor presupune definirea unor
dimensiuni si indicatori (marimi) pentru fiecare dimensiune.

40
Dimensiunile calitatii datelor

Dimensiune Definiţie: Măsura în care …

Accesibilitate
Cantitate corespunzătoare de
date
Credibilitate
Completitudine
Reprezentare concisă
Reprezentare consistentă
Uşurinţă în manipulare
Lipsa erorilor
Interpretabilitate
datele sunt disponibile sau uşor şi rapid de regăsit
volumul de date este potrivit pentru sarcina curentă
datele sunt considerate adevărate sau credibile
datele nu lipsesc şi acoperă un domeniu suficient de larg şi adânc pentru
sarcina curentă
datele sunt reprezentate compact
datele sunt prezentate în acelaşi format
datele sunt uşor de manipulat şi aplicat diferitelor sarcini
datele sunt corecte şi de încredere
datele sunt într-un limbaj corespunzător, simbolurile, unităţile şi definiţiile
fiind clare

41
 Calitatea datelor

Dimensiune Definiţie: Măsura în care …

Obiectivitate datele sunt nepărtinitoare, imparţiale

Relevanţă datele sunt aplicabile şi utile pentru sarcina curentă

Reputaţie datele sunt apreciate în funcţie de sursă sau conţinut

Securitate accesul la date este restricţionat corespunzător pentru a le asigura securitatea

Punctualitate datele sunt suficient de actuale pentru sarcina curentă

Inteligibilitate datele sunt uşor de înţeles

Valoare adăugată datele aduc beneficii şi avantaje prin utilizare

42
 Dimensiunile si indicatorii calitatii
Indicatorul de calitate asociat:
Ex. 1 Dimensiunea Reprezentare consistenta

Nr de incalcari ale tipului de

consistenta este de 3 iar nr total de
verificari este de 18. 18 reprezinta
numarul total de produse pe care s-a
facut verificarea si analiza consistentei
unitatii de masura iar 3 reprezinta
numarul de produse pentru care
unitatea de masura nu respecta
consistenta si anume, ulei, otet si
ciocolata menajera.
O valoare a indicatorului apropiata de
1 indica o consistenta puternica, pe
cand una apropiata de 0 indica o
consistenta slaba.
43
 Dimensiunile si indicatorii calitatii

Ex. 2 Dimensiunea Relevanta

Datele sunt aplicabile și utile pentru sarcina curentă. Relevanta datelor este
legătura dintre nevoia consumatorului de date si ceea ce îi este oferit de un
furnizor de date.

Un consumator doreste să cumpere pentru magazinul său un anumit număr

de bucati din fiecare produs, însă preturile practicate de en-gros sunt
calculate pentru unitătile de măsură: palet, bax si cutie.

44
 Teoria informatiei: indicatorii cantitativi
 Sunt definiti pe baza conceptului de ordine/dezordine intr-un sistem.
 Dezordinea determina gradul de neterminare in ceea ce priveste
sistemul si ajuta la estimarea cantitatii de informatii continuta in sistem
(un proces de cunoastere a sistemului, care determina obtinerea unei
cantitati de informatii despre sistem, duce la scaderea gradului de
nederminare in ceea ce priveste sistemul)
 Cu cat obtinem mai multe informatii despre starile si modul de
manifestare a elementelor sistemului, cu atat nederminarea este mai
mica.
 Dezordinea din cadrul unui sistem este reflectata de indicatori precum:
 entropie
 grad de neorganizare/dezorganizare

45
 Entropia sistemelor economice

Fie un sistem X, cu stari x1, x2, .. xn. Fie Pi este probabilitatea ca sistemul X
sa se afle în starea xi
Entropia sistemului X, notata H se calculeaza dupa formula:

H P log P
i a i
i
unde: a reprezinta unitatea de masura in care se exprima entropia. Uzual,
valoarea lui a este 2 (cand se exprima in biti), e sau 10.

Pentru a=10, se lucreaza cu logarimi zecimali (ln Pi).

H P lg P
i i
i
46
Cantitatea de informatie continuta intr-un
eveniment (valoare de atribut)

Unde p este probabilitatea aparitiei respectivei valori de atribut. Cu cat

probabilitatea de aparitie a valorii este mai mica, cu atat se obtine mai
multa informatie atunci cand se observa respectiva valoare. Daca
valoarea este certa (p=1), atunci cantitatea de informatie este 0.

https://www.rapidtables.com/calc/math/Log_Calculator.html

47
 Cantitatea medie de informatie

Cantitatea medie de informatie obtinuta atunci cand se observa

valorile unui atribut:

Este denumita si entropie informationala si este notata cu H(X) sau

H(p1, p2, …, pn), unde:

Entropia masoara incertitudinea intr-o distributie de probabilitate.

Intrucat unitatea de masura a entropiei informationale este bit-ul, entropia
exprima numarul de biti necesari, in medie, pentru codificarea unei valori
a variabilei aleatoare.

48
Proprietatile entropiei informationale

49
 Entropia conditionala

Arata cu cat scade entropia clasei tinta C atunci cand cunoastem

caracteristica / atributul A.

I(C;A) este informatia mutuala

sau castigul de informatie
(information gain).

Cercurile nu sunt multimi, ci numere.

50
Castigul de informatie (Information Gain)

Castigul de informatie masoara cantitatea de informatie care se

obtine despre o variabila aleatoare observand o alta variabila.

Castigul de informatie este o marime simetrica.

51
Energia informationala

Energia informationala, E reprezinta cantitatea de informatii detinuta

inainte de realizarea proceselor de investigatie/cunoastere a
sistemului economic.

Pi = probabilitatea de aparitie a unui element in starea I a sistemului.

2
E Pi
i

EY / X Pxy PY / X
xy

52
 Gradul de neorganizare/dezorganizare

Presupunem cantitatea totala de informatii despre un sistem ca fiind 1.

N 1 E
Gradul de neorganizare/dezorganizare, N reprezinta cantitatea de
informatii obtinuta printr-un proces complet de cunoastere asupra unui
sistem.
Nr N N
N 1
max 1 m
unde: m este numarul de valori/stari ale sistemului.

53
Gradul de redundanţa a proceselor de
cunoaştere aplicate unui sistem economic
La facultatea X, distribuţia studenţilor din anul I, după media la
admitere este: 20% sub media 7:00, 70%, cu media între 7:00
şi 9:00 şi 10% cu media peste 9:00.

Componentele campului de probabilitate sunt {0.2; 0.7; 0.1}

Fie matricea A, de elemente (aij), i,j=1,…,n obţinută pe baza

produsului matriceal dintre [P] şi (P), astfel:
A=[P] X (P)

Unde: [P] este vectorul coloană format din componentele

câmpului de probabilitate şi (P) este vectorul linie format din
aceleaşi componente.

54
Gradul de redundanţa a proceselor de
cunoaştere aplicate unui sistem economic

0.04 0.14 0.02

A 0.14 0.49 0.07
0.02 0.07 0.01

Matricea A conţine componentele indicatorilor energie

informaţională şi gradului de neorganizare.

55
Indicatorul energie informaţională, calculat după relaţia:

E Pi2 a ij
i i j

E = 0.54

E arată cât din elementele sistemului pot fi considerate ca fiind

afectate de o proprietate cunoscută fără a întreprinde un proces
de cunoaştere în acest sens. Altfel spus, E măsoară cantitatea
de informaţie deţinută despre sistem înainte de a întreprinde un
proces de cunoaştere specifică.

56
Indicatorul grad de neorganizare/dezorganizare, calculat
după relaţia:
N a ij
i j

N = 0.46

N arată cât din elementele sistemului nu pot fi considerate ca

fiind afectate de o proprietate fără a întreprinde un proces de
cunoaştere în acest sens. Altfel spus, N măsoară cantitatea de
informaţie care nu este deţinută despre sistem fără a
întreprinde un proces de cunoaştere specifică.

57
Se considera ca ponderea studentilor cu media de admitere sub
7:00 este 20%, cu media intre 7-9 este 70% si cu media peste
9 este 10%.
Pentru calculul E, se realizeaza produsul intre [0.2 0.7 0.1] si
vectorul coloana cu aceleasi valori:
0.04 0.14 0.02
A 0.14 0.49 0.07
0.02 0.07 0.01
Ponderea studenţilor care pot fi consideraţi cu medie de
admitere sub 7:00, independent de o cercetare/investigaţie
este de 0.04, în timp ce ponderea studenţilor a căror medie
trebuie cunoscută pentru a se stabili că este într-adevăr sub
7:00 este de 0.16 (0.14+0.02).
58
Aplicatii ale indicatorilor cantitatii de informatii
utilizand Weka

Ce este Weka?

O colectie de algoritmi de invatare automata pentru analiza

datelor/data mining (Waikato Environment for Knowledge
Analysis) http://www.cs.waikato.ac.nz/ml/weka/

Workbench pentru data mining (Ian H. Witten)

Un instrument de invatare si experimentare / realizare proiecte de data

mining

59
 Exemplu de aplicatie in universitati

Se considera tabela Universitati

60
Vizualizarea datelor

61
Importanta atributelor pentru adoptarea deciziilor

Decizia: Ma inscriu la o anumita facultate? Da/nu.

Atributele de fundamentare a deciziei: locatie, privat/stat,

examenAdmitere si nrAni.

62
Interpretare: Se observa
ca atributele: privat/stat
si examenAdmitere,
sunt cele mai
importante criterii in
luarea deciziei de a se
inscrie sau nu la acea
facultate.
Cel mai putin relevant
atribut este locatia
universitatii, candidatii
netinand cont daca
aceasta se afla in
Bucuresti sau in
provincie.

63
Interpretare: Se observa
ca atributele privat /stat,
si examenAdmitere,
contribuie cel mai mult
in luarea deciziei de
inscriere la o
universitate.
Pentru aceste date, se
obtin aceleasi rezultate
ca si in cazul
indicatorului IG.

64
Decizia: se da examen de admitere la universitate? Da/nu

Atributele de fundamentare a deciziei: locatie, facultate privata,

facultate de stat, nrAni si inscriere

65
Interpretare: Se
observa ca
examenul de
admitere se sustine
in functie de tipul
universitatii,
atributele stat si
privat, ocupand
primul loc in luarea
unei decizii

66
Interpretare: Se
observa ca
examenul de
admitere se sustine
in functie de tipul
universitatii,
atributele stat si
privat, ocupand
primul loc in luarea
unei decizii

67
 Analiza indicatorilor cantitatii de informatii
utilizand R

Ce este R?

Reprezinta un mediu de programare pentru analize statistice si grafice.

www.r-project.org

68
Setul de date (continutul fisierului Date-analiza.txt)

Locatie Privat Stat ExAdmitere NrAni Inscriere

Bucuresti da nu nu 3 nu
Bucuresti da nu nu 3 nu
Provincie da nu nu 4 nu
Bucuresti nu da da 4 da
Provincie nu da da 3 da
Bucuresti da nu nu 3 nu
Provincie nu da da 6 nu
Provincie da nu nu 3 nu
Bucuresti da nu nu 3 nu
Bucuresti nu da da 3 da

69
Script-ul R

# Importa date
date_a = as.matrix(read.table("Date-analiza.txt", header=T, sep="\t",quote="", comment.char=""))
summary (date_a)
print(table(date_a[,1]))
feature1 = date_a[,1]
feature2 = date_a[,6]
plot(y=factor(feature1),x=factor(feature2),col=c(rgb(205,40,54,maxColorValue=255),rgb(106,144,202,maxColor
Value=255)),lwd=2,xlab="Inscriere",ylab="Locatie universitate")
# calcul frecventei de aparitie a valorilor pentru atributul 5(distributia de probabilitate a # lui A5
round(table(date_a[,5])/10, 3)
round(table(date_a[,5])/nrow(date_a), 3)
# cantitatea de informatie continuta in valorile atributului A5
round(-log2(table(date_a[,5])/nrow(date_a)),3)
# distributia de probabilitate a lui A5 (NumarAni)
p.A5 = table(date_a[,5])/nrow(date_a)
print(p.A5)
#entropia lui A5 (NumarAni)
H.A5 = -sum(p.A5*log2(p.A5))
print(H.A5)
p.uniform = rep(1/3,3)
p.uniform
# entropia distributiei uniforme a valorilor lui A5 (NumarAni) 70
H.UniformA5 = - sum(p.uniform*log2(p.uniform))
Modele de utilizare a informatiilor in
fundamentarea deciziilor
 Modelul procesului de fundamentare a deciziilor
 Modele deductive de fundamentare a deciziilor
 Modele inductive de fundamentare a deciziilor.
 Clasificatorul bayesian naiv

71
Modelul procesului de fundamentare a
deciziilor

72
 Modele deductive de fundamentare a
deciziilor
Modelul Simon, Nobel pentru economie 1978

Activitatea Activitatea Activitatea

de cercetare de proiectare de selecţie

Caută şi identifică Selectează direcţia

Dezvoltă şi evaluea- de acţiune şi monito-
condiţiile cerute de ză direcţiile alterna-
decizie rizează implementarea
tive ale acţiunilor ei
Pot cerceta
organizarea internă şi Ajută la accentuarea
mediul exterior Pot ajuta la genera- şi clasificarea alternati-
rea şi evaluarea alter- velor decizionale
Ajută la identificarea nativelor decizionale
problemelor şi Furnizează feed-
posibilităţilor back-ul implementării
deciziei

73
Modele inductive de fundamentare a
deciziilor

74
Clasificatorul bayesian naiv. Baze
teoretice si aplicabilitate

 Teoria rationamentului probabilist definita de Thomas Bayes

(regula lui Bayes).

 Regula lui Bayes permite actualizarea probabilitatii ipotezelor

pe baza faptelor (evidentei), dupa care sunt alese ipotezele
cele mai probabile.

 Metodele de invatare bayesiana sunt utile pentru domeniile cu

multe caracteristici.

75
Exemplu
Fie un vector X de caracteristici (vector de input). Clasa in care se
repartizeaza X (valorea y care se asociaza lui X) se determina cu ajutorul
valorilor R.
Se calculeaza Rk(n,m), ponderea
x1 x2 x3 x4 y instantelor din clasa m pentru care
0 1 1 0 1 caracteristica k are valoarea n.
0 0 1 1 1
R1(1,1) = 1/5; R1(0,1) = 4/5
1 0 1 0 1 R1(1,0) = 5/5; R1(0,0) = 0/5
0 0 1 1 1
R2(1,1) = 1/5; R2(0,1) = 4/5
0 0 0 0 1 R2(1,0) = 2/5; R2(0,0) = 3/5
1 0 0 1 0
R3(1,1) = 4/5; R3(0,1) = 1/5
1 1 0 1 0
R3(1,0) = 1/5; R3(0,0) = 4/5
1 0 0 0 0
1 1 0 1 0 R4(1,1) = 2/5; R4(0,1) = 3/5
R4(1,0) = 4/5; R4(0,0) = 1/5
1 0 1 1 0 76
Presupunem: X=<0,0,1,1>
 Scorul lui X, daca presupunem ca X apartine clasei 1:
S(1) = R1(0,1)*R2(0,1)*R3(1,1)*R4(1,1)
S(1) = 0.205

 Scorul lui X, daca presupunem ca X apartine clasei 0:

S(0) = R1(0,0)*R2(0,0)*R3(1,0)*R4(1,0)
S(0) = 0
S(1) > S(0) X se clasifica in clasa 1 (y=1).

77
 Avantaje si dezavantaje
 Determinarea parametrilor R nu urmareste minimizarea erorii si
utilizeaza o metoda rapida de calcul.

 Influenta fiecarei caracteristici asupra rezultatului clasificarii se

poate stabili in mod independent, fiind ulterior combinata cu
influenta celorlalte caracteristici (prin multiplicare).

78
Limitari: exemplul XOR

R1(1,1) = 2/4; R1(0,1) = 2/4

R1(1,0) = 3/6; R1(0,0) = 3/6
f1 f2 f3 f4 y
R2(1,1) = 2/4; R2(0,1) = 2/4
0 1 1 0 0
R2(1,0) = 3/6; R2(0,0) = 3/6
1 0 1 0 0
R3(1,1) = 2/4; R3(0,1) = 2/4
1 0 0 1 0 R3(1,0) = 3/6; R3(0,0) = 3/6
0 1 0 1 0
R4(1,1) = 2/4; R4(0,1) = 2/4
1 1 1 0 1 R4(1,0) = 3/6; R4(0,0) = 3/6
0 0 0 1 1
Pentru orice X nou
S(1) = 0.625
S(0) = 0.625
79
 Studiu de caz

Clasificatorul Bayesian aplicat in identificarea spam-urilor (filtrarea

mesajelor)

Ce este spam-ul?
Modalităţi de combatere spam.
Avantajele filtrului Bayesian.

80
Comunicarea - element al procesului de
cunoaştere

Emiţătorul (E); Receptorul (R); Canalul de transmisie (C);

Mesajul/semnalul (M/S);

Limbajul/alfabetul (L/A).

81
Metode de comunicare

82
83
Tezaur de cunostinte

Emiţător si receptorul dispun de un propriu tezaur de

cunoştinţe (TE şi TR). Pentru a putea avea loc schimbul de
mesaje trebuie să existe o elemente comune între cele
două tezaure.

84
Perceperea sistemica a mesajului

Mesajul conţine
cunoştinţe noi x1, x2, x3
şi cunoştinţele x4 şi x5
care există deja în tezaur
(y5 respectiv y6). Scopul
elementului x4 este de a
introduce în tezaur
cunoştinţa x1, iar al lui
x5 de a lega cu tezaurul
pe x2 şi x3. Cunoştinţele
x4 şi x5, dacă ar fi legate
între ele ar permite relaţii
şi mai complexe de
introducere în tezaur a
celor noi

85
Deoarece în intersecţie
nu avem decât
elementul x5, vor fi
introduse în tezaur
numai x2 şi x3.

Elementul x1 nu poate
fi perceput, deci
întreaga activitate de
producere a acestuia
şi de introducere în
mesaj este inutilă.

86
Exercitiu: Comentati structura
urmatorului mesaj

87
Densitatea informaţională a mesajelor
Dm = Cn/Cm
 Dm = densitatea informaţionala a mesajului;
 Cn numărul cunoştinţelor noi din mesaj;
 Cm numărul total de cunoştinţe care compun mesajul

R = Cm - Cn
 R = redundanţa informaţională

Kr = R/Cm = 1 - Dm
 Kr = coeficientul de redundanţă informaţională

88
Exemplu 1

Dm = 3/5 * 100 = 60%;

R = 5 – 3 = 2 informaţii;

Kr = 2/5 * 100 =100-

60=40%

89
Exemplu 2
Dm = 3/4 * 100 =
75%

R=4–3 =1
informaţie;

Kr = 1/4 * 100 =
25%.

Densitate
informaţionala utilă
Dm = 2/4 * 100 =
50%,

90
Exemplu 3
Dm = 3/6 * 100
= 50%;

Kr = 2/6 * 100
= 33%

Coeficient de
inutilitate (Ki):

Ki = Ci/Cm =
1/6*100 = 17%
unde:
Ci = numărul
informaţiilor
inutile (x6)

91
Influenţe/obstacole în calea comunicării
manageriale

 Factori externi
 Turbulenta mediului extern
 Dezvoltarea tehnologia

 Factori interni
 parametrii structurii organizatorice,
 gradul de formalizare,
 nivelul de centralizare a autorităţii,
 modul de efectuare a controlului

92
Documentele economice
Documentul economic = formă prestabilită de materializare a
mesajelor (pe suport fizic sau electronic).
 Documentaţia primară (totalitatea documentelor care servesc la
culegerea primară a datelor despre fenomenele /procesele
economice) si documentatia derivata.

 Documente individuale şi cumulative

 Documente interne şi externe

93
Digizarea documentelor
 Documentul electronic – produs al dezvoltării TIC:
 orice pachet de date structurate care poate fi folosit ca
informaţie
 informaţia înregistrată, care are nevoie de un calculator sau
alt dispozitiv electronic pentru a o afişa, interpreta şi procesa

94
Managementul documentelor
 procesul de administrare a documentelor pe parcursul întregii lor
durate de viaţă, de la început, prin procesul de creare, revizuire,
stocare, partajare, distribuţie, arhivare şi până la distrugerea lor
 Automatizare & TIC & MD  MDE (Managementul
Documentelor Electronice)

95
 Ciclul de viaţă a documentului

Colectare Modificare
propuneri

Creare, revizuire, Înregistrare, Executare, Arhivare,

coordonare aprobare, partajare distrugere
publicare

Perioada de apariţie a Perioada de lansare Perioada de acţiune Perioada de încetare a

oportunităţii unui document a documentului în plan economico-social valabilităţii documentului

96
Suportul pentru managementul
documentelor electronice
 sistem informatic care permite circulaţia (pentru informări,
aprobări sau modificări), stocarea şi regăsirea documentelor
electronice, cu facilităţi de conectare la alte sisteme informatice
sau dispozitive electronice

97
Premise
 accelerarea şi creşterea eficienţei proceselor organizaţionale;
 reutilizarea informaţiei existente în organizaţie;
 nevoia de a interacţiona cu alte organizaţii situate la acelaşi
nivel tehnologic;
 promovarea unei imagini consistente şi coerente;
 necesitatea încadrării în anumite standarde şi alinierea la
tendinţele actuale internaţionale;
 pregătirea infrastructurii informatice pentru certificarea calităţii
activităţilor desfăşurate sau susţinerea unei certificări existente.

98
Solutii si evolutie
 Document Management simplu
 Workflow
 Case Management (concept care integrează practic primele
două stadii, aducând totodată şi o altă abordare asupra
domeniului de gestiune a documentelor)

99
Cerinte
 să implementeze rapid fluxuri de documente;
 să fie flexibil la orice structură organizaţională;
 să aibă un grad înalt de securitate;
 să fie adaptabil la orice tip de document;
 să fie conectat la alte aplicaţii;
 să prezinte uşurinţă în exploatare;
 să fie scalabil la dezvoltări ulterioare.

100
Componente
 Metadatele (date despre documente)
 Integrarea (preluarea directă în aplicaţii, prin protocoale
deschise)
 Captarea (scanare, OCR)
 Indexarea (în vederea regăsirii)
 Stocarea (management de stocare ierarhică)
 Regăsirea (după codul unic al doc., indexul de bază etc.,
interogare neindexată în DW)
 Distribuţia (cu asigurarea integrităţii doc.)

101
 Securitatea (v. gestionarea drepturilor de acces)
 Fluxul de lucru (manual sau bazat pe reguli)
 Colaborarea
 Controlul versiunii (check-out şi check-in în SMDE)
 Publicarea (corecţie, revizuire publică, autorizare, tipărire şi
aprobare etc.)

102
 Fluxul documentelor în SMDE

Documente
de intrare/interne
Document Fişe identificatoare
a documentelor Baza de date Lista documentelor
spre executare Executantul
de intrare/interne Title
Title Double-click to type
Double-click to type notes. Subselect "Title"
notes. Subselect "Title" to edit the title.

Fax to edit the title.

Lista documentelor Executarea

executate Documentelor
Title
Title
Telefon Double-click to type
notes. Subselect "Title"
to edit the title.
Double-click to type
notes. Subselect "Title"
to edit the title.

Stocarea
Poştă electronică documente
executate
Generarea
Fişelor identificatoare Expedierea
Biblioteca Arhiva Documente
a documentelor
… Electronică Electronică la corespondenţi
Title
de ieşire
Double-click to type
notes. Subselect "Title"
to edit the title.

103
Premise pentru Semnatura Electronica (SE)

 Documente electronice
 Afaceri electronice
 Aspecte privind mediul
 Viteză şi securitate

104
Definiţia şi rolurile semnăturii
Definiţie:
 Este un eşantion de date care demonstrează că o anumită
persoană a scris sau a fost de acord cu documentul căruia i s-a
ataşat semnătura sa
Roluri:
 Caracterul oficial al documentului
 Probă (în termeni de proprietar al semnăturii)
 Eficienţă (claritatea şi finalitatea unui document)
 Acord (măsura legalităţii şi autorizării)

105
Semnătura – caracteristici generale
 Să fie nealterabilă: modificarea nu mai poate interveni pe
documentul semnat;
 Să fie nefalsificabilă: să dovedească că documentul a fost
produs de semnatar;
 Să fie nerepudiabilă: semnatarul să nu mai recunoască
autenticitatea ei;
 Să fie nereutilizabilă: să nu poată fi mutată pe un alt document,
de către o persoană rău intenţionată;
 Să fie autentică: executată de autorul documentului.

106
Semnătura – atribuţii generale
 Să autentifice documentul. Semnătura trebuie să identifice
documentul pe care se găseşte, făcând astfel imposibilă
falsificarea acestuia;

 Să îl autentifice pe cel care semnează. Semnătura trebuie să

indice persoana care a semnat un document, înregistrare sau
mesaj, şi trebuie să fie foarte dificil pentru o altă persoană să o
reproducă;

 Să fie un act afirmativ. Semnatura stabileşte că o tranzacţie a fost

realizată legal;

 Eficienţă. Semnătura şi procesele de creare şi verificare trebuie să

furnizeze siguranţă maximă atât în autentificarea celui care
semnează, cât şi a documentului, cu un consum de resurse cât de
mic.
107
Semnătura electronică - definire
 Semnătură electronică reprezintă date în formă electronică, ce
sunt ataşate sau logic asociate cu alte date în formă electronică
şi care servesc ca metodă de identificare

108
Caracteristici, avantaje
 Semnatura electronică este pentru documentele electronice ceea
ce este o semnătura olografă pentru documentele tipărite 
Tehnologia semnării electronice surclasează tehnologia pe hârtie

 Semnăturile electronice permit autentificarea mesajelor digitale,

asigurănd destinatarul de identitatea expeditorului şi de
integritatea mesajului

 Semnătura electronică nu este: o semnătură scanată, o iconiţă, o

hologramă, un smart card, un fişier etc.

109
 Eliminarea lucrului cu hârtii şi a costurilor aferente acestora –
semnătura electronică are aceeaşi valoare d.p.d.v. al legii cu
semnătura olografă;

 Eliminarea timpilor “morţi” şi a resurselor angrenate în

depozitare şi manipulare;

 Securizarea comunicaţiilor în cadrul firmei, precum şi a

tranzacţiilor on-line.

110
Legislatie aferenta semnaturii
electronice calificate
 Regulamentul (UE) nr. 910/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 iulie 2014
privind identificarea electronică și serviciile de încredere pentru tranzacțiile electronice pe
piața internă și de abrogare a Directivei 1999/93/CE
 Ordinul nr. 449/2017 privind procedura de acordare, suspendare și retragere a statutului de
prestator de servicii de încredere calificat în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 910/2014
al Parlamentului European și al Consiliului din 23 iulie 2014 (pdf)
 Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică
 Normele tehnice şi metodologice pentru aplicarea Legii nr. 455/2001 privind semnatura
electronicã
 Legea nr. 451 din 1 noiembrie 2004 privind marca temporală
 Legea nr. 589 din 15 decembrie 2004 privind regimul juridic al activităţii electronice notariale
 Normele tehnice şi metodologice pentru aplicarea legii 589/2004 privind regimul juridic al
activităţii electronice notariale
 Legea arhivării electronice
 Ordin MEF 858/2008 privind depunerea declaraţiilor fiscale prin mijloace electronice de
transmitere la distanţă
Semnatura electronica calificata
exemple

 Pentru persoane fizice

 Persoane juridice
Sisteme pentru semnarea electronica a
documentelor - exemplu

 Sistemul DocuSign

 eSignAnyWhere