ESEU

“Nunta de piatra” - “Duhul aurului”

“Nunta de piatra” (1973) este format din doua mediu-metraje. Actiunea filmului se
petrece in Rosia Montana, la inceputul anilor 1900. Filmul este realizat dupa cele doua
povestiri ale lui Ion Agirbiceanu “Fefeleaga” si “Ca la nunta”, regizate de catre Dan Piţa si
Mircea Veroiu.
”Fefeleaga”, regizat de catre Mircea Veroiu surprinde prin sobrietate si expresivitate,
demonstrand respectarea universului taranesc, traditional.
Filmul se remarca prin exprimare și prin valoarea lui estetică. Femeia, zilnic urcând și
coborând muntele abrupt și stâncos, făcând parcă împreună cu mârțoaga o unică ființă a
suferinței. Filmul infatiseaza puterea imaginii, aratand un realism simbolic, de dimensiuni
mitice, continand elemente de suprarealism.

“Ca la nunta”, regizat de catre Dan Pita constituie impreuna cu “Fefeleaga” o unitate usor
contrastanta, universul uman fiind acelasi, traditional, taranesc, insa aici tragicul se exprima
prin umor si ironie.
Tema filmului este o nuntă, taina nunții fiind tratată în mod grotesc, prin
incompatibilitatea mirilor. Deznodământul, cu aspect si fericit și nefericit, este redat
minuțios, gradat, printr-un limbaj al înțelegerii din priviri ori din gesturi, deși ceremonialul
religios al cununiei nu apare, ci numai aspectul lui lumesc.
Realizarea filmului destrama miturile cu umor si ironie, regizorii practicand un stil
ingrijit, folosind o simbolistica variata.
Sunetul și tacerea joacă un rol important în acest film întrucât ajută la redarea stărilor de
tensiune, tristețe, deznădejde pe care personajele le trăiesc pe parcursul filmului.
Nunta este motivul fundamental, comun, al celor două schiţe, chiar dacă în prima dintre
ele doar voalul alb de mireasă care drapează fecioara de pe catafalc aminteşte, în final, de
evenimentul care nu va mai avea loc.
“Nunta de piatra” este un film de imagine - sobră, gândită în alb-negru, gri - toate
tonurile de alb, negru şi gri, reprezentand o oportunitate de vizionare pentru un "cinematograf
al ochiului".

După ce au realizat filmul "Nunta de piatră", regizorii Dan Piţa si Mircea Veroiu a
ecranizat în "Duhul aurului" (1974) alte două povestiri ”Vâlva băilor” și ”Lada”, tot ale lui
Ion Agârbiceanu. Cele două filme au o geneză comună.
Format din două părţi aparent fără legătură una cu cealaltă, "Duhul aurului" este o dramă
psihologică desfăşurată într-un orășel de mineri din Munții Apuseni, în care patima aurului
pune stăpânire pe sufletele localnicilor, ducând la nebunie şi chiar la crimă. Personajele ”țării
de piatră” sunt stăpânite de lăcomie şi dezumanizate. Si aici, ca si in filmul “Nunta de piatra”
actiunea se petrece in Rosia Montana.
 Intalnim si aici unele interpretări memorabile, carciumareasa care nu ezită să comande o
crimă pentru a pune mâna pe aurul ascuns de localnicii din vechime, bătrânul hâtru vânat de
femei care vor să pună mâna pe averea sa si femeia stăpânita de patima aurului.
La fel ca si “Nunta de piatra”, “Duhul aurului” este un film de imagine - sobră, gândită în
alb-negru, gri - toate tonurile de alb, negru şi gri.