UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA DIN SIBIU Master: MANAGEMENTUL SECURITATII, SANATATII SI RELATIILOR DE MUNCA Disciplina: MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE

Masterand: STERIE NORA ROXANA

REFERAT COMPARATIE INTRE JIMMY HOFFA SI MIRON COZMA

James Riddle "Jimmy" Hoffa (n. 14 februarie 1913 - disprut pe 30 iulie 1975, declarat oficial decedat n 1982) a fost un sindicalist american. De tanar, curajul si modul de abordare al situatiilor lau promovat in randul colegilor de munca si ulterior are sa se gaseasa intr-o pozitie de lider. El credea in oameni si in puterea acestora de a schimba lucrurile si, manat de nedreptatile practicate asupra muncitorilor, adica salarii necorespunzatoare muncii si conditii de munca ce nu corespundeau standardelor, in 1932 se alatura sindicatului camionagiilor Teamsters din Detroit. Motivatia sa a fost sprijinirea drepturilor muncitorilor prin miscarea sindicala. Tenacitatea i un stil persuasiv personal au fost trasaturi care l-au ajutat in a ctiga noi recrui de partea sa. n 1957, Hoffa a devenit liderul celui mai de temut sindicat, iar n 1964, aproape toti camionagiii din America de Nord lucrau sub contractele stabilite de Teamsters, beneficiind de condiii de lucru avantajoase. Ambiiile sale pentru extinderea confederaiei sunt ncununate cu succes n 1964, cnd realizeaz uniunea tuturor transportatorilor rutieri din America de Nord, fiind cea mai ampl realizare a vieii sale. Ulterior, Hoffa ncearc s adune sub acelai drapel i angajaii din spaiul aerian i din alte domenii ale transporturilor, demers care se soldeaz cu eec. n anii 60' urmeaz o perioad de decdere, cnd Hoffa este pus sub acuzare pentru diverse presupuse abuzuri i chiar sub iminena arestrii. A fost condamnat pentru mit i fraud n 1964, arestat n 1967 i condamnat la 13 ani de nchisoare. Cu toate acestea, nu a demisionat din funcia de preedinte al Teamsters dect n 1971. Demisia sa a fcut parte dintr-o nelegere cu preedintele SUA, Richard Nixon, nelegere prin care Hoffa era scutit de pedeapsa cu nchisoarea. Hoffa a fost vzut pentru ultima dat n iulie 1975 la un restaurant din suburbiile Detroitului. Tehnicile sale de negociere, asemanatoare unei lovituri cu bata in moalele capului, legaturile cu membrii crimei organizate si controversele cu John F. Kennedy si fratele sau, Robert Kennedy, au facut din Hoffa prototipul liderului muncitorilor din vremea sa. Organiza greve, se "targuia" dur cu autoritatile, obtinea drepturi banesti pentru muncitori. Incerca sa aduca forte proaspete in sindicat, recrutand oameni din randul micilor negustori, al soferilor si din alte domenii de activitate, de obicei

prost platite. Ce obtinea Hoffa in schimb? Un mic procentaj din taxa pe care o platea fiecare nou membru al sindicatului si, lucrul cel mai important, puterea. "Viata voastra este in propriile voastre maini in fiecare zi. Exista doar un singur mod de a supravietui: lupta." sunt numai cateva dintre cuvintele pe care avea grija sa le repete de cate ori avea ocazia sindicalistilor. Miron Cozma (n. 25 august 1954, Derna, judeul Bihor) este un inginer minier care a condus Sindicatele miniere din Valea Jiului. Este supranumit de opinia publica Luceafrul huilei". El a fost organizatorul celebrelor mineriade. El este cel mai bine cunoscut pentru rolul su n conducerea minerilor din Valea Jiului la Mineriada din 1991, care a cauzat demisia guvernului reformist al lui Petre Roman. Termenul de mineriad nu exista n dicionare, dar a aprut n limbajul populaiei romne dup revoluia din 1989 i desemna violenele produse de minerii adunai n Piaa Revoluiei i n Piaa Universitii. Cozma nu era lider de sindicat la vreo mina din Valea Jiului. Imediat dupa a doua mineriada se constituie Liga Sindicatelor Miniere Valea Jiului, intre 21 si 24 martie 1990, eveniment care avea sa il propulseze in fruntea sindicatelor din Valea Jiului pe Miron Cozma. La inceput au existat in Valea Jiului alti lideri cu mult mai mare influenta si priza la oameni decat Cozma. Dar, imediat inaintea alegerilor la Liga, a aparut ca din senin Miron Cozma care a inceput sa-i acuze pe toti, asa incat sa iasa el in evidenta. Nu s-a inteles niciodata de unde a aparut el asa brusc ca lider general, iar in data de 15 iunie 1990, in discursul de multumire adresat minerilor, Ion Iliescu, presedintele de atunci al Romaniei, mentioneaza numele lui ca lider al minerilor si persoana de incredere pe care se poate conta in cazul folosirii minerilor pentru a sprijini statul slab post-decembrist in lupta impotriva elementelor reactionare. Spre deosebire de Jimmy Hoffa, Cozma nu a ajuns in fata miscarilor sindicale datorita exemplului personal, aptitudinilor si dorintei de a se implica pentru castigarea bunastarii muncitorilor, minerilor. n ianuarie 1999 Cozma a condus minerii n o alt serie de proteste cauzate de intenia guvernului lui Radu Vasile de a nchide minele din Valea Jiului, care aduceau statului mari pierderi de bani. A patra mineriad a izbucnit odat cu greva general a minerilor i iniial nu aveau niciun interes de ordin politic. Vroiau doar ca pinea s fie mai bun i s primesc salam fr soia. La prima vedere aceste lucruri se puteau rezolva simplu, fr ca minerii s vin din nou n Bucureti. Pe plan naional, mineriadele au avut efecte negative asupra populaiei. Oamenii care au vzut i simit evenimentele din septembrie 1991, si amintesc de mineri narmai cu bte, topoare, trncoape, lanuri, care bteau pe oricine le prea suspect si c era mpotriva lor. Dup aproape 2 ani de la revoluia din 1989, romnii nc mai luptau mpotriva comunismului, pretext pe care l-au folosit

i minerii cnd au organizat cea de-a patra mineriad. Pe plan internaional, lucrurile nu au stat mai bine. Investitorii strini au refuzat s i dezvolte afacerile n Romnia i, astfel, s-au redus locurile de munc, banii, iar srcia era aproape mai mare dect n epoca ceauist. Hoffa credea ca un barbat adevarat trebuie sa fie capabil sa-si foloseasca pumnii, sa-si intimideze adversarii din punct de vedere psihic, atat timp cat cuvintele nu mai erau de folos. El mai credea, de asemenea, ca toate lucrurile au un sfarsit. Potrivit lui Hoffa, singurul lucru important este succesul, obtinut prin orice mijloace si, potrivit gandirii sale, implicarea cu mafia era necesara pentru a asigura succesul Uniunii Teamsters; dar, de fapt, implicarea cu mafia a fost pentru succesul acesteia. In timp ce mafia oferea lui Hoffa puterea necesara, Hoffa ii sustinea cu bani. Datorita personalitatii sale si implicarii in lupta pentu drepturile muncitorilor, era agreat de oameni politici ai vremii, ca Robert Kennedy, Richard Nixon, chiar si de directorul F.B.I., Edgar Hoover. Referitor la Miron Cozma, se poate afirma ca de multe ori avea darul de a lungi si rasuci cuvintele asa incat nu se mai intelegea ce-i bine si ce-i rau din ce spunea. El a prins mai multa infatuare dupa mineriada din 1990. Atunci, cel putin pe moment, orgoliul lui a fost satisfacut. In aceste mineriade au cazut victime barbati, femei si copii. Dupa ajungerea in fruntea Ligii, dar mai ales dupa iunie 1990, pentru el nu au mai existat directori sau alti lideri. Pe toti el ii considera la degetul lui mic. Acest comportament nu a fost agreat de multi. Pe langa aceasta, mai avea ideea ca multimea poate sa rezolve orice. El credea ca daca iese in fata multimii si face o propunere pe care multimea o accepta, aceea era cea mai buna. Spre deosebire de Hoffa, nu a facut prea mult pentru oameni, nu lupta pentru drepturile oamenilor. El incerca sa adune cat mai multi oameni in jurul lui. Pentru aceasta, facea de multe ori uz si de bravada personala. Fiind liderul Ligii Sindicatelor Miniere Valea Jiului, dupa mineriada din iunie 1990, implica si o anumita relatie privilegiata cu puterea FSNista. Miron Cozma a fost unul dintre personajele care a beneficiat din plin de avantajele ce decurgeau din acest tip de relatie. Dupa mineriada din 1991 salariile minerilor nu au cunoscut o crestere semnificativa, insa liderii din fruntea Ligii Sindicatelor Miniere Valea Jiului au beneficiat de o ascensiune spectaculoasa. Cozma, in special, a intrat in afaceri mari, era vazut numai in masini de lux, se caza in cele mai bune hoteluri si facea deplasari de zeci de mii de dolari pentru schimb de experienta in strainatate. Mineriadele au existat pentru ca a existat Miron Cozma.