Universitatea Lucian Blaga Sibiu Facultate de Socio-Umane Departamentul: Sprise Secia: Studii de Securitate

Lucrare de Seminar la disciplina: Introducere in Stiina Politicului

STUDENT: Onica Bogdan ANUL: 1

Micarea de eliberare a negrilor din ani 60

Muncitorul in piele alb nu poate fi niciodat liber atta timp cat muncitorul in piele neagr este branduit (Labor in a white skin can never be free , so long as labor in a black skin is branded) Lumina acestui adevr a taiat valul vechilor prejudecai si noua micare care a inceput la jumtatea secolului al XIX-lea a luat titlul luptei pentru elibararea negrilor ca cea mai direct cale pentru propria emancipare. Inc o dat chemarea rsuna pentru avansarea libertai , epoca in care acest lucru poate duce la un ultim apel , dar pentru a obine emanciparea tuturor muncitorilor , sidicatele au trebuit s lupte pentru a asigura dreptul deplin i necalificat pentru frati lor negri . Pentru a asigurarea ultimeleor msuri a drepturilor pe care li sau refuzat , este avansarea drepturilor pentru toti munctiorii prin a face o grev impotriva celor pe care i exploateaz ,aceasta este calea ctre o transformare fundamental a ordini sociale . O mare provocare pentru toi Americanii a fost intesificarea luptei pentru a asigura populaia neagr egalitate in drepturi in toate aspectele ale politici , economiei , social i a vieii culturale naionale; pentru a o transforma intr-o cruciad va pune capt toate barierele rasite impuse de Jim Crow , segregarea i descriminarea va rezulta n adoptatea unor legi i intrarea in vigoare a privilegilor Constituionale pentru a asigura votul negrilor din sud si respectarea deplin a egalitai si a demniti in toate natinea. n continuoare o sa ncep cu un scurt istoric dat prin exeple despre oameni care au luptat pentru libertatea lor: n anul 1955, n oraul sudic Montgomery, Alabama, o femeie negr pe nume Rosa Parks s-a ridicat impotriva segragri i apoi sa aezat. Datorit Rosei Park femeia invarst care a refuzat segregarea sa pornint o actiune non violent condus de Dr. Martin Luther King Jr. prin care cetenii de culoare erau rugai n semn de protest sa nu mai circule cu mijlocul de transport public din cauza descriminri pe care firma de transport public o facea , rugndui sa ia un taxi sau sa mearga pe jos sau cu masina lor personal .Masele de negri au dat drumul micrii de eliberare.NAACP in anul 1955 a depus peste 55 litigi judiciare pentru desegregare. Pe 9 septembrie 1957 Guvernatorul statului Arkansas Orval E. Faubus a comandat o unitate din garda naionala echipate cu armament si direcionata cate liceul Little Rock .Ei a primit ordin sa foloseasc toate mijloacele militare pentru a nu permite trecerea a celor 9 elevi de culoare care erau inscrisi acolo . Nepieritor in memoria naiuni se afla imaginea a

unei adolescente de culoare Eliza-Beth Eckford fiind amentita de 6 mitraliere a unor soldai de 2 metri . Aceste scene au ocupat titlurile ziarelor din toata lumea . In 1960 doar 59% din populatia negroida aveau resedinta in sud .Afar i nuntru Sudului locuiau oameni de culoare in zone metropolitane . n acelai an sa format SNCC i alegerea conductorului clasei politice JFK care a vrut s conduc eliberarea negrilor n vizuina leului. Oameni de culoare se zbteau mpotriva fortreei lui Jim Crow folosind miscari de eliberare , sedinte , litigi judiciare etc , sfidnd grupari de albi , cini , i politicieni mincinoi. In Alabama un val de snge varsat in ochii natiunii de ctre guvernatorul John Patterson si banda lui de Ku Klux .Faptele eroice ale oamenilor albi si negri glorios modeleaz ofensive ale negrilor impreuna cu aliatii lor albi pentru a combate sistemul segregare din Sud care distruge dignitate i viaa urme de tiranie i rasism. !Malcom X aka The Black Patriot! . Malcom insumeaz perioada 1955-1965 chiar daca clasa conductoare la ucis ,el a articulat aspiratile periaodei chiar daca uni nu au inteles ce zicea pe vreme respectiv. Masa de culoare striga Puterea neagr nvnd c guvernul federal nu era prietenul lor ci inamicul lor .n ultima jumate a anilor 60 Negri au proclamat daca e s fie tri prin noroi mai multi timp , guvernul ar avea nevoie de armata , marin i poliie pentru ca bandele de albi sa nu mai poata zice nimic impotriva lor . Musulmani Negri sunt o grupare majora separatist rezultnd ne implicarea lor in miscarea muncii , dar n mod special inchiznd ua luptei impotriva falimentului la reformiti din nord .Aceti musulmani anti-comformisti i anti-reformist au atras atenia asupra celei mai exploatate sectiuni a unor muncitori Negri nereprezentai.Musulmani au demascat nemilos rasismul din Statele Unite atacnd ideologiile i practicile a supremaiei Albe i discreditarea grandualismului i oportunismului Negrilor care se reflecta prin intelepciunea audientei.Prin afacerile i colile musulmani pregateau brbai bine pregatit in domeniul munci iar femei cu virtute domestic ,reabilitau foti deinui i ofereau sprijin celor demoralizai .Ei proiectau ca si Garvez un program economic pentru afacerile Negrilor , amandou cooperative i private inuntrul ghetoului ridicnd constiina si solidaritatea comuniti prin acest program.Dar ca toi separatiti musulmani sunt ambigu , ei is asuma idei retrogresive dar i progresive . In Birmingham lupta a negrilor Americani pentru a-i asigura drepturile in toat naiunea in May 1963 , cand reprezentai conduceri a Birmingamului , Alabam au cerut un numar limitat de drepturi .Orasul Birmingham a fost unul dintre cele mai puternice cetre de combatere a segregari care au inut in lanturi populaia neagr din Sud in statutul super exploatri .O conducere unita a comunitati de negri (populaia neagr reprezentnd 40% din pupulaie orasului) a fost consumata sub conducerea Reverendului Martin Luther King Jr. i un program a fost adoptat care a produs automat o desegregare a locurilor publice , dreptul la vot locuri de munca normale pentru cei calificai i necalificai . Toate statuturile sociale a populaiei negre a format o relaie n aceast campanie.In timpul luni manifestare mpotriva segregri in Birmingham peste 40.000 de barbai , femei i tineri au luat parte la protest.

In 1967 , aproape 50% din populatia neagr nu locuiau in Sud si aproape 90% locuiau in metropole . In anul 1967 Panterele negre organizaie rvolutionar au devenit au fost primi care au vazut aceea alian mpotriva burghzului , ei au dat alarma Negrilor sa continue lupta impotriva imperialismului si rasimului American .Ei au ajutat sa demaschze activitile burgheziei Negre care erau gata s vnd Negri pentru cteva monezi de argint. Ei au ridicat steagul Marixism-Lenismului ca ideologie a Negrilor , ducnd numeroase critici culturale nationalisme , misticism , Pan Africanism a burghezilor Negri . Ei au ridicat stafeta a luptei cu arme ca ultima opiune impotriva opresiuni si participand activ in cazuri de aparare armate a catorva comuniti Negre.Din cauza Partidului Black Panther , clasa conductoare nu a putut sa stang pofta de eliberare a negrilor pe care muli o credeau moart. Cu prezentarea a scurtei istorie a eliberari din ani 60 o sa continui cu rezultatele acestor demonstratii dar i cu ororile pe care acestia le-au suportat. In Birmingham Negrii au reuit s menin boicotul un an ntreg, n ciuda intimidrilor masive i al unor sacrificii personale considerabile. Pn la urm, ei au reuit s desfiineze principiul segregrii rasiale din mijloacele de transport din comun din ora. Boicotul autobuzelor a fost nceputul unei micri pentru aprarea drepturilor civile, care s-a extins asupra tuturor statelor din sudul SUA . n 1960, King a devenit preot adjutant la biserica tatlui su, The Ebenezer Baptist Church din Atlanta. Acum putea dedica mai mult timp angajamentului su n micarea pentru drepturile civile. Dup boicotul autobuzelor de la Montgomery au urmat multe alte aciuni non-violente similare n oraele din sudul SUA. Celebre au devenit campaniile duse de "Southern Christian Leadership Conference" (SCLC - "Conferina Conductorilor Cretini din Statele Sudice") condus de King n perioada 1961 - 1965 n Albany, Birmingham i Selma. Rezultatul acestor aciuni: segregarea rasial a fost desfiinat n instituiile publice. Numrul afro-americanilor cu drept de vot crescuse mult. Dar cel mai important a fost c muli dintre acetia au ctigat o nou contiin de sine. n 1964 - la doar 35 de ani! - King primete Premiul Nobel pentru Pace. n discursul su de mulumire, el a spus: "Non-violena este rspunsul la o problem decisiv a vremurilor noastre - necesitatea ca omul s treac peste oprimare i violen, fr a recurge la mijloace de oprimare i la uz de violen." Dac privim n ansamblu cei treisprezece ani de activitate public a lui Martin Luther King, Jr., vom constata c el a fost o persoan cu un el clar, cu o minte treaz i sensibil, care s-a lsat prins, att prin cele gndite, ct i prin cele ntreprinse de el, n provocri mereu noi. La Montgomery, el nu ceruse dect ca negrii s fie tratai politicos, nici mcar nu i trecuse prin minte s revendice ridicarea barierelor rasiale! Treisprezece ani mai trziu, el organiza aciuni civile masive n faa sediului guvernului. Obinerea, n anul 1964, a Premiului Nobel pentru Pace, i-a adus o enorm recunoatere public, pe care i-a riscat-o ns n ultimii doi ani de via, criticndu-i profetic pe cei aflai la putere.

Martin Luther King nu a fost un erou fr dumani. Spre sfritul vieii, el i-a exprimat de mai multe ori temerea c visul su s-ar putea transforma ntr-un comar . Doar moartea l-a putut opri s in o predic la Ebenezer Baptist Church din Atlanta, al crui titlu era: "De ce s-ar putea ca America s ajung iad" ("Why America May Go to Hell"). King, al crui umor devenise proverbial, devenise trist i depresiv. Acelai om care era pentru muli o autoritate moral intangibil, suferea de mustrri de contiin din pricina unor relaii extraconjugale care l mcinau. FBI-ul, care i asculta toate convorbirile, a emis chiar i ipoteza sinuciderii! Malcolm X i The Black Muslims FBI-ul a deschis un dosar despre Malcom X in anul 1950 dup ce a scris o scrisoare prezidenial catre Truman susinnd opoziia lui fa de rzboiul din Coreea i declarnduse a fi comunist.A nceput supravegherea lui in 1953 , iar apoi FBI-ul i-a indreptat atenia despre ingrijorarea despre o posibil comunitate Comunista asociata lui Malcolm X datorita ascenderea lui in Naiunea Islamic. In timpul anului 1955, Malcolm X a continuat cu succes recrutarea oamenilor pentru organizaie. El a construit temple in Springfield , Massachusetts ; Hartford , Connecticut . Sute de Afro-Americani au intrat in Islam in fiecare luna.Inafara faptului ca avea darul de a fi un orator bun , Malcolm X avea o prezenta fizic impuntoare . In Vreamea cat Malcolm a fost membru i conductorul Natiuni Islam , el predica c Negri sunt mai presus genetic dect Albii doar ca sunt dominai de sistem de suprimare: Uni albi stiau ca sunt inferiori Negrilor . Chiar i Senator James Eastland tia asta.Oricine a studiat genetica stie ca albul este considerat recesiv si negru este considerat dominant.Toat economia American este bazat pe suprematia albilor . Chiar i filosofiile religioase in esenta este supremaie alb.Un Iisus alb .Un virgin Alb . Ingeri Albi . Totul este Alb . Politica Unchiului Sam fundaia ei este bazat pe supremaia alb. Far s spunem filosofia social este strict supremaie alb i sistemul educational perpetueaz supremaia alb. Pe 1 Decembrie 1963 cand a fost intrebat s comenteze despre asasinarea lui Kennedy , Malcolm a spus c ginile care vin acas petru prjit ; nu m-au ntristat niciodat ; tot timpul m-au bucurat . Dup aceast declaraie i sa interzis sa mai vorbeasc in public de ctre Elijah timp de 90 de zile. In Martie 8 , 1964 Malcolm a anunat public o pauz de la Natiunea Islamic , el a spus c e tot musulman dar a simit c Natiunea islamic sa indeparat foarte mult din cauza invaturilor religioase rigide .Malcolm X a anunat ca el va organiza o organizatie naionalist a Negrilor care va incerca s strneasca constiina politic a Afra-Americanilor . El a mai spus ca ar dori sa colaboreze cu alti lideri ai miscrilor pentru drepturile civile ale negrilor ,ar fi facuto mai devreme doar ca Elijah Muhammad i-a interzis acest lucru.

In Februrarie 21 1965 Malcolm X se pregtea pentru a se adresa un comuniti de afro americani n Manhatan , un barbat a fugit spre el si l-a impuscat in piept iar apoi inc doi barbai au inceput sa traga cu semi automatice spre scen . Cu excepia autobiografiei , Malcolm X nu a publicat nimic. Filisofiile lui sunt cunoscute n ntregime din declaratile pe care le-a dat prin discursuri i interviuri incepnd din 1952 pana la moartea lui in 1965.Multe din discursurile lui , in special din ultimul an al vieti au fost redactate i publicate. In urma lui Malcolm X a lasat o mostenire de care oameni Negri sau folosit pentru a-i ridica respectul de sine . Malcolm X este descris ca unul dintre cei mai mari si mai influeni Afro-Americani din istorie. Datorit acestor lideri mpreun cu oamenii ei au reuit in mare parte s incepa lupta pentru drepturile negrilor cateva dintre acele urmri au fost: 1.Schimbri au aprut in economie.Industria a fost inlocuita cu agricultura in termeni de productie .Aceste schimbri au generat numeroase nemulumiri i au pus in micare noi fore i aciuni sociale si plotici in statele din Sud. 2.Micarea Negrilor pentru drepturile civile i libertate capt putere.Nici tradiionali KKK sau brutalitatea poliieneasc ,nici tehnicile de teroare economic ,concedieri masive sau arestri in mas nu au reuit s opreasc principile acestor oameni. 3.Nu a fost un scut slab precum sa crezut drepturile civile (dreptul la vote) care a fost depus in 1957 a fost vzut de ctre clasa guvernatoare ca un pericol impotriva conduceri lor oligarhice . Sloganuri ale miscarii: 1.Opriti agresiunea guvernului American impotriva Negrilor ! Luptai rasismul ! Rezistai impotriva KKK ,Nazitilor ! Sfritul brutaliti poliieneti. 2. Politica, cultura , economia , si clasa social s fie egal . 3.Exprimai pozitivitatea in educatie , antrenament , promovare profesional , i seniorat in sistem.Far discriminare la locul de munc. 4.Sindicate de munca pentru Negri! 5.Locuri de munc pentru toi! Pregatire i educie gratis pentru toat lumea ! 6.Sfritul discriminri impotriva femeilor negre , lesbianelor negre i a barbailor negri ! 7.Spre conducerea Negrilor intr-o revoluie unita luptnd pentru o America Socialist.

Ani 80 au fost decisivi pentru micrile Negre i pentru toat clasa muncitoare a Americi.Viitorul umanitii depindea de ce urma s se ntmple dar pentru a obine o societate libera din pun de vedere rasial,sexual i asuprirea clasei asta va produce o revolutie a integriti si aceste concepte au revolutionat clasa muncitoare din U.S .

Bibliogrfafie: A Marxists analysis of african american liberation Richard Fraser si Tom Boot The Bold , Bad `60s James E. Jackson Liberation, Imagination, and the Black Panther Party: A New Look at the Panthers and Their Legacy - Kathleen Cleaver si George Katsiaficas The Autobiography of Malcolm X - Alex Haley and Malcolm X The Autobiography of Martin Luther King Jr. - Clayborne Carson and Martin Luther King Jr