Analiza calității mediului în Stațiunea Muntele Băișorii

Student: Ciudoescu Denis Andrei

Grupa 316

București
2021

1
 Cuprins

Harta arealului de studiu

Interpretarea fișei de observație

1. Elemente generale
1.1. Rezumat
1.2. Localizare geografică și administrativă
1.3. Descrierea limitelor
1.4. Principalele componente ale spațiului analizat

2. Factori naturali, sociali și economici ce condiționează calitatea mediului

din arealul analizat
2.1. Factori naturali favorabili și restrictivi
2.2. Factori sociali favorabili și restrictivi
2.3. Factori economici favorabili și restrictivi
2.4. Infrastructuri existente în arealul analizat cu efecte asupra calității
mediului
2.5. Influenţe posibile asupra calităţii mediului din spaţiul analizat
determinate de elementele din vecinătate

3. Modificări ale componentelor naturale

3.1. Modificări la nivelul reliefului
3.2. Modificări la nivel biotic

4. Metodologie

5. Surse de degradare a mediului

5.1. Surse rezidentiale
5.2. Lucrări de construcție

2
6. Calitatea factorilor de mediu
6.1. Calitatea aerului
6.2. Zgomot
6.3. Calitatea apei
6.4. Calitatea solurilor
6.5. Cantitatea de deșeuri generată
6.6. Analiza modului de utilizare a terenului

7. Lista problemelor de mediu identificate și ierarhizarea lor

8. Concluzii
9. Bibliografie

3
 Figură 1 Harta hotelurilor, pensiunilor și cabanelor de închiriat

Interpretarea fișei de observație

Cabana Roua, nr. 461, stadiu de reabilitare: reabilitat total, număr etaje: 1, tip de parcare
existent: neamenajată, nr. locuri de parcare: 1, tipul de încălzire: centrală pe lemne, materiale ce
se pot colecta la punctele stradale de colectare selectivă a deșeurilor: deșeuri menajere, hârtie și
carton, mase plastice, sticlă, metal (la punctul de colectare selectivă din aproprierea Hotelului
Alpin);
Pensiunea Montana, nr. 353, stadiu de reabilitare: în curs de reabilitare, număr etaje: 2,
tip de parcare: amenajată cu pavaj, nr. locuri de parcare: 10, tipul de încălzire: centrală pe lemne,
materiale ce se pot colecta la punctele stradale de colectare selectivă a deșeurilor: deșeuri
menajere, hârtie și carton, mase plastice, sticlă, metal (la punctul de colectare selectivă din
aproprierea Hotelului Alpin);
Hotel Alpin, nr. -, stadiu de reabilitare: nereabilitat, număr etaje: 6, tip de parcare:
amenajată cu pietriș, nr. locuri de parcare: 110, tipul de încălzire: centrală termică, materiale ce

4
se pot colecta la punctele stradale de colectare selectivă a deșeurilor: deșeuri menajere, hârtie și
carton, mase plastice, sticlă, metal (la punctul de colectare selectivă din aproprierea acestuia);
Cabana lui Johny, nr. 331, stadiu de reabilitare: nereabilitat, număr etaje: 1, tip de
parcare existent: neamenajată, nr. locuri de parcare: 1, tipul de încălzire: centrală pe lemne,
materiale ce se pot colecta la punctele stradale de colectare selectivă a deșeurilor: deșeuri
menajere, hârtie și carton, mase plastice, sticlă, metal (la punctul de colectare selectivă din
aproprierea Hotelului Alpin);
Pensiunea Andreea, nr. 315 A, stadiu de reabilitare: reabilitat total, număr etaje: 3, tip
de parcare: amenajată cu pietriș, nr. locuri de parcare: 26, tipul de încălzire: centrală termică,
materiale ce se pot colecta la punctele stradale de colectare selectivă a deșeurilor: deșeuri
menajere, hârtie și carton, mase plastice, sticlă, metal (la punctul de colectare selectivă din
aproprierea acestuia);
Cabana la Nicula, nr. 83, stadiu de reabilitare: nereabilitat, număr etaje: 1, tip de
parcare: neamenajată, nr. locuri de parcare: 14, tipul de încălzire: centrală pe lemne, materiale ce
se pot colecta la punctele stradale de colectare selectivă a deșeurilor: deșeuri menajere, hârtie și
carton, mase plastice, sticlă, metal (la punctul de colectare selectivă din aproprierea Pensiunii
Andreea);
Cabana Mountain Charlet, nr. 177, stadiu de reabilitare: reabilitat total, număr etaje: 2,
tip de parcare: neamenajată, nr. locuri de parcare: 2, tipul de încălzire: centrală pe lemne,
materiale ce se pot colecta la punctele stradale de colectare selectivă a deșeurilor: deșeuri
menajere, hârtie și carton, mase plastice, sticlă, metal (la punctul de colectare selectivă din
aproprierea Pensiunii Andreea);
Cabana Simplicity Retreat, nr. 58, stadiu de reabilitare: reabilitat total, număr etaje: 1,
tip de parcare: neamenajată, nr. locuri de parcare: 20, tipul de încălzire: centrală pe lemne,
materiale ce se pot colecta la punctele stradale de colectare selectivă a deșeurilor: deșeuri
menajere, hârtie și carton, mase plastice, sticlă, metal (la punctul de colectare selectivă din
aproprierea Pensiunii Andreea).

1. Elemente generale
1.1. Rezumat

Stațiunea Muntele Băișorii este situată la altitudini cuprinse între 1200 și 1360 m,
cunoscută mai mult la nivel regional. Aceasta este cunoscută pentru sporturile de iarnă, datorită
climatului montan în care sezonul rece durează 6 luni și se practică pe Pârtia Băișoara și Pârtia
Buscat. Mai este cunoscută ca fiind pe locul 2 din România și pe locul 5 în lume la calitatea
aerului bogat în ozon. Datorită acestor factori, mulți oameni au început să construiască hoteluri,
pensiuni și cabane pentru a se bucura de acestea pe timpul iernii. Din nefericire, omul a trebuit să
modifice mediul pentru a se simți mai confortabil, astfel că a trebuit să niveleze porțiuni de
versanți, să creeze terasări și să stabilizeze versanți.
Cum sezonul rece durează 6 luni, majoritatea deținătorilor de proprietăți în zonă s-au
gândit să crească eficiența energetică prin izolarea lor, dar transportul lor până în stațiune este

5
făcut de către mașini cu motoare diesel mai vechi de 15 ani, care poluează aerul cu particule în
suspensie PM 2,5 și PM10. Aceste particule se mai întâlnesc în urma încălzirii proprietăților cu
lemn.

1.2. Localizare geografică și administrativă

Stațiunea Muntele Băișorii aparține satului Muntele Băișorii, care la rândul lui aparține
Unității Administrativ Teritoriale Băișoara, comună care are în componență 9 sate și numără
1940 locuitori. Aceasta se află la 50 de km de municipiul Cluj-Napoca și 55 de km de Turda,
distanță acceptabilă între două din cele mai mari municipii din județul Cluj.
Priveliştea este largă, deschisă spre Câmpia Transilvaniei, Cheile Turzii şi spre zări mai
depărtate, în condiţii de vizibilitate bună putându-se admira munţii Maramureşului, Ţibleş,
Rodnei, Călimani şi Făgăraş iar uneori şi Carpaţii Păduroşi, Gutâiul, Suhardul, Gurghiul, Munţii
Harghita, Ciucaşul. De pe vârfurile din apropierea staţiunii se văd pe cer senin şi Şureanul,
Parângul şi Retezatul, iar în condiţii excepţionale, chiar Tatra Înaltă.

1.3. Descrierea limitelor

La N de stațiune avem Unitatea Administrativ Teritorială Valea Ierii și Pârtia Băișoara,

la S Unitatea Administrativ Teritorială Poșaga și rezervația naturală Șesul Craiului-Scărița-
Belioara, la V Unitatea Administrativ Teritorială Măguri-Răcătău și Vârful Buscat, iar la E
Muntele Băișorii.

1.4. Principalele componente ale spațiului analizat

Acestea sunt hotelurile, pensiunile, cabanele și drumurile. Fiind o zonă de munte cu

versanți cu pante variabile ca mărime, rețeaua de drumuri este predominant nemodernizată.

2. Factori naturali, sociali și și economici ce condiționează calitatea mediului din

arealul analizat

2.1. Factori naturali

Situată într-o zonă de munte, zona analizată dispune, din punct de vedere geomorfologic,
de procese de pluviodenudație asociate cu eroziune liniară și alunecări de teren de amploare
redusă. Aceste procese sunt specifice pantelor cu înclinație cuprinsă între 11 și 20°. Acestea
limitează construcțiile de drumuri și locuințe.
Aflându-se între culoarul depresionar Alba Iulia-Turda și versantul vestic al Munților
Apuseni, în stațiune se înregistrează temperaturi medii anuale cuprinse între 2-6°C și cantități de
precipitații sunt cuprinse între 800-1000 mm/an.

6
 7
6.3 6.1 6.3
6 5.6
4.7 4.7 4.7

Temperatura medie (oC)

4.7
5

0
2007 2008 2009 2010
An

Temperatura medie Norma climatologică

Figură 2 Temperaturi medii anuale Băișoara; date prelucrate de către Agenția Națională de Meteorologie

1200
1044.3 1029.7 919.2 1040.6
853.4 871.4
1000
Precipitații atmosferice (l/m²)

853.3 853.3 853.3 853.3 853.3 853.3

800

600

400

200

0
2005 2006 2007 2008 2009 2010
An

Precipitații atmosferice Norma climatologică

Figură 3 Precipitații atmosferice medii anuale Băișoara; date prelucrate de către Agenția Națională de Meteorologie

Solurile predominante sunt caracterizate de spodisoluri (prepodzoluri și podzoluri),

urmate de humosiosoluri și nigrosoluri, care se găsesc în arealul pădurilor.

2.2. Factori sociali

Stațiunea nu dispune de populație permanentă numeroasă, dar cea existentă este

alcătuită de comunități de mocani, care se ocupă cu creșterea animalelor și prelucrarea lemnului.
Unii dintre aceștia profesează și în construcții.

7
 2.3. Factori economici

Economia zonei se bazează exclusiv pe turism, astfel existând o multitudine de locuri de

cazare pentru toate buzunarele. Acestea sunt foarte căutate de oameni pe peroada iernii, în
special de Crăciun și de Revelion, ceea ce face ca prețurile pentru cazare să crească foarte mult,
chiar până la 2000 de lei pe noapte.

2.4. Infrastructuri existente în arealul analizat cu efecte asupra calității mediului

Singura infrastructură de transport importantă este DJ107R, drum care leagă stațiunea
de municipiul Cluj-Napoca. Alimentarea cu apă și canalizare este făcută de către Compania de
Apă Someș S.A, cu sediul în Cluj-Napoca. Aceasta este făcută prin captarea izvoarelor
subterane. Firmă pentru distribuirea energiei termice nu există, astfel rămâne la alegerea
fiecăruia cum își încălzesc cabanele. Majoritarea oamenilor își încălzesc cabanele prin centrale
care folosesc ca sursă calorică principală lemnul. Firma care distribuie energia electrică este
Electrica Furnizare S.A, filiala Turda. Rețea de distribuție a gazelor naturale nu există, astfel
oamenii folosesc butelii cu gaz natural. Majoritatea cabanelor nu au cablu TV, cu excepția
hotelurilor și pensiunilor.

2.5. Influenţe posibile asupra calităţii mediului din spaţiul analizat determinate
de elementele din vecinătate

La N de zona de analiză există Pârtia Băișoara, care provoacă zgomot pe timpul iernii.
Datorită faptului că este înconjurată de pădure, împiedică propagarea zgomotului către zonele
rezidențiale. Amenajarea pârtiei a dus la defrișări la ras a unei porțiuni de pădure, care a provocat
strămutăti ale habitatelor animalelor mari, precum lup și mistreț. La V de zona de analiză, către
Vârful Buscat există o carieră de piatră care produce praf în urma exploatării și a transportului
acesteia.

3. Modificări ale componentelor naturale

3.1. Modificări la nivelul reliefului

Situată în partea de N a grupei Muntele Mare, stațiunea dispune de un relief neregulat,

cu pante ce pot trece de 11°, astfel construcția de drumuri, case și cabane trebuie acompaniată de
o serie de lucrări specifice. Astfel, este nevoie de lucrări de nivelare a terenului pentru fundația
locuințelor, terasare pentru a diminua procesele morfodinamice precum alunecările de teren sau
executarea de deblee pentru drumuri, în funcție de gradul de stabilitate a solului și caracteristicile
acestuia. Pentru deblee este necesară amenajarea de rigole pentru captarea apei rezultată din
precipitații sau din topirea zăpezii.

8
 3.2. Modificări la nivel biotic

Populația de urși din zonă este foarte mică, iar Ocolul Silvic Cluj a dispus aducerea unui
număr de 7 urși din zona Poiana Brașov pentru repopulare. Din cauza lipsei de habitat
comparabil cu cel din Poiana Brașov, aceștia au atacat gospodăriile oamenilor, omorând oi, vaci,
capre și câțiva stupi de albine. În luna august 2016 a avut loc un atac al urșilor asupra 16 oi, 9
familii de albine și o capră. Datorită acestor atacuri a fost afectat și turismul din stațiune,
turiștilor fiindu-le frică să nu fie atacați. În urma acestor sesizări, Ocolul Silvic Cluj a transmis
Ministerului Mediului dorința de retrimitere a urșilor înapoi în Poiana Brașov, deoarece sunt un
pericol pentru populație.

4. Metodologie

Pentru realizarea acestui proiect am folosit relatări a unor oameni din zonă pe diferite
teme, dar și site-uri de știri sau cunoștiințe proprii. Harta a fost realizată în programul QGIS,
folosindu-mă de numeroase deplasări pe teren în timpul verii, dar și în luna octombrie pentru
culegerea datelor prezentate pe hartă. Pentru culegerea datelor am folosit fișa de observație.
Pentru evaluarea nivelului de zgomot m-am deplasat către pârtia de sanie din stațiune pe data de
29.12.2021, ora 12:53.

5. Surse de degradare a mediului

5.1. Surse rezidențiale

Pentru sursele de degradare a mediului din surse rezidențiale m-am axat pe indicatorii
DPSIR pentru deșeuri, astfel:
 Indicele declanșator este creșterea numărului de oameni în stațiune de sărbători și în
vacanțe;
 Indicele de presiune este cantitatea de deșeuri produsă în aceste perioade ale anului;
 Indicele de stare este scăderea calității mediului, deoarece este sufocat de deșeurile
provenite de la tomberoanele arhipline care sunt purtate de vânt sau de animale sălbatice
prin stațiune;
 Indicele de impact este vandalizarea tomberoanelor de către animalele sălbatice pentru
hrană și terorizarea oamenilor din aproprierea lor;
 Indicele de răspuns este prezența firmei de salubritate responsabilă de ridicarea deșeurilor
la o dată pe săptămână în loc de două săptămâni, cum era înainte.

9
 5.2. Lucrări de construcție

În ultimii ani s-au intensificat lucrările de construcții, fie că e vorba de construcția de

cabane sau lucrări de consolidare, în special în creșterea eficienței energetice. Pe lângă lucrările
necesare de modificare a reliefului ca nivelarea terenului sau terasări se adaugă praf, zgomot sau
deșeuri. Resturile rezultate din construcții fie sunt transportate înapoi către vânzător, fie sunt
lăsate în apropriere de punctele de selectare selectivă a deșeurilor.

6. Calitatea factorilor de mediu

6.1. Calitatea aerului

Cea mai apropriată stație de monitoring a calității aerului se află la 77 km est, în

localitatea Luduș. Orașul Luduș deține o stație de monitorizare a influenţei zonei industriale la
nivel suburban. Această stație monitorizează valori pentru monoxid de carbon, dioxid de azot,
dioxid de sulf și particule în suspensie PM 10. Caracteristic pentru zona Luduş este faptul că
industria se desfăşoară doar în perimetrul oraşului Luduş, profilul industrial fiind determinat de
industria alimentară, prelucrarea lemnului, confecţii-textile, prelucrarea cauciucului.

Valoare medie anuală Valori limită (CMA) AQI

(UG/M3)
NO2 55,7 30 223,5

SO2 56,5 20 282,5

PM10 0 40 0
CO 56,5 10 475,2
Pb 0 0,5 0
O3 0 120 0
Medie AQI 163,5 Nesatisfăcător
Date de calitate a aerului obţinute în Reţeaua locală de monitorizare a calităţii aerului
înconjurător în anul 2013. Sursa: ANPM Mureș

Valorile mari la NO2, SO2 și CO se datorează fabricii de cauciuc.

Din fericire, calitatea slabă a aerului din orașul Luduș nu influențează calitatea aerului
din Stațiunea Muntele Băișorii datorită distanței mari dintre ele.

6.2. Zgomot

Principalele surse de zgomot în stațiune sunt pârtia de ski Băișoara și pârtia de sanie pe
timpul iernii, când se depune strat consistent de zăpadă.

10
 Figură 4 Pârtia de sanie

Cu ajutorul aplicației de pe telefon Sonometru am măsurat nivelul de zgomot produs de

activitățile de pe pârtie, precum muzica din difuzoare și chicoteli. Media nivelului de zgomot
înregistrat de aplicație este 58,1 dB.

11
 Figură 5 Nivelul de zgomot

6.3. Calitatea apei

Neexistând surse de poluare precum industrie sau deversări de substanțe periculoase și
de ape menajere, calitatea apei din Stațiunea Muntele Băișorii este foarte bună, existând izvoare
cu apă potabilă.

12
 Figură 6 Izvor

6.4. Calitatea solurilor

Tipurile de soluri enumerate la subcapitolul 2.1. Factori naturali aparțin categoriei

solurilor brune acide, rezultând randament foarte scăzut pentru agricultură.

13
 Figură 7 Harta solurilor acide din România. Sursa: eco-ferma.ro

6.5. Cantitatea de deșeuri generată

Cantitatea de deșeuri generată în stațiune este de aproximativ 173 de tone pe an,
reprezentate de deșeuri menajere, hârtie și carton, mase plastice, sticlă, metal. Am ajuns la acest
număr ținând cont de cantitatea maximă de suport a tomberoanelor (450 kg), numărul de
tomberoane din zona de analiză (8). Firma care se ocupă de ridicarea deșeurilor din cele trei
puncte de colectare selectivă este S.C. ECO 5 ARDEAL S.R.L. Aceasta are sediul în comuna
Mihai Viteazu și colectează deșeurile din comunele Mihai Viteazu, Moldovenești, Iara și
Băișoara. Intervalul în care se colectează deșeurile în Unitatea Administrativ Teritorială Băișoara
este săptămânal sau la două săptămâni, miercurea. Deșeurile sunt amestecate în mașina de gunoi,
unde sunt transportate la stația de sortare Mihai Viteazu, iar apoi deșeurile sortate sunt
transportate spre reciclare sau depozitare la stațiile din Târgu Mureș, Oradea, Miercurea Ciuc și
Brașov.

6.6. Analiza utilizării terenurilor

Având în vedere că vorbim despre o stațiune montană în curs de dezvoltare, procentul
terenurilor ocupate de construcții este mic. Pe de altă parte, procentul terenurilor acoperite de
pădure de conifere și pășune este foarte mare.

14
 7. Lista problemelor de mediu identificate și ierarhizarea lor

Problemele de mediu identificate în Stațiunea Muntele Băișorii sunt modificarea

reliefului pentru construcția de cabane și deșeurile rezultate din renovarea unora dintre ele.

8. Concluzii

Pe final, consider că cel mai bine ar fi ca turismul să se axeze mai mult pe ecoturism
decât pe modul actual, fără un management corespunzător. Astfel, turiștii ar înțelege că zona este
arie protejată și ar aduce venit pentru comunitățile de mocani cu puține activități generatoare de
venit.

9. Bibliografie

1. https://docs.google.com/forms/d/1_IzWYZ99zj8-
bFEJVGTZpat8c1z9iyUe19HUYGCnrjM/edit
2. Bran, F., Simon, T., Puiu Nistoreanu - „Ecoturism”, Editura Economică, Bucuresti 2000
3. https://www.eco-ferma.ro/harta-solurilor-acide-din-romania/
4. 128574_raport preliminar date 2013.pdf
5. Ielenicz, M., Oprea, R – România, Carpații – Caracteristici generale, Editura Universitară
2011
6. http://www.buzznews.ro/146845-terorizati-de-ursi-si-lupi-gospodarii-atacate-in-baisoara-
video/

15
16