Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Test 23 Actualizat
Test 23 Actualizat
Atenție! Acest material NU reprezintă punctul de vedere oficial din partea Ministerului Educației.
scap de apa asta care făcea să-mi putrezească picioarele, de peștele pe care-l strângeam de pomană. Acuma,
uite, ciulinii erau aici, la picioarele mele, frumoși ca niște merișoare dolofane, mulți ca stelele, cărnoși,
plesnind de sevă, dar nemișcați. Nu se clinteau din loc, pentru că eram la începutul lui august. Alerga-voi cu
ei, peste-o lună? Afla-voi încotro te mână, unde se duc? Știam că cei mai mulți sfârșesc trosnind în foc, în
cine-știe-ce sobă. Dar ceilalți? Cei care nășteau legendele? Ce țări arăta-vor ei privirilor unui băiat? Cum fac
ei de schimbă soarta unora?
Ah, cât aș fi vrut să stau de vorbă cu unul care să-mi povestească aiureli, să mă mintă, dar să-mi dea
ghes la visat, la cutezat! Și ciulinii nu erau decât vis și îndrăzneală, invitație la a schimba ceea ce ai pe ceea
ce-ai putea avea, fie și tot ce-i mai rău, pentru că, celor cărora le e dragă lumea-ntreagă, nimic nu-i mai rău
decât statul pe loc. Panait Istrati, Ciulinii Bărăganului (fragment)
*CAVÁL1, cavale, s. n. Fluier mare ciobănesc, făcut din lemn de paltin sau de alun. – Din tc. kaval.
*PIROSTRÍE, pirostrii, s. f. 1. (Mai ales la pl.), regional, unealtă de gospodărie făcută dintr-un cerc sau dintr-
un triunghi de fier, sprijinit pe trei picioare, pe care se pun căldarea, ceaunul sau oala la foc; crăcană. – Din
bg. pirstija.
Textul 2
Atunci se adânciră în cea mai mare desime a codrului, urcându-se pe coastele muntelui prin
poteci cunoscute numai de vânători. Conrad vru iarăși să se oprească, dar Roschen neîncetat îi da
curaj, încredințându-l că nu e ostenită, în sfârșit, o jumătate de ceas până a nu însera, sosiră pe culmea
unei prelungiri a Roestockului; de acolo, auzea zberatul turmelor care să înturna la Seidorf și la Bauen
și, dinaintea acelor două sate, vedea, culcat în fundul văii lacul de Waldstetten, lin și curat ca o
oglindă, întru vederea aceasta, Roschen vru să urmeze drumul, dar voința era mai presus de puterile
ei; la cei întâi pași ce făcu se povârni. Atunci Conrad ceru de la ea să ia câteva ceasuri de odihnă și
îi găti un așternut de frunze și de mușchi pe care ea se culcă, în vreme ce el privighea lângă dânsa.
Conrad ascultă murind unul după altul toate vietățile văii, văzu stingându-se pe rând toate luminile
care semănau stele căzute pe pământ. Pe urmă, la zgomotele discordante ale oamenilor, urmară
armonioasele sunete ale naturii și, la lucirile efemere aprinse de mâini muritoare, acea strălucită
puzderie de stele, ce să ridicară subt pașii lui Dumnezeu. Muntele are, ca și oceanul, glasuri
nemărginite ce se înalță deodată în mijlocul nopților, de pe luciul lacurilor, din sânul pădurilor, din
adâncurile ghiațierilor (glaciers). Pintre ele se aude vuietul necurmat a cascadei sau freamătul viforos
al avalanșelor, și toate aceste vuiete vorbesc munteanului o limbă înaltă, care lui îi este familiară și
la care el răspunde prin a lui strigări de frică sau cântări de recunoștință, căci aceste vuiete îi
prevestesc liniște sau vifor.
Pentru aceasta, Conrad urmase cu îngrijire aburul care, cețuind oglinda lacului, începuse a se
rădica pe fața lui și care, suindu-se încet pe vale, mersese de se grămădise pe capul zăpădos a
Axembergului. Acum, de multe ori el își înturnase ochii cu frică spre puntul cerului, unde luna era să
răsară, când ea să arătă, dar galbenă și încungiurată de un cerc brumos care învălea palida ei strălucire;
din vreme în vreme adieri trecea, aducând cu ele un miros umed și pământos; și atunci Conrad se
înturna spre apus, mirosindu-le cu instinctul unui copoi și murmurând cu glas încet: „Așa, așa, vă
cunosc prevestitori ai viforului și vă mulțumesc, nu voi perde înștiințarea ce îmi dați“. În sfârșit, o
mai de pe urmă suflare a vântului aduse cu ea cei întâi aburi ridicați de pe lacurile Neușatelului și
bălțile Moratului. Conrad cunoscu că era vreme de purces și se plecă spre Roschen.
Constantin Negruzzi
Impresii de călătorii (Conrad de Baumgarten)
A.
1. Identifică și notează două gesturi ale mamei, la despărțirea de copil și soțul ei, din primul
paragraf al textului 1. 2 puncte
2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2
Conrad și Roschen ajunseră pe culmea unei prelungiri a Roestockului:
a) după o jumătate de oră înainte de asfințit.
b) cu jumătate de oră înainte să se însereze.
c) imediat ce s-a făcut seară.
d) la numai o oră de la apusul soarelui.
3. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1
Averea călătorilor era exprimată prin:
a) cal și căruță.
b) natura explorată a Bărăganului.
c) bogăția de pești și celelalte merinde.
d) doar mama de care se despărțeau.
4. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1
În textul narativ, intitulat Ciulinii Bărăganului, scris de Panait Istrati, se evidențiază:
a) călătoria unui copil la câmpie.
b) venirea mamei în Bărăgan.
c) plecarea tatălui și a copilului într-o drumeție lungă.
d) descrierea locurilor de călătorie.
5. Notează ,,X” în dreptul fiecărui enunț pentru a stabili corectitudinea sau incorectitudinea
acestuia, bazându-te pe informațiile din cele două texte. 6 puncte
Enunț Corect Incorect
În textul 1, tatăl și fiul mergeau pe jos, pe lângă căruță.
Băiatului îi părea rău că nu a luat și câinele.
Conrad se puse la odihnă, iar Roschen îl păzise.
Pentru copilul de numai 14 ani ciulinii nu erau decât niște aiureli.
Muntele era străbătut de o cascadă zgomotoasă.
Roschen luase urma aburului, care oglindea lacul.
6. Menționează, în câte un enunț, tiparul textual pentru cele două texte de mai jos:
6 puncte
a) ,,Eram setos de solitudine și de călătorii lungi, dar cu un tovarăș să-mi placă. Ani de-a
rândul, martor neputincios, țintuit la pescuitul meu, priveam la plecarea tovarășilor mei...”
b) ,,Pe urmă, la zgomotele discordante ale oamenilor, urmară armonioasele sunete ale naturii
și, la lucirile efemere aprinse de mâini muritoare, acea strălucită puzderie de stele, ce să
ridicară subt pașii lui Dumnezeu...”
7. Prezintă, în cel puțin 30 de cuvinte, o legătură care se poate stabili, la nivelul conținutului,
între primul și cel de-al doilea text.
6 puncte
8. Crezi că drumeția are un rol decisiv privind sănătatea corpului uman? Justifică-ți răspunsul,
în 50-90 de cuvinte, cu exemple, alegând unul din cele două texte. 6 puncte
9. Asociază, cu un alt text literar, studiat sau citit, creația narativă în proză Ciulinii Bărăganului,
scrisă de Panait Istrati, prezentând, în 50-100 de cuvinte, o asemănare și o deosebire dintre
ele. 6 puncte
B.
1. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect.
Desparte în silabe cuvintele subliniate și încercuiește silaba accentuată a acestora:
Atunci se adânciră în cea mai mare desime a codrului, urcându-se pe coastele muntelui prin
poteci cunoscute numai de vânători. 2 puncte
2)
1)
2)
3)
2)
6. Transcrie propoziția subordonată din fraza dată, indicând felul acesteia. Construiește apoi
o altă frază în care să utilizezi același element introductiv.
,,ne însoți până-n pragul Bărăganului, până dincolo de șoseaua care duce de la Brăila
la Călărași ferindu-se de pustie.” 6 puncte
1)
2)
7. Mai jos, sunt redate impresiile unui călător, postate pe o rețea de socializare. Rescrie
textul, corectând greșelile de orice natură.
6 puncte
,,A fost un sfârșit-de-săptămână pe măsură! Mai întîi, pentru că am avut ocazia să călătoresc
prin Poiana brașov cu telescaun-ul, apoi, ghidați de un cunoscător a locului, am parcurs cele mai
frumoase locuri ale regiunii, iar călătoria s-a sfârșit cu un frumos foc de tabără dar și un grătar pe
cinste.”
Notă! Punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul în care compunerea are minimum
150 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.