UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE

“CAROL DAVILA” din BUCUREȘTI

Facultatea de Medicină

Evaluarea nivelului de fericire în cadrul populației de

studenți la medicină

Realizat de:
Grupele:86,87,88, Seria XI, Anul V
Coordonator: Asist. Univ. Dr. Ileana Mardare

08.11.2017
Cuprins

I. Partea generală 3
Introducere 3
1.1 Stadiul cunoașterii 3
II. Partea specială 7
2.1. Scop, Obiective, Ipoteze 7
2.1.1. Scopul studiului 7
2.1.2. Obiectivele studiului 7
2.1.3. Ipotezele studiului 8
2.2. Metodologie 8
2.2.1. Tipul studiului 8
2.2.2. Durata studiului 8
2.2.3. Populația de studiu 9
2.2.4. Culegerea datelor 9
2.2.5. Prelucrarea si analiza datelor 11
2.2.6. Considerații etice 12
2.3. Prezentarea și analiza datelor 13
2.3.1. Analiza lotului în funcție de caracteristicile socio-demografice 13
2.3.2. Rezultatele analizei răspunsurilor la chestionarul Pemberton 17
2.4. Discuții 24
2.4.1. Analiza pe ipoteze 24
2.4.2. Puncte tari și limite 25
2.5. Concluzii și propuneri 26
2.5.1. Concluzii 26
2.5.2. Propuneri 27
Bibliografie 28
Anexa 29

2
 I. Partea generală

Introducere

Fericirea este acea stare intensă de împlinire deplină pe care o persoană o poate simți în
inima sa, atunci când în viața sa au loc mai multe împliniri și realizări spirituale, fizice sau
materiale cu privire la anumite lucruri năzuite de persoana respectivă.
Fericirea este aspirația supremă a oricărui individ. Indiferent de religie, orientare sexuală,
țel în viață sau mod de a gândi, omul va aspira la fericire și va încerca să o capete prin orice
mijloace.
Deși de-a lungul timpului au existat numeroase întrebări despre ceea ce este și ce
reprezintă cu adevărat fericirea și care este modul în care oamenii pot beneficia de ea, nu există o
unanimitate în ceea ce privește o definiție clară a acesteia.

1.1. Stadiul cunoașterii

Studenții din fiecare societate sunt ființele care croiesc viitorul țării proprii, iar existența
dezechilibrelor mentale din rândul acestora au multe efecte nefaste precum scăderea rezultatelor
academice și creșterea ineficienței acestora. Studiul bazat pe anumite criterii specifice poate duce
la numeroase afecțiuni, precum depresia care este o problemă a sănătății foarte importantă în
toate țările dezvoltate[1].
Fericirea este de asemenea un factor important în viața oricărui individ. Datorită
sentimentului de fericire, o persoană are o stimă de sine crescută, are puterea de a-și accepta
slăbiciunile, nu uită niciodată să învețe, este permanent onestă cu ea însăși și cu cei din jur,
trăiește în prezent și înfruntă problemele cu maturitate[2].
Din punct de vedere biochimic,sentimentul de fericire se datorează secreției la nivel
cerebral a unor substanțe chimice denumite neurotransmițatori.Când se secretă,aceste substanțe
sunt responsabile de transmiterea unui mesaj de la un neuron la altul prin intermediul unei
sinapse.Printre neurotransmițatorii responsabili de apariția fericirii se numără
serotonina,dopamina,oxitocina și endorfinele.

3
 1.Serotonina (5-hidroxitriptamina) este un neurotransmițător monoaminic ce se
sintetizează din triptofan la nivelul terminatiei axonale .Niveluri scăzute de triptofan se asociază
cu iritabilitate.Serotonina se găsește la nivelul tractului gastrointestinal,la nivelul
trombocitelor,dar și la nivelul sistemului nervos central.Uzual se consideră că are un rol
important în apariția stării de bine și a fericirii.S-a ajuns la concluzia că nivluri scăzute de
serotonină sunt asociate cu depresia,în timp ce niveluri prea mari de serotonină se asociază cu
mania.[3]
2.Dopamina este un neurotransmițător inhibitor. La nivel cerebral, este asociat cu
plăcerea, trăirile pozitive, recompensele și dependențele. Nivelul dopaminei poate crește sub
influența unor substanțe precum: cocaină, opiumul, heroină, alcoolul sau nicotină. Schizofrenia
este corelată cu nivelul crescut al dopaminei la nivelul lobului frontal. În cealaltă extremă, un
deficit de dopamină în ariile motorii ale creierului este responsabil de apariția Parkinsonului.
3.Oxitocina joacă un rol important în stabilirea relațiilor sociale,în reproducere,dar și în
timpul nașterii.S-a observat că acest neurotransmițător are efect antidepresiv la cobai și se
presupune că ar fi implicat și în fiziopatologia depresiei umane.De asemenea empatia și
încrederea în sine sunt crescute în prezența oxitocinei.[4]
4.Endorfinele sunt substanțe chimice care ne fac să ne simțim bine,reduc durerea și
anxietatea.Sunt implicate în reglarea stresului,a durerii și a dispoziției.Endorfinele sunt
responsabile și de starea de euforie care apare la efort fizic prelungit.
Fericirea este așadar o stare ce depinde de interacțiunea complexă a substanțelor
chimice din creier. Disponibilitatea acestora depinde de alimentele pe care le consumăm și de
interacțiunile cu mediul extern. Un sentiment de bunăstare rezultă atunci când acțiunile lor sunt
în limitele normale. Prea mult sau prea puțin se poate manifesta că manie sau depresie.

Dintotdeauna filozofii și-au pus aceeași întrebare: ”ce reprezintă viața bună?”. Ei s-au
concentrat pe multe criterii precum iubirea pentru semeni, plăcerea și înțelegerea caracteristicilor
calității vieții. Unii consideră că o viață bună se datorează percepției pe care oamenii o au și
anume că ei trăiesc o viață bună. Astfel această definiție subiectivă a calității vieții este
democratică, lăsând fiecare individ să decidă dacă viața sa merită sau nu să fie trăită. Această
abordare a definirii vieții bune se denumește acum ”bunăstare subiectivă” ( subjective well-being
– SWB), iar în termeni familiari este cunoscută ca ”fericire”. Bunăstarea subiectivă se referă la

4
modul în care oamenii își evaluează propria calitate a vieții, evaluare care se realizează atât la
nivel afectiv, cât și cognitiv. Oamenii experimentează SWB din abundență, adică sunt fericiți,
atunci când simt multe emoții plăcute și puține neplăcute, când sunt implicați în activități
interesante, când simt multă bucurie și puțină durere, când sunt mulțumiți cu viața lor. Există
multe caracteristici ale sănătății mentale și ale unei vieți valoroase, dar câmpul SWB se
concentrează pe evaluarea proprie a fiecărui individ asupra vieții.
Fiecare individ își judecă viața ca un întreg, la fel cum face și cu anumite părți ale sale
precum mariajul sau serviciul. Prin urmare, există câteva componente a SWB: satisfacția vieții
(judecata globală a vieții unui individ), satisfacția domeniilor importante (satisfacția
profesională), sentimentele pozitive (experiența emoțiilor și stărilor placate) și nivele scăzute a
emoțiilor și stărilor negative[5].
De exemplu, Andrews și Withey (1976) au întrebat responderii : ”Cum considerați că este
viața voastră?„. Responderilor li s-a acorda o scală de răspuns de 7 puncte care a variat de la
”frumoasă” la ”teribilă” [6]. Măsurătorile recente a SWB conțin acum mai multe criterii. Scala
PANAS (Positive and Negative Affect Scale) măsoară atât efectul pozitiv cât și cel negativ,
fiecare având câte 10 criterii [7], iar Scala de Satisfacție a Vieții (Satisfaction With Life Scale)
evaluează satisfacția vieții având criteria precum ”În cea mai mare parte a timpului viața mea se
apropie de ideal” și ”Până acum am obținut cele mai importante lucruri din viață”[8]. Deși
proprietățile psihometrice a acestor scale tind să fie puternice, ele asigură doar o abordare în
evaluarea SWB.
Capitolul 2 a primului Raport Mondial al Fericirii a explicat eforturile care s-au derulat în
ultimele 3 decenii, mai ales în domeniul psihologiei, în vederea dezvoltării și validării unei
varietăți de măsurători a SWB. Din acest moment, progresul s-a accentuat rapid pe măsură ce
numeroase articole științifice au început să fie publicate și măsurarea SWB a fost preluată de
agenții de statistică naționale și internaționale, ghidate de sfaturile tehnice ale experților în
domeniu.
La momentul apariției primului raport, deja exista o distincție clară între cele trei clase
principale de măsurători subiective: evaluarea vieții, experiențe emoționale pozitive (afectul
pozitiv) și experiențe emoționale negative (afectul negativ). Organizația pentru Cooperare și
Dezvoltare Economică (The Organization for Economic Cooperation and Development –

5
OECD) a lansat ulterior Ghidul de Măsurare a Bunăstării (Guidelines on Measuring Subjective
Well-being).
OECD în Ghidul de Măsurare a Bunăstării definesc și recomandă următoarele măsuri:
“Un status mental bun, care include toate variațiile de evaluări, pozitive și negative, pe
care oamenii le fac despre viața lor și reacțiile afective a oamenilor la experiențele proprii.
Această definiție a SWB cuprinde astfel 3 elemente:
1. Evaluarea vieții - o evaluare reflectivă a vieții unei persoane sau unui aspect al
acesteia.
2. Afectul - sentimentele unei persoane sau stările emoționale, măsurate tipic la un
anumit moment.
3. Eudaimonism – un sens al semnificației și scopului vieții sau o funcționare
psihologica bună.” [9]
Hedonismul este un curent filozofic care susține că plăcerea e foarte importantă și care
prezintă scopul final al umanității. Originea termenului e cuvântul grecesc “hedonismos”, adică
plăcere. Conceptul de bază din spatele gândirii hedoniste spune că plăcerea e singurul lucru bun
și care ar trebui să aibă importanță pentru o persoană. Această idee e folosită adesea, în evaluarea
unei acțiuni, ținând cont de câtă plăcere și câtă durere, are ca rezultat înfăptuirea ei. Mai pe scurt,
hedonistul încearcă să obțină o plăcere cât mai mare. Filozofii britanici ai secolului al IX-lea,
Stuart Mill și Jeremy Bentham, au apărat teoria etică a utilitarismului, conform căreia ar trebui să
înfăptuim doar acele acțiuni care vizează binele comun[10].
Eudaimonismul este o concepție filozofică care definește acțiunile care duc la fericire.
Termenul de „eudaimonie” provine din greacă și înseamnă fericire. Eudaimonia poate fi obținută
prin intermediul plăcerilor. S-a considerat că acțiunile umane sunt bune în măsura în care
contribuie la fericire și sunt rele în măsura în care produc nefericire sau privează de plăcere. Nu
trebuie pierdut din vedere faptul că plăcerile se pot adresa simțurilor, corpului sau spiritului, iar
filosofii utalitariști au afirmat superioritatea plăcerilor spiritului asupra celor ale corpului. Astfel
doctrina care consideră că fundamentul moralei este utilitatea sau principiul celei mai mari
fericiri va susține că acțiunile sunt corecte în măsura în care tind să determine fericirea[11].
Oare studenții la medicină aspiră spre hedonism, prioritizându-și fericirea eului asupra
fericirii universale, eudemonice? Oare cei 6 ani de facultate pot să influențeze viziunea hedonică

6
spre eudemonică, sau aceasta rămâne constantă, indiferent de impactul facultății asupra
studenților?
Pentru determinarea nivelului de fericire pot fi folosite diferite instrumente de măsură
SWB precum Scala Satisfacției Vieții (Satisfaction with Life Scale), în care participanții sunt
întrebați dacă sunt sau nu de acord cu 5 întrebări, fiecare cu 7 variante de răspuns (de la foarte de
acord și până la puțin de acord)[6]. Un alt bun instrument ar fi Scala Subiectivă a Fericirii
(Subjective Happiness Scale) care permite indivizilor să aprecieze gradul de fericire sau
nefericire în funcție de propriile lor criterii [12]. O altă scală apreciată este Flourishing Scale,
care este o măsurătoare scurtă, de 8 itemi, care determină informații importante despre domenii
precum relațiile, stima de sine, scopul în viață și optimismul, această scală evidențiind bunăstarea
psihologică [13].
Este folosit de asemenea Indexul Fericirii Pemberton(PHI). Această scală cuprinde
unsprezece itemi legați de diferite domenii ale bunăstării (generale, hedonice, eudaimonice și
bunăstarea socială) și zece itemi legați de experiența bunăstării (adică evenimente emoționale
pozitive și negative care s-au întâmplat cu o zi înainte ).[14]
În concluzie, luând în considerare rolul esențial pe care fericirea îl are în viața tuturor, am
hotărât să analizăm nivelul de fericire perceput de studenții seriilor XI și XIV din anul V de
Medicină utilizând testul Pemberton.

II. Partea specială

Capitolul 2.1: Scop, obiective și ipoteze

2.1.1. Scopul studiului

Acest studiu a fost realizat cu scopul de a măsura nivelul de fericire al studenților din
seriile XI și XIV ale anului V, din cadrul Universității de Medicină și Farmacie “Carol Davila”,
Facultatea de Medicină Generală.

2.1.2. Obiectivele studiului

Pentru atingerea scopului propus, au fost stabilite următoarele obiective:

7
1. Evaluarea nivelului de fericire în legătură cu viața trăită în general și pe cele patru
componente (starea de bine generală, eudemonism, hedonism și starea de bine social).

2. Evaluarea nivelului de fericire perceput de studenți în funcție de caracteristicile socio-

demografice.

3. Evaluarea nivelului de fericire experimentată percepută de studenții din seriile XI și XIV

în ziua precedentă.

4. Evaluarea comparativă globală a nivelului de fericire reamintită și experimentată în

rândul studenților seriilor XI și XIV.

2.1.3. Ipotezele studiului

Pentru realizarea acestui demers de cercetare am formulat următoarele ipoteze:

1. Scorul mediu atribuit nivelului de fericire în general are o valoare peste 7.

2. Studenții la medicină acordă scoruri mai mari eudemonismului comparativ cu

hedonismul.

3. Studenții la medicină care provin din mediul rural au un nivel al stării de bine social
inferior studenților din mediul urban.

4. Nivelul de fericire percepută al studenților seriei XI este mai ridicat comparativ cu cel al
studenților seriei XIV.

5. Nivelul de fericire percepută al studenților de gen feminin este mai ridicat comparativ cu
cel al studenților de gen masculin.

6. Fericirea experimentată (de moment) percepută de studenți are un nivel mai scăzut față
de fericirea reamintită (fericirea percepută în general).

7. Scorul obținut pentru controlul perceput este mai mic la studenții de gen masculin față de
studenții de feminin.

Capitolul 2.2: Metodologie

8
2.2.1. Tipul studiului

Pentru a evalua fericirea studenților la medicină am realizat un studiu descriptiv.

2.2.2. Durata studiului

Demersul de cercetare a fost realizat în perioada 23.10-08.11.2017, după calendarul prezentat în

Tabelul I.

Tabelul I. Calendarul de desfășurare al proiectului de cercetare

Nr. crt. Etapa Perioada/ Data
1. Elaborarea planului de cercetare 23-25.10.2017
2. Aplicarea chestionarului 25-30.10.2017
3. Analiza rezultatelor 31.10-03.11.2017
4. Elaborarea raportului de cercetare 04.11-07.11.2017
5. Comunicarea rezultatelor cercetării 08.11.2017

2.2.3. Populația de studiu

Studiul a fost realizat pe un lot de 88 de subiecți, studenți la medicină, selecționați pe baza unor
criterii de includere și excludere.

Criteriile de includere au fost: studenți din cadrul Facultății de Medicină a Universității de

Medicină și Farmacie ”Carol Davila” București, din anul V, care parcurg modulul de Sănătate
Publică și Management (seriile XI și XIV), care au acceptat să completeze acest chestionar.

Criteriile de excludere au fost: studenți din anul V din alte serii, cu exceptia studenților din
programul Erasmus care recuperează modulul de SPM, studenți ai Facultății de Medicină din alți
ani, studenți la alte facultăți din cadrul Universității de Medicină și Farmacie ”Carol Davila”
București.

2.2.4. Culegerea datelor

a. Colectarea datelor

9
Instrumentul utilizat pentru colectarea datelor a fost un chestionar de opinie alcătuit din două
părți, după cum urmează:

Partea I (generală) - constă în câteva întrebări concepute de noi, cu ajutorul cărora au fost
colectate date socio-demografice referitoare la lotul de studenți pe care s-a realizat studiul:

• Vârsta în ani împliniți

• Genul - Masculin/ Feminin
• Domiciliul – urban (București, alt oraș), rural
• Seria – Seria XI/ Seria XIV

Partea a II-a conține un chestionar standardizat Pemberton Happiness Index (PHI), care
conține 21 întrebări și care poate fi utilizat în proiecte de cercetare cu notificarea autorilor și
citarea corespunzătoare.

Chestionarul PHI cuprinde două secțiuni:

Secțiunea A care explorează nivelul de satisfacție și starea de bine în legatură cu viața trăită în
general (fericirea reamintită). Utilizând o scală de la 0 la 10, unde 0 semnifică dezacordul total și
10 acordul deplin, participanții la studiu trebuie să aprecieze măsura în care sunt de acord cu
afirmațiile privind nivelul de fericire.

Cele 11 întrebări care explorează starea de fericire reamintită pot fi grupate în 4 domenii:
• Stare de bine generală – întrebările 1-2;
• Stare de bine eudemonică – întrebările 3-8;
• Stare de bine hedonică – întrebările 9-10;
• Stare de bine social – întrebarea 11.

În ceea ce privește modalitatea de calcul a scorului individual, întrebarea numărul 10 (referitoare

la mai multe momente neplăcute din viața de zi cu zi), are conotație negativă, valoarea obținută
fiind inversată, în oglindă. Restul întrebărilor au conotație pozitivă, varianta de acordare a
scorului fiind valoarea selectată de fiecare participant. Scorul total se obține prin însumarea
punctelor obținute la cele 11 întrebări și calcularea mediei.

10
Secțiunea B explorează starea pe care au experimentat-o studenții în ziua precedentă (fericirea
trăită, experimentată) și conține 10 întrebări cu câte două variante de răspuns: DA sau NU.

• Întrebările 1,3,5,7,8 se referă la experiențe pozitive

• Întrebările 2,4,6,9,10 se referă la experințe negative

Acești 10 itemi pot fi analizați grupând scorurile pe cele două componente, pozitivă și negativă,
sau se vor converti într-un singur scor,reprezentând suma scorurilor întrebărilor pozitive și a
valorilor în oglindă a scorurilor de la întrebările cu conotație negativă – respectiv de la 0 ( 0
experiențe pozitive și 5 negative ) la 10 ( 5 experiențe pozitive și nicio experiență negativă ).

Chestionarul a fost aplicat on-line, prin intermediul sistemului Google Forms, la studenții din
anul V, seriile XI si XIV din cadrul Facultății de Medicină a Universității de Medicină și
Farmacie „Carol Davila’’ București.

b. Validarea chestionarelor și realizarea bazei de date

Chestionarele completate au fost preluate sub protecția anonimatului și validate individual,

verificându-se respectarea criteriilor de includere / excludere a subiecților și a următoarelor
criterii de validare:

• Să se răspundă la toate întrebările, bifând răspunsul care se consideră corect;

• Să se completeze corect caracteristicile personale (vârsta, genul, domiciliul, serie)

Am decis invalidarea a 4 chestionare, deoarece au fost selectate mai multe răspunsuri la o

întrebare.

Datele obținute au fost introduse în baza de date realizată în format Microsoft Excel Office -
versiunea 2010.

2.2.5. Prelucrarea și analiza datelor

Prelucrarea datelor colectate cu ajutorul celor 84 chestionare validate s-a realizat cu ajutorul
aplicației Microsoft Office 2010 - Microsoft Excel, prin metode utilizate în statistica descriptivă -
frecvența absolută / relativă și distribuția, calcule aritmetice pentru variabilele cantitative.

Caracteristicile socio - demografice au fost analizate utilizând următoarele variabile:

11
 a. Gen - masculin (M) , feminin (F)

b. Vârsta în ani împliniți

c. Domiciliu – urban, rural

d. Seria – XI sau XIV

Răspunsurile la întrebările din partea a II-a a chestionarului au fost analizate după cum urmează:

• S-a calculat scorul total obținut de fiecare subiect în parte

• La nivelul întregului lot s-a calculat valoarea medie a scorului
• Pentru compararea nivelului de fericire perceput pe diverse domenii și în funcție de
diverse categorii de subiecți, am luat în considerare valoarea medie a scorului calculate
pentru fiecare categorie
• În funcție de fiecare categorie de subiecți și scorul mediu calculate pentru acesta s-au
realizat diagrame specifice
• Au fost analizate și comparate scorurile în funcție de vârstă, gen, domiciliu, serie

2.2.6. Considerații etice

Participanții la studiu au fost informați în prealabil în legătură cu scopul studiului și

confidențialitatea studiului și a fost păstrat caracterul anonim, deoarece nu au fost colectate date
personale care să permită identificarea.

12
Capitolul 2.3: Prezentarea si analiza datelor studiului

Chestionarul a fost completat de un număr de 87 respondenți, dintr-un număr de 120

studenți invitați să participe la studiu - rata de răspuns fiind de 73%. Am decis invalidarea a 4
chestionare, deoarece au fost selectate mai multe răspunsuri sau răspunsurile au fost
necorespunzătoare. În final au fost luate în considerare pentru analiză un număr de 83
chestionare.

2.3.1. Analiza lotului în funcție de caracteristicile socio-demografice

a. Proporția respondenților din cele două serii

13
 Seria

Seria XI
43% Seria XIV

57%

Fig.1 Proporțiile respondenților în funcție de seria din care fac parte

Din analiza structurii pe serii a reieșit faptul că 57% ( 47 studenti) reprezintă studenții din anul V
seria XI și 43% (36 studenți) reprezintă studenții din seria XIV.

b. Distribuția respondenților în funcție de gen.

14
 100.00
34.94

90.00

80.00

70.00

65.06
60.00
Procentul

Genul masculin
50.00
Genul feminin

40.00

30.00

20.00

10.00

0.00

Fig 2. Distribuția respondenților în funcție de gen

Structura respondenților in functie de gen arată faptul că genul feminim este mai bine reprezentat
decât genul masculin, procentul fiind de 65.06% (54) din totalul de respondenți, iar genul
masculin reprezentând doar 34.94% (29).

15
c. Distribuția respondenților în funcție de mediul de proveniență

Mediul de proveniență

12%

Mediu rural
Mediu urban-Bucuresti
Mediu urban-alt oras
49%

39%

Fig.3 Distribuția respondenților în funcție de mediul de proveniență

Structura respondenților în funcție de mediul de proveniență pledează pentru mediul urban, mai
exact pentru orașul București. Din totalul de 83 de respondenți, aproape jumătate provin din
capitală 49% (41) , 39% (32) din alte orașe ale țării, iar 12% (10) din mediul rural.

Analizând doar pe două criterii, mediul rural si urban, se poate observa preponderența
respondenților din mediul urban cu un procent de 88%.

16
d. Distribuția studenților în funcție de vârstă.

70

60

50
Nr. respondenti

40

30 62 Nr. respondenti

20

10
14
4
0 1 1 1
22 23 24 27 29 33
Varsta in ani impliniti

Fig. 4. Distribuția studenților în funcție de vârsta lor în ani împliniți

În graficul următor se poate observa distribuția participanților studiului în funcție de vârsta lor.
Astfel, studenții participanți se încadrează în limitele de vârstă 22-33 ani. Studenții în vârstă de
23 de ani sunt majoritari fiind în număr de 62 și reprezintă 74,7% din totalul respondenților. Cei
de 22 de ani, în număr de 14, reprezintă 16.9% dintre studenți, iar cei de 24 de ani în număr de
4, reprezintă 4.8%.Au mai participat următorii: un student de 27 de ani, unul de 29 și unul de 33
de ani, cei 3 reprezentând 3,6% din totalul de studenti.

2.3.2. Rezultatele analizei răspunsurilor la chestionarul Pemberton

17
 Ipoteza 1: Scorul mediu atribuit nivelului de fericire (valoarea PHI) în general are o
valoare peste 7.

Fig.5 – Distribuția valorilor PHI în populația studiată

Frecvența cea mai mare a fost înregistrată între valorile PHI =7 și PHI = 8 ale scorului PHI, însă
fără a fi respectată o distribuție normală a densității de probabilitate.

18
 Ipoteza 2: Studenții la medicină acordă scoruri mai mari eudemonismului comparativ cu
hedonismul.
10

9.5

8.5
8.01
8 7.77
scor mediu

7.5

7
6.47
6.5

6
5.52
5.5

5
Domeniul general Domeniul eudemonic Domeniul hedonic Domeniul social
Domenii ale fericirii amintite

Fig. 6 – Distribuția scorurilor medii pe domenii ale fericirii amintite

Din analiza scorurilor medii pe domenii ale fericirii amintite, cel mai mare scor mediu este
atribuit domeniului eudemonic ( 8.01, întrebările 3-8), urmat de domeniul general ( 7.77,
întrebările 1-2) și de domeniul hedonic ( 6.47, întrebările 9-10). Cel mai mic scor mediu este
atribuit domeniului social (5.52 , întrebarea 11).

19
 Ipoteza 3: Studenții la medicină care provin din mediul rural au un nivel al stării de bine
social inferior studenților din mediul urban.

Mediul rural 5.83

Mediul urban 7.18

Medii

Bucuresti 7.48

0.00 1.00 2.00 3.00 4.00 5.00 6.00 7.00 8.00 9.00 10.00
PHI

Fig.7 – Distribuția PHI mediu pe medii de provenieță

În urma analizei valorilor PHI medii (Pemberton Happiness Index) pe medii de proveniență,
orașul București obține cel mai mare PHI mediu (7.48), urmat de mediul urban (7.18). Mediul
rural obține cel mai mic PHI mediu (5.83).

20
 Ipoteza 4: Nivelul de fericire percepută al studenților seriei XI este mai ridicat
comparativ cu cel al studenților seriei XIV.

Fig. 8 – Scorurile medii PHI pentru seriile XI și XIV

Seria XI înregistrează un scor PHI mediu (7.06) mai mic decat scorul PHI mediu al seriei XIV
(7.31). Ținând cont de faptul că cele două populații nu se încadrează într-o distribuție normală
( la F-test, F=0,48), nu am putut aplica un T-test independent pentru a compara din punct de
vedere statistic cele două medii,

21
 Ipoteza 5: Nivelul de fericire percepută al studenților de gen feminin este mai ridicat
comparativ cu cel al studenților de gen masculin.

10.00

9.00

8.00
7.31
6.91
7.00

6.00
PHI

5.00

4.00

3.00

2.00

1.00
Feminin Masculin
Gen

Fig.9 - Distribuția PHI mediu pe genuri

Din analiza valorilor PHI medii pe genuri, reiese că genul feminin are un PHI mediu mai mare
(7.31) decât genul masculin (6.91), fiind în concordanță cu ipoteza inițială.

22
 Ipoteza 6: Fericirea experimentată (de moment) percepută de studenți are un nivel mai
scăzut față de fericirea reamintită (fericirea percepută în general).

Fig.10 – Scorurile medii pentru fericirea amintită și fericirea experimentată

Din analiza scorurilor medii pentru Secțiunea A (Itemii 1-11) care ilustrează Fericirea Amintită
și pentru care scorul mediu a fost de 7 si analiza Secțiunii B (itemul 12), care corespunde
Fericirii Experimentate și care are un scor mediu de 5, reiese că nivelul înregistrat pentru
Fericirea Amintită depășeste nivelul înregistrat pentru Fericirea Experimentată, validând astfel
ipoteza propusă.

23
Ipoteza 7: Scorul obținut pentru controlul perceput este mai mic la studenții de gen masculin față
de studenții de gen feminin.

Fig.11 – Proporția răspunsurilor la itemul 7, secțiunea A

Controlul perceput este mai mare in rândul studenților de sex masculin (Scor A7 = 7,97) decât
în rândul studenților de sex feminin (Scor A7 = 7,83).

24
Capitolul 2.4: Discuții

2.4.1. Analiza pe ipoteze

1. Se confirmă ipoteza 1, cu referire la scorul mediu atribuit nivelului de fericire, deoarece

frecvența cea mai mare a fost întregistrată între valorile PHI =7 și PHI = 8 ale scorului PHI;

2. Se confirmă ipoteza 2, ce afirmă că studenții la medicină acordă scoruri mai mari

eudemonismului comparativ cu hedonismul, deoarece cel mai mare scor mediu este atribuit
domeniului eudemonic (8.01), cel hedonic având un scor de 6.47;

3. Se confirmă ipoteza 3, ce afirmă ca studenții la medicină care provin din mediul rural au un
nivel al stării de bine social inferior studenților din mediul urban, în urma analizei valorilor PHI
medii pe medii de proveniență mediul rural obtinând cel mai mic scor (5,83);

4. Se infirmă ipoteza 4, ce precizează că nivelul de fericire percepută al studenților seriei XI este

mai ridicat comparativ cu cel al studenților seriei XIV, deoarece seria XI înregistrează un scor
PHI mediu (7,06) mai mic decât scorul PHI mediu al seriei XIV (7,31);

5. Se confirmă ipoteza 5, ce menționează că nivelul de fericire percepută al studenților de gen

feminin este mai ridicat comparativ cu cel al studenților de gen masculin, genul feminin având
un PHI mediu mai mare (7.31) mai mare decât genul masculin (6.91);

6. Se confirmă ipoteza 6, cu referire la faptul ca fericirea experimentată (de moment) percepută

de studenți are un nivel mai scăzut față de fericirea reamintită (fericirea percepută în general),
deoarece nivelul înregistrat pentru fericirea amintită depășeste nivelul înregistrat pentru fericirea
experimentată;

7. Se infirmă ipoteza 7, ce precizează că scorul obținut pentru controlul perceput este mai mic la
studenții de gen masculin față de studenții de gen feminin, deoarece controlul perceput este mai
mare in rândul studenților de gen masculin (scor 7.97) decât in rândul studenților de gen feminin
(scor 7.83).

25
2.4.2. Puncte tari și limite

a. Puncte tari

• Costurile reduse necesare realizării studiului.

• Perioadă de timp scurtă de realizare a studiului.
• Utilizarea programului Google Forms a reprezentat o metodă ușor de folosit pentru
cercetători, fiind ușor de transmis cât și de completat de către participanți.
• Usor de urmărit și de prelucrat datele în timp real datorită sistemului Google Forms.
• Ușor de completat deoarece întrebările din secțiunea A au formă de răspuns scală de la 0
la 10, iar în secțiunea B sunt răspunsuri de tip Da/Nu.
• Chestionarul nu este cronofag deoarece pentru completare un participant a avut nevoie de
maxim 2-3 minute.
• A oferit posibilitatea studenților din seriile XI si XIV de a se autoanaliza in legatură cu
propria fericire.

b. Limite

• Adresabilitatea către un număr restrâns de studenți (doar studenții din seriile XI și XIV).
• Perioadă de timp scurtă de aplicare a chestionarului.
• Rezultatele obținute nu pot fi generalizate, ele sunt valabile pentru lotul de studenți
studiat.
• Nu s-a calculat semnificația statistică a diferențelor rezultate din analiza datelor.
• Lipsa posibilitații de a răspunde la o întrebare (limitare a libertații).
• Fiind distribuit doar pe o singura retea de socializare (Facebook), accesul a fost permis
numai celor ce sunt prezenți pe această retea.
• Rată de răspuns scăzută a studenților din seria XIV.

26
Capitolul 2.5: Concluzii și propuneri

2.5.1. Concluzii

Din datele prezentate anterior, putem concluziona că scopul și obiectivele propuse au

fost atinse. Am calculat și cercetat nivelul de fericire al studenților din anul V la Medicină, de la
Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila” București, cu ajutorul indicelui Pemberton
(Pemberton Happiness Index). Rezultatele obținute de la cele două serii, XI și XIV, au fost
explorate în funcție de vârstă, domiciliu, gen. Studiul nostru a înregistrat o rată de răspuns de
73%, din totalul de 120 de studenți doar 87 au completat chestionarul, 57% (47 studenți) din
seria XI și 43% ( 36 studenți) din seria XIV. În final au fost luate în considerare pentru analiză
un număr de 83 chestionare.

Evaluarea nivelului de fericire în legătură cu viața trăită în general a fost apreciata cu

ajutorul indicelui Pemberton, frecvența cea mai mare a fost înregistrată între valorile PHI =7 și
PHI = 8 ale scorului PHI, însă fără a fi respectată o distribuție normală a densității de
probabilitate. În continuare din analiza scorurilor medii pe domenii ale fericirii amintite, cel mai
mare scor mediu este atribuit domeniului eudemonic ( 8.01, întrebările 3-8), urmat de domeniul
general ( 7.77, întrebările 1-2) și de domeniul hedonic ( 6.47, întrebările 9-10). Cel mai mic scor
mediu este atribuit domeniului social (5.52 , întrebarea 11). Diferența de 1.54 puncte dintre
fericirea eudemonica și cea hedonica ne indică, din perspectiva obiectivă a respondenților o
raportare mai amplă față de evenimentele cu încărcătură pozitivă decât cele negative.

Aprecierea nivelului de fericire perceput de studenți în funcție de caracteristicile socio-

demografice a relevat că nivelul de fericire este mai mare la genul feminin (7.31 PHI) față de cel
masculin (6.91 PHI), rezultat in concordanță cu ipoteza inițială. În funcție de mediul de
proveniență valorile PHI medii, orașul București obține cel mai mare PHI mediu (7.48), urmat
de mediul urban (7.18). Mediul rural obține cel mai mic PHI mediu (5.83).

27
 Analiza comparativă a fericirii experimenatate (de moment) cu fericirea reamintită
(percepută în general) ne validează ipoteza inițială, fericirea experimentată având un scor mediu
de 5 puncte, fața de cea reamintită de 7 puncte.

Rezultatele obținute din acest studiu nu au fost verificate ca fiind semnificative statistic
deci trebuie interpretate ca atare, fără a fi generalizate.

2.5.2. Propuneri

• Formularea unor noi întrebări, care să verifice daca există o legatură între nivelul de
fericire al studenţilor şi cantitatea de timp liber pe care o au la dispoziţie;
• Extinderea studiului la studenţii din toate seriile, pe întreg parcursul celor 6 ani de studiu,
pentru a indentifica evoluţia scorului în timp;
• Analizarea între serii, pe parcursul mai multor generaţii ar putea realiza o legatură între
nivelul de fericire al studenţilor în funcţie de profesorii/catedrele repartizate;
• Compararea scorului cu cele reieşite în urma unor iniţiative similare în cadrul altor
universităţi de medicină din ţară, pentru a compara nivelul de fericire în funcţie de centrul
universitar de provenienţă, dar şi chestionarea studenţilor din universităţi de alt profil,
pentru a compara nivelul de fericire al studenţilor la medicină cu studenţi ce aparţin altor
facultăţi;
• Compararea nivelului de fericire al studenţilor români cu cel al studenţilor străini;
• Posibilitatea introducerii unor întrebari cu răspuns deschis, prin intermediul cărora
studenţii să poată indica ce aspecte din cadrul universităţii au un efect negativ asupra
scorului, în vederea îmbunătăţirii acestor elemente pentru generaţiile următoare.

28
Bibliografie

1. Ahmadi A. Isfahan: Isfahan University; 1998. The relationship of depression and style of
thinking between the third year student girls in Isfahan
2. Piroozi H. Isfahan: Isfahan University; 2003. Evaluation and comparison of ethnic groups
happiness in Isfahan University students
3. Young SN. How to increase serotonin in the human brain without drugs. Journal of
Psychiatry & Neuroscience : JPN. 2007;32(6):394-399.
4. McQuaid RJ,McInnis OA,Abizaid A,Anisman H(September 2014).”Making room for
oxytocin a therapeutic target for mental disorders”.The Journal of Physiological Sciences
62(6):441-4

5. Diener, E. (2000). Subjective well-being: The science of happiness and a proposal for a
national index. American Psychologist, 55(1), 34-43.

6. Andrews, F.M.; Withey, S.B.: Social Indicators of Well-Being. Americans Perceptions of

Life Quality,Source Plenum Press, 1976, New York, USA
7. Watson, D., Clark, L. A., & Tellegen, A. (1988). Development and validation of brief
measures of positive and negative affect: The PANAS scales. Journal of Personality and
Social Psychology, 54(6), 1063-1070
8. Diener, E., Emmons, R. A., Larsen, R. J., & Griffin, S. (1985). The Satisfaction with Life
Scale. Journal of Personality Assessment, 49, 71-75
9. Helliwell, J., Layard, R., & Sachs, J. (2017). World Happiness Report 2017, New York:
Sustainable Development Solutions Network
10. Malpas, J., “Donald Davidson”, The Stanford Encyclopedia of Philosophy (Winter 2012
Edition), Edward N. Zalta
11. Daniel N. Robinson. (1999). Aristotle's Psychology. Published by Daniel N. Robinson
12. Lyubomirsky, S., & Lepper, H. (1999). A measure of subjective happiness: Preliminary
reliability and construct validation. Social Indicators Research, 46, 137-155

29
 13. Diener, E., Wirtz, D., Tov, W., Kim-Prieto, C., Choi, D., Oishi, S., & Biswas-Diener, R.
(2009). Newmmeasures of well-being: Flourishing and positive and negative feelings.
Social Indicators Research, 39, 247-266
14. Hervaz and Vazaquez Health and Quality of Life Outcomes 2013,11:66
Anexă
Chestionar privind nivelul de fericire al studenților la medicină

30
31
32
33
34
35
36