FACULTATEA PSIHOLOGIE, ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI, SOCIOLOGIE ȘI

ASISTENȚĂ SOCIALĂ

DEPARTAMENTUL PSIHOLOGIE

CURRICULUM
la disciplina

PSIHOPATOLOGIA ȘI EXPERTIZA PSIHIATRICĂ

Ciclul II, Master

Titularul activităților de curs:

Ana Sirbu, dr. conf. univ.
Titularul activităților de seminar:
Ana Sirbu, dr. conf. univ.

CHIŞINĂU 2017

1
APROBAT Şef Departament,
la şedinţa Departamentului dr. conf. A. Potâng
din “____ “ ______09____2017 ________________

2
 PRELIMINARII

Psihopatologia reprezintă disciplina ce se ocupă de totalitatea manifestărilor patologice ale

relaţiilor bolnavului psihic cu sine însăşi şi cu societatea, înglobând în general formele anormale de
dezvoltare a personalităţii sau de dezorganizare episodică, periodică sau continuă a personalităţii.
Psihopatologia nosologică implică studierea manifestărilor semiologice ca primă etapă a examenului
psihic, ea fiind urmată de gruparea acestor elemente în complexe sindromologice pe baza specificităţii şi
dinamicii cărora se ajunge la stabilirea afecţiunii psihice concrete.
Expertiza psihiatrică/psihopatologică reprezintă examinărea medico-legală a persoanelor, fiind
prevăzuta si reglementată în Codul Penal si Codul de Procedura Penala. Aceasta presupune
caracterizarea persoanei, caracterizarea actului antisocial comis si stabilirea unor relaţii cauzale ale
acestora cu capacitatea psihică a subiesctului. Astfel are loc identificarea legăturii de cauzalitate intre
trăsăturile individuale ale personalităţii si elementele constitutive ale actului infracţional. In acest sens
devine oportun examenul psihologic pentru determinarea structurii personalităţii subiectului. Se pot
depista unele trăsături anormale, patologice ale personalităţii, care pot avea o legatura cauzală cu faptele
săvârșite. Examenul psihologic este necesar la minori, persoane de vârsta a treia (tulburari de involutie),
la psihotici, in starile de hipodezvoltare mintală etc.
În procesul studierii cursului masteranții vor fi familiarizați cu noţiunile, conceptele, metodele,
conţinuturile şi specificul expertizei psihiatrice, caracteristice acestui obiect, indispensabil în formarea
specialistului psiholog la specialitatea psihologie judiciară.

I ADMINISTRAREA DISCIPLINEI

crediteNr. de
Codul Total ore
Semestrul

Evaluare
Total

disciplinei Denumirea Responsabil Inclusiv

din planul de disciplinei de disciplină
studii C S L LI

F.01.O.02 Psihopatologia Dr.conf., I 300 30 30 240 E 10

și expertiza Ana Sîrbu
psihopatologică

Unităţi de conţinut şi repartizarea orientativă a orelor

Nr. Ore
d/o Unităţi de conţinut Lucrul
Curs Seminar
individual
1 Psihopatologia: definiții, obiectul, abordări, raportul cu 2 2 20
alte științe
2 Sănătatea mentală și afecțiunile psihice 2 2 10
3 Psihopatiile 2 2 25
4 Nevrozele 2 2 15
5 Epilepsia 2 2 10
6 Schizofrenia 4 4 30
7 Psihoza maniaco-depresivă 4 2 30
8 Demențele 2 2 20
9 Investigaţia psihopatologică 2 4 20
10 Expertiza medico-legală psihiatrică 6 6 30
11 Comportamentul duplicitar: simularea și disimularea 2 2 30
Total 30 30 240

3
 II COMPETENŢE
Disciplina Psihopatologia și expertiza psihopatologică permite masteranzilor să dezvolte următoarele
competenţe:
Competenţe generale

1. Dobândirea elementelor de bază pentru dezvoltarea competenţelor de psiholog judiciar;

2. Dezvoltarea abilităţilor de transfer şi adaptare a cunoştinţelor obţinute din domeniile adiacente
la conţinuturile psihopatologiei și expertizei psihopatologice;
3. Proiectarea activităţilor de cercetare în domeniul psihopatologiei și expertizei psihopatologice;
4. Manifestarea atitudinii critice în abordarea ştiinţifică a fenomenelor psihice morbide;
5. Promovarea unei atitudini responsabile în realizarea expertizei psihopatologice;

Competenţe specifice

1. Aplicarea şi integrarea cunoştinţelor teoretice privind psihopatologia și expertiza

psihopatologică;
2. Intocmirea profilului psihologic al bolnavului psihic pe baza metodologiei învăţate;
3. Descrierea şi caracterizarea modelelor etiopatogenice, utilizate în psihopatologia nosologică;
4. Stabilirea modalităţilor de aplicare a tehnicilor de diagnosticare psihologică la diferite tipuri de
tulburări psihice;
5. Dobândirea abilităţilor de proiectare şi realizare a cercetării psihologice fundamentale şi
aplicative în domeniul psihopatologiei și expertizei medico-legale psihiatrice;
6. Cultivarea atitudinii responsabile faţă de activităţile de promovare şi menţinere a sănătăţii
psihice.

III. OBIECTIVE GENERALE

La finele studierii disciplinei masteranzii vor fi capabili:
La nivel de cunoaştere şi înţelegere
- să definească conceptele de normalitate şi patologie psihică;
- să caracterizeze sănătatea psihică, tulburările de personalitate şi boala psihică;
- să identifice etiologia, patogeneza şi formele de evoluţie ale nevrozelor;
- să identifice etiologia, patogeneza şi formele de evoluţie ale afecţiunilor psihice;
- să identifice particularităţile proceselor psihice în psihopatologia nosologică;
- să explice modificările caracteriale într-un anumit cadru nosologic;
- să descrie modalităţile de expertiză psihopatologică pentru diverse categorii de bolnavi psihici.
La nivel de aplicare
- să analizeze tulburările proceselor psihice în diverse boli psihice;
- să deducă diferenţele dintre nevroze şi psihoze;
- să generalizeze tulburările proceselor psihice mai frecvent întâlnite în bolile psihice;
- să analizeze şi să compare diferite forme ale bolii psihice într-un anumit cadru nosologic;
- să delimiteze ponderea tulburărilor cantitative şi calitative în bolile psihice;
- să aplice diverse categorii de teste psihologice în investigarea pacienţilor cu diverse patologii
psihice;
- să analizeze posibilitatea utilizării diverselor metode de investigare psihologică în expertiza medico-
legală psihiatrică.
La nivel de integrare
- să argumenteze apariţia tulburărilor calitative în bolile psihice;

4
- să proiecteze modele privind diagnosticarea psihologică a afecţiunilor psihice;
- să elaboreze studii de caz a bolnavilor într-un anumit cadru nosologic;
- să proiecteze modele de expertiză medico-legală psihiatrică la minori și persoane adulte.

IV. OBIECTIVE DE REFERINŢA ŞI CONŢINUTURI

Subiectul 1. Psihopatologia: definiții, obiectul, abordări, raportul cu alte științe
Obiective de referinţa Unități de conţinut
 să definească și să explice conceptul de 1. Definiții, obiectul și obiectivele psihopatologiei.
psihopatologie; 2. Abordările domeniului psihopatologiei.
 să analizeze obiectul de studiu al patologiei 3. Raportul psihopatologiei cu alte științe.
proceselor psihice;
 să identifice locul și raportul Termeni-cheie: psihopatologie, psihiatrie,
psihopatologiei cu alte științe; neuropsihologie, psihosomatică, psihologie
 să determine diferențele dintre medicală, fenomen psihic morbid, tulburări
psihopatologie și psihiatrie; psihice, modele explicative în psihopatologie.
 să argumenteze rolul diferitor abordări în
explicarea tulburărilor psihice.

Subiectul 2. Sănătatea mentală și afecțiunile psihice

Obiective de referinţa
 să descrie etapele dezvoltării
psihopatologiei nosologice;
 să fundamenteze conceptul de sănătate
mentală;
 să delimiteze obiectivele de cercetare şi
experimentare psihopatologică;
 să argumenteze modelele bolii;
 să compare defectul psihic şi boala psihică. probleme de sănătatate mentală, boală psihică,
Unități de conţinut
1. Cadru general.
2. Normalitatea și anormalitatea în
psihopatologia nosologică.
3. Modele nosologice explicative.
4. Clasificarea afecțiunilor psihice.
Termeni-cheie: sănătate mentală pozitivă,
probleme mentale, tulburări mentale, normalitate
și anormalitate, modele nosologice explicative.

Subiectul 3. Psihopatiile
Obiective de referinţa Unități de conţinut
 să stabilească manifestările personalităţii în 1. Cadru general.
psihopatii; 2. Etiologie și simptomatologie.
 să fundamenteze viziunea lui C. Schneider 3. Evoluţia psihopatiei.
privind psihopatiile; 4. Tipurile de psihopatii.
 să generalizeze dereglările psihice în
diverse psihopatii; Termeni-cheie: instabilitate psihoafectivă,
 să elaboreze studii de caz a subiecţilor cu psihorigiditate, egocentrism, incapacitate
psihopatie. adaptativă, fază, reacție, compensare,
decompensare, persoană cu psihopatie:
hipertimică, deprimată, timorată, fanatică,
vanitoasă, labilă, explozivă, rece, abulică,
astenică.

5
Subiectul 4. Nevrozele
Obiective de referinţa Unități de conţinut
 să identifice caracteristicile comune pentru 1. Cadru general.
toate tipurile de nevroză; 2. Etiologie și simptomatologie.
 să generalizeze simptomele nevrotice; 3. Formele de nevroză.
 să compare formele clinice de nevroză: 4. Intervenția psihologică în nevroze.
astenică, anxioasă, fobică, obsesiv–
compulsivă, isterică, cenestopatică etc.; Termeni-cheie: conflict nevrotic, astenie,
 să evidenţieze particularităţile cefalee, modificări neurovegetative, nevroza:
comportamentului in diverse forme de anxioasă, de angoasă, isterică, fobică,
nevroză; ipohondriacă.
 să elaboreze modele de intervenţie
psihologică în nevroze.

Obiective de referinţa Unități de conţinut

Subiectul 5. Epilepsia.

 să identifice polietiologia epilepsiei; 1. Cadru general.

Subiectul
să analizeze factorii ce conduc la apariţia 2. Etiologia epilepsiei.
6. Schizofrenia.
crizelor convulsive; 3. Simptomele neurologice și psihopatologice
Obiective de referinţa Unități de conţinut
 să diferenţieze crizele convulsive grand mal ale epilepsiei.
 să evidenţieze teoriile şi ipotezele privind 1.
4. Cadru general.
Formele epilepsiei.
şi petit mal; 2. Etiologia schizofreniei.
etiopatogeneza schizofreniei;
 să efectueze o sinteză privind 3. Simptomatologia schizofreniei.
 să analizeze simptomatologia în
particularităţile psihice ale bolnavilor Termeni-cheie:
4. psihoză organică, cauze locale și
Formele de schizofrenie.
schizofrenie după E. Bleuler;
epileptici; generale,
5. convulsie,
Schizofrenia sindrom epileptic, crize,
la copii.
 să identifice tulburările de percepţie,
 să elaboreze studii de caz a bolnavilor cu echivalențe
6. Aspecte ale crizelor, stăripsihologice
intervenţiei crepusculare,
în
afectivitate, psihomotorii, de memorie,
epilepsie. somnambulism,
schizofrenie. stări excepționale, disforii,
atenţie, conştiinţă, gândire;
 să compare formele simplă, paranoidă, caracter epileptoid.
hebefrenică, catatonică; Termeni-cheie: demență precoce, simptome
 să analizeze variantele remitentă, pozitive și negative, formele schizofreniei:
progredientă în accese şi continuă de paranoidă, hebefrenică, catatonică, febrilă,
evoluţie a schizofreniei; simplă.
 să generalizeze informaţiile privind
examenul psihologic al schizofrenior.

Subiectul 7. Psihoza maniaco-depresivă.

Obiective de referinţa
 să fundamenteze ipotezele privind
etiopatogeneza PMD;
 să caracterizeze fazele depresivă şi
maniacală a PMD;
 să identifice formele hipomaniacală,
coleroasă, delirantă, mixtă;
 să elucideze formele uşoare de stări
depresive şi maniacale;
 să elaboreze portrerele psihologice ale
maniacului şi depresivului cu PMD.
Unități de conţinut
1. Cadru general.
2. Etiologia pihozei maniaco-depresive.
3. Simptomatologia episoadelor depresiv şi
maniacal.
4. Formele pihozei maniaco-depresive.
5. Psihoza maniaco-depresivă şi suicidul.
Termeni-cheie: episodul maniacal, episodul
depresiv, formele PMD: unipolară, bipolară,
continuă, intermitentă, alternantă, hipomaniacală,
coleroasă, delirantă, mixtă; suicidul, parasuicidul.

6
Subiectul 8. Demențele.
Obiective de referinţa
 să stabilească manifestările personalităţii în
demențe;
 să fundamenteze viziunea lui H. Eu privind
gradele profunzimii procesului de demență;
 să analizeze tulburările psihice în diverse
forme de demență;
 să elaboreze studii de caz a subiecţilor cu
demență incipientă.
Unități de conţinut
1. Cadru general.
2. Factorii de risc și simptomatologia demenței.
3. Formele principale ale demenței.
4. Profilaxia și serviciile de nursing în demență.
Termeni-cheie: hipomnezie, amnezie, dispsihie,
disfazie, afazie, disgrafie, agnozie, apraxie, forme de
demență: boala Pick, boala Alzheimer, demența
vasculară, boala Parkinson, demența cu corpi Lewy,
boala Huntington, boala Creutzfeldt-Jakob, demența
frontotemporală; nursing în demență, stigmatizare.

Subiectul 9. Investigaţia psihopatologică

Obiective de referinţa Unități de conţinut
 Să fundamenteze deontologia şi etica 1. Aspecte deontologice ale activităţii
psihologului în psihopatologie; psihologului clinician;
 să explice specificul organizării şi 2. Stigmatizarea și destigmatizarea în bolile
funcţionării laboratorului patopsihologic; psihice;
 să analizeze particularităţile utilizării 3. Aspecte ale organizării şi funcţionării
probelor psihologice experimentale pe teren laboratorului psihopatologic;
clinic; 4. Metodele psihologice de investigare a
 să elaboreze studii de caz a bolnavilor bolnavului psihic;
investigaţi în laboratorul patopsihologic. 5. Studii de caz.

Termeni-cheie: cod deontologic, stigmatizare,

destigmatizare, anamneză, examen psihologic,
asistență psihologică.

7
Subiectul 10. Expertiza medico-legală psihiatrică
Obiective de referinţa Unități de conţinut
 să stabilească cadrul juridic si organizatoric 1. Cadrul juridic si organizatoric al expertizei;
al expertizei medico-legale; 2. Responsabilitate juridică – discernământ;
 să fundamenteze conceptul de 3. Particularităţile expertizei medico-legale
discernământ; psihiatrice;
 să analizeze etapele și obiectivele expertizei 4. Expertiza medico-legală psihiatrică la minori;
medico-legale psihiatrice; 5. Obiectivele expertizei medico-legale
 să elaboreze studii de caz în expertiza psihiatrice în cazurile penale.
medico-legală psihiatrică la minori.
Termeni–cheie: expertiză medico-legală,
probațiune medico-legală, discernământ, boală
psihică, tulburare psihică, nivel mintal,
psihodiagnostic.

Subiectul 11. Comportamentul duplicitar: simularea și disimularea

Obiective de referinţa Unități de conţinut
 Să fundamenteze modalitățile de 1. Cadru general;
identificare a comportamentului duplicitar; 2. Comportamentul duplicitar;
 să explice și să compare tipurile de 3. Simularea;
simulare; 4. Disimularea.
 să analizeze particularităţile utilizării
probelor psihologice în depistarea simulării Termeni–cheie: comportament duplicitar,
și desimulării; simularea prefaptică, postfaptică, asociativă,
 să elaboreze modele de expertiză medico- creatoare, suprasimularea, perseverarea.
legală ce includ simularea și disimularea.

8
V LUCRUL INDIVIDUAL

Nr Produsul Strategii de realizare Criterii de evaluare Termen de

. preconizat realizare
 Întocmirea
 Analiza critică a
compartimentelor
compartimentelor;
Studiu de caz I: studiului de caz după
 Profunzimea studiului;
Profilul psihologic modelul propus; Săptămîna 3
1  Argumentarea examenului
al infractorului.  Alegerea instrumentelor a semestrului
psihic al infractorului;
(Volum 5-7 pagini) de investigare;
 Analiza critică a surselor
 Realizarea studiului de caz
bibliografice.
şi elaborarea concluziilor.
 Întocmirea  Analiza critică a
compartimentelor compartimentelor;
Studiu de caz II:
studiului de caz după  Profunzimea studiului;
Profilul psihologic
modelul propus;  Argumentarea examenului Săptămîna 5
2 al persoanei cu
 Alegerea instrumentelor psihic al persoanei cu a semestrului
tendinţe psihotice.
de investigare; tendinţe psihotice;
(Volum 5-7 pagini)
 Realizarea studiului de caz
 Analiza critică a surselor
şi elaborarea concluziilor.
bibliografice.
 Argumentarea
particularităților expertizei
 Proectarea etapelor medico-legale la minori;
Model de expertizei medico-legale;  Analiza msnifestărilor
Săptămîna 9
3 expertiză medico-  Elaborarea modelului ales psihologice a minorilor
a semestrului
legală la minori. de expertiză; care au comis infracțiuni;
 Formularea concluziilor.  Evidenţierea rolului
expertizei medico-legale
în cazurile penale.
 Actualitatea proiectului de
cercetare;
 Fundamentarea proiectului
 Formularea corectă a
de cercetare;
aparatului categorial
Proiect de  Prezentarea aparatului
(scop, ipoteză, obiective,
cercetere. categorial; Săptămîna 15
4 lot experimental);
(Volum 10-15  Proiectarea etapelor de a semestrului
 Relevanţa metodelor;
pagini) cercetare;
 Analiza rezultatelor
 Realizarea cercetării;
obţinute;
 Formularea concluziilor.
 Relevanţa concluziilor;
 Originalitatea prezentării.

9
 VI BIBLIOGRAFIE RECOMANDATĂ

1. Băban A.S., Stres şi personalitate, Cluj-Napoca: Editura Presa Universitară Clujeană, 1998;
2. Belis V. – Medicina legala – curs pentru facultăţile de ştiinţe juridice, Editura Societăţii de Medicină
Legală din România, 1995
3. David D., Metodologia cercetării clinice. Fundamente, Iaşi: Editura Polirom, 2006;
4. David D., Psihologie clinică şi psihoterapie. Fundamente, Iaşi: Editura Polirom, 2006;
5. Enăchescu C., Homo demens: o redefinire a nebuniei, Iaşi: Polirom, 2004;
6. Enăchescu C., Artă şi nebunie, Bucureşti: Noi Media Print, 2006;
7. Enăchescu C., Tratat de psihopatologie, Bucureşti, 2005;
8. Enăchescu C., Tratat de igienă mintală, Iaşi: Polirom, 2004;
9. Gheorghiu V. – Medicină legală – note de curs, Universitatea de medicină şi farmacie „Carol
Davila”, Bucureşti, 2005-2006
10. Iamandescu B. I., Elemente de psihosomatică generală şi aplicată, Bucureşti: Editura Infomedica,
1999;
11. Iamandescu B. I., Psihologie medicală, Bucureşti: Editura Infomedica, 1997;
12. Iftenie V. – Medicină legală din perspectivă juridică, Editura Fundaţiei România de Mâine,
Bucureşti, 2006
13. Jeican R., Psihopatologie, Cluj – Napoca, 1996;
14. Lelord F., Cum să ne purtăm cu personalităţile dificile, Bucureşti: Editura Trei, 2003;
15. Miclea M., Stres şi apărare psihică, Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujeană, 1997;
16. Pavel L. L. – Medicină legală, suport de curs, Editura Universitară Danubius, 2008
17. Predescu V., Psihiatrie, vol.1, Bucureşti: Editura Medicală, 1989;
18. Sarason G., Sarason, R., Abnormal Psychology. Prentice Hall, 1999;
19. Tudose F., Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi, Bucureşti: Editura Infomedica, 2002;
20. Tudose F., O abordare modernă a psihologiei medicale, Bucureşti: Infomedica, 2000.
21. World Health Organization. ICD-10 Clasificarea tulburărilor mentale şi de comportament, Bucureşti:
Editura All, 1998.

10