UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE

“CAROL DAVILA” din BUCUREȘTI

Facultatea de Medicină

STUDIU PRIVIND NIVELUL DE FERICIRE AL

STUDENȚILOR LA MEDICINĂ

Realizat de:
Grupele: 77b, 81, 82 Seria X, Anul V
Coordonator: Asist. Univ. Dr. Ileana Mardare

31.01.2018
Cuprins:

I. Partea generală 10 pag

Capitolul 1. Introducere 3
1.1 Stadiul cunoașterii 3

II. Partea specială 21 pag

2.1. Scop, Obiective, Ipoteze 11
2.1.1. Scop 11
2.1.2. Obiectivele studiului 11
2.1.3. Ipotezele studiului 11
2.2. Metodologie 12
2.2.1. Tipul studiului 12
2.2.2. Durata studiului 12
2.2.3. Populația de studiu 12
2.2.4. Culegerea și validarea datelor 13
2.2.5. Considerații etice 14
2.2.6. Prelucrarea datelor 15
2.3. Prezentarea și analiza rezultatelor studiului 17
2.3.1 Analiza lotului în funcție de caracteristicile socio-grafice 17
2.3.2. Rezultatele analizei răspunsurilor la chestionarul Pemberton 19
2.4. Discuții 24
2.4.1. Analiza pe ipoteze 24
2.4.2. Puncte tari 25
2.4.3. Puncte slabe/Limite 26
2.5 Concluzii și propuneri 27
Bibliografie 28
Anexa - Chestionar privind nivelul de fericire al studenților la medicină 29

2
 I. Partea generală

Introducere

Fericirea ramâne încă un subiect greu de definit și mai ales de cuantificat, dar este unanim
acceptat faptul că ea reprezintă o stare de bine, asociată cu emoții pozitive. Ceea ce o face dificil
de evaluat este modul diferit al fiecărei persoane de a asocia fericirea cu alte elemente, cum ar fi
succesul în plan profesional și bunăstarea materială, întemeierea unei familii, sportul, călătoriile,
ajutorul necondiționat oferit persoanelor din jur, etc. Este un element subiectiv, asociat cu
prioritățile individuale.
Particularizând pentru studenții la medicină, viziunea asupra fericirii este la fel de
heterogenă. Obținerea unui punctaj mare la examene, aprofundarea unor domenii de interes
personal, integrarea și consolidarea cunoștintelor acumulate anterior sau interacțiunea cu pacienții
pot repezenta surse ale fericirii.
Studenții la medicină reprezintă o populație interesantă de evaluat în privința nivelului de
fericire, întrucât anii lungi de pregătire și muncă susținută ar putea afecta împlinirea
extraprofesională și, implicit, globală. Cu toate acestea, conștientizarea și credința în rolul vital
benefic în viețile pacienților și familiei lor pot justifica toate sacrificiile carierei de medic.

1.1 Stadiul cunoașterii

Cercetătorii în domeniul psihologiei definesc persoanele fericite prin prisma existenței unui
nivel înalt de satisfacție față de viață, experimentării în mod frecvent a emoțiilor pozitive precum
bucuria, recunoștința, dragostea, simpatia, speranța, siguranța, și mai rar a emoțiilor negative
precum frica, ura, furia, frustrarea, tristețea. Trebuie subliniat faptul că fericirea nu înseamnă lipsa
emoțiilor negative, ci abordarea diferită a acestora de către fiecare individ.(Diener et al. 1999)
Fiind asociată în mod direct cu starea de sănătate fizică, dar și mentală, fericirea reprezintă
un subiect din ce în ce mai studiat atât din punct de vedere stiințific, cât și psiho-social. Este
important de evaluat nivelul de fericire, determinanții acesteia și mai ales modul în care se poate
interveni pentru a îmbunătăți acest nivel.
3
 Viața în corpul uman este concepută să fie o experiență fericită. Toate animalele caută
plăcerea și evită durerea, comportament explicat în neuroștiințe de existența unor
neurotransmițători implicați în mod direct în percepția sentimentelor de bunăstare.

1.1. Neurotransmițătorii fericirii

În publicația intitulata ”Neurochemicals of Happiness”, publicat pe site-ul Psychology Today

(noiembrie 2012), Cristopher Bergland realizează o trecere în revistă a celor mai importante
substanțe neurochimice implicate în percepția fericirii:

” a. Endocannabinoide: "Molecula beatitudinii". Endocannabinoidele sunt cannabisuri produse

endogen care acționează pe receptorii CB-1 și CB-2 ai sistemului canabinoid. Anandamida (din
sanscrita "Ananda" ce înseamnă "fericire") este cel mai cunoscut endocannabinoid. Un studiu de la
Universitatea din Arizona, publicat în aprilie 2012, susține că endocannabinoidele sunt, cel mai
probabil, cauza stării de bine a alergătorului. Studiul arată că atât oamenii, cât și câinii prezintă
endocannabinoide semnificativ mai mari după alergarea susținută.

b. Dopamina: "Molecula recompensei". Dopamina este responsabilă pentru comportamentul

bazat pe recompense și căutarea plăcerii. Fiecare tip de comportament legat de căutarea de
recompense care a fost studiat este legat de un nivel crescut al dopaminei. Multe substanțe ce dau
dependență, cum ar fi cocaina și metamfetamina, acționează direct asupra sistemului de dopamină.
Cocaina blochează recaptarea dopaminei, lăsând un timp mai îndelungat acest neurotransmițător în
fanta sinaptică. Există dovezi că persoanele cu tipuri de personalitate extrovertită tind să aibă
niveluri mai mari de dopamină decât indivizii cu personalități introvertite.

c. Oxitocina: "Molecula atașamentului" Oxitocina este un hormon produs de hipotalamus și este

legat direct de apropierea interumană și de sporirea încrederii și loialității. În unele studii,
nivelurile ridicate de oxitocină au fost corelate cu atașamentul romantic. Acestea arată că dacă un
cuplu este separat pentru o perioadă lungă de timp, lipsa contactului fizic reduce oxitocina și
determină dorința de a reveni în contact fizic cu acea persoană. Există totuși o dezbatere cu privire
la existența unor efecte diferențiate ale oxitocinei asupra femeilor și asupra bărbaților. La femei,

4
oxitocina se găsește în cantități superioare, iar la bărbați, vasopresina (compus apropiat de
oxitocină) poate fi, de fapt, "molecula atașamentului".

d. Endorfinele: "Moleculele analgezice". Denumirea endorfină se traduce în "morfina produsă de

sine". Endorfinele sunt asemănătoare structural cu opiaceele și au proprietăți analgezice. Sunt
produse de glanda pituitară și hipotalamus în timpul unor eforturi fizice intense, contact sexual și
orgasm. Endorfinele sunt legate mai puțin de "senzația de plăcere a alergătorului" decât
endocannabinoidele, dar sunt legate de aspectul "fără senzație de durere" al exercițiilor aerobice și
sunt produse în cantități mai mari în timpul antrenamentului intensiv "anaerob".

e. GABA: "Molecula anti-anxietate". GABA este o moleculă inhibitoare care scade gradul de
excitare al neuronilor fiind implicată în depresia SNC, implicit in percepția stării de calm.
Benzodiazepinele (Valium și Xanax) sunt sedative care funcționează ca medicamente anti-
anxietate prin creșterea GABA. Un studiu din "Jurnalul de medicină alternativă și
complementară" a constatat o creștere cu 27% a nivelurilor GABA în rândul practicanților de
yoga, după o sesiune de yoga de 60 de minute, comparativ cu participanții care au citit o carte timp
de 60 de minute. Studiul sugerează că yoga ar putea crește nivelurile GABA în mod natural.

f. Serotonina: "Molecula încrederii". Serotonina joacă roluri variate si complexe la nivelul

creierului. O varietate de antidepresive foarte des utilizate în practica psihiatrică sunt inhibitorii
selectivi ai recaptării a serotoninei (SSRI) - Prozac, Celexa, Lexapro, Zoloft etc. Principala
indicație pentru SSRI este depresia clinică, sunt frecvent prescrise însă și în cazul anxietății,
tulburărilor de panică, tulburărilor obsesiv-compulsive (TOC), tulburărilor de alimentație, durerii
cronice și tulburării de stres post-traumatic (PTSD). SSRI au primit acest nume pentru că se credea
că acționează prin menținerea serotoninei în fanta sinaptică timp îndelungat, având drept efect
creșterea nivelului de fericire la pacienți aflati sub tratament. Teoretic, dacă serotonina ar fi
singurul neurotransmițător responsabil pentru depresie, aceste medicamente ar funcționa pentru
toți bolnavii, cu toate acestea, unii pacienți nu răspund niciodată la SSRI, dar răspund la
medicamente care acționează asupra sistemelor GABA, dopamină sau norepinefrină.

5
g. Adrenalina: "Molecula energiei". Adrenalina, cunoscută ca epinefrină, joacă un rol important
în mecanismul de "luptă sau fugă" . Eliberarea epinefrinei intensifică producția de energie,
determină creșterea ritmului cardiac, a tensiunii arteriale și a rezistenței periferice și activează
SRAA care inițiază comportamentul de tip ”flight or fight”. Mai multe studii dovedesc că subiecții
cu niveluri scăzute de adrenalină în urină sunt corelate cu niveluri crescute de fericire.”
(Christopher Bergland, 2012)

Studiile au arătat că fericirea și percepția acesteia diferită la fiecare individ e influențată de

o serie de elemente precum factorii genetici și tipul de personalitate,factori de mediu și factori
motivaționali. (Sonja Lyubomirsky et al. 2005)
Tipurile de personalitate joacă un rol important în modul în care fiecare individ percepe
evenimentele din jur ca fiind sau nu sursă de fericire, dar și în cuantificarea acesteia. Personalitatea
de tip sangvinic este caracterizată prin optimism, entuziasm, spontaneitate și tendința de a privi
emoțiile negative drept oportunități, spre deosebire de tipul melancolic, care este precaut, ordonat
și tinde să perceapă aceste emoții ca fiind obstacole.
Berbener (1998) a spus că fericirea este o variabilă care are personalitate. El a descoperit
în studiile sale culturale că în diferite țări și culturi, în diverse situații sociale, oamenii percep
fericirea lor în moduri distincte și aceste diferențe sunt stabile. Trăsăturile de personalitate sunt,
probabil, cei mai exacți predictori ai fericirii. Dintre acestea, locusul de control (LOC) este un
parametru esențial în studiul personalității și constă într-un set de așteptări ca rezultatele să fie
influențate de propriile eforturi (interne) sau de forțele de mediu care nu se află sub control
(externe). Internalitatea LOC implică faptul că persoana consideră că rezultatele se datorează
competențelor, în timp ce externalitatea denotă credința că acestea se datorează întâmplării.
Valorile responsabilității, promovării, participării, autonomiei, provocării, sănătății mintale, stimei
de sine au fost mai mari în grupul LOC intern. Valorile perspectivei de lucru, depresiei și
sprijinului social au fost mai mari în grupul de LOC extern. Cercetătorii au identificat faptul că
luarea controlului și, prin urmare, responsabilitatea propriei vieți poate spori autocontrolul și
fericirea.
În ceea ce privește factorii de mediu, studiile au dovedit că statusul socio-economic,
mediul de rezidență, vârsta, sexul, religia dar și experiențele negative din trecut (abuzuri,
accidente, etc.) se corelează cu nivelul de fericire, însă asocierea a fost cea așteptată.

6
 Factorii motivaționali se referă la activitățile pe care oamenii aleg să le desfășoare,
crescându-și, în acest fel, nivelul de fericire sau îmbunătățindu-și starea generală. Un exemplu în
acest sens ar fi meditația sau concentrarea asupra unor emoții pozitive precum recunoștința și
optimismul. Prin meditatie, individul reușește să intre în armonie cu dorința și motivația de a
deveni o persoană mai fericită și o versiune mai bună a sinelui, reflectând totodată asupra
mijloacelor utilizate pentru a obține acest lucru (Sonja Lyubomirsky 2011). De asemenea, sportul
este o activitate importantă și care ar trebui încurajată, având multiple efecte benefice asupra stării
de sănătate, atat fizică cât și psihică, activitățile fizice fiind corelate cu un nivel mai înalt de
fericire și satisfacție a vieții. La acest efect contribuie și faptul că sunt îmbunătățite aptitudinile de
comunicare și cooperare, în special în sporturile de echipă. (Haifang Huang and Brad R.
Humphreys 2010)

Starea generală de bine și implicit fericirea joacă un rol esențial în viața individului, iar
necesitatea de a o cuantifica este evidentă. Fiind însă un element subiectiv, o evaluare optimă a
nivelului de fericire presupune abordarea diferitelor componente ale acesteia: hedonică,
eudemonică, generală și socială.
Abordarea hedonistă se orientează asupra fericirii și explică starea de bine prin căutarea
plăcerii și evitarea suferinței, în timp ce abordarea eudemonică are ca element central stabilirea
sensului vieții, realizarea de sine, considerând că starea de bine este atinsă atunci cand persoanele
funcționeaza în armonie,la potențial maxim.
Conceptul de bază din spatele gândirii hedoniste spune că plăcerea e singurul lucru bun și
care ar trebui să aibă importanță pentru o persoană. Această idee e folosită adesea, în
evaluarea unei acțiuni, ținând cont de câtă plăcere și câtă durere are ca rezultat înfăptuirea ei,
urmărindu-se maximizarea acestui raport.
Pe de altă parte, eudemonismul susține că fericirea este trăită atunci când oamenii
acționează conform propriilor valori, când traiesc autentic, actualizându-și în permanență
potențialul, depașind limitele. Cu alte cuvinte, starea de bine apare atunci când oamenii se exprimă
într-adevar pe sine prin ceea ce fac.(Stefan Boncu,Dorin Nastas 2012)
Pentru o evaluare cât mai bună a nivelului de fericire este necesar să fie luate în calcul
ambele perspective întrucât hedonismul desemnează ,,bunăstarea subiectivă” iar eudemonismul
,,bunăstarea psihologică”. Cele două abordări sunt în mare măsură superpozabile, fiind mecanisme

7
psihologice care operează impreună. Cu toate acestea, există autori care susțin că starea de
eudemonie se însoțește întotdeauna și de fericire hedonică, însă reversul nu se confirmă în toate
cazurile (Waterman, 2008). Un exemplu extrem este acela al pacientului cu tulburare maniacală
care poate declara sentimente extrem de pozitive și un nivel înalt de satisfacție personală, în lipsa
unui stil de viață optim (Hervas et al, 2013).
Legătura dintre plăcere și fericire are o istorie lungă în psihologie. De exemplu, această
legătură a fost subliniată în scrierile lui Sigmund Freud atunci când el a sugerat că oamenii
"năzuiesc după fericire; vor să devină fericiți și să rămână așa.(...) el urmărește, pe de o parte, lipsa
de durere și nemulțumire și, pe de altă parte, experiența unor sentimente puternice de plăcere
"(Freud și Riviere 1930: 76). Subliniind efectul pozitiv, se presupune faptul că studiile circuitelor
hedonice ale creierului pot determina progresul neuroștiinței plăcerii, precum și a fericirii.
O viziune asemănătoare, dar puțin diferită este că fericirea depinde în principal de
eliminarea "durerii și neplăcerii". Această viziune poate caracteriza accentul medical al secolului al
XX-lea asupra atenuării psihopatologiei negative și a emotiilor puternic stresante. Se potrivește și
cu povestea lui William James de aproape un secol în urmă că "fericirea, pe care am descoperit-o
în ultima vreme, nu este un sentiment pozitiv, ci o condiție negativă a eliberării de o serie de
senzații restrictive pe care le îndura organismul nostru. Când sunt șterse, claritatea și curăția
contrastului este fericirea. De aceea, anestezicele ne fac atât de fericiți. "(James 1920: 158).
Având în vedere posibilele contribuții ale hedonicii la fericire, sunt analizate progresele în
înțelegerea mecanismelor creierului plăcerii. Studiul științific al plăcerii și al afectivității a fost
prefigurat de ideile de pionierat ale lui Charles Darwin, care au examinat evoluția emoțiilor și a
manifestărilor afective și au sugerat că acestea sunt răspunsuri adaptative la situațiile de mediu. În
acest sens, reacțiile de "plăcere" și de nemulțumire sunt manifestări afective proeminente în
comportamentul și creierul tuturor mamiferelor (Steiner et al., 2001) și probabil au avut funcții
evolutive importante (Kringelbach, 2009).
Asemenea perspective funcționale sunt în concordanță cu o teză care este crucială pentru
scopul identificării bazelor neurobiologice ale fericirii: reacțiile afective precum și plăcerea au
caracteristici obiective dincolo de cele subiective. Această idee este importantă, deoarece progresul
în neuroștiința afectivă a fost făcut recent prin identificarea aspectelor obiective ale reacțiilor de
plăcere de la nivelul straturilor subcorticale. Această strategie științifică împarte conceptul
afectivității în două ipostaze: starea afectivă, care are aspecte obiective în reacțiile

8
comportamentale, fiziologice și neurale; și sentimente afective conștiente, văzute ca experiența
subiectivă a emoției (Kringelbach, 2004). O astfel de definiție permite sentimentelor conștiente să
joace un rol central în experiențele hedonice, dar consideră că esența afectivă a unei reacții de
plăcere este mai mult decât un sentiment conștient.
Dovezile disponibile sugerează că mecanismele creierului implicate în plăcerile
fundamentale (alimente și plăceri sexuale) se suprapun cu cele pentru plăcerile de ordin superior
(de exemplu plăceri monetare, artistice, muzicale, altruiste și transcendente) (Kringelbach 2010).
Fericirea, desigur, nu izvorăște dintr-o singură componentă, ci din interacțiunea dintre plăcerile
cele mai mari, evaluarile pozitive ale sensului vieții și conexiunea socială, toate îmbinate prin
interacțiunea dintre rețelele implicite ale creierului și rețelele de plăcere. Realizarea echilibrului
hedonic corect în astfel de moduri poate fi crucială pentru a menține fericirea.
Satisfacția față de viață este un indicator al stării generale de bine și reprezintă o evaluare
de ansamblu a vieții, luând mai puțin în considerare evenimentele actuale, ea fiind corelată cu
statusul socio-economic, mediul de rezidență, nivelul de educație, starea de sănătate, iar dorința
individului de a aparține unei comunități, nevoia de relații interpersonale dar și accesul la serviciile
de baza (sanitar, educațional, etc) fac ca bunăstarea generală să fie influențată și de societate.
De asemenea, este important de diferențiat ,,fericirea amintită” de ,,fericirea
experimentată”. Fericirea experimentată face apel la evenimentele concrete, desfașurate într-o
perioadă limitată de timp (ultimele 24-48 ore) și la emoțiile pozitive pe care acestea le-au generat.
Fericirea amintită este mult mai dificil de evaluat deoarece implică perspectiva subiectivă a
indivizilor asupra întamplărilor din trecut, existând tendința de a le minimiza pe cele neplacute,
predominând, în felul acesta, amintirile pozitive.( Gonzalo Hervás et al, 2013)
Un alt element esențial ce determină nivelul de fericire este starea de sănătate. Constituția
OMS (1946) definește sănatatea drept “starea completa de bine din punct de vedere fizic, mintal şi
social și nu numai absenţa bolii sau a infirmităţii “. Numeroase studii arată că sănătatea unei
persoane este unul dintre cei mai puternici predictori ai fericirii, legătura dintre sănătate și fericire
fiind complexă. Există o legătură slabă între sănătatea obiectivă a unei persoane - așa cum este ea
definită de evaluarea medicală - și fericirea. În schimb, sănătatea subiectivă - cum este percepută
starea de sănătate de către bolnav - afectează bunăstarea. De exemplu, după un eveniment acut
(viroze, infecții respiratorii, fracturi) persoana revine la același nivel de fericire pe care il avea
inainte de agravarea stării de sănătate. Atunci când schimbarea stării de sănătate este severă - de

9
exemplu, implicând durere cronică sau dizabilități multiple - impactul asupra fericirii poate fi mai
puternic. De asemenea, tulburările de dispoziție diminuează calitatea vieții chiar mai mult decât
bolile fizice cronice, cum ar fi artrita, bolile cardiace și diabetul.
În concluzie, există numeroși factori care influențează nivelul de fericire al unei persoane,
de la tipul de personalitate și propria percepție asupra fericirii până la activitățile zilnice și starea
de sănătate. În cazul studentului la medicină, timpul îndelungat petrecut în spital sau studiind
poate fi perceput în anumite momente ca o îngrădire a timpului liber/vieții personale, ceea ce poate
atrage stări de stress, anxietate sau oboseală, cu diminuarea ambelor componente, hedonice și
eudemonice ale fericirii. De asemenea, orientarea profesională constituie în rândul unui număr
semnificativ de studenți o variabilă majoră pentru starea de satisfacție, nivelele cele mai ridicate
fiind întâlnite la persoanele care optează pentru o specializare în concordanță cu pasiunile lor.
Astfel, particularitatea în cazul studentului la medicină este aceea că experiența sa este complexă
în fiecare zi, solicitantă, dar presărată cu elemente pozitive, precum aprecierea din partea
pacienților, succesul în fața provocărilor și sentimentul nobil de benevolență.
În tot acest context, devine interesant de studiat nivelul de fericire perceput al studentului la
medicină, atât din perspectivă generală, cât și din perspectiva compenentelor hedonice,
eudemonice și sociale.

10
 II. Partea specială

Cap. 2.1. Scop, obiective, ipoteze

2.1.1. Scopul studiului

Acest studiu a fost realizat cu scopul de a evalua gradul de fericire al studenților din seriile III
și X, anul 5 de la facultatea de Medicină Generală din cadrul Universității de Medicină Generală și
Farmacie ”Carol Davila”, București.

2.1.2. Obiectivele studiului

Pentru atingerea scopului propus, au fost stabilite următoarele obiective:
O1.Evaluarea nivelului de fericire perceput de student, global și și pe cele 4 componente
(starea de bine generală, hedonism, eudemonism, starea de bine socială).
O2. Evaluarea nivelului de fericire de moment față de fericirea amintită.
O3. Evaluarea nivelului global de fericire perceput în funcție de caracteristicile socio-
demografice.

2.1.3. Ipotezele studiului

Pentru realizarea acestui demers de cercertare am formulat următoarele ipoteze:
Ipoteza 1. Scorul mediu asociat cu nivelul global de fericire perceput de studenții la
medicină din anul V se situează în jurul valorii de 7.
Ipoteza 2. Există o rată mai mare a componentei eudemonice a fericirii în rândul
studenților la medicină.
Ipoteza 3. Fericirea eudemonică, respectiv hedonică prezintă un nivel mai ridicat în cazul
femeilor decât al bărbaților.

Ipoteza 4. Nivelul de fericire de moment perceput de studenți se corelează cu un scor

mediu mai mic decât cel atribuit pentru nivelul de fericire reamintită.
Ipoteza5. Starea de bine social percepută de studenții la medicină se corelează cu un scor
ce variază direct proporțional cu vârsta.
Ipoteza 6. Studenții la medicină care provin din București sunt mai fericiți decât cei din
provincie (mediu urban sau rural).
11
 2.2. Metodologie
2.2.1. Tipul stdiului
Pentru a evalua nivelul de fericire al studenților din anul 5, seriile III și X, de la Facultatea
de Medicină Generală din cadrul UMF Carol Davila, am realizat un studiu observațional,
descriptiv, transversal, de tip anchetă de opinie.

2.2.2. Durata studiului:

Demersul de cercetare a fost realizat în perioada 15.01 - 30.01.2018, după calendarul
prezentat în Tabelul I.

Tabelul I. Calendarul de desfășurare al proiectului de cercetare

Nr. crt. Etapa Perioada/ Data
1. Elaborarea planului de cercetare 15.01.2018 – 18.01.2018
2. Aplicarea chestionarului 19.01.2018-25.01.2018
3. Analiza rezultatelor 25.01.2018-27.01.2018
4. Elaborarea raportului de cercetare 27.01.2018-30.01.2018
5. Comunicarea rezultatelor cercetării 31.01.2018

2.2.3. Populația de studiu

Studiul a fost realizat pe un lot de 104 subiecți. Aceștia au fost selecționați pe baza unor
criterii de includere și excludere.

a.Criterii de includere:

- Studenti din cadrul Universității de Medicină și Farmacie ‘’Carol Davila’’, din anul V de
studiu, care parcurg modulul de Sănătate Publică și Management.

- Studenți ai seriilor III si X (care au acceptat să completeze formularul).

- Studenți din cadrul programului Erasmus care recuperează modulul de Sănătate Publică și
Management.

b.Criterii de excludere:

-Studenți din anul 5 ai altor serii.

-Studenți ai altor Facultăți din cadrul Universității de Medicină și Farmacie ‘’Carol Davila’’.
12
 2.2.4. Culegerea și prelucrarea datelor

a. Colectarea datelor
Instrumentul utilizat pentru colectarea datelor a fost un chestionar de opinie alcătuit din
2 părți, după cum urmează:

Partea I- generală constă în câteva întrebări cu ajutorul cărora au fost colectate date socio-
demografice referitoare la lotul de studenți pe care s-a realizat studiul:
- Vârsta în ani împliniți;
- Genul: M/ F;
- Domiciliul: Mediu Urban- Bucuresti/ Mediu Urban- alte orase/ Mediu rural;

Partea a II-a conține un chestionar standardizat- Pemberton Happiness Index, care

cuprinde 21 de întrebări, organizate în două secțiuni, care evaluează starea de bine reamintită,
respectiv experimentată.
Secțiunea A explorează nivelul de satisfacție și starea de bine în legătură cu viața trăită în
general (fericirea reamintită) și cuprinde 11 itemi. Pe baza unei scale de la 0 la 10, unde 0
semnifică dezacordul total și 10 acordul deplin, respondenții trebuie să aprecieze măsura în care
sunt de acord cu afirmațiile privind nivelul de fericire.
Cei 11 itemi referitoare la starea de fericire reamintită pot fi grupați în 4 domenii:
- Itemii 1-2 se referă la starea de bine generală;
- Itemii 3-8 se referă la starea de bine eudemonică;
- Itemii 9-10 se referă la starea de bine hedonică;
- Itemul 11 se referă la starea de bine social;
Itemul numarul 10 ( Am multe momente proaste (neplăcute) în viața de zi cu zi) are
conotație negativă, scorul luat în considerare urmând a fi valoarea în oglindă a scorului realizat
(10-n). Restul itemilor au conotație pozitivă, valoarea de acordare a scorului fiind cea bifată inițial.
Acești 11 itemi se vor converti într-un singur scor, reprezentând media scorurilor itemilor
cu valori pozitive și a scorului în oglindă al itemului 10, care poate avea valori de la 0 la 10.

13
 Secțiunea B explorează starea pe care au experimentat-o studenții în ziua precedentă
(fericirea trăită, experimentată) și cuprinde 10 itemi cu câte două variante de răspuns: Da sau Nu.
-Itemii 1, 3, 5, 7 și 8 se referă la experiențe pozitive.
-Itemii 2, 4, 6, 9 și 10 se referă la experiențe negative.
Acești 10 itemi se vor converti într-un singur scor, reprezentând suma scorurilor
întrebărilor pozitive și a valorilor în oglindă a scorurilor de la întrebările cu conotație negativă -
respectiv de la 0 (0 experiențe pozitive și 5 negative) la 10 (5 experiențe pozitive și nicio
experiență negativă).
Scorul PHI global individual se determnă calculând media scorurilor A1+ A2....+ A10
inversat+ A11 + B : 12.
Chestionarul a fost aplicat on-line, prin intermediul sistemului Google Forms, la studenții
de anul V, seriile III si X din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila”
Bucuresti.

b. Validarea chestionarelor și realizarea bazei de date

Chestionarele completate au fost preluate sub protecția anonimatului și validate individual,
verificându-se respectarea criteriilor de includere/ excludere a subiecților și a următoarelor criterii
de validare:
- Să se răspundă la toți itemii, bifând răspunsul care se considera corect;
- Cei 11 itemi din secțiunea A pot avea ca răspuns o cifră de pe scala 0-10
- Cei 10 itemi din secțiunea B pot avea ca răspuns doar Da sau Nu
Am decis invalidarea a 3 chestionare, deoarece nu au fost respectate regulile de completare
(răspunsuri DA/NU simultane la aceeași întrebare).
Datele obținute au fost introduse în baza de date realizată în format Microsoft Excel Office
- versiunea 2010.

2.2.5. Considerații etice

Participanții la studiu au fost informați în avans despre scopul didactic al studiului și

confidențialitatea răspunsurilor, iar caracterul anonim a fost girat de absența datelor de
indentificare personală din cadrul chestionarelor.

14
 2.2.6. Prelucrarea și analiza datelor

Prelucrarea datelor colectate cu ajutorul celor 104 chestionare validate s-a realizat cu
ajutorul aplicației Microsoft Office 2010 - Microsoft Excel, prin metode utilizate în statistica
descriptivă - frecvența absolută / relativă și distribuția, calcule aritmetice pentru variabilele
cantitative.
Caracteristicile socio - demografice au fost analizate utilizând următoarele variabile:
a. Vârsta în ani împliniți
b. Gen - masculin (M) , feminin (F)
c. Domiciliul- urban sau rural

Răspunsurile la întrebările din partea a II-a a chestionarului au fost analizate după

cum urmează:
- s-a calculat scorul PHI pe secțiunile A şi B şi total, obținut de fiecare subiect în parte;
- la nivelul întregului lot, s-au calculat valoarea medie a scorului şi deviația standard;
- pentru compararea nivelului de fericire perceput pe diverse domenii şi în funcție de
diverse categorii de subiecți, am luat în considerare valoarea medie a scorului, calculat pentru
fiecare categorie;
-în funcție de fiecare categorie de subiecți şi scorul mediu calculat pentru acestea, s-au
realizat diagrame specifice;
- au fost analizate şi comparate scorurile medii în funcție de vârstă, gen, domiciliu.
Pentru obținerea scorului PHI general, am calculat separat scorul pe cele douǎ componente:
starea de bine reamintitǎ, respectiv starea de bine experimentatǎ.
1. Pentru starea de bine reamintitǎ (RW) s-au însumat valorile din secțiunea A a
chestionarului Pemberton astfel: A1+A2+...+A9, la care se adaugǎ întrebarea A11;
întrebarea A10 are scor negativ şi se calculeazǎ 10-A10.
RW= A1+A2+...+A9+(10-A10)+A11
Scorul fericirii generale este media rǎspunsurilor la întrebǎrile A1 si A2.
Scorul stǎrii de bine eudemonice este media rǎspunsurilor la întrebǎrile începând cu A3
până la A8.

15
 Scorul stǎrii de bine hedonice este media rǎspunsurilor la întrebǎrile începând cu A9 până
la A10, cu mențiunea ca A10 are scor inversat.
Scorul stării de bine social este media rǎspunsurilor la întrebarea A11.

2. Pentru calculul stǎrii de fericire experimentate (EW) din secțiunea B am realizat

următoarea metodologie;
i) în secțiunea B a chestionarului Pemberton, se gǎsesc întrebǎri cu douǎ variante de
rǎspunsuri (DA/NU), de două tipuri: unele care se referǎ la experiența pozitivǎ
(1, 3, 5, 7, 8) şi altele care se referǎ la experințe negative (2, 4, 6, 9 şi 10).
ii) Toate întrebǎrile referitoare la experințele pozitive la care s-a rǎspuns cu DA vor fi
notate cu cȃte 1 punct, iar toate întrebǎrile referitoare la experințele negative la
care s-a rǎspuns cu NU vor fi notate tot cu 1 punct. Valoarea sumei acestor
întrebǎri va fi între 1 şi 10.
iii) Dacǎ la întrebările ce vizează experiența pozitivă se rǎspunde NU se acordǎ 0
puncte, in mod similar procedându-se pentru întrebările referitoare la
experiența negativa daca se rǎspunde cu DA.
iv) Inițial se schimbǎ sistemul de codificare, în loc de Da şi NU se foloseşte 1 si 0, in
functie de cum a răspuns fiecare participant. Pentru aceasta se foloseste funcția
IF din Excel:
IF(B1=DA, 1, 0)
v) În final se însumeazǎ fericirea experimentatǎ EW= B1+B2+...+B10, obținându-se
un scor între 0-10.

Pentru calculul scorului PHI general, scorul obținut la secțiunea B va reprezenta

răspunsul la o a 12-a întrebare, iar scorul general reprezintă suma scorurilor celor 12 întrebǎri
împǎrțitǎ la 12. Scorul general de fericire este scorul PHI final pentru fiecare participant.
La analiza nivelului de fericire pe subpopulații, în funcție de vârstǎ, gen şi domiciliu, am
analizat fericirea reamintitǎ şi respectiv experimentatǎ, alături de repartizarea nivelului de fericire
pe cele 4 domenii (stare de fericire generală, stare de bine hedonic, stare de bine eudemonic, stare
de bine social) .

16
 Se grupeazǎ în subpopulații în funcție de aceste variabile folosind tabele în Excel:
1. Distribuția respondenților în funcție de vârsta în ani împliniți: 21, 22, 23, 24, 25, 26 +.
2. Repartiția în funcție de domiciliu: în Bucureşti sau în provincie (mediu rural sau
urban).
3. Repartiția pe sexe – masculin, feminin.
4. Analiza distribuției scorurilor Indexului Pemberton.
5. Distribuția numǎrului de respondenți în funcție de scorurile obținute la fericirea
generală, starea de bine hedonică, eudemonicǎ și starea de bine social.
6. Distribuția scorului fericiri eudemonice în funcție de gen.
7. Compararea scorului fericirii reamintite cu scorul fericirii experimentate.
8. Distributia scorului de fericire socială pe categoriile de vârstă.
9. Distribuția scorului de fericire pe cele 4 domenii de fericire în funcție de domiciliu.

2.3. Prezentarea și analiza rezultatelor studiului

Chestionarul a fost completat de un număr de 107 respondenți, dintr-un număr de 104

studenți invitați să participe la studiu - rata de răspuns fiind de 102,8 %. Am decis invalidarea a 3
chestionare, deoarece nu au fost respectate criteriile de În final au fost luate în considerare pentru
analiză un număr de 104 chestionare.

2.3.1. Analiza lotului în funcție de caracteristicile socio-demografice

a. În funcție de vârstă

Vârsta studenților este cuprinsă între 21-26 de ani. Distribuția pe vârstă este ilustrată în Fig. 1,
din care se poate observa faptul că predomină respondenții în vârstă de 23 de ani.

17
Fig. 1 – Distribuția respondenților în funcție de vârsta în ani împliniți

b. În funcție de gen

Din analiza structurii lotului în funcție de gen se constată că respondenții de genul feminin
reprezentat 72,12 % , restul de 27, 88 % reprezentând respondenții de gen masculin.

Fig. 2 Structura respondenților în funcție de gen

18
 c. În funcție de domiciliu

Repartiția studenților în funcție de mediul de proveniență s-a realizat separând subiecții

domiciliați în capitală de cei din provincie, cei din urmă fiind la rândul lor separați în funcție de
mediu (urban sau rural). Astfel, din totalul subiecților, un procent de 58,65% au domiciliul în
București, 28,85% în alte orașe ale țării, iar 12,50% în mediul rural.

Fig. 3 – Structura respondenților în funcție de domiciliu

2.3.2. Rezultatele analizei răspunsurilor la chestionarul Pemberton

a. Evaluarea scorului de fericire global mediu

Scorul global calculat prin intermediul Indexului Pemberton pentru fiecare dintre cei 104
studenți incluși în analiza lotului de studiu s-a situat între un minim de 1,42 și un maxim de 9,83,
raportat pe o scală de la 1 la 10 (Fig. 4). Calculând media generală, a fost obținut un scor global
mediu de 6,82.
19
Fig 4 – Distribuția scorurilor individuale Pemberton Happiness Index
20
 b. Analiza distribuției scorurilor medii obținute pe cele 4 domenii ale fericirii amintite

Analiza distribuției scorurilor medii obținute pe cele 4 domenii ale fericirii evaluate în
ancheta adresată celor 2 serii ai Facultății de Medicină Generală, arată un scor maxim de 7,46
înregistrat în cadrul domeniului eudemonic, în timp ce scorul minim a fost obținut de domeniul
stării de bine sociale, doar 4,94. În ceea ce privește starea de bine generală, scorul inregistrat a
fost de 7,25, iar în privința fericirii hedonice s-a obținut o valoare a scorului de 6,25.

Fig. 5 - Nivelul de fericire în funcție de domeniile care alcătuiesc fericirea amintită

c. Analiza distribuției componentelor fericirii în funcție de sex

Așa cum am ilustrat în Fig. 6, din analiza datelor reiese faptul că scorul mediu al fericirii
eudemonice la persoanele de sex feminin a fost de 7,36, iar la cele de sex masculine de 7,71.
Scorul mediu al fericirii hedonice a înregistrat valori mai mici, fiind 6,41 la sexul feminin,
respectiv 5,84 la cel masculin, cu inversarea diferenței dintre cele 2 genuri.

21
Fig.6 - Scorul mediu al fericirii hedonice și eudemonice în funcție de sex

d. Analiza scorului mediu al fericirii amintite versus cel al fericirii recent experimentate

În urma analizei scorurilor medii obținute pe cele două categorii, fericirea amintită (RW) și
fericirea experimentată (EW), se observă o diferență în favoarea fericirii amintite, aceasta având
un scor de 6.79 spre deosebire de 5,21.

Fig.7 - Nivelul de fericire pe cele două domenii (fericire reamintită, fericire experimentată)
22
 e. Analiza scorurilor pentru domeniul fericire socială în funcție de vârstă

Scorul asociat stării de fericire socială este mai mare pentru studenții de la medicină cu
vârste peste 25 de ani față de cei de vârste mai mici.

Fig 8 – Scorul mediu de fericire socială în funcție de vârstă

f. Analiza nivelului fericirii în funcție de locul de proveniență

În figura nr.10 este redată distribuția scorului mediu al stării de fericire generală în funcție
de mediul de proveniență.
Scorul mediu cel mai ridicat, pe toate componentelor fericirii (fericirea generală,
eudemonică, hedonică și starea de bine social) a fost obținut în mediul urban în afara
municipiului București, urmat de mediul urban –București și de mediul rural.

23
 Fig. 9 - Nivelul de fericire global și pe componente, în funcție de locul de proveniență

2.4. Discuții

2.4.1. Analiza pe ipoteze:

Se confirmă ipoteza 1, referitoare la valoarea scorului mediu asociat cu nivelul global de

fericire perceput de studenții din seriile III și X din anul V, întrucât s-a obținut un scor de 6,82, în
timp ce scorul preconizat a fost în jurul valorii 7.
Se confirmă ipoteza 2, referitoare la preponderența fericirii eudemonice în rândul
studenților la medicină, aceasta înregistrând un scor de 7,46 față de restul componentelor fericirii
amintite - fericirea hedonică a avut un scor de 6,25, fericirea generală a acumulat un scor de 7,25,
iar starea de bine social a fost reprezentată printr-un scor de 4,94.
Se infirmă ipoteza 3, conform căreia nivelul de fericire eudemonică, respectiv hedonică
prezintă un nivel mai ridicat la femei, observându-se o diferență între scorul fericirii eudemonice la
bărbați, care prezintă valoarea de 7,71 și cel al femeilor cu valoarea de 7,36. În ceea ce privește
fericirea hedonică, în schimb, s-a constatat inversarea diferenței nivelului de fericire dintre cele 2
genuri, fiind mai mare la femei (6,41) decât la bărbați (5,84).
Se confirmă ipoteza 4, cu privire la nivelul de fericire de moment perceput de studenți
comparativ cu cel de fericire reamintită deoarece scorul asociat fericirii experimentate recent
24
(5,21) este mai mic decât cel asociat fericirii reamintite (6,79), obținându-se o diferență de 1,58
unități.
Se confirmă parțial ipoteza 5, prin care presupunem că nivelul de fericire socială variază
proporțional cu vârsta, întrucât se observă o tendință de creștere a scorului de la valoarea 2 pentru
vârsta de 21 de ani până la valoarea 6 pentru vârste peste 25 de ani, exceptând o minimă diferență
de 0,08 unități, observată pentru vârstele de 22 și 23 de ani (este de evaluat semnificația statistică).
Se confirmă parțial ipoteza 6, prin care presupunem că studenții din București sunt mai
fericiți decât cei din provincie, indiferent de mediul de reședință (urban sau rural), întrucât scorul
asociat fericirii generale a studenților din București are valoarea de 7,18, fiind mai mare decât
scorul asociat fericirii studenților din mediul rural (6,38) dar mai mic decât cel asociat fericirii
studenților din mediul urban (alte orașe)-7,75. În plus, și în cazul restului componentelor fericirii
(eudemonică, hedonică, socială) se păstrează același model de distribuție al scorului în funcție de
domiciliu.

2.4.2. Puncte tari

Sunt de evidențiat în realizarea proiectului nostru câteva elemente care au facilitat

obținerea de informații și prelucrarea lor,cum ar fi:
-folosirea instrumentului de măsurare PHI (Pemberton Happiness Index) a permis atât
evaluarea fericirii amintite (generală, hedonism, eudemonism și bunăstarea socială), cât și
evaluarea fericirii experimentate (sentimente pozitive și negative din ziua precedentă).
Instrumentul a fost ușor de aplicat și că a măsurat percepția asupra fericirii din perspective
multiple;
-studiul nu a implicat folosirea de resurse financiare substanțiale;
-utilizarea formularului Google Forms ca platforma de răspuns la colectarea datelor a
reprezentat o metodă ușor accesibilă, ce a permis recoltarea datelor într-un timp relativ scurt, cu o
rată a responsitivității foarte ridicată;
-chestionarul nu a fost cronofag (timpul necesar completării acestuia a avut o medie de 5
minute per participant);

2.4.3. Puncte slabe/Limite

25
 Aplicarea chestionarului unui subgrup de studenți ai Facultății de Medicină din cadrul
Universității de Medicină și Farmacie “Carol Davila” din București, respectiv cei din seriile III și
X, anul V, face ca rezultatele obținute în urma acestui studiu să se aplice doar acestui lot; astfel,
una dintre cele mai importante limitări ale acestui studiu este reprezentată de modul de selecție a
populației de studiu, alegerea unui subgrup reprezentativ după criterii convenabile studierii
implică, totodată, aplicarea de criterii restrictive.
O altă limitare importantă este reprezentată de faptul că nu s-a putut evita completarea
chestionarului de mai multe ori de către același individ, pentru că nu s-a solictat de către operatori
niciun element de autentificare - spre exemplu, un cont Google- care ar fi asigurat un control optim
al lotului de studiu. În consecință, numărul total al studenților ce alcătuiesc acest lot este de 104,
iar numărul de răspunsuri înregistrate a fost de 107. Un alt risc a fost cel legat de accesul la
chestionar al altor persoane decât cele din grupul țintă.
Tehnica de colectare a datelor printr-un chestionar cu un număr relativ mare de întrebări, pe
de o parte, iar pe de altă parte faptul că în aceeași perioadă de timp au fost desfășurate mai multe
studii similare, au ca punct slab faptul că informațiile oferite de subiecți pot să nu fie în
concordanță cu realitatea pe care aceștia o trăiesc, neavând un cadru emoțional adecvat pentru a
oferi răspunsuri întrebărilor adresate.
În setul de date solicitate prin chestionar nu a fost inclusă seria din care studenții fac parte,
astfel încât nu se pot face analize suplimentare în vederea comparării nivelului de fericire al
studenților din cele două serii ce formează lotul de studiu.
A existat 1 participant care a declarat că vârsta sa este de 21 de ani, fapt ce a impus o
oarecare dificulate echipei de prelucrare a datelor în sensul validării sau invalidării participantului,
vârsta de 21 de ani fiind sub media de vârstă a studenților la medicină în România, improbabilă,
dar nu imposibilă.
Atât perioada de culegere a datelor, cât și perioada de derulare a studiului au fost limitate.
Nu a fost testată semnificația statistică a diferențelor de scor obținute între diversele
categorii analizate comparativ.

Concluzii și propuneri
26
 În cadrul studiului nostru au fost atinse atât scopul, cât și obiectivele propuse, reușind să
analizăm nivelul de fericire al studenților la medicină de la Facultatea UMF Carol Davila din anul
5, seriile III și X. În urma prelucrării datelor obținute și analizei ipotezelor stabilitae, cele mai
relevante concluzii sunt :
Studenții de la medicină din lotul analizat afirmă un nivel general de fericire mediu, iar
desfășurarea rezultatelor pe cele 4 componente ale fericirii a relevat predominanța componentei
eudemonice.
Un alt aspect ar fi acela că în rândul studenților la medicină s-a remarcat o prepoderență
semnificativă a fericirii amintite, față de fericirea experimentată recent, acest fenomen putând avea
explicații în faptul că există o tendință de a rememora evenimentele plăcute din trecut, întrucât
acestea oferă emoții pozitive, motivante inclusiv pentru prezent, ajutând la minimalizarea
situațiilor potențial stresante și cu impact negativ asupra activității desfășurate în prezent.
Nu în ultimul rând, analiza nivelului de fericire în funcție de caracteristicile socio-
demografice a relevat faptul că atât persoanele de gen feminim, cât și persoanele de gen masculin
au înregistrat scoruri similare în ceea ce privește nivelul de fericire, sugerând atenuarea unor
posibile diferențe de ordin social, de tipul discriminării sexuale.

Propuneri:
o Introducerea în viitoarele studii despre fericire distribuite cu Google Forms a unei metode
de restricționare a numărului de răspunsuri per individ - unul singur, totodată cu păstrarea
anonimatului pentru a nu influența modalitatea de răspuns a lotului de studiu.

o Extinderea lotului pe un număr mai mare de studenți, din mai multe serii, cu analiza
diferențiată a datelor în funcție de acest criteriu, sau, dacă este posibil, pe un eșantion.

o Includerea unor întrebări la secțiunea I a chestionarului care să vizeze informații despre

trăsăturile de personalitate a studentului și formularea unor ipoteze în acest sens; de asemenea, ar
fi interesant evaluat gradul de fericire al studentului la medicină în funcție de planurile legate de
carieră, în special opțiunile pentru rezidențiat, cu includerea unor întrebări în acest sens.
BIBLIOGRAFIE:

27
Christopher Bergland (2012) – The Neurochemicals of Happiness. Psychology Today

Diener E, Eunkook M. Suh, Richard E. Lucas, Heidi L. Smith (1999) – Subjective Well-Being
Three Decades of progress. In Psychological Bulletin 1999, Vol. 125, No.2, 276-302

Gonzalo Hervás and Carmelo Vázquez (2013) – Construction and validation of a measure of
integrative well-being in seven languages: The Pemberton Happiness Index

Haifang Huang and Brad R. Humphreys (2010) – Sports Participation and Happiness: Evidence
from U.S. Micro Data

Morten L. Kringelbach, Kent C. Berridge (2010) - The Neuroscience of Happiness and Pleasure.
SUMMER; 77(2):659-678.

Sonja Lyubomirsky, Kennon M. Sheldon, David Schkade (2005) – Pursuing Happiness: The
Architecture of Sustainable Change. In Review of General Psychology,Vol. 9, No. 2, 111-131

Sonja Lyubomirsky, Rene Dickerhoof, Julia K. Boehm, Kennon M. Sheldon (2011) – Becoming
Happier Takes Both a Will and a Proper Way: An experimental Longitudinal Intervention To
Boost Well-Being. In Emotion, Vol.11, No.2, 391-402

Ștefan Boncu, Dorin Nastas (2012) – Emoțiile complexe

Waterman AS (2008) : Reconsidering happiness: A eudaemonist’s perspective. J Posit Psychol,

3:234-252

28
Anexă
Chestionar privind nivelul de fericire al studenților la medicină

Acest chestionar este folosit în scopuri didactice de către studenții din cadrul Universității de
Medicină și Farmacie „Carol Davila” București, care își propun să realizeze un studiu privind
nivelul de fericire în rândul studenților din anul al V-lea de la Facultatea de Medicină.
Vă rugăm să aveți amabilitatea de a răspunde la toate întrebările. Timpul necesar completării este
de aproximativ 10 minute. Datele completate sunt confidențiale și nu vor fi folosite în alte scopuri.
Vă mulțumim!

I. Caracteristici personale
Vârsta în ani împliniți: .....
Genul: □ Feminin
□ Masculin
Domiciliul □ Mediul urban - București □ Mediul urban - alte orașe □ Mediu rural

II. Indexul fericirii (Pemberton)/ Pemberton Happiness Index

Secțiunea A
Această secțiune explorează nivelul de satisfacție și starea de bine în legătură cu viața trăită în
general.
Utilizând o scală de la 0 la 10, unde 0 semnifică dezacordul total și 10 acordul deplin, vă rugăm să
apreciați măsura în care sunteți de acord cu următoarele afirmații:

(A1) Sunt foarte mulțumit/mulțumită de viața pe care o trăiesc.

Total dezacord 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Intru totul de acord
(A2) Am energia necesară pentru a realiza sarcinile zilnice/
Total dezacord 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Intru totul de acord
(A3) Cred că viața mea este utilă și merită trăită
Total dezacord 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Intru totul de acord
(A4) Sunt muțumit/mulțumită de mine însumi/însămi
Total dezacord 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Intru totul de acord
29
(A5) Viața mea e plină de experiențe de învățare și provocări care mă ajută să mă dezvolt
Total dezacord 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Intru totul de acord
(A6) Mă simt foarte conectat cu oamenii din jurul meu
Total dezacord 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Intru totul de acord
(A7) Mă simt capabil/capabilă să rezolv majoritatea problemelor zilnice
Total dezacord 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Intru totul de acord
(A8) Cred că pot să fiu eu însumi/însămi în situațiile importante
Total dezacord 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Intru totul de acord
(A9) Mă bucur de multe lucruri mărunte în fiecare zi
Total dezacord 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Intru totul de acord
(A10) Am multe momente proaste (neplăcute) în viața de zi cu zi
Total dezacord 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Intru totul de acord
(A11) Cred că trăiesc într-o societate care îmi permite să îmi realizez întregul potențial
Total dezacord 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Intru totul de acord

Secțiunea B
Această secțiune explorează starea pe care ați experimentat-o în ziua precedentă (ieri). Vă
rugăm să marcați răspunsul care vi se potrivește (Da/Nu):
(B1) Ceva din ceea ce am făcut ieri m-a făcut mândru/mândră
□ Da □ Nu
(B2) În cursul zilei de ieri, m-am simțit uneori copleșit/copleșită
□ Da □ Nu
(B3) Ieri am făcut ceva distractiv împreună cu cineva
□ Da □ Nu
(B4) Ieri am fost plictisit/plictisită într-o mare parte a timpului
□ Da □ Nu
(B5) Ieri am făcut ceva ce mi-a plăcut cu adevărat
□ Da □ Nu
(B6) Ieri am fost îngrijorat/îngrijorată datorită unor probleme personale
□ Da □ Nu

30
(B7) Ieri am învățat ceva interesant
□ Da □ Nu
(B8) Ieri m-am răsfățat (am făcut ceva doar pentru mine)
□ Da □ Nu
(B9) Lucrurile care s-au întâmplat ieri m-au înfuriat serios
□ Da □ Nu
(B10) Ieri m-am simțit nerespectat de cineva

31