DESTIN UMAN VS DESTIN COLECTIV ÎN ROMANUL „CUMPLITE VREMI” DE V.

BEȘLEAGĂ

Vladimir Beșleagă este scriitor, romancier, jurnalist, traducător și om politic, membru al

Uniunii scriitorilor ce a realizat un nou pas în literatura română postbelică ce întruchipează tema
omului sub regim. În aprecierea lui Mihai Cimpoi, Beșleagă reprezintă tipul de creator complex:
poet, eseist, om de cultură, chiar și prozatorul din el își asumă ceva mai multe funcții decât le cere
proza propriu-zisă, ea nu numai descrie - analizează, ea nu doar analizează, îngână realul cu poezia,
ea nu se limitează numai la poezie – revine la real.

Debutul său a avut loc în anul 1956 cu cartea cu povestioare pentru cei mici Zbânțuilă. A
urmat culegerea de proză pentru adulți La fântâna Leahului și activitatea ca ziarist în cadrul mai
multor reviste. Capodopera sa, Zbor frânt, ce inițial a avut titlul Țipătul lăstunilor a fost editat în
1966. Romanul a apărut drept rezultat al durerii provocate de pierderea mamei, cu care scriitorul era
foarte apropiat. Romanul Noaptea a treia, redactat în perioada 1969-1970, este respins de cenzură
și apare la ediție peste optsprezece ani cu titlul modificat Viața și moartea nefericitului Filimon
sau anevoioasa cale a cunoașterii de sine. Primul titlu al romanului avea tangențe secrete cu
romanul Zbor frânt. După ce i-a fost respins romanul o perioada a făcut traducere, astfel în 1970
apare traducerea celebrului roman antic Dafnis și Cloe de Longos, iar în 1976 traduce opera Laudă
Prostiei (Elogiul Nebuniei) de Erasm din Rotterdam. De asemenea scrie romane și pentru
adolescenți, precum Durere ce apare în 1979 și Prima ninsoare – manuscris ce apare sub titlul
Ignat și Ana. Deja în 1985 publică prima parte a trilogiei istorice, ce apare integral abia în 2017 din
cauza cenzurii, Sânge pe zăpadă.
Datorită dorinței sale de a se opune regimului și ideologiei comuniste, participă la istorica
adunare generală a scriitorilor din Republica Moldova, care a însemnat un moment crucial în
mișcarea de renaștere și în lupta de eliberare națională a românilor de la est de Prut, iar în perioada
1990-1993 a activat ca deputat în Parlamentul Republicii Moldova, primul legislativ ales în mod
democratic. De asemenea a fost lider al fracțiunii parlamentare a Frontului Popular Creștin-
Democrat timp de un an și jumătate.
Prima meserie pe care a îmbrățișat-o o data cu venirea la facultate a fost jurnalistica, astfel a
activat la postul de radio ce se afla vizavi de universitate. Primul său popas în calitate de jurnalist
deja format a avut loc la revista Chipăruș în anul 1958. Vladimir Beșleagă într-un interviu susține:
„Când am venit la revista Chipăruș, i-am găsit aici pe Petru Cărare, pe Aureliu Busuioc, pe Alexei
Marinat, pe Constantin Condrea, pe Alexei Grabco, un caricaturist de mare clasă. Revista era
profilată pe satiră și umor, fiind înființată pe la începutul anului 1957 și, cum ziceam, la momentul
intrării mele în redacție pe post de redactor literar, aici se înfripase deja un colectiv extraordinar”
[15, p.39]. La această revistă a activat timp de un an, perioadă în care a scris despre problemele din
diverse regiuni ale țării.