INIT IAREA IN RADIO

Arû.

T Bf'.
, \

DE

COMANDORIIL CORNELffl BUCIIDOLTZER

t 931
INITIAREA IN RADIO
Ant

TBt'.

DE

toMANDORIJL CORNELffl BIJalB OLTZ EB

1931
 LAM URI RE
Lucrarea de fatd are de scop sdumple un gol. Un gol
pe care cei mai mulfi radio{oni!;ti se codesc sd-l desvdlue
$Î anume: lipsa cuno$tintelor de bazd în electrotehnicd,
mdrita cu frica de formule matematice.
Credem cd acest gol se poate utnple reprezentând
termenii tehnici prin imagini 9i înlaturând orice formula
natematicd.
Dupa priceperea nofiunilor elementare ardtate numai
prin imagini, cetitorii pot luà alte cdrti de radiofonie
- $i sunt destule $i bune - $i multe vor învdJà din ele.
Din lucrarea noastrd au învdtat cum sd ceteascd
tehnica electricd fdrd sd mai silabiseascd.
Comandorul Corneliu Buchholtzer

Ianuarie 1931
 CAPITOLUL I

Structura Materiei
t. Molecula - Atomul. Toate corpurile existente pe
pamântul nostru se pot împarti în particele din ce în ce mai
mici pânà ajungem la o pàrticicà numità moleculd. (Moleculà
pe latine~te însemneazà bucatà micà). Dacà dividem 1?Î mo-
lecula constatàm (în experientele de chimie) cà la unele cor-
puri, numite corpuri compuse, cum e de ex. sarea de buca-
tArie, dividerea moleculei face sa nu mai avem sare, ci
doua pàrticele mai mici numite atomi ~i care nu mai
au proprietaVle sàrei. In cazul sàrii vom aveà un atom de
clor ~i unul de natriu. Atomul, dupa teoriile vechi, nu se mai
poate divide. ( Atom înseamnà ,,indivizibil").
2. Corp simplu. Corpurile numite simple sau elemente
au moleculele lor formate din acela1? fel de atomi. - De
exemplu molecula de clor, e compusà <lin atomi de clor. Tot
astfel 1?Î cea de natriu e compusà din atomi de natriu.
3. Atomii, chiar in corpurile simple, sau elemente, nu
au stabilitate daca sunt izolati 1?i ca sa o poatà aveà se
grupeazà în molecule.
4. Molecala monoatomicd - Gaze nobile. Sunt cor-
puri simple sau elemente, care au molecula lor compusà nu-
mai dintr'un atorn, euro e molecula gazelor nurnite heliu, neon,
argon, kripton, xenon ~i niton. Acestea sunt numite
gaze nobile. Mai sunt ~i aile elemente care nu sunt nobile
~i nici gaze, curn e mercurul care are molecula tot mono-
atomica sau cornpusà numai dintr'un atom.
Ce este nobletea gazelor aratate mai sus o vom vedeà
mai departe aci în text.
5. Teoria atomica. Aceasta teorie, aràtatà la ro. 1-4,
presupunând dividerea materiei pânà la atom, a fost sus-
\inutà ~i adrnisà acuin 100 de ani.
6. Teoria electronici a constituirii atomului. In ulti-
mele decenii, cam eu 50 de ani în urma; experien\ele de la-
borator au impus concluzia ca <lin atomi, iese ,,ceva" care nu e

5
materie dar care are proprietati electrice. Acest ,,ceva»
a fost numit de Stoney în 1881 Electron. S'a constatat în unnà
cà electronul e grauntele indivizibil de electricitate.
7. Descoperirea "radiului" adicà a corpului simplu sau
element, eu proprietà\i a~à de curioase fa~ de alte elemente
sau corpuri simple, a dus la concluziunile ca atomul indivizibil
dupa teoria atomicd, trebuie considerat cd are o arhitec-
turd complicatd, $i cd e diuizibil.
8. S'a fa.eut ipoteza (sus\inuta prin rezultatele experiente-
lor fàcute în laboratoare) cà exista un singur fel de materie-
în tot universul.
Aceasta materie se poate di vide pâna la o particica indi •
vizibila de materie numita Proton.
9. Un proton este grâuntele indivizibil de materie din
care e formata partea materiata a atomului de Hidrogen
(primul corp simplu, adica cel mai u~or ca greutate).
10. Unindu-se mai mutti protoni ta un loc avem partea
materialâ (nucleu) a atomilor din ce în ce mai grei a cor-
purilor simple, în~irate dupa greutatea respectiva a fiecarui
atom.
11. Primul corp simplu care urmeaza dupa hidrogen este
heliu, el are nucleul (sau partea materiala) compus din 4 pro-
toni de hidrogen.
12. Mergând a~ mai departe avem toti atomii corpurilor
simple, din care dam mai jus numai o parte:

Nucleul atomului de Carbon are 12 protoni de Hidrogen

., Azot 14
"., " Oxigen " 16 " ",, ",,
",, " Suif " 32 " .,
,, " Fier " 55 " "
,, " ",, Argint " 107 "
,, " ,, Aur " 197 ,," "
;;
"
",, Mercur " 200 ., "
" ,, " Plumb " 207 ",, ",,
" Radiu " 226 "
" ",, " Uranium " 238 " " "
" " " " "
13. In total sunt existente pe pamântul nostru 92 de corpuri
simple sau elemente.
Uranium, este al 92-lea la rând, dupa hidrogen, care este
întâiul.
Din aceste 92 de corpuri simple, trei nu s'au putut izolà
pâna acum ~i an urne:
1. Elementul eu numarul de rând 61 (greutate atomica
între 144 ~i 150 sau de atâtea ori mai greu ca atomul de
hidrogen).

6
 2. Elementul eu numàrul de rând 85 (greutate atomica
între 210 ~i 222).
3. Elementul eu numàrul de rând 87 "(greutate atomica
între 222 ~i 226).
14. Tot proprietaµIe radiu1ui, au mai aratat ca elecronii
(graunti indivizibili de electricitate) se gasesc în atomi, fie în
nucleul material legati de protonii materiali, fie în afara în
jurul nucleului dar fàcând parte integranta din atomul corpului
simplu respectiv.
15. Structura atomului de element numit Hidrogen. -
Atomul de Hidrogen (fig. 1) este compus dintr'un proton 1i
un electron. Protonul este cet mai mie grâunte indivizibtl
de materie. El este materia unicâ din care se formeaza
atomii celorlalte elemente sau corpuri simple, dar mai grele
ca hidrogenul.
Electronul e grâuntele indivizibil de electricitate. -
Electronul nu este materie ci este electricitate. In ex-
periemele de laborator s'a constatat câ elec-
tronul iese numai din unul din cei doi poli E
ai unei baterii, pol numit de toti pânà acum ,,,,~
în mod conventional (;;i arbitrar) polul ne-
gativ. Numai pentru acest motiv se dd I
/ - '
"\
semnul minus electronului càci nu exista I + \
doua feluri de electricitati ci numai un sin- 1/ p • '1
gur fel: electronul. \ /
Pentruca în atomul de hidrogen, sunt
asociati un proton ;;i un electron (fig. 1) ~i \ .., .......
pentruca atomul de hidrogen astfel consti-
__
_,.,..,, /
tuit nu manifesta nici o proprietate electricà,
aceasta înseamna cà electronul este neu-
H
tralizat în proprietatile sale electrice de
catre un proton. Pentru acest motiv ~i nu- Fi'5•
1
mai pentru acesta, s'a, convenit sd se dea
protonului semnul plus (+) $i sa se spund cd protonul
singur manifesta proprietati de electricitate pozitivd. ,,Ma-
nifesta proprietati de electricitate pozitivà", înseamna ca pro-
tonul cere sà-i vina un electron, ca sa devina atom neutru de
hidrogen.
In atomul de hidrogen electronul se afla la distanta de
proton, învârtindu-se eu iutealà mare (cam 100 klm. pe se-
cunda) în jurul protonului.
Dacà am mari mult de tot un atom de hidrogen ca sa
putem aveà o idee despre propor~ia între dimensiunea proto-
nului, a electronului ~i a distantei între ei in atom, vom puteà
spune cà dacà protonul e cât un bob de grâu, pus în piata
Sf. Gheorghe din Bucure;;ti, electronul e cât o minge mare de
1 metru diametru, învârtindu-se eu vitezà (êam 100 klm. pe

7
sec.) pe la marginea Bucure~tilor in jurul bobului de grâu din
piata Sf. Gheorghe.
Dacà punem alàturi doi atomi de hidrogen trebuie sa-i
punem a~à încât sà nu se atingà cercurile pe care se învâr-
tesc electronii, asta înseamnà cà cei doi protoni (cele 2 boabe
de grâu în màrirea facutà) vor fi la distanµi de 10 klm. unul
de altul.
De aci se poate face o idee cât de rar e rdspânditd
materia propriu zisd în spapiul ocupat de un corp
oarecare.
16. Sà mai luàm un exemplu. Sa incarcàm eu 10 tone de
aur (luat dela bànci) un vagon ~i sà punem vagon lân2;a va-
gon, astfel încarcate pe toatà calea feratà del a Cernàuti pânà
la Turnu Severin. Dacà acuma reu~im sà scoatem din fiecare
atom de aur numai nucleurile materiale (la aur nucleul este
compus din 197 de protoni de Hidrogen) ~i am pune nucleu
lânga nucleu (protoni fiecàrui nucleu, gràmadà unii peste alti)
fàrà sà mai avem spatiurile datorite cercurilor electronice,
care tin nucleurile la distantà unele de altele, atunci toatà
materia (protonii) <lin tot aurul ar încapeà într'un centi-
metru cub.
Ce consecinte ar aveà o asemenea condensare de mate-
rie (protonii) n'o putem prevedeà, dar de un lucru suntem
siguri, de cearta ~i discutia celor dela banci când vor veni
sà-~i ia fiecare aurul sàu înapoi, dupa ce am fa.eut gramàdi-
rea nucleurilor.
Cum ar trage fiecare un punct aproape invizibil, eu ca-
mioane putemice, ca sa-~i duca înapoi la b.ancà aurul astfel
condensat!
17. Existà in univers, o stea, un soare geamàn cu Steaua
Sirius unde materia e cam astfel condensatà ~i unde un cen-
timetru cub de materie cântare~te (adus pe pàmântul nostru)
cam 50 kg. greutate. Se presupune cà elementele corpurilor
de acolo, sunt condensate de marile presiuni de pe aceà stea
a~à cà li s'au strivit cercurile electronice, ~i s'au putut apro-
p1à nucleurile, de s'a ajuns la o a~ condensare a materiei.
18. Savantii Lorenz ~i Rutherford, sustïn cà tot ce am
aràtat relativ la dimensiunea respectivà a electronului fata_ de
proton (la No. 15) e de ordin experimental $i nedemonstrat
teoretice$te. ,
Tot <lin motiv de ordin experimental se crede cà volumul
electronului este de cam 1800 de ori mai mare ca volumul pro-
tonului.
Atractia ce o exercità un proton asupra electronului nu
înseamnà altceva decât cà enuntd un f apt de experienJd.
1 oi vedem cà un electron ~i un proton se tin unul de
altul ~i la distanta_.

8
 Acest fapt constatat experimental, î1 enuntam spunând
ca existà o forfd de atracfie între ei, sau o cauza care îi
tine astfel. Ceeace spunem este tot una cu a spune cà nu ~tim
de ce stau a~à cum ne aratà experien~.
Enun~rea faptului prin definirea f orfei de atracfie, ne
serve~te pentru a puteà vorbi mai scurt în expunerea fenome-
nelor fizice.
Se admite cà atractia este o proprietate a materiei.
19. Toate ipotezele asupra structurii electronului sunt
arbitrare. Electronul e considerat ca o simplà sarcinà elemen-
tarà a cantità\ii de electricitate.
Se crede ca forma sa e sferica în repaos ~i elipsoidà
în mers.
Einstein sustine cà electronul nu are existenta corpus-
culara.
Lorenz sustine contrariul, adicà cà are existenta de cor-
puscul sferic.
Experientele conclud la sustinerea pàrerei lui Lorenz.
Electronul e ultimul element indivizibil în fata câruia
savantii stau azi cum stateau cei de acum 100 de ani in
fata atomului.
20. Structura atomica a elementului numit Heliu. Heliu
este elementul sau corpul simplu care urmeazà imediat dupà
hidrogen.
Atomul de Heliu (fig. 2) are nucleul compus <lin 4 pro-
toni ~i 2 electroni în nucleu.
Pe un cerc (sau elipsa) se invârtesc eu -0-,...
iutealà doi electroni exteriori. Heliu este deci ,,,...- ,
de 4 ori mai greu ca hidrogenul. Heliu este / \
un gaz. Molecula sa este monoatomicà (vezi / ✓-.-, \
No. 4). Prin faptul ca atomul sàu are stabfü- 1 f O 0\ l
tate ~i nu are nevoie sa se asoc1eze · cu a1·t1 \ , __.. , ,o.•; I
atomi ca sa formeze o moleculà compusà, \. N /
fie chiar cu atomi tot de heliu, prin acest fapt ' ~ ,..._.,,.,,,,
vedem la atomul de heliu un fel de izolare ~
splendida, un fel de noblefd, neavând nevoie
de nimeni pentru a existà ~i deaceea a fost ·He
numit gaz nobil. Sà se noteze ca în total fiô 2,
în atomul neutru de heliu sunt patru protoni èJ.
~i patru electroni, adicâ în numàr ega1.
21. Structura atom,icâ a elementului numit Lithiu (fig. 3).
Corpul simplu No. 3 la râcd este Lithiu. El are nucleul
compus din 6 protoni ~i 3 electroni interni (nucleari). Pe pri-
mul cerc sau elipsa ca la Heliu se învârtesc iute doi electroni.
Pe a1t cerc de razà mai mare se învârte:;;te un singur eledron.
Lithiu este de 6 ori mai greu ca Hidrogenul (are 6 pro-
toni în nucleu).

9
 Sa e noteze cà ln total unt in atomul neutru de Lithiu
6 protoni 1?i 6 electron_i. . . .
Ca sà poatà ex1stà, atomul de L1thiu trebu1e sa mun-
ceascà sà caute sà se asocieze eu a}ti atomi de Lithiu pentru
a face molecula de Lithiu. sau eu alti atomi de alte elemente
pentru a face o moleculà de un corp compus.
Cum face aceasta o vom vedeà mai departe.
22. Structura elementului No. 4 numit Beriliu (fig. 4)•
_,, . -- ...- --- ........ ,
I
/
./
/,,,,,.
/
~ .....
',
' '\
, I \ \
; I ,,,.-., \ \
1 1 I • o\ \ \
1·• 0 • 1 1 /
1 \ \0 •1 /
\ \ ,./ / /
'\ ' ' N / / ;
' ---~-0--.. . . .,,... d
'--.....
~---,,-,,, k"'

Atomul de Beriliu are un nucleu compus din 9 protoni ~i 5

electroni ir.temi (nucleari) acest atom este deci de 9 ori mai greu
ca atomul de Hidrogen.
Pe primul cerc (sau elip à) se învàrtesc cei doi electroni
ca la Heliu, iar pe al II-lea
_,,?',,,,..----.. . ., cerc (sau elipsà) sunt doi elec-
a .,,..,~ 'Q troni. Sa. se noteze cà ln total

- '
/ / ~ in atomul neutru de Beriliu
I / \ \ sunt nouà protoni !;iÎ nouà.
electroni.
1 1 ( / 23. Structura atomica.
\1 \1 a elementului No. 5. Boro-
\ \ } I nul are nucleul compus d.in-
\ \ / I tr'un numar de protoni ;;i elec-
\ ' / I troni interni iar electronii ex-
'O., '~-/j:f terni sunt doi pe întâiul cerc

Fïg. 5
....... ,,/

-c- :i 3 pe al doilea cerc.

Num:lrul de protoni i
electroni sunt egali in atomul
neutru.
24. Structura atomici a elementului No. 6. Carbonu

10
{fig. 5). Are nucleul format dintr'un numrtr de protoni !?i
electroni. Cercul I are 2 electroni iar cercul II are patru elec-
troni. ~umerile de pro toni !?Î electroni sunt egale în atomul
neutru (fig. 5).
25. Corput simplu No. 7 este Azotul. - Dupa ce
se adauga protoni ~i elec-
troni în nucleu, se adauga
înca electroni pe cercul lI
pâna la numarul S. Totalul
electronilor din nucleu !?Î
exterior este egal eu totalul
protonilor în atomul neutru.
26. Corput simplu
No. 8 este Oxigenut (fig. 6).
Atomul sau are un nucleu
compus dintr'un numar de
protoni ~i electroni.
Pe cercul I sunt 2
electroni iar pe cercul Il
sunt 6 electroni.
27. Corpul simplu
No. 9.t este Ftorul. Atomul sau are 7 electroni pe cercul Ill.
28. Corpul simplu No. 10 este Neonul (fig. 7). Atomul
sau are nucleul compus din 20 de protoni ~i 10 electron
in terni (e de 20 de ori mai
greu ca atomul de Hidro-
gen). Pe cercul I se învâr-
tesc cei doi electroni ai He-
liului. Pe cercul II se învâr-
tesc opt electroni. Totalul nu-
marului de protoni este egal
eu totalul numarului de elec-
troni interni ~i extemi, în
atomul neutru. Neonul este
un gaz nobil.
Molecula sa este mono-
atomica. Atomul de Neon nu
faœ nici o combinatie eu nici
un altfel de atom. Nobleta
o are deci prin complec-
tarea a 8 electroni pe al
JI-lea cerc, cum Heliu o are nmnai eu doi electroni.
29. Toate corpurile simple (elemente) cuprinse între Heliu
si Neon adica între cele douà gaze nobile ~i an urne: Lithiu,
Beriliu, Boronul, Carbonul, Azotul, Oxigenul, Floral, pentru
a t,xistà, trebuie sa aibà molecula compusa din mai multi
atomi, sau atomii acestor corpuri simple s~ se combine între

11
 i sau eu alte feluri de atomii, adica atomii de diferite feluri
de elemente sa formeze o molecula <le corp compus. Combi-
na\ia chimicA se
va face a~ încât
sa complecteze
pe cercul exte~
rior (al Il-lea}
opt electroni, la
unul sa u mai
multi din atornii
unuia din ele-
mentul ce intrâ
in combinatïe.
30. Astfel
Carbonul (fig. 5)
al carui atom are
4 electroni pe
cercul al lI-lea-
va chemà 4 a-
tomidehidrogen
(fig. 1) ~i va for-
CH4 mà corpul corn,
pus CH, sau ga-
zul metan (fig.8).
Vedem dar
câ atomii cor-
purilor care nu
sunt nobile, se vor combinà,· rnuncindu-se sa. capete o oar~

✓----~---..._ ,,,,------- . . . . , ,....,?'--~,

}-) ,,,,-o--., q. // >-1 -~ '\
: r/ ~ \ \X ,/"'®'\)/ /,,,.._,\ ~
YÛ-, '·

\
\
~ /
' \
\ /
) l 1 '
\ '\ '""'--o-__.../ r< I
"'-a- ---- ~
' '-.....---o,_:;,/
' ,........ ____ .,,,,, /
\
\ , ~ _ ,,,..1
u._ ~-~.,,,,.. /
JI
I
0 C 0
C 02
Fi3- 9
car nobleta., aceea a munci, pentru a aveà o tabilitate ln
via~a lor. .
31. Tot astfel avem bioxidul de carbon CO2 (fig. 9).

12
 Doi atomi de oxigen care au câte ~se electroni ex-
teriori pe cercul II, ca sa. aibà stabilitate, se combina. cu un
atom de carbon.
Fiecare atom de
oxigen ia câte
doi electroni,
dela un atom de
carbon ~i t~i
co mplecteazà
astfel câte opt,
pentru a aveà
existenta stabila
în molecula de
bioxid de car-
bon.
32. Mole-
cula de apâ H 2 0
(fig. 10). Dupa Fi~-10
acea~ regulâ,
un atom de oxigen îi;,i complecteazâ opt electroni pe cercul II,
dacâ chiarnà doi atomi de Hidrogen.
33. Peotru cetitori mai cercetatori daca i$i pun întrebarea cum se
face câ diferiµ atomi de corpuri simple nu au greutatea atomicâ un
numâr exact de atâtea ori greutatea atomicâ a hidrogenului, le spunem
câ corpurile simpte la care se observâ aceasta sunt un amestec de douâ
feluri de atomi de greutate diferitâ, dar ai aceluia~ fel de atom (au îocâ
un electron ~i un proton in nucleu sau mai multe perechi, fârâ sâ se
adauge nici un electron exterior). Aceste elemente care se prezintâ astfel
se numesc isotopi. Dupâ cantitatea ce se gase~te amestecatâ se scoate
greutatea molecularâ ~i de acolo ·se deduce greutatea atomicli care nu
mai iese ca un numar multiplu exact de greutatea atomului de hidrogen.
Astfel Clorul are doua isotopi, unul de clor eu greutatea atomicli 35 $Î
altul eu greutatea atomica 37. Dupâ numârul de atomi din amestec, reiese
o greutate atomica mijlocie (dar neexistentâ realmente) egalâ eu 35,46.
In afara de aceasta Hidrogenul are exact greutatea atomîcâ 1,008
iar Heliu 4. Aceasta toseamna câ pentru a desface atomul de Heliu
$Î sli scoatem 4 atomi de Hidrogen trebuie sâ dâm o cantitate de energie
egalâ cu ,08X4 clici eoergia are o masa sau o greutate.
34. In atomul de gaz nobil Neonul, dacâ se adaugâ
protoni ~i electroni în nucleu ~i câte un electron pe cercul ID
(atentiune, cercul il are stabilitate eu 8 electroni) se formeazâ
la rând elementele:
Natriu (1 electron pe cercul III) (fig. 11). Magneziu (2
electroni pe cercul III) (fig. 12) etc., etc.
Clor (7 electrorii pe œrcul III) (fig. 13). Argon (8 elec-
troni pe cercul III). .
35. Argonul este gaz ~i este nobil. (Fig. 14). Atomul
sâu are 8 electroni pe cercul al IlI-lea. Toate elernentele cu-
prinse între gazul nobil Neon i;;i gazul nobil Argon se vor
combinà între ele sau eu altele, pentru a-~i sustine existenta,

13
complectând opt electroni pe cercul al III-1ea la unul din
atomi.
Astfel se formeazà molecula de sare de bucatârie, din
un atom de atriu (fig. 11) ~i un atom de Clor (fig. 13), ato-

/
/
,,,. ~--- J"'\___~
,.../' .... - v - , ,
.......
......
"-
/ µ ...... ~ , b \
I I / ~ \
it/A\À\
1 Y 1 • 1 J/
\\~\
\ ,,, /1 I/
\
'..
~-~
' '-c:.._A I
, . . . ____ _,, , Na
_ _. /
' ,-,..r- /

mul de natriu complectand eu un electron al sAu, pe cei ~apte

electroni. ai cloruJui (cercul III).

·A

36. Adaugându- e__protoni ~i electroni in nucleu ~i electroni

pe~ cercul IV (cercul III are stabilitate ~ noblet,a eu opt clec-
troni) dàm de diferite corpuri simple, pânà ca.nd complecta.n-
du-se op prezece pe cercul IV avem iar un atom de gaz
nobil Kripionul.
37. Urmandu-se la _fel ca la .1, ·o. 36 dar aclaugand electroni
pe cercul exterior V avem alte corpuri impie, pânù cântl ~e

14·
complecteaza acest cerc al V eu 18 electroni ~i dam iar de un
atom de gaz nobil Xenonul.
38. Cercul VI complectat eu 32 de electroni ne da atomul
de gaz nobil Nitonul sau Emanafia ce iese din nucleul radiului.
39. Adaugânduse protoni ~i electroni in nucleu ~i electroni
pe cercul al Vll avem ultimele corpuri cunoscute pe pàmânt
~i anume atomi de Radiu, Actinium, Thorium ~i Uranium.
Atomul acestuia <lin urmà e de 238 de ori mai greu ca
atomul de Hidrogen. Uranium e al 92-lea corp simplu cunoscut
pe pamânt, numàrul unu fiind Hidrogenul.
40. Notiunile ce le-am <lat aci dela No. 1-40 sunt expuse
elementar pnntru a fi în\elese de orice cititor. Se sustine ipoteza
ca electronii de pe un cerc nu sunt to~i în planul unui singur
cerc ci pe cercuri de aceea~i razâ însà orientate în mod diferit
formând astfel un fel de sferà in jurul nucleului. Se sustine
cà orbitele de mi~care ale electronilor nu au forma circufara.
ci~~~ i
Am expus aci aceste pareri, dar nu le sustinem eu nid
un detaliu, acestea nefacând obiectul broi;;urii noastre.
 CAPITOLUL II

Prlncipiul lui Plank. - Quanta

41. Sa. luàm un atom oarecare eu nucleul N iar pe dife-
rite cercuri exterioare un numàr de electroni (fig. 15).
Nu fixàm numàrul pentru câ nu vom aràtà nimic eu
aceasta. Numerotâm cercurile pe · cari se tnvârtesc electronii
~ ca in fig. 15 ~i 16.
cL A Ffecare electron se în-
~
~~ --~
/ -r-- ',,
/
/
----.r\._~
.....
.....
.....
vârte~te pe un cerc de
raza. bine definitâ ~i
ata.ta timp cât nu'$i
schimba energia ce o
/ / ,,,. ..... '\ posedà (mi$carea ce o
I I ,,,, ', ' \
é .J / ,,,,.-- ' \ \ cerc. are) nu va para.si acest
/ c.,J / / "" \ \
I I I / -~-\--~-\ \ mijlocPutem prin un
1 1 A\ -,--l--t--... face în naturà) sa. gonim
oare care (se
\ \\ 1}01
\~b,
. . \ \ °'-À,·.('.) ,/ ,r -11 i
I /
un electron de pe cer~
/ cul sàu de raza. t.
\ ' , __ .!,,t_,,>J_/ / 0 razà de lÛminà
' ' ' '-o-..3.-- ,,,.u / / are o energîe (o mi~-
' ~--o-1.t_..,...✓
/
care) pe care dacâ o
da. unui electron, dân-
da-i un plus de energie
(de mi~e) n face
Fig.15 sa. iasà clin atomul
sàu $Î sa.-~i ia drumul
în patiu.
0 razà de Jmnina. câzând pe un corp metalic dà drumul
ln s;eapu electronilor din atomli metalului (cum este electronul
A dm fig 15).
Fierul înro;;it dà afarà electronii din atomii Sài, dar fierarul
nu $tie insa aceasta
Din orice flacttre ies_electroni.

16
 Noi putem face însà ~i altfel. In experientele de laborator
putem goni din cercul 3 (fig. 15) un electron, bombardând
atomul cu corpuscule alfa ce ies din nucleul radiului (cor-
puscule care sunt nucleuri de Heliu) (fig. 2). Electronul B lovit
de corpusculul alfa, primind energie mai multà, va ie$i din cer-
cul sâu ~i va luà drumul in spatiu în afarà de a tom (fig. 16).
Dar atomul nu suferà golful làsat de B pe un cerc mai
mie, cât timp mai sunt electroni pe un cerc mai mare.

Fig.1s
Un electron A de pe cercul 4 va luà ï__Iocul gol làsat de
B pe cercul 3 (fig. 16).
Electronul A venind pe un cerc de razà mai mica nu
mai are nevc,ie de atâta energie cât aveà când se învârteà pe
cercul de razà t (cercul 4).
Electronul A va da deci afarà o cantitate de energie.
Cantitatea aceasta este bine definità ~i nu se poate <livide, càci
electronul A, nu se opre~te pe alt cerc decât pe ~el urmàtor
unde e golu1. Aoeasta cantitate de energie bine determinatà
§i indivizibila se nume§te ,,quanta'' dupa teoria lui Plank.
In orice atom cercllrile pe care se învârtesc electronii au
raze bine determinate $Î nu existà raze de valori intermediare.
42. Orice electron cazând de pe un cerc mai mare pe
altut mai mie da o ,,quanti" de energie (fig. 17). - Orice
electron primind o quanta, t,:ece de pe un .oerc de o raza
17
mai mica pe unul de razd mai mare, $Î nu se opre$te pe
cercuri de raze intermediare

/ .,,,,.-.--.-----....... , _
q
/
,,,,,
~
---- -~-,
--~---~ (;

/ // /,,,, --- . . .-rt- ,---,-----~

/
/ '
I / // ,,,,,-- - -... / .....\ \ \ q
I I / / /'\ \ \ \
I I ( (
\ \ \ \
\ \ \
9~-+--H-H
'---1 _,,.>'r'.
', r--J-57'
I
I
\ " --- ? / /
\ \ '-. ' ....__ __2 _. / / ,,// I /
" ' " . . . . __ 3.._-- ,,,,✓ / /

....... . . . . _ ____4-__ , /

~u explicam mai departe nici motivul pentru care s'a

impus aceastà teorie nici restul fenomenelor pe cercurile din
ce în ce mai mici. ~u avem nevoie de aceste explicatiuni
pentru obiectul bro$urii noastre de ,,Radio".
 CAPITOLUL III

fPotentialul electric. .Diferenta de potential

Curent electric
43. Termenul potenttal se exprima printr'o formula ma-
tematica. Noi vom da o ima.rJind, nedepartându-se însa dela
intelesul maternatic.
In figura 18 repre-
zentam CU cercul ha~urat
vertical nucleul.
Po:t-
JL ·
ZBr·o
•
Cu cercul mai mare .,., ........
/ ......
ha~urat orizontal repre- / "\.
zentam electronii cari ne- /
/ '\.
utralizeazà protonii <lin I
I
"\ \
nucleu.
Doua cercuri concen- l
trice ha~urate ca în fi- '
1 1
I
gura 18 ne va reprezentà
in toata bro~ura noastra \ \
' J
1
un atom neutru. '\. /
44. Când într'un atom '\. -1-o, /

neutru (fig. 18) bagam un " ...... .,, /

J •

numàr de electroni (fig.

19) însearnna ca atomul
- -
nu mai e neutru ci mani-
festa o stare de electri-
f ig. 18 ·
z are eu electroni (ne ne-
utraliza\i} deci o stare
electricd negativd (negativ, conventional, vezi No. 15).
45. Cand dintr'un atom neutru (fig. 18) scoatern câtiva
electroni (fig. 20), înseamna ca ace~tia li_psind, predomina un
numar de protoni (care conventional sunt pozitivi, vezi No. 15).
Reprezentam în fig. 20, lipba electronilor prin taierea în
parte a cercului de electroni, ~i punând un numar de plusuri
ca sa aratam cà acel numàr _de protoni din nucleu cer electronii

19
necesari neutralizàrii, !$Î neavându-i manitestA scarea eJectricà
pozitivà (conventional, vezi No. 15).
46. Starile de ma-
+ nifestare electrica ale
---~' pDL. - '3 unui atom, le numim

/
ffL~ ,,
/

........
' ' '\
',
'\
stari de potential.
47. Atomul din fi-
gura 18 e un atom neu-
I '\ tru. El nemanifestând
I I
f
\
nici o stare electricd
I îi spunem cd e în
1 '
1
't
• 1
1 1 stare de potentiaJ, zero.
\
\
' 1

I I
I
gura 19,
48. Atomul din fi-
mantfestand
\
\ I
/ o stare electrica ne•
,--.... - -
'\ f
\ '\ 1 1 ,, / gativd (are electroni în

' --
'\. '- '-
1
. ,,✓ /
plus, ~i ac~tia sunt con-
/ ventional negativi) îi
- - ---- _,.,,,
..__ spunem cd e în stare
de potenfiaJ, negativ.
Nimic nu ne împiedecâ
spunem stare de po- sa
tential negativ trei (fig.
19) întrucât sunt trei electroni (negativi) cari î~i manitestâ pre-
zenta lor acolo.
49. Atomul din figura 20 manifestând o stare electricd
pozitivd (prin predo-
minarea a trei pro-
toni din nucleu, care P□t.+3 + + +
nu mai sunt neutra- /
lizati de cei trei elec- I '\
\
"
I
troni ce i-am scos noi 1 "
I"' 1
afarà) îi spunem cà / ~ ~
~ ~
e în stare de po- 1 Il
tential pozittv.
mic nu ne împiedeca \ . J
1i- \ 1,
• I

sà spunem potentïaJ, \ /
,..,,
'
/
pozitiv trei întrucât -r 1 ./
sunt trei protoni cari "- _/
t~i cer necontenit e-
lectronii lipsa.
'
50. Corpul <lin
figura 21, e format
Fig.2.0
din trei atomi neutri.
Dacà noi bàgàm în fiecare atom neutru câte trei electroni,
ridiram potenjialul fiecdrut atom la potenfialul negativ
trei. Corpul B clin fig. 21 va aveà potenfialul negativ trei,

20
ca §i potentialul ce-l are fiecare atom super{icial al sdu.
Am spus cuvântul ,,superficial", pentrucà pe corpurile care
au un volum, electrizarea se manifestà pe suprafa~, deci atomii
superficiali vor fi cei care primesc electronii sau càror li se
scot electroni. Potentïalul pdmântului e mereu zero, càci
noi nu avem de unde luà ~i aduce atâtia electroni (sau scoate din
pàmânt $Ï duce în altâ parte) ca sa facem potentialul fiecârui
atom, màcar eu un electron în plus (sau în minus).' _

C=-9
P □t.--3

51. Sa observam un lucru. Am spus la No. 48 fig. 19,

cà acest atom eu electroni adâugati, adicà eu un plus de
electroni este la un potential negativ (adicà minus). Numai
marele Franklin e vinovat de aceastâ încurcàturà. Din cele
spuse de el s'a dat numele minus (negativ) la polul surselor
electrice, unde astazi se constatà câ exista un numâr în plus
de electroni. Dacà \inem bine minte aceasta, nu ne vom
încurcà în cele ce vor urmà în bro$ura de fa~.
52. Sà luam în figura 22, douà corpuri, unul A, compus
dintr'un atom ~i unul B, compus dîn trei atomi.
Sà încarcâm corpul A, neutru, eu 7 electroni. Il vom
pune astfel într'o stare electricâ eu 7 electroni (negativi conven-
tional) adicâ la potenti.al minus $apte.
Facem acela~ lucru eu corpul B.
Punem în B nouà electroni, ducându-se câte trei pe fiecare
din cei trei atomi ai lui. Corpul B (ca $i fiecare atom al sàu)
va fi în stare de poten\ial negativ trei.
53. Curent electric. Apropiem cele douâ corpuri A $Î B
ca în fig. 23. Un numàr de electroni va curge de pe A pe B

21
(constatat experirnental Numàrul de electroni ce curg clin A
în B (fig. 22). sunt împin~i de potentialul 7, mai mare ca po-
tentialul trei.
Atençiune, potentialul negativ ~apte e mai mare ca
potcntialul negativ trei (7 electroni în plu pe A ~i numai 3
electroni in plus pe fiecare din atomii lui B).
Cur,qerea electronilor din A în B este ourentul eleo·
trio, oare e împins de stàrile de potenfialuri dif'erite între
punctele de our,qere A $i B (Og. 22).

C=-7 C=-9
Pot. =-7 Pot.=-3
.,,,..---0-
----Y /
o------- /

~-9
\ A
o----- ----~
\.

'' . . .___.. _. _____ - B

..__
- ----::r

Fig.22
Din atomul A vor plecà 3 electroni, ducându-se câte
unul în fiecare atom din B (fig. 22) ~i când 'a terminat
curentul (s'a terminat curgerea de electroni) corpul A (fig. 23)
are 4 electroni (potential necrativ 4) iar fiecare atom din B,
are 4 electroni deci potential negativ 4.
Corpul B este la potential negativ patru, corpul A este
la acela5 poten~ial, s'au egalat deci potentialurile dintre A ~i B
~i pentru ace:st motiv nu mai curge curent între ei.
54. Rezumam. Un oLirent electric este o onrgere de
electroni clela un atom la altul oând aoei atomi sunt la
poten/ialzir_i diferite. Când s'au egalat potenfialnrile ouren-
tut nu mai Cllrge. 0 sursa electricâ ca sà dea mereu curent
(electronii ce curg pe firul exterior) va trebui sà mentina
mereu o diferenta de • potential între bornele ale. (Asupra
acestei che tiuni, revenim la capitolul IV).

22
 C=-4
P=-1+

E C=-12
P=-4

56. In figurile ce urmeaza 24 ~i 25 facem acela~ lucru

pentru potentialurile pozitive.
Corpul A (fig. 24) este la potential pozitiv 3 ad.ica îi
lipse~te trei electroni ~i predomina trei protoni (vezi o. 45).
Corpul B (fig. 24) este la potential pozitiv 7 adica pre-
domina 7 protoni (vezi No. 45).
Apropünd cele doua corpuri A ~i B va cur.qe din A
(unde lipsesc ruai putini electroni) i,n B (unde lipsesc mai multi
electroni) un numar de electroni (2) ca sa se egaleze po-
tenfialurile.
Deci ~i de acolo de unde lipsesc electroni se va na$te
un curent electric curgând electroni de unde lipsesc mai
pufini acolo unde lipsesc mai mulfi.
In figura 25 vedem ca s'au egalat poten\ialurile (potential
plus 5 pe fiecare din cele doua corpuri A ~i B) ~i curentul nu
mai curge.
$i aci sa observam ceva, curentul curge dela potentialul
pozitiv eu cifra mai mica la potentialul pozitiv eu cifra mai

23
 mare, pentru a curge de unde Jipsesc mai puçini acolo unde
lipsesc mai multi.
(Cititorul sà-~i aminteascà de Franclin).

C=+3 C=+7
P=+3 P=+7
+++
+++ ++++

A B

57. Am spus la 'o. 50 câ potentialul unui corp este p o t e n ~-

are fiecare atom superficial al acelui corp. Aceastâ distri:butie sunetrici
de electrizare se face numai când corpul l';SÏ-metrK:,/"de exemplu o sferll.
Când corpul e un ci-
lin dru lung cu doull j umatâti
P □t:=+5 p□+.
IL
+5 de sfere la capete, electroaiî
nu se mai distribue simetric
in fiecare atom. Acolo unde
+++ +++ ei pot .sta în atomi, cu pu-
tinta de a ie~i afarâ (vârfuri)
++ ++ din cauza respingerii intre
electroni, ei se vor duce
mai multi, iar acolo unde
se simt ingbesuitï se opresc
mai pu\ini, tot din cauza
respiogerü dintre electroai.
Pe suprafata pârtei ci-
lindrice vor fi mai putini
electrooi (deci mai putini îo
fiecare atom supe.rficial) iar
la capete oare~i cum ascutite
vor fi mai gramâdi\i (deci
A B mai molti în fiecare atom).
Prin aceastd distribu1re nu
în.seamna ca acest cilin-
Fig 2s dru are pot-enfi,alari dife-
rite tn diferite pan-cte ale
sale, câci aparatul de con-
statare al potentialului nu ne aratâ variatie,
Potentialul cilindrului; este acela~ ca ~i al sferei ce ar aveà aceea~i
suprafatâ, oumaj câ distribuiia electronilor se face altfel din cauza iofluen-

24
~rii intre ei, influen~re adusâ de forma corpului pe care suot râspânditi
electronii (in atomii superficiali).
Pe sfera de aceea~ suprafata ca ~i a cilindrului, potentialul sferei
va fi acela~ ca ~i potenµalul unui atom superlicia1.
Putem deci spune câ poten#alul, umû, corp electrizat este egal eu
numàrul de electroni, adu*i pe acel corp impartit eu numarul de atomi
superficiali, indiferent de ce f ormii, are corpul,. Numai distribupia elec-
tronilor pe suprafata varia,z a eu forma corpului, dar nu ~i potentialul
 CAPITOLUL lV

Conductor electric. - Sursâ de curent electric

58. Pila etectrica. 0 pila electrica este o sursa de ener-
gie electrica sau producatoare de curent electric.
Polii unei pile sunt doua capete care ies din lichid
(sau din pasta la pilele uscate).
Un pol este zincul ~i are semnul minus sau polul ne-
gativ, al doilea pot este cupru (poate fi ~i cdrbune) ~i este
polul pozitiv sau plus.
Sunt diferite feluri de pile, dupa felul din ce sunt facute cele
doua lame sau polii ~i dupa licbidul dintre lame.
59. Firul exterior pe care va curge curentul, se nume1?te
oonductor exterior. In figura 26 considerarn conductorul cà
are grosimea formata numai din aceea a unui atom, a~ cà
firul în lungime e compus din atomii, urmându-se unul dupa
altul. Un asemenea fir nu poate existâ, dar pentru demonstra-
tia simplificata ce dorim sa facem avem nevoie de un aseme-
nea conductor imaginar.
Legând conductorul exterior la bornele pilei, vom aveà
un curent de electroni ce va curge pe conductorul exterior
dela zinc la carbune.
Zincul fiind polul negativ, adicà având electronii peste
atomii neutrii, dela el vor plecâ electronii.
Carbunele fiind polul pozitiv, înseamnà ca acolo lipsesc
electronii ~i predomina protonii.
In figura 26, atomul A care este în contact cu zincul se
va pune la un potentia1 negativ, adica cu electronii peste ato-
mul A neutru.
Presupunem cà potentialU,l zinculzli ~i deci ~i acela al
atomului A este minus patru, adicà atomul neutru A, are
patru electroni, adaugati peste el.
AtomulK, care este in contact eu carbunele (sau cuvru)
este la potenfial pozitiv, va aveà deci lipsd patrn electroni,
pe care pila i-a luat ~i i-a dus prin iateriorul ei, la zinc. Punem
atomului K potentiatul pozitiv patru sau patru plusuri.

26
 60. In toate ipotezele noui despre constituirea atomu-
lui, se admite cà într'un conductor ca acela al nostru A K,
exista electroni liberi care se mi~di la întâmplare în toate
sensurile, între atomii 11:e t .. 1 i :êenductorului.

F1g'26
Diferenta de potential pe care o vedem în figura 26 intre
capetele conductorului (A 5i K) va pune în miscare ace5ti
electroni liberi in sensu1 dela la K. (Totus fizicianul Lin-
deman su t',ne ipoteza cà electronii liberi dintre atomi nu
au libertatea aràtatà mai sus).
61 . . oi nu contestàm ipoteza electronilor liberi în con-
duc~ori, dar ni mie nu ne împiedecà sd f acem o imagine

27
care sa ne fixeze mai bine modul de curgere al curentu-
lui ~i motivuJ, pentru care curge. In cele ce urmeazà, sà se
bage bine de seamà ~i sa se tinà minte Cà, modal cum reparti-
zdm potentïalurile în atomii succesivi este numai o ima-
gine, conforma insa eu formulele matematice.
62. $tim dela No. 54 ca pentru a curge un curent electric
(electronii dela atomul A la atomul B) trebuie ca doi atorni
succesivi sa fie la potenµaluri dif erite.
Cum atomul A este la potentialu.l negativ patru (are adàu-
gat 4 electroni peste atomul neutru) atunci atomul B. trebuie
sà aibà negre~it un potential negativ mai mie.
Presupunem deci potentialul atomului B negativ trei,
adicà îi punem (in figura) trei electroni peste atomul neutru.
(Presupunem di pila însa~i face aceastà repartitie).
La fel atomul urmator lui B ~i anume atomul D, va
trebui sà aibà potentialul negativ doi, iar atomul E potentia-
lul negativ unul.
Trecem la atomul H. Din moment ce curentul de elec-
troni va curge dela H la K (dela zinc la càrbune prin con-
ductor) atomul H, trebuie sà aiba o lipsa mai micà de elec-
troni (de ex. trei) decât lipsa de 4 electroni ce o are atomul
K. Punem deci lui H potentialul pozitiv trei (trei plusuri).
La fel vom pune atomului G potentialul plus doi ~i ato-
mului F, potentialul plus unul.
Atomul 1 cuprins intre E eu potençialul negativ unul, ~i
F eu potentialul pozitiv unul, va aveà potentialul zero, sau N
va ti un atom neutru.
Presupunem Cà pila a facut toàte aceste distribuiri de
potentialuri. (Nimic nu ne opre~te sa facem aceastà presupu-
nere, din moment ce consideràm aceasta ca o imagine, cum
am spus la No. 61 ).
Dela o. 54 ~tim, ca atunci când între doi atomi, existà
o diferenta de potential, un curent de electroni va curge dela
cel eu potentialul mai mare la cel cu potentialu.l mai mie.
Pentru acest motiv iin electron va plecà dela A spre
B, ~i tot în aceea~ clipa alt electron (dar tot numai unul) va
plecà dela B la D, altut dela D la E ~i altul dela E la N.
La fel dela N va plecà un electron la F ca sà complec-
teze lipsa din F ~i pentru acela~ motiv dela F Ja G ~i dela
G la H ~i dela H la K, va plecà câte un e1ectron într'acolo
unde lipsa este mai mare.
Dm imaginea fàcutà de noi in figura 26, vedem cà în
orice punct al conductorului tntre doi atomi consecutivi
curge tn aceea$i clipd câte un electron datoritd diferente-
lor de potenjial existente tntre doi atomi consecutivi.
Mai vedem ca intre punctele A ~i D, un curent de elec-
troni, curge datorità difereniei de potential dintre aceste douà
puncte.

28
 0 diferen/d de poten#,al, se mai nume~te ~i cddere de
poten/ial, între douà puncte A ~i D, dacà nu întrebuinVlm la
nimic curentul ce curge între acele douà puncte.
La fel avem o cddere de poten/ial, intre punctele G ~i K.
$i tot a~à putem spune ca între punctele D ~i G avem
o diferentd de potenfial disponibild, sà facem ce voim eu
ea, de exemplu s'o dam unui aparat care funcVoneazà eu dife-
renta de poten\ial între D ~i G sau putem sà laSàm $i aci sa
cada potentialul între D ~i G fàra Sà-1 tinem disponibil pentru
vreun aparat (lampà sau altceva).
Din figura 26 mai vedem cà tntre punctele A ~i K sau
între bornele pilei avem o diferentà de potential egala eu 8,
cifra aceasta capatând-o adunând diferentele de potential suc-
cesive dintre toti atomii, în urmare dela A la K.
Iuteala de curgere a electronilor dintr'un atom 1n altul
este de 1ü0 km. pe secunda.
Daeâ conductorul A K ar fi enorm de lung, în clipa când
un electron pleacâ dela atomul A la atomul B, la finele primei
secunde pleaeâ un electron dela F la G dacà distanta dela A
la F este 300.000 km. Aceasta înseamna ca iuteala de transmi-
siune a fenomenului ,,curent" este de 300.000 km. pe secundà.
63. Nota importanta. - Prin imaginea fü.cuta în fig. 26
noi am dat definWunile: diferentd de poten/ial la borne,
diferen/d de poten/ial, între doua puncte pe conductor, cddere
de potential pe linia conductoare, diferen/d rie potentïal dis-
ponibild la capetele a doua fire ce leagd bornele sursei
(punctele D ~i G legate la bornele A ~i K).
Tot prin imaginea facuta de noi în figura 26, vedem cà
pe orice porfiune de circuit, trebuie ca la capetele por#u-
nei sa fie o diferenta de potentïal, pentru a cur,qe un
curent.
Asemenea Cà, în orice sec/iune a conductorului inten-
sitatea curentului e aceea$ (adica într'o secundà trec acela~
numàr de electroni, prin o sectiune oarecare).
Ori, toate acestea sunt definitïuni ~i concluziuni ce ies din
formulele matematice deduse din legile experimentale.
Imaginea noastrà neconducând Ja nici un dezacord eu nici
una din acestea, ne face sa. putem spune cà imaginea fàcutâ
de noi in figura 26, este corectâ ~i cetitorul ~i-o poate însu~i
ajutându-l la memorizarea atâtor Jegi ~i definitiuni seâpilndu-se
de nevoia de a face matematici.
64. Atomii în urmare din fig. 26, nu sunt în contact ci la
oarecare distanta unii de altii.
Electronii vor sâri clin htom in atom, dar totu~, gàsesc o
rezistenta in acest salt, distanta dintre atomi ~i opunerea ato-
milor sà-i primeascà.
Putem spune dar, cà curentul (curgerea de electroni) în-
tdmpind o rezisten-t<ï,, pe care o numim rezistentd electricd.
00
 Când curentul (sau curgerea de electroni) nu face ait
lucru, decât sâ curga mereu pe firul A N K, atunci energia
de curgere a electronilor se va cheltui mi$Când atomii (în
realitate într'un fir gros, mi~când moleculele).
Orice mi~care in plus data atomilor unui corp (deci mo-
leculelor) se manifesta eu o încal.zire a acelui corp, pentruca
caldura este mi~carea moleculelor.
65. Noi ~tim din viata de toate zilele ca orice efect are
o cauza. Mai ~tim asemenea câ dacd cauza se mdre$te,
efectul se mdre$te ,'?i el.
La . fel constatam zilnic ca orice efect variaza invers
eu opunerea sau rezistenta, adicâ efectul e mai mie dacd
rezistenta e mai mare.
Scrim acest lucru astfel :
efectul cre$te eu cre$terea cauzei
efectul descre$te eu cre$terea rezistentei.
Acest lucru îl putem scri inca sub formâ de reiatïune

efectul re:s=µi
Ori, efectul in figura 26 este curgerea curentului, cauza
este diferenta de potential ~i rezistenta este opunerea la curge-
rea electronilor. sau rezistença electrica.
V om puteà deci scri:
Curentul= difer_enta de pote?t~al
rezistenta electnca
Aceastd rela/iwie este numitd legea lui Ohm.
Ohm a fost un fizician.
66. Am va.zut la No. 62 ca între bornele A $Ï K pe firu
conductor A N K, avem o diferença de potential egala eu op
Dar înautrul pilei prin lichidul ei, avem ~i acolo o cadere
de potential interioara.
Sam.a cdderilor de potenfial din exterior ( dela borne)
,'ji cdderea de potenfial interioard, este f orta electromotrwe
care impinge curentul pe tot lungul circuitului conductor
(firul exterior ~i lichidul interior).
67. Daca scoatem conductorul A K dela bornele pilei
atunci avem aer între borne. Ori, aerul are o f oarte mare
rezistentd electricd, el se mai nume~te ~i izolant nelasând
sa curga electronii din atom în atom.
(Vom reveni asupra izolantilor la capitolul Condensator).
In acest caz, când între bornele pilei este un izolant.
la borne se ,qdSe$te chiar f orta electromotriae a pilei,
67 bis. Legea lui Ohm arâtata la o. 65 se poate scrie
astfel tinând seama de cele aratate la ro. 66.
For\a electromotrice
Curentul reziste_nta exterioara plus rezistenta interioara

30
 68. Pânà la demonstrarea experimentalà cà un curent
electric e format de ourgerea unuf, numdr de eleotroni dela
polul negativ spre polul pozitiv, in exterirJr pe firal oon-
ductor, se admisese oonvenfi,onal ca un curent ourge pe
conductorul exterior dela polul pozitiv (càrbune sau cupru)
la polal negativ (21nc). In toate cele ce urmeaza in textul de
fa~, oridecâteori spunem curent, întelegem curentul de
eleotroni ce curge în exterior dela polul negativ, la polul
pozitiv al sursei.
69. Poten\ialul nun volt" fata de potentialul zero (neutru)
înseamnà cà acolo unde e un volt, trebuie sa fie un numar de
electroni {în plus sau ln minus), e~al eu numàrul ce reprezintà
unitatea (1) urmata de 19 zeruri. tià se scrie ~i sà se ceteascà
acest numàr.
70. Cantitatea de electricitate ,,un culomb" înseamnà
un numar de electroni egal eu numàrul unu urmat de 19 zeruri.
71. Intensitatea unui curent 1nseamna numaml de electroni
ce trec într'o secundà prin o sec\iune a conductorului (tàere per-
pendicularà pe conductor).
(ln amper intensitate de curent într'un conductor,
înseamnà cà lntr'o secunda trece printr'o sectiune oarecare a
conductorului un numar de electroni egal eu numarul ce re-
prezint.à unitatea (1) urmatà de nouasprezece zeruri.
72. O rezistenta electrica este de valoare de un ohm
rezistenta, dacâ dela un capât la altul împioge o diferen\â
de potential de un volt ~i curge un curent de un amper.
Daca la capetele unei rezistente de un milion de ohmi
(sau un megohm) avem o diferenta de potential de 1 volt, va
curge un curent de o milionime de amper.
Dacâ la capetele unei rezistente de un megohm (un milion
de ohrni) lmpinge o diferenta de potential de 1000 de volçi,
avem în lungul rezistentei un curent de un miliamper (a mia
parte dintr'un amper).
T oate cele de mai sus, sunt scoa:se din cele aràtate la
No. 65.
73. In afarà de pilà, mai avem !;,Î alte surse de energie
electricà, cum sunt dinamurile !;,i alternatoarele.
Ele nu-!;,i au rostul sâ fie explicate în bro!;,ura de fata.

31
 CAPITOLUL V

Magnetism. - Linii de forjâ magneticâ

74. Oricare <lin cetitorii bro urii a vazut un magnet.
Dacâ luâm un ac magnetic dela o busolà (,,busula"
lnscamnà în sicilianâ culiut,â) vedem cft jumâtatea albastritâ
se îndreapU\ spre polul pàmântului unde deasupra este teaua
Polarâ (din constelatia Carului mie).
Aoest pol albastru este numit oonvenjional pol nord
al busolei.
Punand douâ ace magnetice unul tangà altul vedem ca.
polii de nume contrar se atrag, iar polii de acela~ nume se
resping.
Dacâ polul albastru (numit .i: ord) se îndreaptà spre polul
pamântului unde este steaua polarà, înseamnâ cà acolo pâmân-
tul are un pol sud magnetic.
Totu~i, acestui pol al pflmântului i se spune pol nord
pâmânt se.
75. Daca Iuâm un magnet ~i punem pe el o hartie ~i
presâràm pilitura. de fier, vedem câ piliturile se aranjeaza. dupa.
ni~te linri numite linii de for/a magneticd.
Dacà in apropi r a unui ma 0 net (NS) punem un ac de
busolâ magneticà, vedem câ polul sud al acului e in partea
dinspre nord a magnetului iar norduJ acului in pre sudul
magnetu}uj,
0 linie de forjd magneticd leagà polii maonefului,
eu polii acului trecônd $i prin acestea $i formând un
circm"f închis. In mod conrenfional s'a admis de cdtre
fizicieni cd o linie magneticii (linie de fortA magnetica.) are
lln en.s ~i anume câ iese din pollll Nnrd $Ï rnerge prin
aer intrând pe urma in polnl Sud al maqnetului.
. Astti 1 in figura 2:7 linia de fort,â magnelicA au mai curt
hnia mmmetica. iese clin ordul magnetului mare: trece prin
aer, lrece prin polul ud al acului magnetic, trece prin ac, ie e
prin poluJ . Tord al acului, trece µrin aer i duce la polul
ud al magnetuJui mare.

32
 76. Sa luàm în figura 28 un conductor legat la bornele
unei pile electrice. Lasând sa curga curentul, vom aveà cur•
gerea de electroni dela borna minus la borna plus, adicà pe
figura 28 în sensu! spre dreapta:
Punând în fata conductorului, un ac magnetic, vedem ca
acul îndreaptd polul sdu Siid spre fata conductorului
iinde ciirentul cle electroni merge spre drenpta.

Prin faptul ca polul Sud al acului magnetic s'a dus spre

fata conductorului, înseamnà cà aceastd fatd a devenit mag-
net eu un pol Nord în aceastd parte. Ori, cum s'a admis
conventional de oamenii de ~tiinµi cà o linie de fortà mag-
.neticà are un sens ce iese <lin polul Nord ~i intrà în polul Sud
dupa ce a trecut prin aer, putem spune regula: linia magne-
tica iese din cercul unde electronii curg spre dreapta.
Asemenea, o tinie magnetica intra în cercul unde elec-
tronii curg spre stânga (fata opusa a conductorului pe care
curg electronii în figura 28). ·
77. Putem simplificà regula astfel: "când o- linieiïntra,
cealalta o ia la stânga" în\elegând prin asta cà daca linia
magnetica intrà, electronii curg spre stânga în cercul eJec-
tronic, sau daca o linie de mers electronic intra linia mag-
netica o ia la $tânga.
Tot astfel, oând o linie iese, cealaltd o ia la dreapta.
78. Facem acum ~i ad a ima,qind asiipra naturei liniei
de fortd magneticd ·$i nu o lasàm cetitorului ca o simpla
linie conven\ionala care are diferite proprietati matematice greu
de retinut in minte. La fel eu cele spuse la No. 61, imaginea
ce o facem ne va permite sà scoatem toate ·legile induc\iunii,
19288-2 33
selfinductiunii, sà gasim sensul curentului în toate dispozitivele
electrice (dinami, motori) precum ~i sa vedem într'o imagina
cele ce se petrec în Radio.
Dacà imaginea fàcutà de noi nu va fi în dezacord în
consecinte eu nici una din legile experimentale, însemneazà
ca e corectà, ~i deci poate servl cetitorului sa memoreze u~or
aceste legi.
Mereu noi vom atrage atentia cetitorului când imagina
facutà confirma legile experimentale.
79. Imaginea ce o facem despre linia de forta magneticà
este urma.toarea: Spunem câ o linie 1nagneticd (imaginan'1)

I Zn.
I

\ /
;.,,,--O.,
1
I 1
/ ~
1 - ~ ---~
'-LY ~

Fi3.2s.
trecând prin spafiu en mediu aer din jnriil ,na,qnetului
.~i ,qdsind aci, cercurile electronice ale acestui media,, dez-
orientate (fig. 30) adicd in diferite planuri, le pune pe toate
înt'ro orientare bine determinatd fig. (29).
Linia de for/d ma,qnr>ticd are existenta ei prin orienta-
rea cercu,rilor electronice unele dtipd altele cwn s'ar în irà
cercurile pe o sfoard care ar trece prin centrul cercurilor.
Dar o Jini~ magnetica are o nergie. Energia liniei mag-
netice astfel formata. constt1 in ,ndrirea razei cercurilor
electronice primind dela ma,qnPt ~rpwnfe" rle energie (vezi
~o. -1-2). Acum sa càutam sen ul in care e înva.rte c pe cer-
curile cele noui màrite electr nii mediului aer cu enero-ia ce o
aveau, plus energia marila eu o ,,quanla".
Dupa. regula dela • 'o. 77, gù im ac t n~ ~i a\·em astfel
figura 29.

34
 80. Din cele expuse la •o. 79 rezumam:
0 linie magneticd are o imagina de existenfd reald,
nu prin linia magneticd convenfionald, ci prin tubul for-
1naf decerciirile electronice ale mediului prin care trece
,,,,,,..,,._.. -~------------ ............. ,
/ '
/ \
\., ~ -------- )
'---- -- ------------ - ----
s'\ ~
.---N ----a~,-- ---- ----;:c,----
.r.-.:;J.._ r r~ \
C1 --
13 -
- - ~ -::-.'._t
--~-. /
, -,✓_.. \~
--~-,
' :f;r--
-~-o - --.... -, , ', ,. ~Qw
/ t;r;·}· /-- - - ,_ - --- ~ft\· ,·
,..(/i~~-
N/ \ ~; J-~,--ër..3" ____ ~ ____ Q,_--~~--6
6
r: )\ / '
;:05~}----N
', êt'-----4·:' .ç-,-. ' n ' n~' t' · . ~ 'i-
""-
-- -~\ :••• •'y---~
----,.+> :
...
f':·•,,
,_'i!.~i!~
1
. ,-,: \ --· __ -
,t:
\• .,.'
--- ,_ ---~ ------
l t\ s •, j
;]
.... ,,,,.
'-7

A--------------------- 8
F 1s 29
linia convenfionald, cercurile fiind orientate unele dnpd
altele paralel între ele .~i perpendicular pe lùiia ma,qneticd.
En.,ergia unei linii magnetice constd clin "quantele"
de ener_qie, ce le primesc electronii de pe cercllrile elec-
tronice orientate ca mai sus.
1 2 s 6

000000
A----------------------- --B
Fis- 30
Sensu[ în care merg electroni; pe rr>rcurile lor de
razd mdritd este spre stânga când direcjia liniei mag-
netice intrd §i spre dreapta când linia magneticd iese din
acest cerc.
3.5
 Sa. nu se uite cà cele spuse mai sus, sunt o imagina. a
noastrà eyi nu e sustinutâ de nici un savant ca o ipotezà ce se
apropie de reaJitate.

/
I
I
I
1
\
\
\ A
''

F15.~i
In figura 31 vedem ima,qinea u,nui tub ce reprezintd
o linie de f orta magneticd. .
In imaginea noastra, tubul ce reprezintd o linie mag-
netica, are grosimea lui de ordin atomic, adicà cam cât
diametrul cercurilor exterioare ale electronilor unui atom.
 CAPITOLlJL VI

lnductiunea electromagneticâ. Selfinductiunea

lnductanta
81. Luàm un circuit electric compus dintr'un conductor
metalic i?Î o sursà electrica. lnchidem în M circuitul, adicà là-
sàm sà curga curentul electric. 0 curgere de electroni are loc
dela polul negativ pe firul conductor înspre polul pozitiv
(vezi No. 62 fig. 26).

A B
,r

Electronii ca sa curgà, adicà sa inceapà curentul, trebuie

sa se puna in mii?care între atomi. Electronii nu vor aveà
dela început toatà iuieala de mers .,i nici nu se vor pune în
mi1?care de curgere de_la început totï electronii care vor formà
curentul de numarul de amperi ce va curge ln urm~, în mod
constant.
82. La închiderea circuitului, energia ce o Yor capatà
electronii pentru a se pune în mii?care intre atomi. se va da

:-n
 afard de conductor în mediul înconjuràtor, sub forma
i,11,
de energie înma,qazinatd în câmpnl de linii magnetice ce se
formeaza in jurul conductorulu,i . Acest fenomen e con-
statat experimental ~i stabilit prin formule matematice.
83. Prin imaginea fàcuta de noi la No. 79--80, e ui;;or sa
vedem cum câmpul magnetic adica formarea liniilor de forta,
magnetica în jurul conductorului (fig. 32) înmagazineaza energ1e
(mi~care). Fiecare linie magnetiod se va formà in medilil
din jurul, conduotorulu,i, din oerczirile eleotronice existente,
ale aoestui mediu.
Daca presupunem conductorul vertical, liniile magnetice
vor fi orizontale. Cercurile electronice ale mediufui din jurul
conductorului, când nu începuse sa curga curentul, erau orien-
Late 1n diferite planuri.
Când ou,rentul înoepe, el da afard "qaante" de ener-
gie. Aceste quante le primeso electronii de pe cercurile
electronice din mediU,l înoonjnràtor oonductorulu,i electrtc.
Cerourile astfel mdrite, se orienteazd într'u,i plan vertical
(am presupus Jiniile magnetice orizontale) în sensul aralat
la fï,q. 29- 31 ( o. 79-80). Sensul mi 9cdrü electronilor
pe aceste cerauri 1t1,drite, va fi spre stânga când direcjia
eonventionala a liniei magnetice intrii, în acest cerc.
84. Vom aveù astfel in mediu înconj urator conductorului
linia magneticù eu cercurile electronice de feJul a. Dacâ cu-
renlul începe sa curgâ in conduclorul A in jos, linia magne-
ticâ orizontalà o ia la tânga (regula dela • 1 0 . 80).
Linia magnetica inlrând în cercul elecLronic a, electronul
aceslLù cerc merge spre stanga.
l.,a fel cercul electronic a din stânga conductorului, va
aveù eleclronul mergànd spre dreapta, pentrucà linia mag-
netictt iese din acest cerc eJectronic.
85. , à observltm un lucru d mare imporlanta pentru
cele ce vom araLà mai deparle.
Ef ecfronii de pe cercurile a au mi$Cctirea lor în partea
dinspre comluctor in acela$ sens ca -~i curentul de elec-
troni, ce lncepe sd cnrgd, curent care a dat na~tere liniei de
for\à magneticfl din jurul sau. Sà observam ]a fel, ca pe cercu-
rile clectronice a, mi;;carea electronilor in partea exterioarà
conductorului, este in sus in figura 32, adica sen contrar cu-
r ntului de electroni ce curge prin conductor.
86. Dacâ curenlul nu ·a stabilizat incà, adica dactl. nu-
m.irul ~i viteza clectronilor ce curg pe conductor, variaza încâ, .
dupa ce s'a format o linie magnelia.1 pe car 'au orientat cercu-
ri1e electronicc ale mcdiului, :;;i toate au primit ,,quantele"
de cnergie, începe fi e formeze a doua linic, acea ta pri-
mlnd orienlarea i quantele dela 1-a iar ea primmd aile quante
dela ·leclronii ce curg p c-onduclor.
87. Tot timpul ·c ât curentul variazà crescând ,adica.

33
nuf!larul de electroni ce curg càt !?Î viteza este din ce in rc
mai II;are) vom aveà mereu for,nare de lùiii magnetice con-
.centrice, care se gonesc unele pe altele în afard (ca, la
.No. 86).
88. In figura 32 mai vedem în dreapta un conductor elec-
tric, B, circuit închis, care n'are însa sursà ca sa-i dea curent.
Cât timp curentul <lin conductorul A cre~te mereu, Jiniile de
for\à magnelicâ se duc in 1<1-turi în toate partite lui A. Cercul
electronic de felul lui c, va tmpinge in acest mers în conduc-
torul B, va cedà ,,quanta" ce o are electronul de pe cercul
de razà mai mare. Un electron dintr'un atom de pe conduc-

0--•
_,..
A B

Zn Cu M
5
torul B, prin aceastà pnmire de quanta se va pune in mil;,care
în sus în figura 32 caci sensu! mi~carii pe care-1 da cercul c
in conductorul B este in sus (vezi si No. 85).
89. Din imaginea facuta de noi a upra liniei de fort,à mag-
netica (cercurile orientate ~i eu electronii eu mi!;icare în plus
eu ,,quante") vedem ca putem scoate o lege: Cânq, un cu,rent
(fig. 32) datorit unei surse, cre~te mereu într un conduc-
tor A, produce un curent" indus ( dus în) de sens contrar
într'un conductor vecin (B) fard sursd proprie. Ori aceasta
e o lege experimenta\à, pe care ne-o veritica imaginea noastra.
Sa înregistram aceasta prima çonfirmare. ,
90. Sa presupunem ca curentul din conductoruJ A sa sta-
bilit ~i curge eu un numar fixat de amperi; adicâ nu '?ai va-
riazà nici viteza nici numr1rul electronilor ce curg pnn con-
ductorul .-\.

39
 Lin.iile magnetice trecusera în acest timp dincolo de con-
ductorul B (fig. 33).
Electronii de pe cercul c au tendin\a sa dea în B o
,,quanW" ce va împinge în sus un electron de pe B, iar elec-
tronul de pe cercul d, sà dea acela5 lucru în jos. Dealtfel
nici unul nici altul nu forteaza sa atinga pe B, caci cârripul
magnetic sta (datorita nevaria\iei curentului din A).
Deci pe conductorul B nu avem nici un curent indus de
catrc cel ce curge in A.
91. Scoatem o noua lege din imaginea noastra a liniei
de fortà magnetiC'a. Un curent ce nu variazd într'un conduc-
tor A ( eu o szirsd) nu produce niai un curent indus
într'wi conductor (B) uecin !}i fard sursd.
Ori aceasta e o lege experimentala, deci imaginea noastra
confirmê încâodata legile experimentale.

A B

---
--- ---- ---

92. Sa presupunem ca acum facem ca c □ rentul din A sà

descreasca. n numàr mai mie de electroni curge pe A . U nii
din cei ce curseserà pâna. atunci se vor opri in atomii întâlniµ.
CâmpuJ, adica. liniile de for~ magnetirà se vor strânge
in jurul conductorului A Cercul electronic de felul lui d va
da în B, un curent in jos în cazul figurei 34.
Ori acest sens e acel~ ca 5i al curentului ce curge des-
crescând in A.
93. Din cele aràt.ate la No. 92 scoatem o noua lege: un
cu,rent ce curge descrescând în i,aloare de amperi printr'un
conductor A ( eu surs a) indu ce într'un conductor B (fdrd
snrsà) un eurent de.ace/a.~ sens.
40
 Ori aceasta ~i e o lege expermentalà. Imaginea noastra a
condus ~i ea la gàsirea legii.
94. Sa vedem ce se întàmpla în însu!;,i (self= însu~i pe
engleze~te) conductorul, când curentul descre!;,te.
Descre~terea curentului din conductorul A, înseamna ca
un numàr de electroni nu mai curg, adicà e opresc în atomii
intâlniti.
Energia din câmptù magnetic din jurul conductorului A,
.adica quantele primite de electronii ce se învârtesc pe cercurile
,de raze màrite (83) sunt tinute astfel acolo, nu mai de energia
(mi~carea) în curs pe conductorul A.
~ 0--

s
Fi5.3s
Când aceasta energie (mi~care) slabe~te, quantele reintra
in conductor, adicà liniile magnetice se strâng în jurul conducé1-
torului ~i electronii de pe cercurile lor, vor cedà înapoi con-
ductorului ,,quantele" primite la început.
Aceste quante le primesc electronii care se oprisera
(sau alti cari nici nu ie~isera din atomi) ~i un nou curent se va
.adàugà la cel ce curge mic!;,orat (vezi începutul o. 94).
Sensu!, va fi acel~ ca ~i acela al curentului ce curgeà
mic~orat (vezi fig. 35 -sensul electronului pe lângà conductor).
95. Putem acum sà sc0atem legea :
Un curent ce descre,<;te într'un conductor A induce
( duce în) în el însu 9 (self) sau produce un curent de
.selfinducfie de acela$ sens cu cel ce ourge 1nio!}orat în
conduotorul A (ou sursd).
Ori ~i a.ceasta se constata experimen.tal.

41
 96. Dacà descre~terea curentului e fücutà de noi prin
ruperea sau întreruperea circuitului (fig. 35). în M, atunci între
capetele întrerupte, a pare o scânteie care e f ormatd din
pdrticele materiale rupte din ,netal $i antrenate de electronii
ce curg cu curentul mdrit datorit selfinducfiei.
Acest extracurent de rupturd (pentrucà am întrerupt
circuitul) poate fi mai putemic (amperi mai multi) decât curen-
tul ce cursese înainte, dacà în câmpul magnetic înconjuràtor
aveam multà energie (quante multe, în multe cercuri electronice,
pe multe linii magnetice).
97. Prin imaginea noastrà putem spune cà atunci când
curentul începe, nu curge dela început atât cât trebuie, pentruca
î$i cheltue~te o parte din energie, dând-o sub formà de
gràunti de energie (quante) in afarà formând câmpul magnetic-
(vezi No. 83).
Formarea câmpului magnetic sau depozitarea energieï,
(quante) in liniile magnetice (pe cercurile e!ectronice de raze
màrite) se nume~te Jnductantd.
Putem deci spune cà la începutul curgerii curentuluiy
indzwtanfa este aceeà care nu permite sd cur,qd curentul
cu toatd valoarea sa (viteza $Î numar de electroni) parte din
aceastd energie înmagazinânclu,-se în media înconjurdtor-
în liniile magnetice.
Formarea câmpului datorit inductantei pare cà e cazul
dela No. 89 însà în însu~i conductorul (self-inductie la începe-
rea curgerii curentului).
97 bis. Toate fenomenele de inductiune prin aer dintr'un
conductor în altul precum ~i de selfinductie (formarea
de câmp magnetic $Ï reintrarea energiei din câmp înapoi
în conductor) se petrec în orice mediu izolant, adicd în
media prin care nn pot curge electronii din atom în
atom.
lmediat ce o Unie ,nagneticd prin cercurile ei electrice
întâlne$te un mediu, conductor, de exemplu metalic, cercurile
electronice î~i cedeaza ,,quantete" care pun în mi$care elec-
tronii din atomii metalului ~i deci in acest mediu vom aveà
curent electric. In acest din urmà caz suntem In figurile 32-34
când se pr oducé un curent indus (dus de energia liniei mag-
netice) din mediu izolant aer în mediu metalic al conductorului
lovit de liniile magnetice. In afarà de ronductorul metalic
cercurile electronice î$i urmeaza rostul aratat în mediu izolant
sau neconducàtor de curent. Pentru làmurirea mai clarâ a ·
definirei unui izolant se revine la No. 106.
98. Câmpul magnetic se formeaza eu cercurile sale în
jurul oricarui punct de pe conductor. Deci inductanta cret;te~
dacd lungini firzil. Dacà voim sa-i strângem liniile magne-
tice la un loc, strângem ~i firul sub forma de înf~urare pe
un mo or $Ï avem o bobina de indnctanfii.

-12
 Figura 36 ne aratâ cW11 avem strânse liniile magnetice
conventionale.
Sa nu se confonde bobina de inductantd care ne dd
câmp magnetic eu energia în,nagazinatd aci (pe principiul
de seltinduc\ie la începutul curgerii curentului, No. 97) eu
bobina de inductie care e formaUt din 2 bobine, $Î curentul
se)nduce din una in alta ca la No. 89 ~i 93.
99. Fenomenul din bobina de inductanta este consecinta
selfinductiei. - Din aceasta cauza unei asemenea bobine îi
se zice t}i self. Dar englezii care au cuvântul self îrt limba lor
nu-i spun self unei asemenea bobine, ci îi spun indnctanf,d.

A E

5 +

ln revistele franceze de popularizare se întrebuinteaza

termenul self întelegând o bobina de inductantd.. .
$tiintific, termenul ,,self" singur e incorect $Î trebme înlocu1t
<:u termenul ,,inductanta_".
E greu însâ de scos din uz termenul acesta din urma.
Iagazinele de Radio, vând ,,bobine de self' sau ,,,selfuri" ~i
<:u greu se va da clientului ,,inductante". .
100. Infa~urarea in diferite feluri, a unei bobine de mduc-
tan\a_, pentru diferite scopuri, nu are importanta_ pentru noi in
bro$ura de fata_ .
.101. Ce urmeaza dela No. 102-104 se vor receti dupa
ce se va ceti toata bio~ura.
102. Daca punem douà bobine de inductanta una in fata
àlteia, sau una peste alta, avem un dispozitiv nu mit transfor-
mator. Daeà noi facem sa curga in I-a bobinà (prùnard)

-1-3
un curent când de un sens când de ,ùtul, avem în bobina Il
(secundard) un curent indus ( o. 89-93) când de un sens
când de altul.
Dacà curentul din bobina prirnara se schimba de sens
cam de un milion de ori pe secunda (avem frecven\a un mi-
lion) atunci transformatorul este de înaltd freoventd. (Frec-
ven\a înalta este dela 100.000 la 10.000.000 pe secundâ).
Daca curentul din bobina primara se schimbél de sens
de 100 pânâ la 10.000 de ori pe secunda avem frecventa d(?
100 sau 10.000 $Ï se nume~te joasd frecvenfd. In acest
caz transformatoru,l e de joasd f recvenjd.
103. 0 bobina de inductanta (una singurâ) dacà e parcursa.
<le curenti de înalta frecventâ (curent ce curge când într'un sens,.
când în altul de ex. de 1.000.000 de ori pe secundà) nu poate
aveà fier în interiorul ei, caci fierul absorbind inductant;l mai
multa (mai multe linü de fortâ magnetica) lasà eu greu sa i
·e scoalà aceste linii ~i sà-5i schimbe de sens pentru curentul
urmâtor de sens contrar.
La f el ~i un transfor,nator de înaltd f'recvenpd nu va
aveà fier în bobinele sale prùnard !}i secundard.
104. Un transformator de joasâ frecventâ poate aveà
fier pentru motivele mai sus aràtate. Curentul schimbâmdu-se
de un numàr mai mie de ori pe secundâ, lasà timp fierului sa-5i
dea afarà liniile magnetice ~i sa se orienteze în sens contrar
pentru curentul de sens contrar ce va curge.
 CAPITOLUL VII

Condensator (Capacitate)
105. Un condensator este compus din douà foi metalice A
~i B, puse fata în fata ~i despar\ite între ele eu un izolant (fig. 37).
106. Un izolant
este un corp prin care
nu curge curent elec-
tric.
Printr'un izolant
nu curge curent elec-
tric pentrucd atomii
izolantului nu permit
sooaterea electronilor
din cercurile lor §i tre-
cerea astfel a unui
curent e l e c t r o n i c.
(electronii ce curg). Jzo-
lantele sunt aerul, mica,
sticla, parafina, portela-
nul, etc.
n izolant nu în-
seamnà ceva complect
opus un u i conductor.
Chiar prin izolant curge
+
un curent, adicà trec
câtiva electroni din atom - -
în atom, dar curentul e
a~à de slab, adica elec-
tronii ce curg din atom
în atom sunt a~à de
pu\ini încât nu conteaza
cà avem un curent elec-
tric.
Dealtfel ,,izolarea"
se màsoara tocmai eu
curentul slab ce curge,
adicà eu cât curge un
curent mai slab eu atat
rezistenta electrica a izo-
lantù1ui e mai mare ~i el e mai bun izolant.
107. Orice izolant se mai nume§te §Î dielectric.
108. Legam cele doua_plàci A ~i B _din fig. 37 la bomele

45
unei surse de curent oontinuu ( mereu de o sin,qnrd q,ireo/ie
oa la o pila.)
Placa A, legatA la borna zinc, va prirni electronii, iar
placa B Je~ata la horna cupru, va aveà lipsa de electroni (vezi
fig. 26).
Eleotronii de pe plaoa A, nu vor treoe pe plaoa B, odoi
izolantul a e r
dintre pl dei
nzi-i lasd sa
L L treaod.
E!,eotronii
de pe placa A
vor împ i ng_e
însd în oerou-
rile electronice
ale izolantului
aer, !jÎ l,e vor
diformà în
spre B în for-
ma de elipse.
Avem deci în
izolantul A sau
în dielectric, un
A E fel de curent de
deplasare a cer-
cului electronic
dela A spre B
F1~_3s cândse încarcd
oondensatorul
.~f, nu avem un curent ce curge din atom în atom ca la fig. 26.
Electronii vor urmà sa se învârteasca pe aceste ccrcuri
electronice diformate.
109, Prin diformarea cercurilor electronice avem
înmagazinata în .aceasta diformare o energie (mi~care dis-
ponibilâ în dielectrioul oondensatorului.)
Aoeastd energie (mi~care disponibila) se va da afard
din condensator, sub forma de curent, care pune in mi~care
electronii de pe faµt A, atunci când se va permite aceasta
curgere. In fig. 38, avem condensatorul care aveà înmagazi-
nata în el energia (ce cursese o clipà în dielectric sub formà
de curent de deplasare) pe care o reda prin condudorul ce legà
foile A ~i B între ele.
Un curent se stabile~te, electronii de pe A vor fi împin~i
de diformare (elipsa devine cerc), dându-~i energia înmaga-
zinatâ ~i acest curent de electroni duce pe fata B elec-
tronii lipsa.
Potentialurile lui .,A. ~i B egalându-se (vezi ~ o. 46-53)
curentul înceteaza.

46
 CAPITOLUL VlII
Circuit oscilant
Cicluri - Frecventa

110 Circuitut oscitant este baza principiala în Radio .

• u exista fenomene de radio fàrà circuit oscilant. Cea
mai mare atentiune trebuie datà acestei chestiuni.
111. Un circuit oscitant e compus dintr'o bobina de induc-
tanta (No. 98) ~i
dintr'un con- • I
densator ( o.
1 05) legate între
ele printr'un fir
co nd uc to r. )fo
este circuit os-
rilant daca lip-
s~te una din ele,
L L
inductanta ori
condensatorul.
112. Induc-
tanta poate fi
însa redusà nu-
mai la o spira
sau chiar o po~i-
une dintr' o spira
8
------'-!
0
0
C-<
0
D
1-:---
+
sau o lungime
de conductor. A E
Prin reducerea
lungimii firului
bobinei se re- •
duce valoarea inductantei adica a energiei înmagazinate 1n câm-
pul magnetic (vezi o. 98).
113. Sà presupuném cà avem circuitul oscilant din fig.
39, cu condensatorul 1ncàrcat cu electroni pe fata metalicà A
$Î lipsa de electroni pe fata metalicâ B.
Dielectricul aer va aveà cercurile sale diformate dela A
spre B.
Acest condensator se va descârcà adicà cercurile elec-

47
 tronice din elipse vor devenl cercuri nediformate. In aceasta
descarcare (darea afara a energiei) electronii de pe fata A se
vor pune în mi~care în sensul aratat în figura 39 (sen•
sui D C).
Voro aveà deci un curent de electroni clela condensator
(A) pre inductantà (I) (fig. 40).
1 oi ~tim insa cà atunci când a înccput curentul sà
curgà, se formeaza câmpul magnetic în inductanµi, care
absoarbe cnergia (în quante în sensul ~tiut dela . To. 83).
Când diformarea
I cercurilor electro-
nice <lin dielectri-
cul condensatorului
L (AB) a încetat, în-
seamnà ca nimic
nu mai împinge e-
lectronii pe con-
i ductor, deci elec-
i tronii ce formeaza
çurentul ar trebui
sà se opreascà din
mers.
Dar mai ~tim dela
Xo. 95 cà atunci
când un curent în-
ccleaza, inductanta
da Inapoi conduc-
torului energia sa,
prelungindu-1 în a-
cela, sen în care
curgeà(sensul i fig.
40).
Când s'a sfâr~it îrnpingerea electronilor de catre diforma-
rea din condensator, energia care se inmagazina c în induc-
tanµ urmeaza à prelungea ca curentul în acela~ en , deci
un numàr de electroni va urmà a curg[t pe conductor, du-
cându-se spre fata B.
Aceastà fatà primind electronii (care unt luati de pe
fa\a ;. ) urmeazà ca. va diformà iar ct:rcurile electronice din
dielectric tn sensul dela B spre A ca in fig. 41.
114. In figura 41 avem din nou Cl)nden atorul incàrcat
dela B pre A.
El e va de càrcà, lmpingând electronii afanl pe fir din
placa B pre A.
n curent de electroni va curge deci dela B spre ,\
(pe conductor). Când curentul lncep (in nsul D fig. 41 ).
el formeaza câmpul magnetic în inductantà (fig. 42). Când
diformarec1 din dielèctric {fio-. 42) 'a fi~r:~it. adicit când

48
elip ele au deve:nit cercuri, nimic nu mai împinge electronii
pe firul conductor.
Dar ~tim dela
No. 95 ca atunci când
L I
curentul se opre:;,te,
inductan~ îl prelun-
ge~te in acela~ sens
cu energia pe care
câmpul o da inapoi
in cond uctor.
Un curent de
acel~ sens ca în fi~.
-t-2 va curge. datorita

----:~o o
energiei din induc- + 0
tanta. Acest curent
duce electronii pe fata
A (luându-i de pe
~0---
fa~ B). +
C
--
D
8
115. R.evenim
astfel iara~ la fig. 39. A B
Aceste curgeri de cu-
rent pe condùctor,
când într'un sens când
în •:altul, datorita în-
F1g. 4t
carcarii condensatorului, descàrcarii lui ~i îmmagazinarea energiei
în inductan\;à urmând
L -------~ 1~------.... ~i sensu! in vers, toate
aceste operafizmi se
nu,mesc osoilatiuni
în circuitul oscilant
închis A I B din
fig. 39-42.
116. Dacii noi
n'am sus~ine curentul
care curge pe firul
conductor, sa curga
mereu ca.nct într'un
ens cand in altul, eyi
am lasà sa oscileze
numai curentul ce-1
formeaza energia care
se gase~te când în die-
A B lectricul condensato-
rului când in ca.mpul
magnetic al inductan-
\ei, atunci oscila\îu-
nil e s'ar a1nortizà ~i ar dispare pentrucâ la fiecare curgere
de curent pe fir energia e pierde în càldura (vezi ~o. 64).

49
 117. Ca sa avem mereu oscilatiuni sau sa avem osci-
Iatiuni întretinute va trebui sa dispunem de un dispozitiv
de întretinere, pe care îl vom vedeà mai departe. Acest
dispozitiv este lampa oscilatoare.
118. Am spus ca in circuitul oscilant, avem pe firul conduc-
tor, un curent când de un sens, când de altul.
Sa înregistram pe o f â$ie de hârtie ce trece pe sub
conductor, atât numdrul de electroni ce curg, cât $i sen-
sul în care curg (fig. 43).
1
1
1..000.000 sec.
L

: : .
i t &5.39
~ fig..1t2
A
Fï51t3
Fâ~ia de hârtie E F se va înfü~urà mereu pe sulul ce se
învârte~te cu un mecanism oarecare.
Presupunem ca avem un aparat care va înscrie pe hârtia
ce se duce mereu spre stânga, atât numarul de electroni ce
curge în diferite clipe cât ~i sensu! curgerii în conductor.
Vom aveà pe hârtia E F curba 1 .\f S V, etc. care
va reprezentà curentul oscilant ce curge prin fir în diferite
clipe succesive.
Curentul a curs în conductor când de un sens (de ex. în
sus pe figura) pomind dela zero, ajungând la un maximum,
pe urma acela~ sens dar descrescând ~i devenind zero.
Aceasta se înregistreaza în curba 1 1vl 2 (pe hârtia ce se
desfa~oara mereu sub conductor) ~i se nume~te o alternan/d.
Curentul va începe acum sà curga în sens contrar (în jos pe
figura) crescând pâna la maximum, descrescând ~i devenind
zero (în acest timp hârtia se desfa~oara ~i aparatul va înre- .
gistrà). Vom aveà curba de lnregistrare 2 N 4 care e a
. doua alternanta.
Ambele alternante la un loc f ormea,z a un ciclu sau
un hertz. Sa nir, se zicd niciodata acestei curbe înregis-
trate, u,ndd sau val,.caci se va confundà eu unda din spafiu
între antene care e eu totul altceva, cum vom vedeà imediat.

50
 Lungimea 1-4 nu e spafiu, ci pentruca s'a înregistrat
în un timp oarecare, pe hârtia ce a trecut mereu sub conduc-
tor, e un timp care arata cât dureaza un ciclu sau un hertz
$Î aceastd lungime (o milionime de secundd de exemplu}
.se nume$te perioadd.
119. Daca numaram pe fâ$ia de hârtie ce a trecut pe sub
conductor în timpul de o secundd, câte cicluri (sau hertzi)
s' au înregistrat $Î gasim de exemplu un mil ion de cicluri
{sau hertzi), aceasta se nume$te frecventa curentiilui osci-
lator din conductorul L. (Hertz a fost un fizician)'.
umim deci f recventa unui cu,rent oscilator nunidrul
de câte ori se schimbd curentul pe secundd (schimbând de
sens $Î revenind la sensu] prim), într'un conductor.
120. Curentul eu frecventa de 50 cicluri pe secundd nu
se mai nume~te oscilator ci aJ,ternativ.
121. Curentul cu frecventa cet putin 30.000 cicluri pe
secundâ poarta numele de curent oscilator. ·
122. In Radio cea mai mare frecventa utilizata este
100.000.000, precum cea mai mica frecventa este 60.000.
ln Radio ciclurile se mai conteaza $Î pe grupe de 1000
de cicluri, numite kilocicluri sau kilohertzi.
123. Circuitul oscilant de felul celui d.in figura 39 - 42 se
întrebuin\eaza cum vom vedeà mai departe la lampa oscilatoare,
pentru producerea curen\ilor oscilatorii între\inu\i, dar nu vom
puteà trimite energie în spa\iu eu acest circuit oscilant închis.
Pentru a se face aceasta, trebuie sa facem un circuit
oscilant deschis. Il aratam în cele ce urmeazâ.
 CAPITOLUL IX

Antena functionând ca circuit oscilant deschis

Cicluri - Frecventii - Unda din spatiu

124. Circuitul oscilant din fig. 39-42 face sa oscileze

energia <lin condensator în inductantà, ~i invers, trecând sub
forma de curent pe firul conductor ce leaga _inductanta de
condensator. Pentru a transmite
E energia în spa-tùi vom desface
circiiitul oscilant ( din f(q. 39-
,, 42} ridicând o placd (B) în
', aer iar pe cealaltd (A) le-
'' gând-o la pdmânt (fig. 44) având
L '' \ '
' D
astfel Antena (inventia lui Mar-
', \
\
\
1
\
coni
astfel
~i Popof). Circuitul oscilant
desfacut are dielectricul cu-
' ' \ \ \1 \
prins între antena ~i pàmânt adica
\ 1
\ \ \ spa\iul de aer B D C.
\ 125. Sa vedem cum oscileaza
I \
\
\
\
\
\
1
\
energia electricà în acest circuit
1
1
1 1 deschis.
1 1 1 Sa urmarim cele spuse la
1 \ 1 No. 113 (fig. 40) ~i sa reproducem
1 \
1 C 1
1 1
din cele spuse acolo.
Presupunem ca în M (fig. 45)
L 1
l
l
l
1
1
1
1 avem un dispozitiv eu care vom
,. -,
1
' ,,
produce curenîi oscilatorii de o
frecventa data (vom vedeà mai de-
parte acest dispozitiv, adicà lampa
oscilatoare ).
Incepem aci eu partea când
pe antena curge un curent în sus.
Curentul curgând formeaza câmpul magnetic, sensu! il
stim dela o. 83-87 ~i pe fig. 45 sageçile aratà acest sens.
Câmpul rnagnetic format, are liniile sale magnetice ori-
zontale (pentrucà antena e verticala) iar cercurile electronice
(care formeaza proprlu zis tubul magnetic) sunt verticale, eu
sensu} mi1?cârilor electronice aratat în figura (vezi 1?i No. 83).

52
 Când alternant,i eu directia in sus a incetat sa mai curga,

.A
Fig,15
B
" __.--·ï Fig.1t1
'\ .
' .. --··
--"\
_
:
~
.. -··\ \ ;
0
----0

l'S~tt)
. 0

/
_,
----
f
1
\ >K
''---
----- '--~·
\
1
:
\
\
\
L..- -

\
\
\ /
-f
'\
\
\
\ \ 1
1 1 \
M .
A. TBr.
FiS-46
jnsemneaza ca pe antena avem electronï' stationari fig . 46

53
 (electroni cari curseserà pâna atunci pe antenà in sus). Sun-
tem acum în cazul figurii 41. Aceasta aduce în dielectricul
aer diformarea cercurilor electronice în sensu! dela antena
spre pamânt (fig. 46) càci electronii din antena împing spre
pamânt $i produc diformarea aceasta. Dispozitivul nostru
din punctuJ M va face ca curentul. sa curga acuma în jos pe
antena (fig. 47). Suntem acuma în cazul figurii 42.
Se formeaza iara~i câmp magnetic în jurul antenei, însa
de sens contrar ca cel în figura 45 caci ~i sensu! curgerii
curentuJui pe antenà e contrar celui din fig. 45.

-- ---
/ -- --

. Când curentul curgând în jos a încetat de a mai curge

(dispozitivul din M a facut acest 1ucru) înseamna ca pe an-
tena lipsesc electroni (antena e pozitiva) (fig. 48) $i suntem în
cazul figurii 39, cercurile din dielectricul aer fiind împinse
dela pamânt (A) spre antena (B).
126. Dispozitivul nostru din punctul M a întreiinut osci-
la\ia curentului în antena, adicà ne-a dat curent când într'un
sens (în sus pe antena), când în sens contrar (înjos pe antena).
La fiecare alternanjd, am avut în spajiu ener,qz'.e

54
înmagazinata când în linii magnetice de un sens (fig. 45)
când linii magnetice de sens contrar (fig. 47) iar între
rwua r; rupe de linii magnetice de sens oontrar am avut
rlif'ormarea dielectricului aer (BD C din /tg. 44} când
de nn sens (fig. 46) când de sens contrar (fi_q. 48).
127. Aceste înmagazinari de energie in spatiu in jurul
antenei sunt trimise mer eu în af ara de energiile ce se suc-

ced ie§ind din antena, datorita curentului (curgerii de elec-

troni) pe antenà pe care noi î1 întrepnem eu dispozitivul din
punctul M. (fig. 49). Aceasta e energia electromagnetica ce se
radiaza în spatiu. ~lare parte din aceastà energie se pierde.
E absorbita de obiectele vecine antenei, se reîntoarce in parte
in antena ~i in diferite alte pierderi.
Prin anume dispozitive se face a~à încât aceastà energie
radiata în spatiu sa fie un maximum, pentru ca postul de Ra-
dio ce transmite sa-~i ducà energia radiata cât de departe.
128. Cum putem acuma sa ne facem o imagina a mo-
dului de transmisiune în spa\iu a acestor energii? Dacà (fig. 50)
îrnbraodm cercurile electronice ale liniilor ma,qnetice, eu
o curbd continua în; sensul cum sunt .~i sdgetile ce arata
sensul mi$Càrii electronilor pe cercari, vorn aveà o curba
continua ce are forma de val sau undd.
Aceastâ curba ne va reprezentà unda din spatiu, unda
care merge, în sensul orizontal
.
dela antena. spre punctul K §Î in

55
oricare atta directie orizontala pJecând deJa antena. Tran mi-
siunea un dei poJarizata in un plan vertical ( un plan vcrtir.al ce
trece prîn antenà) înseamna cà în diferite clipe succesive
punch.ù n sA fie când go] de val (ca în figura 50 rândul cle sus)
când, creasta de val (ca în figura 50 rândul Il).
Sa consideram acuma în detaliu un punct din spatiu de
exemplu punctul l ~i sa vedem în imaginea ce o facem cum
poate acest punot l sd devina în olipe suooesive când _qol
d e val, oând creastd, fard ca cevà material sd se ducd
mai departe in sensul K (în latur; de antend).
B

+h
--- '

Consideram clipa când punctul l <lin spaiiu are cercul electro-

nic eu învârtirea spre dreapta ca în rândul de sus din figura 50.
Acest cerc l, trebuie ca în clipa ce urmeazà sa dea mai
intâi quanta sa de energie afarà, in clirectia K, mic~orându~i
raza, adira devenind un cerc mai mie. In urma acest cerc l
trebuie sà se tntoarca eu fata cealalta a~à ca sensu! mi~rarii
electronului sà vie spre stânga - adica ca în fig. 50 ra.ndul Il .
trebuind sà-~i primeascà în acela5 timp o quanta de energie
dela punctul n ca sa formeze linia magneticà de ait sens decât
ce-1 aveà in rândul de sus fig. 50.
Din cele expuse- mai sus, urmeazà ra ima~inea ce o dàm
-ca sà aratam cum fiecare punct din spatiu de felul lui l, de-
vine rând pe rànd când creastâ, cànd gol de val, este unnà-
toarea: un cerc electronic dintr'un punct dat l, se strânge, dând
in spre afara partii de unde e antena, quanta de energie ce o
m.
'300.0.J0.000 · >

,.... ..... --'300~ ·---

F= 1.000.000 - ->,

l~~K
~ : 1
;
,
: : :
1 • '

~ K
: . : :l . :
,, •

:
• •

:
•

:
1

' :
~oo~~l-~_J ______L~oo~- __ )__ ··>

J ~!(
F15.so 1 ----~------

,• \ ~ i : : : . '
----,----30:01!? ___ ) ___ ____ ,l 1 1

· n~,A ·~ K
~~
. p h JD l ~ '5
poseda, se întoarce de 180 de grade in jurul unui ax vertical
a~ ca sa prezinte sensul mi~cà.rii electronului de sens contrar
eu œnsul precedent, ~i prime~te o quantâ de energie dela cer-

57
 cul electronic din directia dinspre antena ce transmite
(fig. 50)
Ramâne acum sa dam o imagine ~i a motivului pentru
care cercurile electronice sunt obligate sa se întoarcà succesiv
când cu o fa{à când cu alta (în fig. 50), sà dea quante în spre
K ~i sa. primeascà dinspre antenà.
Sa. nu uitàm ca in spatiu am avut ~i diformàrile cercu-
rilor electronice ale mediului izolant, diformàrii rezultate din
figurile 46 ~i 48.
Aceste diformàri am spus ca sunt un curent de depla-
sare în dielectric.
Tragem o curbà continua. în sensul acestor diformari si
avem curba punctata. din fig. 50 rândul de sus. Putem sà in-
terpretàm aceastà curbà (eu directia aratata. în figura 50 rândul
de sus) ca linia de for/d electrica care în portiunea dela m
la h are sensu} opus mersului electronic pe cercul l, deci
il sileste sa se întoarcà de 180° ~i sa. se strângà dând afarà
spre g quanta ce o aveà. Cum fiecare punct n, m, l, h, g,
devine pe rând când cerc electronic eu electroni în mers de
un sens, când cerc deformat într'un sens, când cerc elec-
tronic eu mers de electroni în sens contrar decât precedentul,
putem deci sa aveni o imagina a transmisiunii undei
dela antend în spatiu exterior (de ex. spre K) $Ï a cau-
zelor ce ar face ca creasta de val sa se duca mereu în afara
129. Atragem atentia cititorului cà tot ce am aràtat ad
la o. 128 e o imagina, derivata 'din ùnaginea prin care
am ardtat cum ne putem închipui o linie magnetica. Ci-
titorul nu trebuie sà dea altd valoare acestei ima_qini dela
No. 128 decât aceea cd îi permite sa vada unda din spa-
tiu ~i cum merge unda, adica cum diferite puncte din spa-
/iu (eu mediu 1naterial) devin pe rând creste $Ï goluri de
val, fard ca ceva material sa se deplaseze în spajiu, în
sensul ,nersului undei.
130. Din punct de vedere al reprezentarii grafice a formulelor
matematice, prin imaginea noastra, nu diferim de aceste reprezentiiri.
Avem si noi liniile de fortii electricii in planul vertical (caci an-
tena este verticala). Aceste linii electrice se duc în spatiu dupa repre-
zeotarea grafica a lui Abraham si Fleming. Avem si noi liniile de fortii
magneticii orizontale (caci aotena e vertical/il transmitându-se în spatiu
când de un sens când de altul in planul orizontal.
!;,i îo imaginea noastra liniile de forta magnetica si electrice sunt
înlantuite ca zalele unni Iant ( elecrrice verticale si magnetice orizontale).
Imaginea noastra difera însa de cea admisa in cartile de Radio
ea propagându-se în eter, numai prin aceà ca la unda noastrâ crestele si·
golurile de val devin goluri si creste in mod brusc, iar nu in mod insen-
sibil adicâ farâ transmisiune brusca, cum se admit in formulele matematice.
Aceasta miscare bruscâ, a iesit numai din cauza imaginii ce am
fàcut-o eu linia de for\a magnetica pe care am pre upus-o c/1 are ener-
gia in quantele primite de cercurile electronice orientate perpendicular
pe linia magnetica.

58
 Cetitorul carc vrca sâ intre $Î în detaliile imaginii ce am fàcut
asupra undei, ~à urmàreascà !ji cele ce cnm mai departe.
In punctele de felul lui n, l, g, din figura 50 ooi am pus numai
câte un c:erc electronic al mediulu1 izolant, care conduce mercu in afara
aotenei, unda de transmisiune a eoergiei radiate. Peotru a aveà o figurà
complectâ 50 trebuesc puse in punctele n fiÏ g mai multe cercuri ele-
tronice uoele dupa altele, cu acela$ sens d'e invàrtire fiÏ la fel in punc-
tele de felul lui l cerc:uri eu invàrtirea electroaicâ contrare ca cele
din n $Î g.
ln punctele m $Î h trebuesc pu e la fel, mai multe cercuri difor-
mate, respectiv de aceea$ directie de diformare in fiecare din punctelc
de felul lui m sau h.
ln felul acesta, unda de îmbraCQre din figura 50 se face ori peste
tot grupul, ori peste cercul dintâi al fïecârui grup. In acest fel se vede
câ creasta de undà a curbei de imbracare, sare mereu spre dreapta ca in
figura 50, dm a tom în atome xistent în mediu izolant in care se propagâ unda.

In ceeace prive~te înàl/imea valului sau undei din

imaginea noastra se vede ca e de ordin atomio, adicà îndl-
11,mea unui val, din creastd pânà în fundul goliilui, nu e
mai mare ca diametru unui cerc electronic exterior, al unui a tom.
Cetitorul în\elege u~or cà în figura 50 noi nu putem \ine
proporiiile, adica sà aràtam îndl/imea vahilui ~i în proportie
respectivà sa punem ~i lungimea valului din creastà in creastà.
Daca cercul electronic e marit ca in figura 50, unda de 300 m.
ne-ar fi silit sâ lungim atât de mult hârtia pe care reprezen-
tam unda, încât nu ne-ar fi ajuns mii ;;i mii de metri de lun-
gime de hârtie.
0 ultimà chestiune pe care ;;i-o pun ca întrebare toti
radiofoni$ti: Cum patrunde unda electromagnetica prin
pereti? Ràspundem: tot a~à cum se propaga ~i prin mediul
izolant aer, se propaga ~i prin mediul izolant zid (fig. 49
~i 50 ~i 1maginea explicata la No. 128).
Daca unda în mersul ei, da de un mediu metalic, care
nu mai e izolant, ci bun conductor (fierul dela casele de
beton armat, camera cu pereti de fier) quantele de energie,
de pe cercurile electronice, în loc sa mearga mereu din cerc
în cerc în direc\ia propagàrii undei, pun in mi~care electroni
rlin atomii conductorului ( cari $tim cd se cleta$eazd U$Or)
formând curent electric, în acest mod capteazà o antend
energia radiata de altà antena ;;i pentru acest motiv codrii nu
prinde unda in o casa con truità din beton armat, caci unda
e captatà de fierul din beton.
131. Pe hârtia E F ce se desfà~oara sub antena in fig. 50,
avern înregistrarea curentului oscilator ce circulà când intr'un
când sen~, in altul, datorita dispozitivului pus de noi în punctul
11 pc antena.
Daca numàram ·pe aceasla hàrtie E F câlc cicluri sau
hertzi avem pâna când a trecut o ecunda, f:,i am gasit cà
sunt un milion, spunem cé'"1 frecce,,fa o. rilatiunilvr din an-
tend este de un milion.

59
 Transmisiunea undei în spatiu se face eu iuteala de-
300.000.000 de metri pe secundà, adiod o creastd de val se
depàrteazà de antenà cu aceastà distanta la finele fiecàrei se-
cunde trecute.
Oacà în antenà avem frecventa de un ciclu pe secunda,
în spatiu vom aveà doua. creste de val urmându-se la distanta
de 300.000.000 metri. Dactl. in antena avem doua cicluri pe
secundà, crestele de valuri se urmeazà la 150.000.000 metri.
Daca în antend avem t.000.000 de cicluri pe secundd
crestele de val se vor succedà la distan/d de 300 m. una
de alta.
Postul de Radio din Bucure~ti are in antena sa un curent
cu frecventa de 761.000 de cicluri p.e secunda (pe hârtia ce se
desfa~oarâ sub antenà in figura .'50, trebuià sà numaram 761.000
de cicluri într'o sccundà de desfft~urare a hârtiei).
In spatiu undele se urmàresc, eu creasta de val una dupa
alta la distanta de 394 m.
In revistele de radio se scrie la Postul Bucure~ti:
lungimea de undà = 394 rnetri.
frecventa 761 Kilohcrtzi sau Kilocicluri.
131 bis. - Cetitorii care cunosc transmisiunea undei în
spatiu prin ipoteza etenilu,i, n'au decât sa urmareascà textul
de fata prin aceast:a ipotezà. - atural ca imagina cle con-
cretizare a liniei de for/a magneticd prin tubul electronic
le e de pri:;os.
Obiec~iunilor ce ni s'ar face de ace~ti cetitori, relativ la
modut de transmisiune în spatiu vid a a undei eleçtro•
magnetice, spa/iu care nu, are cercuri electronioe ca spa-
tial ocupat de un media material, le raspundem cum urmeazà.
In vid energia se transmite prin qnante sau corurn de
quante (graun\i de energie in serie).
Imediat ce un corum de quante trece din vid in un
mediu material izolant, transmisiunea energiei se face sub
formà de unda electromagnetica prin imaginea data de noi
prin cercuriJe electronice ale mediului material izolanl.
 CAPITOLUL X

Producerea curentilor oscilatori în antenà

Lampa oscilatoare
132. Lampa eu doi electrozi. - E o lampa, care pe
lânga firul F (füament care lumineaza) mai are înàuntru ~i o
placa P.
Când filamentul lumineaza (e înro~it de curentul ce trece
dela Bateria B) da afara din el eledronii care se duc in
vidul (golul de aer) din lampa, caci se scoate aerul la confec-
tionarea lampii.
Edison a descoperit acest lucru. Mai târziu s'a adàu-
gat la lampa ~i placa P. - Placa P se leaga la polul
pozitiv al altei baterii A (anodiod caci placa se nume~te
anod opus lui cathod care e negativ ~i da electroni 1. Placa
P fiind legata la plus are lipsa electroni (vezi No. 45) deci
va chema electronii da\i de filament. Electronii se vor duce
la placà ~i de acolo prin conductor la polul pozitiv al bateriei
A. Alti electroni vor ic$i din polul ncgativ al bateriei ~i se
vor duce pe conductor pâna la polul negativ al Bateriei B
~i de aci vor fi svârliti de filament afarà din el; urmând
mereu curgerea ca mai sus.
Aceasta înseamna cà curentul bateriei A se închide prin
electronii dati de filament la placà în interiorul lampii.
133. Daca la placa P legam polul negativ al bateriei A,
atunci placa e negativa (are plus de electroni) ~i electronii
dati de filament vor fi respin~i de placa P, deci curentul ba-
teriei A, nu va curge.
134. Dacà în locul bateriei A punem o sursd de curent
alternatiD, oti de câte ori trece alternanta care ne da semnul plus
la placa P, curentul sursei alternative va trece inchizându-se
circuitul eu electroni dela filament la placà. Cealalt.a alter-
nanta, care face placa P negativâ nu va trt'Ce (Vezi 1 o. 133).
l35. Lampa eu doi etectrozi (tig. 51) se întrebuin-
teazd la transformarea unui curent alternatio (când de
un sens când de altu1) in oiirent continua (num.ü de un sens)
func;ionând cum s'a aratat la o. 134.

61
 136. Lampa eu trei electrozi. - Daca la lampa eu doi
electrozi (filament ~i placa) mai adàugàm al treilea electrod,
grdtarul (un fir în spirala între filament ~i placa) avem
lampa eu trei electrozi.

+
11 -- +

E
-..
:.
f\_

Legaturile se fac ca în figura 52.

Dacà eu un dispozitiv oarecare S pus pe conductoruI
gràtarului reu~im sa dàm electroni în gràtar sau sà-i scoatem
din gratar, vom avea cele ce urmeaza:
Pe hârtia care se desfa~oara sub conductorul gratarului,
voro aveà curent de electroni când spre gratar în lampa,
când dela gratar afarà pe conductor (in jos pe figura 52).
Acest lucru 1-am fàcut noi eu dispozitivul pus în S.
Pe hârtia care se desfa~oara sub conductorul care pleacél
dela placa, ourentu,l de electron~ ce cu,rge dela filament
la placd priu lanipd, de aci pe fir la baterie (polul +) prin
baterie ~i de aci la bateria B, se va inregistrà mereu în.
un sens în jos (fig. 52) dar acest ciirent va fi în di/erite
clipe ce se succed, când ,nai mare oând mai mie. -
Când gratarul e pozitiv ( curent în jos pe U V)
lasd sd se ducd mai mulfi electroni la plaoà, deoi cu-
re,itnl clela placd. la baterie va fi mai mare.

62
 Când gratarut e negativ (dispozitivul S duce electroni
pe gratar) atunci trec mai pujini electroni dela filament
la placd, deci curentul de electroni dela placà spre bate-
ria A va fi mai mie.
Cititorul urmarind cu atentiune figura 52 i;ii coborînd
pe liniile verticale dela o fâi;iie de hârtie la alta, va vedeà
u~or cele spuse mai sus.

Fi3.5Z
137. - Lampa oscilatoare. - Ca sà facem lampa din
figura 52 sd or.;cileze, complectdm oircuitzil pldcii eu un
circuit osoilant ca în figura 53 bis.
In figura 53 avem acela;; lucru, dar figura e putin difor-
rnata pentru a puteà inregistrà pe diferite fâ 9ii de hârtie
cele ce se petreo simultan în diferite portiuni de oonduc-
toarè în timpul oscilafiunilor ldmpii. - Punem dela placa
în jos un circuit oscilant (No. 110-112) compus din o induo-
tan/d I ;;i un condensator C. - In figura 53 circuitul osci-
lant este I C a d c I. Aci atragem atentiunea câ vorn vorbi

63
de mersul curentului spre dreapta in acest circuit, adica în
sensul mersului acelor unui ceasornic, acest mers va fi în
sensul C b a d c I C ~i tot astfel mersul curentului spre
stânga (in circuitul oscilant) va fi C I c d a b C, adicà invers
de mersul aceJor unui ceasornic.
Grdtarul ldmpii are $i el o inductan/d D, înipere-
chiatd eu inductanfa I a pldcii pentru a se indnce curent
clin o indnctanfd în alta, eu scopul pe care îl vo,n vedeà
imediat.

Ter.
Lampa aceasta oscilatoare la posturile de transmisiune
e o lampa mare, nu ca cele intrebuintate de amatorii de radio.
Sa urmarim acuma eu atenVune figura 53 ~i 53 bis.
Jiilamentul ldmpii emite electroni, fiind înro.~it cle
curentul bateriei B.
Un cu,rent de electroni începe sd curgd dela fila,nent
la placd, prin bateria A, inducta11fa 1, conductornl c d l
n $i de aci la filament.
Acest curent care începe sd curgd prin inductanta I in
clipa 1 (fâ~ia de hârtie S T) cre$te clela zero la ,naxirn,
pând în olipa 2 (fâ~ia S T) curgând mereu în o directiune,
in jos pe figura 53.
Curentul acesta al pldcii (i - p. in jos pe conductor
fasia S T) trecând prin inducfanfa I $i crescând ,neren
între clipele 1-2 ((â$ia S T 1-2) induce (No. 89), un ciirent ·
de sens contrar în inductanfa D a grdtar11lzii, adica da
un curent în sus pe figura, inregistrat pe fâ~ia V U între
clipele 1-2. Spre clipa 2, curentul acesta de pe V. U. e tot în
sus dar se apropie de stingere. caci ~i curentul plé1cii de pe
fa~ia S T, pre clipa 2 nu mai cre~tc !;,i curge constant. Cu

64
alte cuvinte î11 clipa 2 ciirelltul dela, Placd (pe S T) ne
mai variind, opre$te cu,rentul î11 sus (pe UV din clipa 2)
indus în bobina D a grdtarului.

Ter:

Cure11ful i11rlus rli11 I Î.11 D fiind în sus pe fi,qiird

(clipele 1-2 fa.~ia V U) ne dd electro11i du$i pe .tJrritarlil

65
lampii. Ace~tl electroni gràmàdiµ pe gràtarul lâmpii, opresc
parte din numârul de electroni sà mai curgà spre placa.
Aceasta inseàmnà ca un numar mai mio de electroni.
sau un curent mai mie va curge dela placd în jos spre
inductanta I $i pe conductorul c d.
Intre clipele 2-3 vom aveà deci (pe fa.~ia S T) pe
conduotorul placii un curent care de 9l de acela$ sens ca
mai înainte (in jos pe figura 53), ourge acuma micf}orân-
du-se în valoare (mai puçin electroni în fiecare clipà).
Aceastd descre 9tere continua a curentului de placa,
între clipele 2-3 (fâ$ia S T) induce din inductanta I în
inductanta D un curent de acela$ sens (No. 93), adicà un
curent tot în jos. Voro aveà deci pe conductorul grâtarului,
f~ia V U între clipele 2-3 un curent în jos ca ~i curentul
plàcii, (pe fâ~ia S T între acele~i clipe 2-3).
Spre clipa 3 curentul gra.tarului (de pe f~ia V. U.), e spre
stingere càci în aceas clipà 3, curentul plàcii (de pe fâ$ia
S T) nu mai variazà $Î se mentine constant.
Curentul în jos pe oonductorul grdtarului (clipele 2-3
V U) înseamnd tragere de eleotroni din grdtar.
Aceastà tragere de electroni de pe gràtar, înseamnà
ca. gratarul va permite unui numdr mai mare de elec-
troni sd se ducd dela filament la placd $i de aci prin
induotanta I $i conductorul c d, mai departe.
Vom aveà deci pe conductorul plàcii (c d) un curent
mereu de ace!~ sens (în jos), dar cresca.nd între clipele 3-4
(f~ia ST).
Aceastd cre9tere de curent pe conductorul pldcii
(pe S. T.), între clipele 3-4, ne dd pe conductorul grd-
tarului (prin induc\iune din I în D) un curent de sens con-
trar curentului pldcii, deci un curent in sus pe V U
între clipele 3-4. Lucrurile urmeazà acum sà se petreaca la
fel ca la început între clipele 1-2. Rezumam. Prin induc-
tanta I 9i condiictoru,l c d curge un curent de placd,
mereu în jos pe figura, dar când mai mare (clipa 2 pe
S T) când mai mie (clipa 3 pe S T).
Aoeastd ondula/te sau pulsafie (curent de un sens
dar când mai mare când mai mie) induce în grdtar un
curent când spre grdfar oând afard de gratar.
Aceste curgeri cle ou,rent, când spre grdtar, când
afard din el, menfin pulsafiile ourentului de placd, iar
pulsa/iile menfin curentul oscilant din grdtar.
Sa vedem, acum, oum curentul de olaca, pulsat (in-
tretinut mereu pulsat de gra.tar) ne da oscilntiuni tntretinute
(circuJând mereu) în circuitul osoilant I c d a C I din
figu,ra 53 (vezi ~i figura 53 bis).
Sà incepem cu clipa 2 de pe f~ia S T.
In aceastd cliptf ( 2) Clirenfnl de placd ln jos pe fi-

66
gura (prin c d fà~ia S T) e maxùn. Acest curent merge
l)e conductor în sensul c d a b C pânà la condensatorul
C ~i îl încarca cu electroni pe fata de jos b. Aceastd încar-
care face ca dielectricul acestui condensator C sa aiba
cercurile sale diformate în sus pe figura. Punem deci pe
fa.$ia O. K., in clipa 2, cercul diformat în sus, prin electronul
dus la vârf în sus.
Dupa clipa 2, vedem pe S T cà curentul de, placà des-
cre$te. Dupa clipa 2, condensatorul C se va descarca.
Descarcarea se produce in sensul b ad c, adica spre dreapta
(mersul acelor unui ceasornic) în circuitul o ~cilant C b a
d c I C.
Sa_qetile de pe cercul diformat din clipa 2 (0 K)
aratd tocmai sensul acestei descarcâri.
Aceasta descdrcare e ener_qia ce se trece în circuitul
oscilant din condensatorul C în inductanta J.
Când condensatorul C s'a descarcat ( clipa intermediara
între clipele 2 $Î 3 fâ$ia O K) diformarea din dielectric a
disparut (cere în loc elipsà).
In acest timp (dupà clipa 2) curentul ce cursese în in-
ductanta I format de descàcarea condensatorului, produsese câm-
pul magnetic in inductan\à.
ln clipa intermediara între 2 $i 3 când condensatorul
nu mai împiYJ,ge curentul oscilant (sagetile aratate de clipa
2 0 K) energia din inductanta reintra în circuit $Î pre-
liinge$te cu,rentul în acela$ sens. adicd tot spre dreapta
Acest lucru aduce în clipa 3 încdrcarea condensa-
torului C în jos pe figura, adicd eu cercurile diformate
în jos (electronul pus jos pe fà$ia O. K. clipa 3). Srigetile
din clipa 3 pe O K ne arata sensul în care se va des-
cdrca dupa clipa 3 aceasta încarcare a conclensatorului C
ln clipa 3, când s'a terminat oscilatia spre dreapta.
curentul de placa (pe S T), ajunsese $i el la nn minim
de valoare (in jos clipa 3 fà$ia S T).
In clipa 3 (fà$ia S T) curentul de placa cre$te (datorità
celor aràtate la început între gràtar §i placa).
Dupa clipa 3 condensatoriil (fd$ia OK) se descarcd
spre stânga (sdgefile din clipa 3 pe O K) adica prin I.
$Ï deci pe conductorul c d, curentul este dat condensator
tocmai in sensu! cre$terii curentului pe placa dupa clipa 3
(fâ$ia S T.
Dupa clipa 3, cûrentul oscilant, care se descarca spre
stânga din condensator (clipa 3 fâ$ia O K) formeaza câmpul
magnetic în inductanta I. In clipa intermediarâ tntre 3-4 (fâ$ia
0 K.) când în delectricul condensatorului C sunt cercuri in loc
de elipse, curentul oscilant urmeaza sa nu mai curgâ (spre
tânga in circuitul o~cilant), dar inductanta reda energia din

67
càmpul magnetic sub forma de curent in acela~ sens în care
cursese pâna atunci adica tot spre stânga.
ln clipa 4, datorita redàrii energiei de catre inductanta,
acest curent aduce încarcarea condensatorului C (f~ia O K
clipa 4), în sus pe figura. Sagetile din clipa 4 (pe O K) aratà
sensul în care se va descarcà condensatorul C dupa clipa 4.
In clipa 4 (fa~ia S T) curentul de placa erà la maxima
lui valoare (în jos). Lucrurile incep sà se repete din nou ca
între clipele 2-3 ~i 3-4.
Rezumam. Curentul dela placa, mereu de un sens (in
jos pe figura fâ~ia S TJ, are puJsafiuni (când e mai mare când
e mai mie), iar circuitul oscilant format din inductanta 1. ~i
condensatorul C, e pareurs de un curent când de un sens
când de sens contrar, trecându-~i energia oscilatoare din
unul în altul.
Acest lucru face ca bobina de inductan/d 1 sd j'ie
parcursd în mod real de un curent pulsat (adica când mai
mare când mai mie) ~i în un singur sens, dela olacd în
.10s pe conductor, .~i numai pe firele ce leagq condensa-
torul cu inductanta (C a C 1) sd avem curent când de
u,n sens când de altul. (fâ~ia K M figura 53).
138. Fâ~iile de hârtie trecute pe sub conductorul gràta-
rului, pe sub acela al inductantei I ~i al condensatorului C,
ne arata înregistrarea a celor ce se întâmplà simultan în di-
ferite conductoare în sensu! celor spuse mai sus. Cititorul ur-
marind curbele înregistrate pe fâ;,iile de hârtie pe linii verti-
cale în jos, pe fiecare foaie ~i citind cele expuse la 137 va
întelege mecanismul oscilatiei lampei <lin fig. 53 bis ~i 53.
139. Daca acum legam o antena de placile condensa-
torului, din aceste plici va curge un curent oscilant între-
finut pe anteni, curent oscilant întretinut produs de dis-
pozitivul din figura 53 bis ~i 53.
Cititorul vede acum dispozitivul M de care am vorbit
la No. 126 ~i cele urmatoare.
140. Daca trecem ~i sub antena o fâ~ie de bârtie care
sa ne înregistreze cum circulà curentul oscilator întretinut în
antena in diferite clipe succesive, vom aveà o înregistrare la
fel ca cea de pe fâ~ia de jos fig. 53 ( M.)
141. Frecventa o putem schimba variind valoarea
inductanfei I (spire mai multe sau mai putine) $i a capaci-
td/ii condensatonilui C. (foi mai mari sau mai mici fatà
in fatà),
142. Modularea ciclurilor întretinute în antena de catre
vorbire sau orice vibratiune de note muzicale.
In figura 54 mai facem o modificare antenei. 0 întrerupem
in un punct V $Ï punem un fel de calotà metalicà pe care o
umplem eu gràunti de càrbune iar peste graunti o placa care
se leaga eu firul antehei ce merge in jos la pAmânt.

6
 . JDispozi~ivul aces~a _ne va arâtà nu.mai principiul de func-
t10n_are al m1crofo!1ulw ~1 nu ne arata toata complicatia dis-
poz1tivelor perfect10nate în un post modern de transmisiune
de Radio.
Sa presupunem câ cineva cântâ sau vorbe:;;te in dreptul
placii microfonului.

Ant.

Ter-.

Vocea sau orice nota muzicald se va transmite în

aer prin vibrarea aemlui, care constd în compresiuni .~ira-
rificatii ale stratiilui de Mr. Aceste compresiuni ~î rarificatii
vor mi~cà placa P, a: microfonului. Grduntii de cdrbune de
sub .placd vor fi mai comprima# sall, mai pu/in compri-
ma#. Acest Iucru aduce ca rezistenta electricd (vezi No. 65)
sà fie mai mare sau, mai mica, adicd curenfol ce cur,qe

69
(indiferent de sens) sd fie mai mare sau mai mie decât
cel care ar fi trebuit sd curgd, dacd nimic nu, vibrà aerul
$i deci placa micro/onului.
Inregistram pe fâ~ia de hârtie de jos R S, ce se desfa~oarà
sub antena aceasta ciuntire a ciclurilor ce circula în antena,
cicluri întreÇinute datorite lampii oscilatoare L O. Curba va
ie~i deci ca cea din figura 54 de pe fâ~ia de Mrtie respec-
tiva R S.
Notà. - Cetitorul à observe cà curentul a crescut peste valoarea
ce o aveà când nimic nu vibrà placa microfonului. Diferite dispoziµuni
ale postului de transmisiune fac ca cre~terile ~i descre~terile curentului
sa fie pe cât de putinta mai mari (pânà la o limita, pentru a nu aveà
deformàri). ·
143. Daca îmbracam acuma cu o curba trasa de.inoi
pe a li-a fâ§ie de hârtie R S, felul curn au fost ciuntite
ciclurile oscilante întrepnute, avern înregistrata curba A E,
care reprezinta o parte din oscilatia lentà a vorbirii sau
cântecului la rnicrofon. - Am spus cuvântul de curbd eu
oscila/ie lentd sau, eu cicluri de duratd mare, caci vor-
birea sau cântecul au relativ fata de oscilatia de curent in
antenà, foarte pu\ine oscilatiunî pe secundà. (putine curbe
A E în o secundà. Mai putem spune ca pe f â$ia de hârtie
R S avern înregistratd ( de noi, prin tragerea curbei peste
ciuntirea ciclurilor între/inute) modularea ciclurilor osci-
latoare, de càtre vibrafiunile (oscila/iunïle) relativ lente
ale notelor muzicale.
144. In spatiu avem tot unda de 300 m, daca ciclurile
oscilatoare au fost un milion pe secunda, numai ca unda
din spatiu va aveà ~i ea creste mai înalte sau mai mie-
(dupa imaginea data de noi) aceste creste fiind în ritmul moi
dularii ciclurilor întretinute in anteni. - In imaginea noastra
ar trebui sa reprezentam eu câte doua cercuri electronice supra-
puse, crestele sau golurile de val, mdrite.
 CAPITOLUL XI

Primirea energiei radiate în spatiti, de catre o

antena primitoare.
145. Antena primitoare (fig. 55) va fi loviUt de cercurile
electronice când de un sens când de altul a crestelor ~i golu-
rile-undei ce vine spre aceasta antena. (No. 128). Aceste cercuri
1
1000.000 sec.
M. ,---,>f
'1' ''•
E
D '' ..

Sée
\
\

300111•
! \

Fi5.,:s.
electronice dau succesiv quantele lor de energie, electronilor _<lin
atomii antenei ~i îi vor pune în mi~care când in sus când în JOS.
In antena primitoare va curge iin curent oscilator
cu frecventa un milion dacd unda ce a venit în spatiu
71
are lun,qimea rle 300 ,n. Inregistram pe f~ia de hârtie D E
ecace circula în a'htena în diferite clipe.
Vom aveà ciclurile oscilante, ciuntite de catre modularea
cantarii, pentrucà crestele de val uccesive ale undei <lin spa~iu
au fost mai înalte sau mai joase (dupa imaginea data de noi
un dei) eu ritmul modulàrii ( vezi • o. 144).

Cr

CT

Ter
Fig. j6 bis.
146. Primirea sau detectia prin cristal.-In figura 56 bis
este schi~t dispozitivul de detectie prin cristal sau galend.
Se pune în antena un circuit oscilant compus <lin o induc-
tantà I ~i un condensator CO.
Pentrucd în acela,'j timp pot veni din spapiu unde
de lungimi diferite, noi vom varià oaloaN:a inductantei ·
I 9i a condensatorulvi C 0, (sagetile arata ca I ~i CO sunt
variabile) pând ce facem sd circule (în antend si ciroui-
tul oscilant) mai în voie frecoenta de zin milion, dacd
orem sa prindem bine unda din spatiu de 300 m.
Ceace am facut prin variatia lui I ~i C 0, se nume~te
sintonizare (acord) ~i am facut antena selectiod pentru frec-
ven~ un milion (vrem sa primim unda de 300 m.).
Dela circuitul oscilant se deriveaza un dispozitiv compu ·
din un ac V ce apasa pe un cristal Cr (de carborundum) i
un condensator C T, iar de aci o bobina de telefon B, care
are placa sa vibratoafe în P unde a cuita cineva.

72
 147. Circuitul oscilant I CO va fi pareurs de curenli osci-
latori de frecventa de un milion (pentru unda din spaçiu de

300 m.) Circuitul C 0.-V Cr-C T, va fi pareurs ~i el de aceea~

frecventa . .
Vârful V Jasa sa treaca bine alternanta ce trece dela

73
 vârf .spre cristal, P,e când pe cealalta dela cristal spre vârf
o reduce mult (ca vé:\loare de curent ce curge în acest sens). Fi-
gura 56 ne arata înregistrarile celor ce se întâmpla în figura 56 bis.
Fâ!;,ia de hârtie W T, ne arata ce prime~te antena succesiv
în diferite clipe (clipele succesive 1-2-3 care au trecut astfel
cu hârtia pe sub firul antenei în fig. 56). Fâ~ia de hârtie H V
ne arata cum vârful Jasa sa treaca alternançele eu sensul în jos
!;,Î reduce pe cele de sens în sus, adica dela cristal spre vârf.
Fâ!;,ia de hârtie Nh. ne arata cum condensatorul CT (fig. 56
bis ~i 56) se încarcà progresiv numai în un sens, (în jos pe
figura), din cauza felului cum a curs curentul oscilant prin
cristal adicà curent mai mare dela vârf spre cristal decâtl
dela cristal spre vârf. •
Fâ~ia de hârtie LM ne ara ta cum la o modulare ( curba
A Ede pe {â$ia vV T fig. 56) condensatorul se descarcd
odatd în bobina telefonului B T $Î placa PT se mi$Cd
odatd (o vibratiune).
Placa telefonului va vibrà deci la f el ca oscilafia curbei
AEdepefâ$ia WT.
Or aceastà curbà A E este de felul celei înregistrate de
cântec când modula ciclurile oscilatoare în figura 54 (No. 141 ).
La microfon placa erà pusà în mi!;,care de vibratiunile notelor
muzicale.
La telefon placa e pusa in rni~care de atractïa ei de catre
bobina B T devenità magnet prin curgerea curentului dat de
descarcarea lui C T. Or aceasta descarcare urmeazà ritmul lent
al curbei A E de pe fâ~ia W T, deci placa telefonului va vibrà
la fel ca placa mirrofonului.
Atentiune.- 0 nota muzicala, are mai multe cicluri formate din
por\iuni de felul lui A E, eu ritmul lent, sau de perioadâ lunga.
Sa se bage de seamà cà puçina energie am prirnit in
antena (am fost departe de staçia trimiçatoare) putinà energie
circula în circuitele fig. 56 bis ~i un slab curent circula în bobina
telefonului, deci tot slab va vibrà !;,Ï placa telefonului.
Pentru acest motiv nu auzim cu ajutorul cristalului decât
posturile puternice ~i mai apropiate.
149. Lampa eu trei electrozi ca detectoare ~i ampti-
ficatoare. - Principiul de detecçie nu e mult diferit de acela al
cristalului. Figura 57 bis ne arata schita legàturilor ce le facem
la lampa ~i antena.
Antena are circuitul oscilant I ~i CO ca Ja No. 146.
Sa se reciteascà acolo dispozitivul de sintonizare.
In CD avem un condensator !;,i în R S c. o rezistenjd
rle scurgere cari împreund f ormeazd ,qrupul de detecfie
orin grdtar. Vom explicà îndatâ cum se face detectia prin
gràtar eu acest grup (un condensator de 200 cm. capacitate ~i
o rezistentA de 2 meg6hmi sau 2 milioane de ohmi).

74
 Un:~ari~ pe fi_g .. 57 çe î~registr!trf avem P!"Ïn curgerea
curentulm ose1lant pmmt în eircmtul oscllant I CO dm fig. 57 bis.
In antena avem curentul oscilant eu frecventa un mi-
lion daca am primit unda din spatïu de 300 m.
Ciclurile primite sunt ciuntite la fel ea cele dela înre-
gistrarea modula.rii prin cântecul produs la microfon.

o-+ 111111 l····I ,,-

A

------~
--. ........

---

Fâ~ia de bârtie I II ne arata ce curge în antena în

clipele 1, 2, 3 .... 11.
Fâ:~ia de bârtie ill IV ne arata eum se deplaseaza cereu-
rile electronice în condensatorul CD (fig. 57 ~i 57 bis) în
diferite clipe 1, 2, 3.... 11.
Fâ~ia de hârtie V VI ne arata. curn rezistenta de scurgere,
prin marea sa rezisten/à, nu lasà sà se sour_qà deoât încef,
eleotronii ce vin succesiv în gràtar dela filament când
gràtarul are lipsà de electroni datoritd deplasdrilor pro-
duse în CD (fâ~ia ill IV). Fâ~ia de hârtie VII-VIII ne arata.
euro circula in gratar eleetronii.
Fâ~ia de hârtie IX-X ne arata euro din cauza acumu-
ldrii de electroni pe gràtar pentrucà nu-i lasd sa se
sourgd de cât încet rezistenta R Sc, curentul de electroni
dela filament la plaod cre$te înoet cu ritmul curbei A E
din f â:;ia I JI.
Fâ~ia XI-XII ne arata euro ourge în bobina telefonului
un curent lent de un sens, eu o singu_rd cre:;tere cores-
punzàtoare curbe~ A E depe f â:;ia 1 II :;i deoi o atractie
(o vibra~) a pldcii, corespunzând la forma curbei A E
(fâ~ia I II). Placa telefonului va vibrà eu niimdrul de ourbe
A E. Or numdrul de ourbe A E e dat de numàrul de vi-
bra/iuni ale pldcei miorofoniilui.

75
 ~

t
./ ' f ·- I f\
l
• r
1TTTI"""t• ....,_,_
, J 1
..
:i
~
• 1
r

I 1111 _........,~ .,.__~--

~ ~-!,--
~ ~ u M
î [ ..
:!

.: :'
1.
, l
,U ~ ~-
1 ' ' 1 1 'J
: : ~ 1 1 !
,I,_ ,'
\
1
:
1
:
1
:
1
,
I
, 1
1
:
1
1
,
1
, :r,,. --
_ -_ -_-_-_-_-_-_-_-_-_.....,..,J

ill
1
.t'2. 3
'lt
~1
6 1\
~ ~
191

ji()
\•'~CDN
1, , 1V , ,_

---,
~=========::,
1 1 1 1
1 1 1 : "T
"'
\
:
:
1
:
l ,
: :
l
:
, , : • 1

$,J
: 1 : : t (

A2'\1.J \G1R94 D ~ ~

V '- ~ RSc.~

, , ! : : : ;:
L, : : ' 1 :
: ,' •î~ ~
: ' / ~
' - - -- - -~
,

il. / \ • / \ ~/ " /1\ 9 /' ' { ,~

VII ,j , \, .ii ~) ,1 f> \ 1 il'.) , 1 ...... V1II

76
 Placa telefonului va aveà deci acela$ numdr de vibra-
tilini ca $i placa niicrofonului san va revroduce prin
curentul ce-l da bateria A. (puternica) ext,Jct acelea 9i mi$cdri
ce le avea placa microfonului mi$catâ de vibrap,unile aeruln;
date de notele muzicale cântate acolo.
150. Energia slabâ ce am primit in antena, s'a intre-
buintat sa puna in mi~care cercurite eJectronice ale dielec-
tricului CD clin figura 57 bis.
Placa telefonului s'a mi~cat tnsâ eu energia relativ
mult mai puternicâ a bateriei locale A. Deci avem o am-
ptificare.
151. Pentrucà gratarul prin condensatorul sàu CD, func~io-
nând eu energia slaba primita, pare ca deschide o valvulà
(robinet) a unei energii locale (bateria A) deaceea ~i lampa
eu trei electrozi se mai nume~te ~i valviild.

,
 CAPITOLUL XII

Schitâri de principii
152. Daca punem o lampa A imediat dupa circuitul os-
cilant din antena (fig. 58) care sa primeasca în gratar ener-
gia slabâ venitâ in antenâ ;;i sa faca sa circule energia rela-
tiv puternica a baleriei locale A, tot eu acee~ fr.ecventA (deci

T
1

+oov
A
- 80 :[
lt ....- -
- • -::=- B
+if• T
nefàcând detectïe ca în figura 57 bi ) aveni o lampa A am-
plificatoare în înaltd frecventa. Dupa lampa ..\.. urmeazà
lampa de detectie D (vezi ;;i fig. 57 bis).
Dacâ dupa. o deteciie tacem aceJa;; lucru eu alte Jampi
amplificând curba A E de pe fâ;,ia XI-XII fig. 56, înainte
de a trece in telefon avem o amplificare în joasa /recventd
in lampa J F din figura 59.
153. Trecerea cutentilor de înaltà frecventa din o lampa

ï8
în alta succesiva se face eu transfor,nator de înaltd frec-
venta. (T I F <lin fig. 58 ~i 59, vezi ~i No. 102).
154. Trecerea curentilor de joasà frecventa (cei càpàtati
dupa detectie) din o lampa. detectoare în alta de joasà frec-
venta se face eu transformator de joasd freoventa (vezi
No. 102 T J F).

A D JF

Fi5.S9
155. Daca curentul de înalta frecven\a primit în prima
lampa amplificatoare de înalta. frecventa iese amplificat dela
placà ~i îl trecem încàodata înapoi la gratar, avem dispozi-
tivul de reactïune.
156. Daca curentul de înalta frecventa (fig. 60) primit in
prima lampa de amplificare il batem eu un curent local de
înalta frecven~ al unei lampi oscilatoare (0 S fig. 60) avem
dispozitivul de schimbare de freoventa sau heterodina.
Dupa heterodinare se amplificà 1n alta lampà (M F fig.
60) de mi]iooie f reoventa (caci frecventa combinatà ie~ita
este mai mica ca cea primità în antenà).
Dupà amplificare în mijlocie frecventa (un etaj 2 sau 3)
se detecteazà (lam_pa D fig. 60) pe urma se amplifica în joasà
frecventa (lampa J F, fig. 60).
157. Dacà o singurà lampa prime~te frecventa ce circula
în antenà ~i tot ea prin altà grilà, (~i aceea~ placà), oscileazà
ca lampa oscilatoare localà ca sa bata eu frecvenia ei, frec-
ven\a primita în antenà, . avem un dispozitiv de radio-modu-
tor bi_qrild care nu _difera. ca principiu de o heterodinà.
Supradina este radiomodulatorul bigrild.
Supraheterodina este oea dela No. 156.
158. 0 lamurire retativ la semnete+4 volti ~i-4 volti.
- La o baterie de 4 vol\i diferenta de poten\ial între borne
79
pentru încalzit filamentul, trebuic sa punem la borne semnele+2
volti 5i-2 volti; Caci dela+2 volti la zero sunt 2 volti diferenta,
iar dela zero la-2 volti sunt alti 2 volti diferenta, a$à ca cliferenta
de potential totalà la borne e tocmai 4 volti.
E tot atât de oorect a pune zero volti la polul negativ
sau sà legam polul negativ la pàmânt care are potential zero
(vezi No. 50) 9i a pu,ne+ 4 vol#, la polzil pozitiv.

E ùiooreot a spruie +4 volfi la pozitiv $i -4 volfi

la negativ, 9i a mai spu,ne cd la borne e o diferenta de
potential de 4 volti (când in realitate e 8 volti dacà bornele _
au +4 voJti $Ï-4 volti, vezi fig. 26 $Ï No. 62).
Noi în figurile de schitare fàcute am pus semnele +4'"
5i _4v când între borne e o diferent,a de poteniial de 4 volti,
caci nu ne-ar fi înteles cititori cari sunt obi;muiti cu conven-
tiile gre5ite aràtate mai sus.
Acela~ lucru pentru bateria anodica de 80v (sau 120v )~
Polul pozitiv trebuie considerat+8ov iar negativul zero, dacà
vrem sà spunem ca diferenta de potential la borne este 80 voJii.
159. Nu insistàm asupra detaliilor din schitele diferitelor
feJuri de montaje $Î nici nu dàrn toate schitele de montaje.
. Revistele de Radio sunt indicate pentru aceasta, apa-
rând saptamânal ~i 1inând ta curent pe radiofoni§ti cu toate
nouti1ile în montaje mai simple ~i mai perfecte. Sfàtuim pe
Radiofoni$ti sa citeascà revistele de radio. Nu intram nici în
detalii asupra tutulor fenomenelor ce se petrec în Radio $i nici
nu ne preocupàrn de detaliul diferitelor piesc ale unui aparat
oarecare.
160. Recapitularn termenii pe care i-am fa.eut familiari
cetitorului. ·

80
 Electron. Potenfial. Diferenta de potenfial. Curent.
lntensitate. Rezisten/d. Fortd electrornotrice. Cddere de
poten/ial. Diferenta de potential disponibild. Volt. Amper.
Ohm. Linie de f or/d magneticd. lnducµune. Selfinductïune.
lnductan/a.
Condensator (capacitate) Izolant - Conductor. Die- •
lectric. Circuit oscilant închis. Antena: Circuit oscilant
desohis. Cicluri - hertzi. Kilocicluri. Frecven/d. Undd.
Lnngime de undd. M odulare. Cristal - Detecpie. Anod.
Cathod. Lampa oscilatoare. Lampa deteotoare. Grup de
detecfie prin grdtar. Sintonizare. Selectivitate. Lampa
amplifioaloare în înaltd frecventd. Lampa amplificatoare
fn medie freoven/d. Lampa amplificatoare î11 joasd frec-
ven/a. Trans{ormatori de înaltd, de medie *i de joasd f rec-
ven/d. Dispozitive de aparate cu reacfiu,ne *i cu, schimbare
de frecven/d. Heterodina. Supradina. Radfo modulator
bi_qrild.
161. Cititorilor cari vor - ~i pot - sâ-$i completeze
cuno~tin\ele asupra constitutiei atomilor ~i asupra naturii elec-
tronului, le recomandâm lucrarca astronomului englez Edding-
ton, lucrare care are titlul ,, atura lumii fizice". ln ultimii trei
ani (din 1927-1930) ipotezele asupra electronilor ~i in spe-
cial asupra ,,quantei", au evoluat a~à de mult încât notiunile
date de noi in bro~ura de fat,a sunt schi\,âri elementare din
arhitectura atom.ica. In ceeace prive~te tratatele de Radio
tiparite in române~te - toate vor fi de folos pentru comple-
tarea cuno$lin\elor.
Comandorul Corneliu Buchholtzer
Dcsenurile e~ecutale
,le N. Dada:,

19288.-
~
1
'J
,

1 ORICE RADIOFONIST
TREBUIE SA CITEASCA
ZIARUL

·RADIO-RADIOFONIA .
SINGURA PUBLICAîlE
DE ACEST GEN DIN TARA

APARE IN FIECARE SÂMBATA

CU UN BOGAT $1 VARIAT
MATERIAL TECHNIC, INFORMATIV
~I
PROGRllIIJI.. TIJTIJROR POSTIJIU.LOR DE
EM.ISHJNE PE O SlPTlMlNl INUNTE

FIECARE NUMA..R AP ARE IN 28-40

PAGINI $1 SE VINDE CU 10 LEI

BIUROURJLE: STR. CONST. ~fiLLE, 7 -9 - 11

TELEFON 'JO?/69 ~I 306/6?
 PHILIPJMONOPEGLAJ
co m p !<?c+ dt>l a priz6
MUNCA 'JTÂRUfTOARE i.1 INCORDATtÜFOIT NECE
\fi.RA PENTRU OBTINEREA MONOREGlAJULUI LA
APARATUL DE RECEPîlE •PH/L/Pf TIP. 2511, CE A
C.6mGtff CELE MAI INALTE DISTINCîlUNI L ~
TOATE EXPOZITIUNI LE DE RADIO. DE ACEIA •
EL QEPREZINTti ULTIMA DERFECîlUNE·
A TECHNICEI RADI0F0NICE
Ceveh luluror maçazindor dg radio
. · sci v-1I demonsfrezr
 GALERIES ~
I LAFAYETTE .
1
1 VINDE CEL MAI EFTIN
OIN TOATÂ TARA
1
i

1
i
~
BUCURESTI
CALEA
'
VICTORIEI, -13
1
1
~

1 i

i1 RAIONUL

DE

1RAD 1.0 Î
1 1
1
ESTE

ASORTAT CU MÀRCILE

i
i
CELE MAI RENUMITE ~

~.~~~~~~~~~
1
1
lr.S:::=::E:~~~~~~~~~~~~~~~~::=::E:= @::..\
w
li
m
m
m m
lli m
lli m
li m
li m
w
~
illm
li
lli
m
w
m m
ll RADIO MATERIAL !il
fü nlCOLAE SARU l!J
lli k
m BUCURE~TI U
m
lli
P f\ S f\ J U L R O M Â N, 20 n
»
lli
lli
»
»
lli
lli
»
»
m
lli
»
»
lli »
lli »
m m
m SINBLJRUL MAGASIN m
füm SPECIAL · 1N Pl ESE lm!l
m m
lli DETACATE u
'
Jl ~ !
PRETURI EXTREM DE REOUSE

EXPEDITIUnl ln PROVlnCIE
--~~5.l-~t!!.St~t+.~t!~~OC1ê.l~~Jtm1~iir'.!X!.1 ®@
Ill
Al'EI.JE REU GRA fl Ci;
SOCEC & Co., S. A.
BUCURESJ"J 1931

Preful Lei 5'0.-