Sunteți pe pagina 1din 10

Cel mai mare eveniment tehnologic si social in acelasi timp" (MIHAI DRAGANESCU, 2003)

INCEPUTURI SI EVOLUTIE
Istoria Internetului este o lectura fascinanta, plina de paradoxuri, originile sale putand explica pe deplin configuratia sa actuala. Ca in orice domeniu, in care inovatia joaca un rol deosebit, in Internet, exista etape precursoare, acumulari anterioare mai importante sau mai putin importante. Luat in ansamblu, Internetul este o opera colectiva. In dezvoltarea sa s-au implicat de-a lungul timpului multe colective de cercetatori, dar si specialist individuali, chiar amatori, fiecare cu partea lui de realizari, incercari, experiente reunite sau nereusite. Toate insa cu influente asupra dezvoltarii a ceea ce in primii ani ai tehnicii de calcul nu i se stabilise numele si locul in sfera tehnologica, dar astazi este un nume comun: Internet. Dezvoltarea tehnologica a Internetului este marcata de o serie de momente de referinta, retinute de memoria colectiva. Suntem convinsj ca o trecere in revista a unora din acestea nu poate fi exhaustiva, dar poate da o imagine a ceea ce a insemnat un parcurs uluitor de la primele transmisiuni de date la inceputul celui de al doilea razboi mondial la ceea ce este astazi Internetul. Internetul este cea mai mare retea de retele de calculatoare din lume, un spatiu public materializat prin punerea gratuita la dispozitia utilizatorilor a numeroase servicii si produse. Internetul a devenit o obisnuinta a zilelor noastre, fiind folosit foarte des si in diferite imprejurari: utilizatorul poate gasi raspuns la orice intrebare pe care si-o pune, poate trimite mesaje oriunde in lume aproape instantaneu, poate transfera documente cu informatii din orice domeniu de activitate, poate rezerva locuri pentru hotel, avion, poate efectua cumparaturi, asculta ultimele noutati in materie de muzica, vizita galerii de arta, citi carti publicate" electronic, conversa on-line cu orice alt utilizator conectat, afla ultimele stiri ale agentiilor de presa etc. Istoria Internetului este o lectura fascinanta, plina de paradoxuri, originile sale putand explica pe deplin configuratia sa actuala. Ca in orice domeniu, in care inovatia joaca un rol deosebit, in Internet, exista etape precursoare, acumulari anterioare mai importante sau mai putin importante. Luat in ansamblu, Internetul este o opera colectiva. In dezvoltarea sa s-au implicat de-a lungul timpului multe colective de cercetatori, dar si specialisti individuali, chiar amatori, fiecare cu partea lui de realizari, incercari, experiente reunite sau nereusite. Toate insa cu influente asupra dezvoltarii a ceea ce in primii ani ai tehnicii de calcul nu i se stabilise numele si locul in sfera tehnologica, dar astazi este un nume comun: Internet. Dezvoltarea tehnologica a Internetului este marcata de o serie de momente de referinta, retinute de memoria colectiva. Suntem convinsi ca o trecere in revista a unora din acestea nu poate fi exhaustiva, dar poate da o imagine a ceea ce a insemnat un parcurs uluitor de la primele transmisiuni de date la inceputul celui de al doilea razboi mondial la ceea ce este astazi Internetul.

Figura nr. 1 Lansarea satelitului Sputnik in 1957- stanga; plasarea pe orbita - dreapta

1957: Sputnik, ARPA: Desi cariera" Internetului a inceput efectiv doar cu zece ani in urma, originile sale merg inapoi catre proiectele militare ale SUA din anii '60, perioada de varf a Razboiului Rece, ca urmare a socului lansarii in 1957, pe orbita Pamantului, a primului satelit artificial (Sputnik) de catre URSS. Primele cercetari s-au facut, cum se intampla adesea in informatica, in cadrul Departamentului Apararii al SUA DoD (Department of Defense), care a infiintat ARPA Agentia pentru proiecte de cercetare avansata (Advanced Research Projects Agency) pentru promovarea si dezvoltarea tehnologiilor avansate in domeniul militar. Presedintele Kennedy i-a dat mana libera pentru cercetare, ceea ce o facea sa fie mai independenta decat majoritatea institutelor de cercetare ce colaborau cu armata. Stramosul retelei Internet este reteaua americana de aparare antiaeriana SAGE, un proiect total necunoscut publicului, fiind clasificat drept secret militar. (Figura nr. 2 Consola SAGE)

ANII '60
1961: Paul BARAN. Paul Baran, programator in cadrul companiei RAND din Statele Unite, a fost primul care s-a gandit ca am putea acoperi mica noastra planeta cu o retea de transmisii de date, ca urmare a cererii fortelor aeriene americane de a intocmi un studiu cu privire la posibilitatea mentinerii comenzilor si controlului asupra rachetelor intercontinentale in cazul unui atac nuclear din partea URSS. Inca din 1962 el a inceput sa publice o serie de rapoarte pentru Rand Corporation descriind o retea informatica decentralizata, astfel incat orice oras american ar fi fost atacat armata sa poata declansa un contraatac nuclear. Raportul final facut de Baran descria cateva posibilitati pentru atingerea acestui obiectiv iar, in final, acesta a facut o propunere concreta: o retea prin care se puteau schimba pachete de date. El a trebuit insa sa mai astepte inca cinci ani pentru ca sa atraga in sfarsit atentia americanilor in drept sa ia decizii.

1962: comutarea pachetelor de date. In acelasi timp, in Anglia, Donald Davies, de la National Physical Laboratory, introduce termenul de pachet switching (comutare de pachete) pentru tehnologia divizarii unui mesaj in pachete de date de lungime standard, transmise printr-o retea de calculatoare. Primul articol despre pachetele interschimbabile a fost scris insa in 1961 de Leonard Kleinrock de la MIT, iar prima carte despre acelasi subiect in 1964. Pachetele interschimbabile contineau etichete care indicau originea si destinatia informatiei precum si calea de transmitere a acestor pachete de la un computer la altul pana la computerul destinatie. Daca pachetul se pierdea in acest proces de schimb, mesajul putea fi retransmis de catre sursa. The GALATIC NETWORK. Totul a inceput, deci, intr-un laborator militar secret, undeva in SUA. DoD a vazut calculatorul, care era inca o curiozitate de laborator, ca fiind potential important pentru comanda si controlul militar. DARPA (D de la Defence a fost adaugat in 1972), condusa in vremea aceea de catre John Licklider, un psiholog considerat prima autoritate in psihoacustica, consacra o parte din buget unei retele experimentale: The Galatic Network, vazuta ca un grup de calculatoare interconectate la nivel global prin care fiecare va putea accesa rapid date si programe din orice locatie. Conceptul era, in mare, foarte asemanator cu Internetul de azi. 1965: ARPANET. Urmatorul pas important a fost conectarea a doua calculatoare, fara comutare de pachete, pe o linie telefonica dedicata de 1200 bps de catre Lawrence G. Roberts si Thomas Merrill: TX-2 de la Lincoln Laboratory MIT si AN/FSQ-32 de la System Development Corporation (Santa Monica, California). A treia componenta soseste curand, un DEC de la ARPA. Prima retea de calculatoare a luat fiinta. Acest trio va functiona doi ani inainte ca IPTO (Information Processing Techniques Office - Biroul Tehnicilor de Procesare a Informatiei), o alta ramura a DoD, sa inceapa proiectul sau ARPANET: de la computerele aflate in retea se cerea doar un minimum de informatii, oricand transmisia de date intalnea un obstacol sau una dintre adrese era de negasit, se gasea o alta cale catre adresa cautata. Sfarsitul anului 1968 si inceputul lui 1969 marcheaza debutul practic al Internetului. In 1968, National Physical Laboratory din Marea Britanie realizeaza si testeaza prima retea construita dupa principiile lui Baran. La scurt timp, ARPA din cadrul Pentagonului decide realizarea unei retele mai mari. In toamna lui 1969 la Universitatea din Los Angeles California (UCLA) se realizeaza primul nod al acestei retele, iar pana in

decembrie mai apar inca trei. Internet-ul a inceput astfel ca o retea de patru computere intre UCLA (2 septembrie), Institutul de Cercetare din Stanford (SRI) - 1 octombrie, Universitatea din Santa Barbara (USB) - 1 noiembrie si Universitatea din Utah (UTAH) - decembrie. (Figura nr. 7 Laboratorul Lincoln din cadrul MIT).

ANII '70
1971: posta electronica. Anul 1971 cunoaste o realizare majora si anume crearea primului program de posta electronica de catre Ray Tomlinson, programator la compania BBN. Un an mai tarziu, Larry Roberts, cercetator la MIT, a scris primul sau utilitar de management al postei electronice pentru a lista, citi selectiv, inregistra, expedia si raspunde la mesaje. Introducerea e-mailului in sistemul ARPANET a produs, remarca analistii relatiei dintre tehnologie si societate, o schimbare radicala in identitatea si scopurile Arpanetului. In rapoartele programului ARPANET ale timpului se arata ca desi a aparut neplanificat, neanticipat si, in cea mai mare masura nesprijinit, posta electronica a schimbat complet colaborarea dintre cercetatorii care utilizau reteaua, ajungand sa eclipseze in volumul traficului toate celelalte aplicatii disponibile. 1973: Ethernet. Anul 1973 este unul al realizarilor deosebite. Are loc prima conexiune internationala la ARPANET: University College of London (Anglia) via NORSAR (Norvegia). Robert M. Metcalf, student la Harvard, in dizertatia sa Packet Networks" dezvolta tehnologia Ethernet care permite transferul de date pe cablu coaxial. Initial, lucrarea a fost respinsa deoarece nu era suficient de analitica. Abia dupa ce a mai adaugat cateva ecuatii a fost acceptata ca o realizare cruciala pentru domeniul retelelor. Prima retea Ethernet s-a numit Alto Aloha System. In acelasi an ia nastere SATNET, reteaua care leaga SUA de Europa. 1974: TCP. Standardul original pe care se bazau comunicatiile retelei ARPA s-a numit NCP (Network Control Protocol). Insa, pe masura ce anii au trecut, iar tehnica a avansat, Vincent Cerf de la Stanford University impreuna cu Bob Kahn de la ARPA au inlocuit in 1974 NCP cu TCP (Transmission Control Protocol), care este si acum baza Internetului. TCP face posibil ca modele diferite de computere, de exemplu IBM compatibile sau Mac-uri, folosind sisteme diferite de operare, cum ar fi UNIX, Windows, MacOS etc. sa se inteleaga" unele cu altele. Mai mult, TCP a fost folosit pentru a lega intre ele calculatoare care nu faceau parte din ARPANET. In acest fel, Internetul era si este cu adevarat o platforma-independenta. Alti pasi majori in crearea Internetului asa cum il cunoastem azi, au fost evolutia Telnet si FTP (File Transfer Protocol). Primul a facilitat accesul la distanta, facand mai usoara conectarea la un calculator indepartat, in timp ce FTP a standardizat transferul de fisiere intre computerele conectate.

Pe 26 martie 1976 regina Elizabeth II a Marii Britanii trimite primul e-mail. 1979: USENET. Un tanar absolvent al Universitatii North Carolina, Steve Bellovin, impreuna cu programatorii Tom Truscott si Jim Ellis dezvolta USENET - prima retea descentralizata dedicata in exclusivitate stirilor. In paralel Richard Bartle si Roy Trubshaw de la Universitatea din Essex (Marea Britanie) creeaza primul MUD.

ANII '80
La inceputul anilor '80 intervine o a doua criza de crestere a ARPANET, care incepea sa se numeasca deja mai simplu INTERNET. Universitatile constituante au trecut progresiv de la marile ordinatoare functionand in time-sharing" (partajarea timpului de acces la procesor) la statii de lucru mai recente. Cei mai multi utilizau UNIX BSD, un sistem de operare dezvoltat de catre Universitatea Berkeley din California. Reteaua nu a fost constituita numai din cateva calculatoare mari ci si, in egala masura, din mii de statii UNIX individuale. In realitate, una singura din aceste noi statii era capabila sa furnizeze mai multe informatii decat un ordinator urias. al anilor '70 care constituiau originea retelei. Infrastructura nu mai era la inaltime. In 1981 similar cu USENET ia fiinta reteaua BITNET (Because It's Time Network) care conecteaza mainframe-urile IBM din mediul educational pentru a oferi servicii de pos.ta electronica, in special liste de discutii. In acelasi timp France Telecom dezvolta Minitel in intreaga Franta. 1982: Versiunea TCP/IP devine standard reflectand ideile si interesele comunitatii international de specialist in retele. Se vehiculeaza prima definitie a internet" specificand un set de retele conectate, in special cele care utilizeaza protocolul TCP/IP. In 1982, a fost creat EUnet (European UNIX Network) care punea la dispozitie servicii USENET si e-mail. Tarile cuprinse de la inceput in EUnet au fost: Olanda, Danemarca, Suedia si Marea Britanie. 1983: Milnet si ARPAnet. Anul 1984 pare sa fie un an decisiv pentru Internet. Cresterea considerabila a ARPANET-ului accentueaza complexitatea administrarii sale, iar reteaua se scindeaza in doua: MILNET, rezervata intereselor militare si o noua ARPANET civila. Arpanetul era un sistem de calculatoare si terminale interconectate. Internetul era un sistem de retele interconectate. In decurs de zece ani practic s-a produs transformarea ARPANET in INTERNET. A urmat etapa comercializarii, care a dus la expansiunea mondiala a acestuia. 1984: DNS. Universitatea din Wisconsin creaza Domain Name System - DNS. Acesta permitea pachetelor sa fie directionate catre un nume de domeniu, utilizatorii putand astfel sa acceseze mult mai usor serverele din retele. DNS pune la dispozitia detinatorilor de adrese combinatii de litere care formeaza cuvinte - pentru a fi folosite in locul numerelor greu de retinut. Aceasta schimbare tmpreuna cu lansarea statiilor SUN bazate pe UNIX a condus la dezvoltarea vertiginoasa a Internetului din urmatorii sapte ani. Numarul serverelor depaseste 1000.

1985: Symbolics.com. In 1985 Internetul era deja bine conturat ca o tehnologie care suporta o comunitate mare de cercetatori si incepea sa fie folosita si de alte grupuri pentru comunicare zilnica prin calculator (un an mai tarziu toate universitatile canadiene se declara conectate la retea). E-mail-ul incepea sa fie folosit pe scara larga, chiar pe sisteme diferite. Pe 15 martie 1985 Symbolics.com este inregistrat ca primul domeniu pe Internet. Urmatoarele sunt cmu.edu, purdue.edu, rice.edu, ucla.edu (aprilie); css.gov (iunie); mitre.org, .uk (iulie). 1986: NSFnet. Printre alte organisme guvernamentale interesate de posibilitatile ARPANET, NSF (National Science Foundation - Fundatia Nationala pentru Stiinta5) avea in proiect sa puna la dispozitia utilizatorilor cinci super-calculatoare de 10 milioane de dolari bucata, cautand sa imbunatateasca infrastructura pentru domeniul cercetarii stiintifice din Statele Unite. 1987. A treia criza de cres.tere: traficul pe liniile telefonice a crescut repede si, in 1987, Merit Network Inc., responsabila pentru reteaua universitara din Michigan, impreuna cu IBM si MIT au fost desemnate sa reconstruiasca reteaua. Demodata retea telefonica a fost inlocuita cu linii de 20 de ori mai rapide, cu calculatoare mai puternice pentru a le controla. Numarul de calculatoare conectate ajunge la 10.000. Astfel, fenomenul de comunicare prin Internet se extinde si amploarea pe care o cuprinde in urmatorii patru ani poate fi realizata din aprecierea cifrelor de conectare: 130.000 de ordinatoare conectate pana in anul 1989. 1988: primul virus; IRC Una din perioadele dificile (ce a adus publicitate negativa) Internetului a fost in 1988 cand un virus a afectat aproximativ 6000 de calculatoare din cele peste 60.000 de gazde existente in Internet. In seara de 2 noiembrie un program de autoreplicare (vierme) a fost lansat in Internet. Acest program a invadat sistemele mari de calculatoare ce rulau versiuni de Berkeley Unix si le-au folosit resursele pentru a ataca si mai multe calculatoare. In doar cateva ore acest virus s-a raspandit de-a lungul Statelor Unite infectand mii de computere si facand inutilizabile pe multe din ele. Curand dupa acest incident DARPA a format CERT (Computer Emergency Response Team - Echipa de Raspuns de Urgenta pentru Calculatoare) acordand consultanta si ajutor. In timp ce atacurile virusurilor sunt inca frecvente si noi virusi sunt eliberati in retea in fiecare zi, paguba a fost limitata datorita experientei si raspunsului rapid al echipei CERT. 1988 este si anul aparitiei primului IRC (Internet Relay Chat) dezvoltat de catre finlandezul Jarkko Oikarinen. 1989: WWW. In 1989 a fost creata organizatia RIPE (Reseaux IP Europeens) pentru a pune putina ordine in structura europeana si pentru a coordona instalarea Ebone, o retea compusa din 23 de retele IP bazate pe sase statii principale: Londra, Bonn, Amsterdam, Geneva, Paris si Stockholm. Alte noi tari se conecteaza la NSFnet: Australia (AU), Germania (DE), Israel (IL), Italia (IT), Japonia (JP), Mexic (MX), Olanda (NL), Noua Zeelanda (NZ), Puerto Rico (PR) si Marea Britanie (UK).

ANII '90
Incepand cu anul 1990 Internetul s-a extins pana la punctul in care ARPAnet s-a dizolvat. In 28 februarie 1990 are loc incheierea oficiala a ARPANET, marea majoritate a utilizatorilor neconstientizand tranzitia care a avut loc, iar lumea a inceput sa foloseasca furnizorii comerciali de Internet (ISP). Totusi, Internetul nu era inca un mediu prietenos pentru utilizatori. Era inca in mare masura bazat pe text si oarecum problematic de folosit. La Universitatea McGill din Montreal Peter Deutsch si echipa sa introduc Archie, un instrument de cautare in serverele FTP. Alte tari care se conecteaza la NSFNET sunt: Argentina (AR), Austria (AT), Belgia (BE), Brazilia (BR), Chile (CL), Grecia (GR), India (IN), Irlanda (IE), Coreea (KR), Spania (ES), Elvetia (CH). 1991: Are loc prima legatura cu Brazilia. In 1991 WWW a fost deschis publicului larg. Universitatea din Minnesota dezvolta Gopher, numit astfel dupa mascota universitatii. Functia sa primara a fost de a aduce lucruri" - in engleza go fer". Gopher a oferit o metoda ierarhica, bazata pe meniu pentru a furniza informatii locale pe Internet. Gopher a facut utilizarea Internet mult mai usoara, in urmatorii patru ani ajungand de la un centru la peste 1300 de locatii, continand peste un milion de documente. 1992: Veronica. Universitatea din Nevada (Reno) a realizat o noua unealta pentru cautare - Veronica (Very Easy Rodent - Oriented Netwide Index to Computerized Archvies). 1993: Mosaic. Marea schimbare s-a produs insa in anul 1993 cand un alt tanar programator de 22 de ani, Marc Andreessen de la NCSA9, prinde initiativa si propune primul program de navigare grafica denumit Mosaic, care permitea cautarea si afisarea continutului site-urilor web. Ulterior, tanarul Marc se asociaza cu patronul de la Sillicon Graphics, pentru a crea o versiune evoluata a Mosaic-ului. Asa a luat nastere Netscape Navigator, noul program de navigare care este difuzat gratuit in Internet din toamna anului 1994. 1994: 25 de ani. 1994 nu aduce nimic nou in ceea ce priveste tehnologia utilizata, dar schimbarea s-a realizat in sensul cresterii retelei. Firma Netscape a produs si dezvoltat un nou mod de a distribui software cand a realizat primele copii ale Nescape Navigator ca program ce putea fi descarcat de pe Internet. Reteaua aniverseaza 25 de ani. Pizza Hut este prima firma care ofera servicii clientilor prin Internet. Se deschide prima banca virtuala. In 11 august are loc prima tranzactie comerciala online care utilizeaza un program de criptare pentru a asigura securitatea datelor. 1995: ISP. In mai 1995 subventionarea de catre guvern a structurii de baza a Internetului a fost oprita trecandu-se la functionarea retelei pe principii comerciale. In 30 aprilie 1995 NSF anunta ca nu va mai permite accesul direct la reteaua NSF. Astfel a contractat patru companii furnizori de servicii Internet, care vor vinde conexiuni catre organizatii si companii. The NET, cum i se mai spune, a patruns in zone care nu fusesera in nici un fel avute in vedere initial. A fost inaugurata, astfel, cea mai mare piata de desfacere din lume, o piata globala, extinsa la scara intregii planete.

1996: Pe data de 17 ianuarie primul ministru malaiezian Mahathir Mohamed, liderul palestinian Yasser Arafat si presedintele filipinez Fidel Ramos se intalnesc pentru zece minute intr-o sesiune chat interactiva.
1997: Ca urmare a monopolului DNS instituit de Internic, Eugene Kashpureff, patronul companiei AlterNIC, pirateaza serverul Internic, redirectionand toate conexiunile catre www.internic.net la www.alternic.net.

1998: Companiile englezesti protesteaza ca urmare a inregistrarii Turkmenistanului sub numele de domeniu .tm, abrevierea englezeasca pentru trademark" - marca inregistrata. Se infiinteaza, sub egida autoritatilor americane, ICANN - The Internet Corporation for Assigned Names and Numbers (Corporatia Internet pentru Alocarea de Nume si Numere), pentru a coordona atribuirea numelor de domenii, precum .com", .org" sau .gov". De atunci, grupul a fost nevoit sa diversifice aria de extensii pentru a preveni aglomerarea site-urilor cu terminatii mai vechi, in special .com". Astfel ICANN a inaugurat diverse extensii, printre care .xxx", .web" si .golf". 1999: In ianuarie Arabia Saudita (.sa) permite accesul public la Internet. IBM devine prima corporatie partener in proiectul Internet2. Internetul imbraca haine de sarbatoare in Europa - The Internet Fiesta. Se declanseaza primul razboi informational prin Internet in Serbia/Kosovo.

SECOLUL XXI
2000: In luna mai utilizatorii de calculatoare se confrunta cu dezastrul produs de virusul LoveLetter. In luna noiembrie 2000, ICANN a aprobat sapte noi domenii - .biz" (consacrat exclusiv lumii afacerilor), .info" (cu utilizare generala), .name" (pentru persoane fizice), .pro" (pentru profesionisti), .coop" (pentru cooperativele comerciale), .museum" (pentru muzee) si .aero" (pentru aviatie). 2001: Pe 22 iunie Consiliul Europei finalizeaza tratatul international pentru acte criminale derulate in spatiul virtual. Adoptat in 9 noiembrie, acesta este primul document oficial care condamna actele criminale desfasurate prin intermediul Internetului. Anul 2001 a fost considerat cel mai prost an din istoria industriei IT, in intreaga lume. Impactul atacurilor teroriste din 11 septembrie si problemele economice globale au fost factorii principali care au determinat acest rezultat. 2002: La Internet2 sunt conectate 200 de universitati, 60 de corporatii si 40 de membrii afiliati. O noua lege americana stabileste domeniul kids.us, destinat copiilor, ca fiind activ incepand cu 3 decembrie 2003. Sute de companii spaniole s-au deconectat protestand astfel impotriva legii care impunea inregistrarea site-urilor web comerciale in cadrul institutiilor guvernamentale.

2003: Pe data de 7 ianuarie se desfasoara la Anieres, Suedia, prima campanie electorala online. Ziua de 25 ianuarie ramane cunoscuta ca ziua cea mai neagra a securitatii Internet: virusul de tip vierme SQL Slammer a cauzat in numai zece minute caderea a mii de servere, de la cele care controleaza sisteme ATM la traficul aerian. 2004: ICANN a anuntat ca va aproba incepand cu 2004 o serie de noi domenii Internet destinate organizatiilor cu activitati 10estrict. Noile extensii nu vor putea fi folosite de utilizatorii obisnuiti, ele fiind structurate pe modelul domeniilor Internet restrictionate de genul .edu , accesibil numai institutiilor de invatamant americane sau .museum , folosit pentru identificarea paginilor on-line ale diferitelor muzee. Pentru creatorii sistemului Web a devenit din ce in ce mai clar ca dezvoltarea acestuia trebuie sa se desfasoare sub indrumarea unei organizatii international. Astfel Institutul de Tehnologie Massachusetts (MIT) si CERN anunta in iulie 1994 crearea World Wide Web Organization cunoscuta ulterior sub denumirea de World Wide Web Consortium sau W3C, al carui director este Tim Berners-Lee. Astazi, W3C coordoneaza dezvoltarea tehnica si standardele privind evolutia Web-ului. In urmatorii ani internetul a cunoscut o dezvoltare rapida si in present este intr-o continua dezvoltare. Principiile care stau la baza Societatii Internet sunt: Acces liber, fara piedici, la retea. Servicii stabile si necenzurate pe reteaua Internet. Exprimarea libera pe Internet nu este impiedicata prin interventia excesiva a legislativului sau furnizorului de servicii asupra dispozitivelor hardware sau software din PC-ul utilizatorului, infrastructura retelei sau asupra elementelor sale esentiale. Organizarea unor forumuri deschise pentru dezvoltarea standardelor sau tehnologiilor de retea. Eliminarea restrictiilor in utilizarea Internetului pe considerente rasiale, de culoare, religie, nationalitate etc. Informatiile personale generate pe Internet nu sunt folosite decat cu aprobarea celui care le-a generat. Utilizatorii retelei pot cripta informatiile expediate pe retea fara vreo 10estrictive. Incurajarea cooperarii intre retele.

Bibliografie
1. GABRIELA GROSSECK - GHID INTRODUCTIV (Seria Informatica Sociala) 2. Revista Arborele lumii - Stiinta si tehnologie. Calculatoare. Internetul.