Psihologie Copii 2 4 Ani Parinti Educatori

Consiliul General al Municipiului Bucure[ti
Direc]ia General` de Asisten]` Social` a

Municipiului Bucure[ti
A COPILULUI -
Program educativ 2-4 Ani
PSIHOLOGI
2
PSIHOLOGIA COPILULUI - Program ed
ucativ 2-4
Ani
3
A COPILULUI -
PSIHOLOGI
4
ucativ 2-4
Ani
Acest program educativ este parte a proiectului ”Mai multe centre

de îngrijire pentru copilul tău, mai multe oportunităţi de angajare pentru
tine” şi are ca scop diversificarea activităţilor educative din creşă. El
face parte din pachetul de 9 programe educative care abordează
psihologia copilului, igiena copilului, activităţile desfăşurate de către
copilul mic şi împreună cu acesta, dar şi desenul, muzica şi jocul, ca
instrumente în procesul de educaţie.
Programul este conceput astfel încât să poată fi aplicat cu
uşurinţă de către oricare dintre membrii echipei pluridisciplinare care
se ocupă de îngrijirea şi educarea copiilor cu vârste între 0 şi 4 ani.
Sperăm ca acest program să reprezinte o referinţă în activitatea
practicienilor şi un instrument util prin care aceştia să completeze
exerciţiile sau metodele aplicate, astfel încât să răspundă nevoilor de
educaţie şi dezvoltare sănătoasă a copiilor din creşă.
5
A COPILULUI -
PSIHOLOGI
6
ucativ 2-4
Ani
CUPRINS
INTRODUCERE��3
Activitatea 1: Stimulare motorie��4
Activitatea 2: Stimulare psiho-motorie��7
Activitatea 3: Stimularea psiho – motricităţii��9
Activitatea 4: Stimulare psiho – motorie��12
Activitatea 5: Dezvoltarea atenţiei��15
Activitatea 6: Identificarea culorilor��17
Activitatea 7: Rezolvarea unor probleme simple��19
Activitatea 8: Exersarea deprinderilor motrice��22
Activitatea 9: Dezvoltarea memoriei��25
Activitatea 10: Stimularea vorbirii ��26
Activitatea 11: Dezvoltarea creativităţii şi a imaginaţiei��28
Activitatea 12: Stimularea atenţiei, a memoriei voluntare,

a motivaţiei şi a expresivităţii��31
Activitatea 13: Consolidarea deprinderilor de igienă personală��33
1
A COPILULUI -
PSIHOLOGI
Activitatea 14: Consolidarea deprinderilor necesare alimentaţiei��35
Activitatea 15: Exersarea deprinderilor motrice��37
Activitatea 16: Consolidarea deprinderilor de autoservire��39
Activitatea 17: Stimularea cognitivă I��41
Activitatea 18: Stimularea cognitivă I��43
Activitatea 19: Însuşirea şi consolidarea deprinderilor

de autoservire şi igienă��45
Activitatea 20: Consolidarea deprinderilor motorii��47
2
ucativ 2-4
Ani
INTRODUCERE
Începând cu vârsta de 2 ani, copilul este tot mai integrat în
activităţile desfăşurate în cadrul creşei, începe să sesizeze regulile,
interdicţiile, orarul şi modul de organizare al creşei, îşi diversifică
interacţiunile cu mediul social. Chiar dacă nu toţi copiii vor înţelege
despărţirea de părinţi pe perioada programului din creşă, în timp
se vor integra în colectivitate, învăţând că trebuie să asculte de
educator şi să îşi controleze impulsivitatea. Este vârsta întrebărilor,
a manifestării curiozităţii, copilul este extrem de curios şi dornic de
a acumula cât mai multe informaţii şi de aceea în comunicarea cu
el predomină interogaţia. Este important să răspundeţi cu răbdare
întrebărilor copilului pentru a-l ajuta în formarea siguranţei de sine şi
în dezvoltarea deprinderilor de cunoaştere şi exprimare.
Perioada de vârstă 2-4 ani este caracterizată de o dezvoltare
complexă a copilului, cu influenţe majore asupra dezvoltării
ulterioare: se consolidează autonomia, se perfecţionează deplasarea.
Motricitatea manuală şi a întregului corp cunoaşte în această perioadă
o dezvoltare accentuată: copilul poate face construcţii din cuburi,
înşiră mărgele mari, răsfoieşte paginile unei cărţi colorate, colorează.
Începe să consolideze logica practică a relaţiilor privind dimensiunile
(lung, mare, mic), cantitatea (puţin, mult, deloc), succesiunea (acum,
înainte, după), comparaţia (la fel, tot atât).
Modificări progresive apar treptat şi în ceea ce priveşte
comportamentele legate de îmbrăcare, igienă şi toaletă, care implică
numeroase deprinderi dar şi competenţe ce ţin de decizia de a
alege îmbrăcămintea în funcţie de anotimp sau momentul zilei, de a
păstra ordinea, de a se spăla sau de a folosi toaleta. Copiilor le place
foarte mult mişcarea, să alerge, să sară şi trebuie supravegheaţi în
permanenţă.
3
A COPILULUI -
PSIHOLOGI
Copilul îşi nuanţează comunicarea verbală, stimulând astfel

dezvoltarea întregii activităţi psihice. La sfârşitul celui de-al treilea
an de viaţă, majoritatea copiilor vorbesc bine şi cursiv, îşi folosesc
propriul nume iar vocabularul conţine aproximativ 1.000 de cuvinte.
Activitatea preferată este jocul, care ocupă cea mai mare parte
a timpului unui copil. În această perioadă, copilul are preferinţă pentru
jocurile colective şi îşi manifestă în cadrul acestora conduite şi atitudini
noi (atracţie, simpatie, atenţie afectivă).
Chiar dacă majoritatea copiilor dobândeşc anumite deprinderi la
o vârstă specifică, este important să ştiţi că fiecare copil are propriul
ritm de dezvoltare.
Activitatea 1: Stimulare motorie
Scopul activităţii
Această activitate stimulează plăcerea de mişcare a copilului, îi
definitivează percepţia corporală, îl învaţă lateralitatea stânga-dreapta
şi îi stimulează capacităţile motorii. Jocul în perechi stimulează
conştiinţa socială a copilului şi îl învaţă să respecte nevoile şi dorinţele
celorlalţi.
Perioada de implementare
Activitatea se poate desfăşura în aer liber, după amiaza, când
copiii sunt odihniţi.
4
ucativ 2-4
Ani
Număr de copii
2-4 copii.
Timp alocat
Durata de desfăşurare poate varia între 30 şi 60 minute.
Resurse
Mingi de diferite culori şi mărimi.
Desfăşurarea activităţii
Anunţaţi copiii că urmează să ieşiţi afară, la joacă, să vă jucaţi cu
mingile. Întrebaţi copiii „De ce mergem noi afară?” astfel încât aceştia
să vă răspundă. Veţi vedea copiii bucuroşi, pentru că la această
vârstă le place să interacţioneze cu alţi copii şi prin activităţi în grup
le stimulaţi şi satisfaceţi nevoia de socializare. Încurajaţi copiii să se
îmbrace singuri, în funcţie de anotimp.
Asiguraţi un mediu de joacă sigur pentru copii şi stabiliţi într-un
mod simplu regulile activităţii (stabiliţi când începe activitatea şi când
ia sfârşit, precum şi grupurile de doi copii care se vor juca împreună,
aleator sau după preferinţele acestora, ). Lăsaţi copiii să îşi aleagă
mingile şi explicaţi-le ce au de făcut: „Andrei, ridică, te rog, mingea de
jos, cu ambele mâini. Foarte bine! Acum lăsă mingea să cadă lângă
tine şi loveşte în ea cu piciorul stâng către Bogdan. Bravooo...” Folosiţi
numele fiecărui copil şi încurajaţi repetarea acţiunii de aruncare şi
lovire a mingiei de către fiecare copil în parte. Întrebaţi copilul care
urmează să lovească mingea cu ce picior doreşte să facă acest lucru
şi urmăriţi dacă realizează corect coordonarea. Încurajaţi copiii să
5
A COPILULUI -
PSIHOLOGI
vorbească cât mai mult între ei, să se joace împreună şi să respecte

ordinea activităţilor. Puteţi să vă implicaţi în această activitate sau
puteţi doar să îi supravegheaţi şi să îi coordonaţi pentru ca activitatea
să se desfăşoare corect şi fără incidente.
Activitatea poate fi adaptată şi pentru stimularea vocabularului:
stabiliţi împreună cu copiii un domeniul din care să folosiţi cuvinte,
de exemplu nume de animale. De fiecare dată când copilul aruncă
mingea, va rosti un nume care începe cu litera A. Copilul care primeşte
mingea, va rosti un alt cuvânt care începe cu aceeaşi literă. Folosiţi
cât mai multe cuvinte din domeniul ales iniţial, apoi alegeţi altul.
Evaluarea activităţii
Prin această activitate daţi sansa copilului de 2-3 ani să
efectueze raţionamentele şi să găsească motivaţii. Urmăriţi atent
dacă fiecare copil în parte va răspunde că merge afară pentru a se
juca cu mingea, dacă manifestă preferinţe pentru un partener de
joacă şi dacă vorbeşte cu uşurinţă despre aceste preferinţe.
În activităţile care implică mai mulţi copii, urmăriţi modul în
care fiecare dintre ei îşi exprimă nevoile, părerile, dorinţele, modul
în care îşi gestionează sentimentele precum şi gradul de implicare în
realizarea sarcinilor. De asemenea, observaţi dacă copilul comunică
cu uşurinţă, verbal şi non verbal sau dacă respectă regulile impuse.
O bună comunicare şi relaţionare vă indică faptul că activitatea s-a
desfăşurat la momentul oportun, că este o activitate plăcută pentru
copii şi că de câte ori o veţi relua, copiii vor participa cu bucurie.
În această perioadă de dezvoltare copiii se joacă cu plăcere unii
cu alţii, au simpatii sau antipatii faţă de partenerii de joacă, uneori
îi mângâie, alteori îi lovesc. Este vârsta la care copiii îşi manifestă
agresivitatea şi învaţă cum să o controleze şi să o redirecţioneze
6
ucativ 2-4
Ani
cu ajutorul adultului. Pentru situaţiile în care apar conflicte între

copii, trebuie să ştiţi că îi liniştiţi intervenind pe un ton cald şi bând,
redirecţionându-le atenţia către alte obiecte sau activităţi.
În activităţile care implică mişcarea liberă a copilului, puteţi urmări
dacă aleargă cu uşurinţă, dacă urcă şi coboară scările singur sau
dacă îşi menţine echilibrul mergând pe bordura trotuarului. La această
vârstă, copilul urcă şi coboară singur scările, se urcă singur pe scaun
şi pe pat, merge imitativ sau la cerere în vârful picioarelor, încearcă
şi reuşeşte să stea într-un picior. Este important să exersaţi cât mai
multe mişcări cu copilul, pentru a învăţa şi înţelege mecanismele de
bază ale acestora.
Încurajând copilul să se îmbrace singur îl ajutaţi să îşi
consolideze deprinderile de autonomie personală. În jurul vârstei de
3 ani dovedeşte multă autonomie, se poate îmbrăca şi încălţa singur,
cu foarte puţin ajutor. Urmăriţi dacă copilul cunoaşte denumirea
hăinuţelor cu care urmează să se îmbrace, dacă denumeşte părţile
corpului şi face conexiuni între acestea şi obiectele de îmbrăcăminte.
Activitatea 2: Stimulare psiho-motorie
Copilul învaţă să lege o idee de alta într-o manieră logică şi plină
de semnificaţie. Achiziţiile intelectuale făcute până la această vârstă
îi permit să aibă abilitatea de a raţiona, de a studia, să îşi dezvolte
simţul spaţiului, de apropiere şi depărtare, şi chiar de a face corelaţii
între timp şi spaţiu. Prin această activitate învaţă cuvinte cu ajutorul
cărora se poate poziţiona: lângă, în faţa, sub, în spatele, aproape,
departe şi învaţă logica practică a relaţiilor.
7
A COPILULUI -
PSIHOLOGI
În orice moment al zilei când copilul este odihnit şi dispus să
participe la activităţi.
Număr de copii
Individual.
Timp alocat
15 minute.
Vorbiţi cu copilul şi provocaţi-l să ascundă o jucărie pentru ca voi
să o găsiţi. Puteţi să îl lăsaţi pe el să aleagă jucăria sau să îi propuneţi
să ascundă o jucărie aleasă de voi. Stabiliţi cu copilul regulile pe care
trebuie să le respectaţi amândoi în timpul activităţii: el ascunde jucăria
şi vă va ajuta prin cuvinte şi semne să o găsiţi. Încercaţi să ghiciţi
unde este, punându-i cât mai multe întrebări: „ Unde ai pus jucăria?
Este aproape de mine? Este lângă fereastră? O găsesc dacă merg
spre uşă ? Este în spatele dulapului?”. În timp ce întrebaţi copilul,
căutaţi în coşul de jucării, de exemplu, să vedeţi dacă este acolo sau
nu. Repetaţi acţiunile până reuşiţi să provocaţi copilul să răspundă
şi să vă dea indicii corecte referitoare la locul unde a ascuns jucăria.
În timpul activităţii puteţi schimba rolul cu copilul: voi ascundeţi
jucăria şi el urmează să o găsească.
8
ucativ 2-4
Ani
Urmăriţi gradul de implicare al copilului şi modul în care acesta îşi
manifestă curiozitatea în cadrul activităţii. Curiozitatea constituie baza
învăţării şi a educaţiei în următorii ani! Observaţi modul de exprimare
al copilului, claritatea şi corectitudinea vorbirii. La această vârstă copiii
deformează involuntar cuvintele pe care doresc să le articuleze. Nu
trebuie să exageraţi în corectarea greşelilor de pronunţie deoarece ar
putea trezi copilului sentimente de frustrare, nervozitate, neîncredere
în sine.
Activitatea 3: Stimularea psiho – motricităţii
Prin această activitate stimulaţi creativitatea copilului, imaginaţia,
atenţia dar şi motricitatea mişcărilor fine şi coordonarea oculo-motorie.
În jurul vârstei de 2 ani şi jumătate, copiii pot realiza mişcări fine din
încheietura mâinii, care permit mişcări de precizie. Prin familiarizarea
copilului cu creioanele, acesta dobândeşte deprinderea de a desena
care îl pregăteşte pentru scris. Copiii învaţă să ia decizii: ce culori să
folosească în desen, cum să traseze liniile, cum să se orienteze în
planşa pentru desenat.
În orice moment al zilei, în perioadele de timp alocate activităţilor
comune pentru copii.
9
A COPILULUI -
PSIHOLOGI
Timp alocat
15-30 minute.
Număr copii
2 – 4 copii.
Pregătirea activităţii
Asiguraţi-vă că cei mici doresc să participe la activitate şi
organizaţi spaţiul destinat activităţii. Pregătiţi planşele de desen şi
creioanele colorate, suficiente pentru toţi copiii.
Aşezaţi copiii la măsuţele pentru desfăşurarea activităţilor.
Prezentaţi-le activitatea care urmează a fi desfăşurată, pe înţelesul
lor şi stabiliţi regulile activităţii. Asiguraţi-vă că fiecare copil are o
planşă pentru desen şi creioanele colorate şi aşezaţi-vă lângă ei.
Alegeţi o jucărie/un obiect care reprezintă o formă geometrică şi
atrageţi atenţia copiilor pentru a o privi şi studia. Descrieţi obiectul şi
interacţionaţi cu copiii: ce am eu în mână? O minge? O maşinuţă? Un
căţeluş? Ajutaţi copiii să identifice corect obiectul, vorbind cu fiecare
dintre ei. Asiguraţi-vă că fiecare copil are reprezentarea corectă a
obiectului şi încurajaţi-i să deseneze, prin imitaţie. Este important să
arătaţi copiilor cum să ţină în mână creionul corect pentru a-şi însuşi
deprinderea în mod corespunzător. Porniţi de la lucruri simple (de
exemplu, un pătrat) şi creaţi desene noi, cât mai originale pornind
de la acest model, dându-le nume noi. Învăţaţi copiii culorile de bază
şi cum să le aleagă pentru a desena anumite obiecte, de exemplu,
10
ucativ 2-4
Ani
cireşele au culoarea roşie, frunzele au culoarea verde etc.

Lăsaţi copiii să deseneze liber şi încurajaţi-i să vă spună ce
reprezintă desenul. Stimulaţi şi încurajaţi activităţile de desen ale
copilului şi, mai ales, acceptaţi sensul pe care copilul îl dă creaţiei
sale: „Ai desenat un ursuleţ? Ce ursuleţ frumos ai desenat!!! Bravo!
Hai să îl arătăm şi lui Andrei!”. Dacă este nevoie, ajutaţi-i să deseneze,
astfel încât fiecare dintre ei să aibă la final planşa desenată.
Ceea ce puteţi urmări în cadrul acestei activităţi este modul în
care copilul îşi coordonează mişcările mâinii şi cum cuvintele capătă
o formă şi pe hârtie, adică cum se formează schemele lui de gândire.
Urmăriţi, de asemenea, implicarea copilului în realizarea
sarcinii: unii vor fi atenţi şi vor desena în linişte, alţii vor încerca să îi
deranjeze pe ceilalţi sau vor refuza să deseneze. Fiţi atenţi la fiecare
comportament în parte şi interveniţi calm astfel încât activitatea să
poată fi dusă la bun sfârşit. În funcţie de reacţiile fiecărui copil veţi şti
preferinţele acestora pentru activităţile de desen. Spre vârsta de 4 ani
gestul devine sigur şi copilul realizează cu mişcări precise desenele.
Puteţi urmări mimica acestuia în timpul activităţii pentru că acum
copilul exprimă din ce în ce mai mult ceea ce simte sau gândeşte.
Prin faptul că după 2 ani copiii desenează obiecte, aceştia
ne arată că au ajuns la etapa în care îşi formează reprezentările,
adică imaginile mentale ale obiectelor din jur. Chiar dacă copilul
desenează tot liniuţe şi forme neregulate, ele totuşi surprind nişte
trăsături importante ale obiectelor şi desenele încep să aibă sens.
Spre exemplu, un copil care a fost impresionat de un anume obiect
poate să deseneze 2 linii drepte, spunând că a desenat acel obiect.
11
A COPILULUI -
PSIHOLOGI
În timpul activităţii urmăriţi dacă copilul se încadrează corect

pe planşa de desen sau dacă realizează mişcări fine din încheietura
mâinii. Urmăriţi formele pe care le desenează copilul şi vorbiţi cu ei
pentru a afla ce reprezintă fiecare desen. Copilul desenează, cel mai
frecvent, obiectele familiare sau care îl impresionează. De la 2 ani
copilul începe să deseneze forme din ce în ce mai elaborate, cum ar
fi liniile paralele, zig-zaguri, curbe şi linii frânte. Pe la 2 ani şi jumătate
copilul poate continua linia desenului din locul unde s-a întrerupt şi
apar astfel figurile închise, cel mai adesea circulare.
Urmăriţi dacă copilul a fost capabil să reproducă obiectul de la
care a plecat activitatea, pătratul în exemplu prezentat. Chiar dacă
copilul nu l-a reprodus întocmai, desenul are pentru el, la această
vârstă, noţiunea de pătrat. Este modalitatea sa proprie de exprimare,
prin care copilul înţelege lumea. Dacă este încurajat şi apreciat, va
trăi o experienţă securizantă din punct de vedere psihologic.
La unii copii veţi vedea că desenează deja oameni care mai întâi
arată ca o formă ovoidă care se închide, semnalizând un întreg, sau o
organizare longitudinală. Alţi copii vor desena omuleţul “cap-picioare”
(un rotund din care ies două linii lungi), iar în jurul vârstei de 3 ani sunt
desenaţi în interiorul capului ochii, şi mai târziu nasul şi gura.
Activitatea 4: Stimulare psiho – motorie
Copiii învăţă să pronunţe clar sunete şi cuvinte şi îşi formează
deprinderile pentru scris şi citit, care se vor consolida în perioada
şcolară. Prin acest tip de activitate copilul poate învăţa literele,
numerele sau culorile.
12
ucativ 2-4
Ani
În prima parte a zilei, când copiii nu sunt obosiţi.
Timp alocat
15 minute.
Număr copii
Individual sau grupuri mici de 4-6 copii.
Resurse
Jocuri cu litere, litere decupate din cartoane, planşe pe care se
află litere şi câte un animal, floare sau alt obiect care începe cu litera
respectivă. Asiguraţi-vă că animalele/florile/obiectele sunt uşor de
identificat.
Pregătiţi materialele necesare pentru desfăşurarea activităţii şi
invitaţi copiii să vi se alăture. Dacă observaţi copii care nu doresc să
participe la activitate nu-i obligaţi: vor alege singuri momentul în care
se vor alătura grupului.
Aşezaţi pe masa de lucru literele decupate, arătaţi-le copilului
şi chiar lăsaţi-l să se joace cu ele. Puteţi da fiecărui copil literele care
formează numele său şi prin numirea repetată a acestora şi alăturarea
13
A COPILULUI -
PSIHOLOGI
lor, copilul va învăţa că acele litere, adunate, formează numele lui.

Exersaţi sunetul corespunzător literei pe care doriţi să o înveţe şi
faceţi exerciţii prin care acesta să vă indice litera corespunzătoare
sunetului.
Pentru activitatea în care implicaţi mai mulţi copii folosiţi planşe
frumos colorate, care să aibă reprezentate litere şi câte un animal
sau o pasăre a cărui nume începe cu litera respectivă. Iniţiaţi discuţii
libere cu copiii, provocaţi-i să exclame sunete şi să facă asocieri cu
literele desenate, povestiţi despre animale şi păsări.
Pentru variaţie sau în completarea acestei activităţi, puteţi folosi
foi pe care sunt reprezentate punctat literele mari, de tipar şi puteţi
cere copiilor să unească punctele pentru a finaliza reprezentarea
grafică a literei.
Acest tip de activitate poate fi adaptat şi pentru recunoaşterea
cifrelor sau activitatea de numărare. Dacă folosiţi pentru fiecare literă
o altă culoare, copilul îşi va însuşi şi deprinderea de a recunoaşte
culori.
În timpul activităţii urmăriţi abilitatea copilului de a identifica
litere, modul în care face asocierea între sunet şi literă, precum şi
dacă manifestă interes pentru deprinderea exprimării clare şi corecte.
Învăţarea literelor este dificilă pentru majoritatea copiilor la această
vârstă dar pot recunoaşte unele litere între 2 şi 3 ani şi pot identifica
majoritatea literelor între 4 şi 5 ani. Deprinderea va fi însuşită corect
dacă, în activităţile de acest tip, copiii colaborează cu plăcere şi dacă
pot face asocierile.
14
ucativ 2-4
Ani
Activitatea 5: Dezvoltarea atenţiei
Activităţile de acest tip contribuie la dezvoltarea atenţiei şi
ajută copilul să stabilească criterii, să facă clasificări. De asemenea,
îl ajută să se concentreze, să cunoască diverse obiecte şi să le
denumească împreună cu detaliile lor, dezvoltându-şi limbajul,
gândirea şi capacităţile senzoriale. Vorbiţi cât mai mult cu copilul
şi ajutaţi-l să povestească tot ce ştie despre un anumit obiect sau
eveniment, pregătindu-l astfel pentru trecerea la următoarele nivele
de cunoaştere.
Această activitate poate fi desfăşurată în orice perioadă a zilei,
când copiii sunt odihniţi.
Număr de copii
Grupuri de 4-6 copii
Alegeţi imagini colorate,
suficient de mari, cu animale
adulte şi puii lor. Încurajaţi copiii
să le studieze pe fiecare în parte şi
interveniţi în activitate întrebându-i:
„La ce te uiţi? Ce este asta? O
15
A COPILULUI -
PSIHOLOGI
pisică? Ce culoare are? Cum

face pisica? Care este puiul ei?
Ce culoare are puiul?”. Lăudaţi
fiecare reuşită a copilului şi alegeţi,
pe rând, alte imagini. Repetaţi
activitatea atât timp cât copilul
este interesat de ea. Descrieţi
animalele, arătaţi-le copiilor că
acestea au blană, picioare, urechi,
nas, ochi etc, povestind cât mai mult despre fiecare animal în parte.
Faceţi clasificări pornind de la simpla descriere a imaginilor, implicând
copilul. Îl puteţi întreba ce animale cu blană mai cunoaşte, dacă o
pisică este mai mare decât un căluţ etc.
Puteţi adapta activitatea prin folosirea de jetoane, cartonaşe cu
imagini, decupaje din cărţi sau reviste. Arătaţi imaginile pe rând copiilor
şi lăsaţi-i să spună liber orice cuvânt, expresie sau idee care se leagă
de imaginea respectivă. Încurajaţi exprimarea copilului, creaţi povestiri
sau ghicitori simple plecând de la imaginea respectivă. Astfel, copilul
îşi îmbogăţeşte vocabularul şi îşi face o bază de cunoştinţe la care
poate să adauge noi nivele de cunoştinţe. Vorbind cât mai mult cu
copilul şi ajutându-l să îşi însuşească noi cunoştinţe, în orice ocazie,
îl pregătiţi pentru însuşirea scrisului şi cititului de mai târziu.
Activitatea a fost realizată corect şi la momentul oportun dacă
copilul rămâne atent pe perioada desfăşurării şi se implică activ în
realizarea sarcinii de lucru. În activităţi similare puteţi urmări dacă
compară uşor 2 lungimi, dacă reuşeşte să sorteze cu uşurinţă obiectele
după două mărimi, grupează imagini în raport cu 2 noţiuni generale
(animale, flori), grupează imagini în raport cu 2-3 noţiuni (fructe,
16
ucativ 2-4
Ani
flori, animale, etc.). Veţi şti dacă copilul şi-a însuşit deprinderea de
a stabili criterii şi clasificări dacă atunci când va fi pus într-un context
asemănător va reuşi cu uşurinţă să realizeze sarcinile de lucru.
Urmăriţi gradul de implicare în activitate a fiecărui copil pentru a evita
situaţiile în care doar anumiţi copii participă activ.
Activitatea 6: Identificarea culorilor
Învăţarea culorilor este o etapă importantă în dezvoltarea
copilului. În jurul vârstei de 3 ani copilul începe să identifice şi
să denumească culorile primare: roşu, albastru, galben, verde.
Recunoaşterea culorilor şi folosirea adecvată a acestora în activităţile
zilnice este o etapă importantă în dezvoltarea copilului. Prin culoare
copilul are preferinţe pentru anumite obiecte de îmbrăcăminte sau
jucării şi îşi dezvoltă creativitatea.
Număr de copii
Grupuri de 2-4 copii.
Puteţi folosi mai multe metode prin care copiii să îşi însuşească
culorile. Copiii la această vârstă sunt atraşi de cărţi cu imagini frumos
colorate. Alegeţi cărţi care conţin imagini cu animale, fructe, legume
sau flori. Priviţi împreună cu copilul imaginile şi arătaţi-i că puiul este
galben, mărul este verde, cerul este albastru, ghioceii sunt albi etc.
17
A COPILULUI -
PSIHOLOGI
Repetaţi cu copilul, cu răbdare, fiecare imagine şi încurajaţi-l să

denumească culorile. Unii vor indica culorile prin cuvinte şi alţii vor
indica cu mânuţa. Puteţi porni de la două culori şi să introduceţi pe
rând, alte culori, în cadrul activităţilor următoare.
Pentru această activitate se pot folosi şi cuburi colorate. Aşezaţi
copiii în spaţiul de joacă şi prezentaţi-le cuburile sortate pe culori.
Înainte de a începe activitatea puteţi pregăti copiii provocându-i, de
exemplu: să ridice mâna cei care sunt îmbrăcaţi în roşu. Activitatea
este distractivă pentru copii şi îi pregăteşte pentru sarcina de lucru.
Amestecaţi împreună cu ei cuburile şi încurajaţi-i să le rearanjeze
pe culori. Puteţi să introduceţi sarcini suplimentare pentru copii, de
exemplu să vă dea cel mai mic cub albastru care se află pe masa lui
sau să construiască turnuri.
Pe măsură ce copiii învaţă să recunoască culorile, activitatea
se poate adapta în aşa fel încât acesta să înveţe să le denumească.
Atunci când este la masă, când îl îmbrăcaţi sau în timpul oricărei
activităţi îl puteţi întreba: „Ce culoare are tricoul tău?, Ce culoare are
cana ta?, etc.” De fiecare dată când aveţi ocazia, vorbiţi cu copilul
despre culori, astfel încât aceasta să şi le însuşească în vocabular.
Anumiţi copii au foarte devreme reacţii personale în ceea ce
priveşte culorile. Puteţi observa dacă resping o anumită culoare, dacă
sunt capabili să le recunoască fără dificultate.
Urmăriţi dacă copilul poate să facă asociaţii: banana este
galbenă, mărul este roşu, sau dacă poate indica culorile în alt context,
de exemplu verificaţi dacă vă poate arăta un alt obiect care are
aceeaşi culoare ca banana. De îndată ce va învăţa culorile va putea
să înveţe lucruri noi. Observaţi atenţia copilului în timpul activităţii şi
18
ucativ 2-4
Ani
concentrarea pentru îndeplinirea sarcinilor. În cadrul activităţii, evaluaţi

capacitatea copiilor de a sorta, la cerere, obiectele după formă, după
mărime, lungime, modul în care relaţionează cu alţi copii, limbajul sau
imaginaţia.
Activitatea 7: Rezolvarea unor probleme simple
Interpretarea unor roluri determină copilul să facă faţă unor
probleme. Identificarea celei mai bune modalităţii pentru rezolvarea
acestora îi solicită vorbirea, îl ajută să-şi manifeste intenţiile. Prin
această activitate, copilul îşi completează acţiunile prin cuvinte,
repartizează sarcini jucăriilor, face observaţii în legătură cu conduita
lor, foloseşte limbajul non verbal. Copilul face conexiuni între gânduri
şi sentimente, între comportamente şi emoţii. Începe să înţeleagă
evenimentele din mai multe puncte de vedere, să le privească din
19
A COPILULUI -
PSIHOLOGI
mai multe perspective – înainte de culcare trebuie să se spele, să

mănânce şi să se îmbrace în pijămăluţe.
Înainte de culcare.
Număr de copii
Grup de 4-6 copii.
Amenajaţi un spaţiu de joacă pentru copii, în care să aibă la
îndemână jucării de pluş sau diverse păpuşi, precum şi hăinuţe pentru
acestea.
Iniţiaţi activitatea anunţând copiii că
este ora de somn pentru jucării. Astfel, ei
vor înţelege că există o perioadă stabilită
din cadrul zilei potrivită pentru a dormi.
Lăsaţi-i să îşi aleagă jucăriile preferate
pe care să le pregătească pentru culcare:
păpuşi, ursuleţi sau alte jucării de pluş.
Veţi observa faptul că această activitate le
va face o mare plăcere copiilor. Încurajaţi
fiecare copil să reproducă activităţile pe
care le ştie deja din propria lui experienţă
şi introduceţi, progresiv, activităţi noi.
20
ucativ 2-4
Ani
Lăsaţi copiii să îşi exprime liber sentimentele faţă de jucării şi urmăriţi

reacţiile acestora: unii vor strânge jucăriile la piept sau le vor alinta,
alţii le vor spune poveşti, alţii le vor certa.
Staţi aproape de copii şi vorbiţi cu ei despre părţile corpului,
despre hăinuţele cu care îmbracă jucăriile sau despre poveştile pe
care aceştia le reproduc. Sugeraţi-le să cânte un cântecel sau să
spună o poezie păpuşilor. Întrebaţi copiii ce fac jucăriile înainte de
culcare: se simt bine, plâng, le este frică, sunt fericite, sunt cuminţi sau
nu. Încurajaţi copiii să vă redea prin mimică sentimentele pe care le au
faţă de jucării sau pe cele care le au jucăriile cu care ei relaţionează
şi întrebaţi-i de ce fac anumite acţiuni (de exemplu, întrebaţi-i de ce
spală ursuleţul înainte de culcare). Dacă copilul nu ştie încă să imite
activitatea pe care o cereţi, imitaţi faţa respectivă şi încurajaţi copilul
să vă imite (Ce face ursuleţul tău? Este fericit că a mâncat şi merge
la culcare? Tu cum arăţi când eşti fericit? Uite, eu aşa fac când sunt
fericită, poţi să îmi arăţi şi tu?).
În această activitate puteţi urmări modul în care copilul îşi
organizează spaţiul, exprimă sentimentele, dacă cunoaşte activităţile
ce trebuie urmate înainte de culcare sau dacă foloseşte în exprimare
verbele la imperativ „vino!, pleacă!”.
Urmăriţi modalitatea de relaţionare cu jucăriile, deoarece copilul
este deja capabil să relateze în conversaţii experienţe din cadrul
familiei sau a creşei şi astfel veţi înţelege dacă au fost situaţii în care
copilul a fost supărat sau a avut un disconfort.
Este o activitate care vă dă ocazia de a evalua vocabularul
copilului ştiind că la această vârstă foloseşte în propoziţii substantivul,
21
A COPILULUI -
PSIHOLOGI
verbul, adjectivul, pronumele, pluralul. De asemenea, urmăriţi dacă

copilul este capabil să explice acţiunile pe care le face sau dacă
foloseşte mimica în acord cu sentimentele pe care le exprimă verbal.
Activitatea 8: Exersarea deprinderilor motrice
Activitatea presupune multă mişcare, echilibru şi coordonare
prin care copilul îşi consolidează deprinderile motrice de bază şi îşi
dezvoltă capacitatea de a le utiliza în diferite situaţii.
Toamna, după amiază.
Timp alocat
30 minute.
Resurse necesare
Coşuleţe pentru frunze.
Număr copii
4-6 copii.
22
ucativ 2-4
Ani
Anunţaţi copiii că urmează să mergeţi afară, pentru a aduna
frunze pe care le vor picta într-o activitate următoare. Daţi copiilor
sarcina de a se îmbrăca singuri şi ajutaţi-i pe cei care nu reuşesc
sau se descurcă mai greu. Când ajungeţi în locul special de joacă,
întrebaţi copiii dacă văd frunze şi dacă da, unde le văd şi ce culoare
au. Puteţi interveni şi denumi greşit locul unde se află şi culoarea
acestora, întrebând copiii dacă aveţi dreptate: „Copii, frunzele cresc
în iarbă şi au culoare albastră?”. Sau puteţi să vă uitaţi la frunze şi să
le ignoraţi, vorbind cu copiii şi spunându-le că nu vedeţi nicio frunză.
Se vor amuza şi vă pot reda corect locul (pe jos sau în copac) şi
culoarea frunzelor.
Încurajaţi copiii să se uite după frunze în sus, pe jos, la dreapta,
la stânga sau în spate. Puteţi să le daţi sarcina să le culeagă de pe jos
doar pe cele mari şi verzi. Dacă vor aduce frunze care nu corespund
cerinţei, le veţi explica acest lucru şi îi veţi încuraja să caute până
23
A COPILULUI -
PSIHOLOGI
găsesc frunzele de care aveţi nevoie. Încurajaţi copiii să colaboreze

între ei.
Iniţiaţi sărituri cu copiii pentru a ajunge la frunzele din copaci.
Atunci când nu ajung la ele, explicaţi-le că acestea sunt prea sus şi ei
trebuie să mai crească pentru a le putea atinge. Puteţi folosi această
ocazie pentru a face exerciţii de mişcare cu copiii, de exemplu: sărituri,
mers pe vârfuri sau mişcări de braţe.
Atunci când consideraţi activitatea încheiată, anunţaţi copiii,
lăudaţi-i pentru că au fost cuminţi şi ascultători şi reveniţi în creşă.
Iniţiaţi o conversaţie cu ei despre activitatea desfăşurată în aer liber.
În timpul activităţii, urmăriţi gradul de implicare al copiilor în
efectuarea sarcinii, rapiditatea şi precizia cu care răspund la solicitări,
dacă şi-au însuşit schema corporală şi lateralitatea. În această
perioadă copilul cunoaşte 2-3 poziţii spaţiale (sus, jos, în faţă sau
în spate), poate sta într-un picior, merge pe vârfuri, poate sări peste
obstacole (de exemplu, poate sări peste o baltă). Puteţi observa dacă
copilul înţelege şi execută corect o sarcină care presupune două
acţiuni succesive (de exemplu: „Andrei, dă-mi mie o frunză şi apoi
dă-i una şi lui Cristi.”)
Este o ocazie bună pentru a vedea modul în care copiii
relaţionează, îşi exprimă sentimentele şi comunică.
Urmăriţi dacă cunoaşte numele colegilor săi, dacă diferenţiază
fetiţele de băieţi sau dacă are preferinţe pentru anumiţi copii. Acest
lucru vă ajută să îi implicaţi în activităţi comune în care vor interacţiona
cu plăcere şi vă vor indică dacă trebuie să interveniţi pentru a crea
relaţii pozitive între copii.
24
ucativ 2-4
Ani
La revenirea în creşă, urmăriţi capacitatea copiilor de a reda

elemente din activitatea desfăşurată şi verificaţi dacă pot face
propuneri pentru o activitate similară.
Activitatea 9: Dezvoltarea memoriei
Copilul îşi educă memoria şi învaţă permanenţa obiectelor.
În orice moment al zilei, când copiii sunt odihniţi şi liniştiţi.
Timp alocat
30 minute.
Invitaţi 4 copii în sala destinată activităţilor şi rugaţi-i să ia loc la
măsuţă. Aşezaţi pe masă mai multe obiecte atractive pentru copii (de
exemplu, cuburi colorate).
Iniţiaţi o discuţie cu copiii. Arătaţi-le cuburile şi restul jucăriilor
şi întrebaţi-i ce reprezintă fiecare dintre ele: „Cu ce ne jucăm astăzi?
ce sunt acestea?”. Lăsaţi copiilor timpul necesar pentru a le studia
25
A COPILULUI -
PSIHOLOGI
şi aşteptaţi ca fiecare copil să răspundă corect. Explicaţi copiilor,

clar, sarcina: pe rând, se vor întoarce cu spatele la masă, unul dintre
obiecte va fi ascuns şi ei vor trebui să ghicească obiectul dispărut.
Dacă unul dintre copii doreşte să înceapă activitatea, apreciaţi iniţiativa
şi stabiliţi ordinea celorlalţi copii pentru continuarea activităţii. Dacă
activitatea se desfăşoară cu cuburi colorate, puteţi solicita copilului să
denumească şi culoarea obiectului dispărut.
În timpul activităţii, puteţi urmări timpul de reacţie al copilului
pentru a da răspunsul corect şi siguranţa de care dă dovadă când
exprimă numele obiectului ascuns. Astfel, aveţi indicii cu privire la
capacitatea sa de memorare şi siguranţa de sine. Dacă observaţi că
anumiţi copii evită să se integreze în activitate sau nu reuşesc să dea
răspunsurile cu precizie, aveţi în vedere ca în activităţile următoare să
îi implicaţi activ în efectuarea sarcinilor şi să îi responsabilizaţi pentru
a le stimula încrederea, spiritul de iniţiativă şi comunicarea.
Activitatea 10: Stimularea vorbirii
Copilul face asocieri, recunoaşte imaginile prezentate, imită
sunete, construieşte propoziţii.
Realizaţi o planşă pe care lipiţi 2 animale/păsări care au desenate
26
ucativ 2-4
Ani
precis toate părţile, astfel încât să poată fi recunoscute uşor de copii.

Pregătiţi o povestioară pornind de la aceste imagini, prin care să le
atrageţi copiilor atenţia şi interesul. Aşezaţi planşa pe un perete într-un
loc vizibil din camera destinată activităţilor şi invitaţi copiii să vi se
alăture şi să se aşeze pe scaunele special pregătite sau pe pernuţe.
Începeţi activitatea printr-o povestioară scurtă despre una din
cele două păsări/animale. De exemplu, povestiţi despre o pisică care
se joacă cu un ghem. Folosiţi onomatopee, descrieţi pisica (faptul că
are codiţă, nas, ochi, culoare albă). Invitaţi apoi copiii să repete, pe
rând, toate cele prezentate (pe unul îl întrebaţi de exemplu, câţi ochi
are pisica, pe altul ce culoare are, ş.a.m.d). Treceţi apoi la cealaltă
imagine care reprezintă, de exemplu, o veveriţă care se joacă cu o
ghindă.
Încurajaţi copiii, pe rând, să exprime ceea ce văd în imagine (să
denumească imaginea şi să vă ofere detalii despre caracteristicile
veveriţei) şi să creeze povestiri scurte despre ceea ce văd (unde trăieşte
pisica, ce mănâncă, întrebaţi-i dacă au văzut vreodată o veveriţă şi
unde, etc). Încurajaţi astfel exprimarea liberă şi creativitatea copilului.
Alegând animale care sunt mai puţin cunoscute de către copii, îi ajutaţi
să îşi îmbogăţească cunoştinţele, iar prin exersarea denumirilor noi şi
cu multe consoane, îi ajutaţi să îşi perfecţioneze pronunţia.
Urmăriţi gradul de implicare al copiilor în activitate; astfel, veţi
avea informaţii dacă aţi ales bine momentul pentru desfăşurarea ei şi
despre interesul copiilor pentru acest tip de activităţi.
De asemenea, observaţi dacă copiii înţeleg sarcinile de lucru,
27
A COPILULUI -
PSIHOLOGI
dacă îşi respectă rândul pentru a răspunde la întrebări, dacă se ajută

reciproc atunci când solicitaţi acest lucru.
Activitatea 11: Dezvoltarea creativităţii şi a

imaginaţiei
Dezvoltarea personalităţii copiilor şi formarea unor deprinderi
practice elementare, utile şi necesare pentru dezvoltarea motricităţii,
pregătirea copilului pentru şcoală şi educarea interesului pentru
activităţi practice. Deprinderile sunt însuşite prin învăţare şi
automatizate prin exerciţii.
Asiguraţi-vă că activitatea este potrivită pentru copii.
Număr de copii
4-6 copii.
28
ucativ 2-4
Ani
Invitaţi copiii în spaţiul de joacă, povestiţi-le despre activitatea
pe care urmează să o desfăşuraţi şi stabiliţi regulile acesteia.
Respectarea unei reguli presupune dezvoltarea la copii a abilităţii de
a planifica şi de a inhiba un anumit comportament atunci când li se
cere sau când se află într-o situaţie nouă. Copiii învaţă de mici, fie
prin observare, fie prin formulare verbală, că fiecare context social
are anumite reguli.
Spuneţi copiilor că îi veţi învăţa să folosească foarfecele pentru
a decupa şi din decupaje veţi construi împreună un ghiveci cu flori.
Arătaţi copiilor foarfecele, întrebaţi-i dacă ştiu ce este şi dacă au mai
lucrat cu el. Explicaţi din ce este format foarfecele (are două braţe
ascuţite), arătaţi-le cum se foloseşte, cum trebuie ţinut în mână, etc.
Înaintea de a efectua această activitate cu copiii asiguraţi-vă că şi-au
format deprinderea de a decupa, prin executarea de tăieri simple, pe
linii drepte.
Puneţi la dispoziţia fiecărui copil hârtie colorată pe care este
trasat conturul imaginilor ce urmează a fi decupate: ghiveci, flori de
diferite dimensiuni, tulpină, frunze. În timp ce decupaţi împreună cu
ei şi vă asiguraţi că sunt atenţi şi vă urmăresc mişcările explicaţi
fiecare mişcare pe care o au de efectuat şi sensul acestei mişcări.
Demonstraţia pe care o faceţi în faţa copiilor şi explicarea sarcinilor
constituie o condiţie necesară în perceperea şi înţelegerea etapelor
succesive ale procesului de execuţie a oricărei lucrări, a folosirii
materialelor şi a uneltelor de lucru. Folosiţi un ton calm şi un limbaj
prin care să vă faceţi uşor înţeleşi de către copii.
După ce copiii au decupat, expuneţi ordinea acţiunilor următoare
pentru realizarea activităţii: asamblarea imaginilor şi lipirea acestora.
Puneţi la dispoziţia copiilor planşe pe care să lipească imaginile
29
A COPILULUI -
PSIHOLOGI
create şi lipici. Demonstraţi cum se lipeşte fiecare parte componentă

a colajului (lipeşte imaginea care reprezintă ghiveciul, apoi aşează
florile, etc). În timpul activităţii puteţi alcătui împreună cu copiii o
poveste despre flori sau puteţi discuta cu ei despre forme şi culori.
Activitatea poate fi adaptată pentru dezvoltarea deprinderii de
a decupa pe contur rotund sau oval, prin realizarea unor activităţi cu
teme precum „fructe de toamnă”, sau „baloane colorate”.
În cadrul acestui tip de activitate puteţi introduce şi alte sarcini
prin care copiii să confecţioneze obiecte prin operaţiuni de îndoire,
înşirare, aşezare a imaginilor în funcţie de culori, etc.
Scrieţi pe planşa fiecărui copil numele acestuia, cu majuscule,
arătându-i fiecare literă. Astfel, el va înţelege că acele litere, împreună,
reprezintă numele lui.
Puteţi pune creaţiile copiilor într-un loc vizibil în cadrul creşei
sau le puteţi da acasă.
În timpul acestui tip de activitate puteţi urmări dacă copilul îşi
concentrează atenţia asupra succesiunii diferitelor operaţiuni şi gradul
de efort pe care îl depune pentru a efectua decupajul sau lipitura.
Puteţi observa coordonarea mişcărilor, precizia şi rapiditatea cu
care le efectuează. Prin exerciţii repetate, mişcările efectuate de copil
capătă mai multă siguranţă, el ajunge să-şi coordoneze acţiunile, să
le elimine pe cele inutile, să-şi analizeze în mod conştient calitatea
operaţiunilor efectuate. În această etapă, copilul îşi precizează
succesiunea mişcărilor, unifică unele acţiuni simple, dar nu ajunge
la un sistem complex unitar. Urmăriţi dacă copilul utilizează corect
30
ucativ 2-4
Ani
instrumentele de lucru, dacă respectă cerinţele activităţii şi dacă

verbalizează acţiunile efectuate.
Activitatea 12: Stimularea atenţiei, a memoriei

voluntare, a motivaţiei şi a expresivităţii
Poveştile, poeziile, lecturile cu imagini sau ghicitorile au un rol
deosebit în stimularea imaginaţiei şi sensibilităţii copiilor. Poeziile îi
încântă şi îi atrag pe copii prin muzicalitatea versurilor, prin concizia
prin care redau fapte, idei, tablouri sau sentimente. Având o tematică
variată, poveştile pot fi folosite în activitatea din creşe pentru stimularea
creativităţii, a capacităţii de a comunica corect, fluent, expresiv. La
vârsta de 3-4 ani copilul este sensibil şi receptiv, are o mare capacitate
de acumulare şi asimilare de cunoştinţe şi îşi conturează aptitudinile.
Prin acest tip de activitate se dezvoltă capacitatea copiilor de a se
concentra şi de a asculta cu atenţie, memoria voluntară, atenţia şi
motivaţia.
Număr copii
4-6 copii.
Alegeţi o poveste cu o tematică cât mai apropiată de nivelul de
înţelegere a copiilor, cu subiecte care pot fi din lumea plantelor, a
31
A COPILULUI -
PSIHOLOGI
animalelor, din mediul înconjurător sau familial, care prezintă acţiuni

care trezesc interesul copilului. Nu repetaţi de multe ori o poveste
pentru a nu plictisi copiii şi a scădea interesul lor pentru acest tip de
activitate.
Invitaţi copiii în spaţiul destinat activităţilor şi aşezaţi-i pe salteluţe
sau pe perne. Spuneţi-le că urmează să citiţi poveşti şi arătaţi-le
cartea pe care aţi pregătit-o. Astfel, copilul se va familiariza cu cartea
şi va şti că în cărţi poate găsi poezii, poveşti, ghicitori etc.
Asiguraţi-vă că aţi captat atenţia copiilor şi începeţi să citiţi
povestea. Tonul vocii trebuie să fie cald, ritmat, însoţit de o mimică
expresivă. Puteţi întreba copiii pe rând care personaje le-au plăcut şi
de ce, puteţi să îi încurajaţi să descrie personajele sau să reproducă
dialogurile. Puteţi să faceţi un mic joc de rol împreună cu copilul sau
să iniţiaţi un joc de rol între doi copii, folosind personajele din poveste,
în care un copil imită un personaj şi celălalt trebuie să îl ghicească.
Puteţi lasă copiii să se joace singuri cu cărţile. Învăţaţi-i cum
să le răsfoiască şi cum să aibă grijă de ele, să nu şifoneze foile,
povestiţi-le cum se fabrică hârtia, cum se imprimă ea în tipografie,
etc. Încurajaţi copiii să parcurgă cartea pagină cu pagină, imagine cu
imagine. Fiecare imagine trebuie observată cu atenţie de către copil
şi explicată de către educator, într-un limbaj adecvat.
Puteţi adapta activitatea prin citirea de scurte poezii. Citiţi-le
cu intonaţie şi vorbiţi de fiecare dată cu copiii despre acţiunile şi
întâmplările redate în poezie. Explicaţi cuvintele noi şi provocaţi copiii
să le repete, pentru a şi le însuşi corect. Fiţi atenţi la alegerea poeziilor,
32
ucativ 2-4
Ani
deoarece acestea pot crea emoţii puternice copiilor! Încurajaţi copiii

să repete cuvinte, versuri, strofe, însoţite de gesturi.
Urmăriţi feţele copiilor când le citiţi poveşti sau când se uită singuri
în cărţi şi veţi observa cu uşurinţă curiozitatea, bucuria şi uimirea de
pe chipul lor. Observaţi dacă reacţiile copiilor sunt în concordanţă cu
întâmplările din poveste/poezie, dacă pun întrebări despre personaje
sau dacă sunt curioşi cu privire la o întâmplare anume. Puteţi observa
modul în care reacţionează atunci când gesticulaţi sau schimbaţi
intonaţia, dacă reţine ideile prezentate în povestire şi dacă le-a înţeles
sau dacă a reţinut titlul temei discutate. La această vârstă copilul
reţine şi reproduce poeziile formate din două strofe.
Activitatea 13: Consolidarea deprinderilor de

igienă personală
Familiarizarea copilului cu obiectele necesare pentru igienă,
formarea şi consolidarea deprinderilor de igienă şi îmbogăţirea
orizontului de cunoaştere a copilului.
Cu suficient timp înainte de masă, astfel încât să puteţi
exemplifica activitatea şi în camera de baie.
33
A COPILULUI -
PSIHOLOGI
Amenajaţi un loc în camera de joacă unde să aveţi suficient
spaţiu şi pregătiţi obiectele necesare: săpun, prosoape, pastă de
dinţi, periuţe de dinţi etc.
Număr de copii
În acest tip de activitate puteţi implica 3-4 copii.
Invitaţi copiii în spaţiul special amenajat şi aşezaţi-i la o masă:
prezentaţi-le activitatea şi stabiliţi regulile. Captaţi-le atenţia pentru
a studia obiectele pregătite: săpun, prosop, periuţă de dinţi. Arătaţi
copiilor câte un obiect şi întrebaţi-l la ce foloseşte, intervenind de
fiecare dată pentru a explica corect utilitatea, cu blândeţe şi înţelegere.
Lăsaţi copiii să se joace cu obiectele de igienă şi să iniţieze jocuri
cu ele. Vorbiţi cu copiii în tot acest timp despre importanţa spălării
mânuţelor înainte de masă şi a igienei în general, folosind un limbaj
adecvat vârstei. După ce se familiarizează cu obiectele şi denumirea
lor, prezentaţi copiilor mişcările în ordinea lor firească şi provocaţi-i să
vă imite: „Udăm mâinile, le dăm cu săpun, le spălăm, le clătim cu apă
şi apoi le ştergem cu prosopul”. Explicaţi copiilor de ce trebuie udate
mâinile cu apă, la ce ajută săpunul etc. Încurajaţi copilul să aibă o
participare activă şi să execute cât mai corect mişcările pentru a şi le
însuşi corect.
După ce copiii şi-au însuşit corect mişcările şi au înţeles ordinea
lor, rugaţi-i, pe rând, să le redea succesiv. Activitatea poate continua
în camera de baie, cu fiecare copil în parte.
34
ucativ 2-4
Ani
În timpul activităţii, urmăriţi gradul de implicare a copilului în
efectuarea sarcinii, dacă manifestă interes pentru a dobândi noi
cunoştinţe sau dacă pune întrebări.
Observaţi dacă poate explica o acţiune simplă („Ce faci când te
murdăreşti pe mâini?”). Veţi şti dacă activitatea a fost realizată corect
dacă atunci când o veţi repeta, copilul arată că a înţeles şi a reţinut
succesiunea mişcărilor, precum şi corectitudinea execuţiei acestora.
Igiena alimentară, spălarea mâinilor, pieptănarea părului indică
gradul de dezvoltare a deprinderilor igienice şi formarea imaginii de
sine.
Activitatea 14: Consolidarea deprinderilor

necesare alimentaţiei
Cunoaşterea şi utilizarea uneltelor specifice activităţilor practice
în vederea formării deprinderilor necesare alimentaţiei şi a autonomiei.
Prin acest exerciţiu copilul îşi dezvoltă atenţia şi imaginaţia.
Perioada de desfăşurare: în orice moment al zilei, în timpul
activităţilor didactice.
Număr copii
4-6 copii.
35
A COPILULUI -
PSIHOLOGI
Amenajaţi în spaţiul destinat desfăşurării activităţilor o masă
pe care aşezaţi obiecte destinate aranjării şi servitului mesei: faţă de
masă, farfurii, linguriţe, pahare, şerveţele. Asiguraţi-vă că obiectele
nu sunt periculoase pentru copii. Invitaţi copiii să vi se alăture pentru
derularea activităţii.
Asiguraţi un mediu cald şi prietenos
pentru copii şi iniţiaţi o discuţie despre
momentul servirii mesei: când se ia
masa, cum ne pregătim pentru servitul
mesei (ne spălăm pe mâini), de ce este
necesar să mâncăm etc. Încurajaţi copiii
să povestească cum se desfăşoară
această activitate în cadrul familiei: ce
fac acasă înainte de momentul servirii
mesei, cine pregăteşte acest moment, cu
cine stau la masă etc.
După acest moment pregătitor,
rugaţi copiii să vă ajute să aşezaţi faţa de
masă şi apoi obiectele. În acest timp, ei
trebuie să le denumească şi să spună la ce folosesc (ce mâncăm cu
linguriţa, ce facem cu paharul etc.). Exersaţi turnatul apei în pahar,
aranjarea alimentelor în farfurie (puteţi folosi, de exemplu, biscuiţi de
diferite forme). Încurajaţi-i să îşi aranjeze unul altuia tacâmurile, să îşi
spună pe nume, să îşi mulţumească reciproc.
Puteţi adapta activitatea şi solicita copiilor să grupeze obiectele
36
ucativ 2-4
Ani
în perechi, după formă şi utilitate.
Urmăriţi gradul de implicare şi socializare al copiilor, modul
în care dezvoltă relaţii, dacă înţeleg utilitatea obiectelor şi dacă se
interesează de funcţionalitatea lor. Puteţi observa precizia mişcărilor,
modul în care grupează obiectele pe categorii (după formă, mărime,
culoare) şi uşurinţa cu care realizează sarcina. De asemenea,
activitatea vă oferă informaţii cu privire la organizarea activităţilor în
cadrul familiei copilului, structura şi stilul de viaţă al acesteia.
Activitatea 15: Exersarea deprinderilor motrice
Copiii îşi dezvoltă şi exersează deprinderile individuale,
interacţionează unii cu alţii şi îşi dezvoltă spiritul de echipă.
Această activitate se poate desfăşura în sala de joacă sau în
aer liber, după ce copiii au dormit.
Amenajaţi spaţiul de joacă astfel încât copiii să aibă suficient
loc pentru a se mişca şi deplasa. Dacă activitatea se desfăşoară în
are liber, trasaţi pe asfalt linii drepte şi circulare care să imite liniile
37
A COPILULUI -
PSIHOLOGI
de cale ferată. Explicaţi copiilor că urmează să vă jucaţi „de-a trenul”

şi că este necesar să fie cuminţi şi să vă asculte indicaţiile pentru ca
activitatea să se desfăşoare cu succes.
Număr copii
4-6 copii.
Iniţiaţi cu copiii o discuţie despre trenuri. Întrebaţi-i dacă au văzut
trenuri, dacă ştiu din ce este format un tren etc. Preluaţi de la copii
informaţiile primite şi spuneţi-le că trenul merge pe şine şi este format
din locomotivă şi mai multe vagoane. Sugeraţi copiilor să alcătuiască
un tren şi rugaţi pe unul dintre ei să se ofere pentru a fi locomotiva şi
spuneţi-le că restul vor fi vagoanele.
Prezentaţi-le sarcina de lucru şi regulile activităţii.
La semnalul „ne pregătim de plecare” copiii se vor aşeza unul în
spatele celuilalt şi se vor prinde cu mâinile de talia copilului din faţă.
La semnalul „trenul porneşte” copiii execută mersul în coloană
câte unul, pe marcajele desenate cu creta.
La semnalul „stop” copiii se opresc iar la semnalul „trenul prinde
viteză” copiii aleargă. După ce v-aţi asigurat că fiecare dintre copii
a înţeles modul de desfăşurare al activităţii, puteţi începe folosind
semnalul „ne pregătim de plecare”.
Dacă activitatea se desfăşoară în cadrul creşei, puteţi adapta
activitatea şi introduce sarcina „trenul merge prin tunel” când copiii se
vor deplasa mergând sprijinindu-se pe palme şi tălpi.
38
ucativ 2-4
Ani
Urmăriţi iniţiativa copiilor, gradul de implicare în desfăşurarea
sarcinii şi modalitatea în care copiii relaţionează. Observaţi dacă
copiii respectă sarcina de lucru, dacă se orientează cu uşurinţă în
spaţiul pus la dispoziţie, dacă înţeleg şi respectă sarcinile de lucru.
Activitatea este utilă pentru a urmări dacă copiii folosesc deprinderile
exersate în cadrul altor activităţi similare.
Activitatea 16: Consolidarea deprinderilor de

autoservire
Copilul îşi însuşeşte noţiunea de „anotimp”, îşi formează
reprezentări ale acestuia şi face diferenţieri între anotimpuri. De
asemenea, îşi formează deprinderea de a-şi alege hăinuţele în funcţie
de vreme.
Această activitate este bine să o desfăşuraţi într-una din zilele
când vremea de afară este în acord cu anotimpul ales pentru activitate.
De exemplu, poate fi desfăşurată iarna, când afară ninge.
Număr de copii
4- 6 copii.
39
A COPILULUI -
PSIHOLOGI
Resurse necesare
Planşe în care sunt reprezentate imagini diferite, în funcţie de
anotimp, hăinuţe pentru copii, subţiri şi groase.
Pregătiţi în spaţiul destinat activităţilor planşele şi asiguraţi-vă
că aveţi hăinuţe pentru toţi copiii şi invitaţi copiii să vi se alăture.
Iniţiaţi o discuţie despre cum arată natura în diferite momente
ale anului, folosindu-vă de planşele pe care le-aţi pregătit anterior şi
asiguraţi-vă că aţi captat atenţia copiilor. Întrebaţi copiii, pe rând, ce
ştiu despre iarnă, primăvară, vară sau toamnă şi direcţionaţi discuţia
către modul în care se îmbracă în funcţie de anotimp. Repetaţi toate
asocierile corecte ale acestora şi adăugaţi elemente noi: iarna purtăm
fular, toamna cad frunzele. Insistaţi pe elemente care descriu un
singur anotimp, de exemplu iarna. Dacă aţi ales pentru desfăşurarea
activităţii una din zilele de iarnă, invitaţi copiii să privească pe geam
cum ninge. După ce v-aţi asigurat că au înţeles câteva elemente
privind diferenţierea anotimpului rece de celelalte, invitaţi-i să îşi
aleagă hăinuţele potrivite.
În cadrul acestei activităţi puteţi exersa şi alte deprinderi ale
copilului: părţile corpului, lateralitatea, motricitatea fină. De asemenea,
îl puteţi învăţa ordinea în care trebuie să se îmbrace: întotdeauna vor
avea sub hainele groase şi altele subţiri explicându-i că atunci când
intră într-o încăpere călduroasă şi îşi scoate haina de iarnă, trebuie să
rămână cu îmbrăcăminte pe el.
Pentru momentul iniţial al activităţii puteţi folosi ghicitori sau
40
ucativ 2-4
Ani
poezii care să îi pregătească pentru sarcina de lucru.
Urmăriţi modul de implicare al copiilor în efectuarea sarcinii şi
uşurinţa cu care îşi aleg hăinuţele pentru iarnă. Acest lucru vă dă
indicii cu privire la capacitatea copiilor de a înţelege şi de a reproduce
informaţia, de a o adapta la noi contexte şi de a face asociaţii între
contexte.
Observaţi vocabularul copilului şi capacitatea acestuia de a
reda corect imaginile prezentate. Puteţi urmări şi modalitatea în
care se folosesc de deprinderile dobândite în activităţile anterioare:
recunoaşterea şi numirea culorilor, lateralitatea, schema corporală.
Activitatea 17: Stimularea cognitivă I
Copilul îşi însuşeşte noţiunea de cifră/număr şi învaţă să opereze
cu ea.
Activitatea poate fi desfăşurată în cursul dimineţii, când copiii
sunt odihniţi.
Număr copii
4-6 copii.
41
A COPILULUI -
PSIHOLOGI
Resurse
Planşe individuale pe care să fie desenate punctat cifrele de la
1 la 9, creioane sau markere colorate.
Asiguraţi-vă că aveţi suficiente planşe şi creioane/ markere
pentru copiii pe care îi implicaţi în această activitate şi invitaţi-i pe
aceştia să ia loc la mesele de lucru.
Iniţiaţi o discuţie cu ei prin care să discutaţi despre numere.
Puteţi folosi ghicitori sau poezii cu această tematică, puteţi să îi
provocaţi să spună numere, să numere scaunele de la masă etc. Unii
dintre copii vor şti deja să recunoască cifrele sau poate ştiu deja să
numere. Facilitaţi discuţia în aşa fel încât cei care acum fac cunoştinţă
cu semnele grafice să nu se simtă excluşi din activitate.
Oferiţi fiecărui copil câte o planşă pe care sunt reprezentate
cifrele cu contur punctat. Încurajaţi copiii să finalizeze desenele şi
să le coloreze. După ce toţi copiii îndeplinesc sarcina, încurajaţi-i să
explice ce au desenat şi să pronunţe corect cifrele desenate. Număraţi
împreună cu ei, folosind desenele, pentru a-i ajuta să îşi însuşească
reprezentarea grafică a numerelor.
Toate activităţile cotidiene pot fi transformate în activităţi
educative pentru copii, pentru că mereu se găseşte ceva de numărat.
Puteţi exersa număratul în joacă, atunci când copiii mănâncă
(de exemplu, întrebaţi-i „De câte farfurii avem nevoie pentru a mânca
cu toţii?” sau puteţi număra jucăriile atunci când vă jucaţi. Copilul va
42
ucativ 2-4
Ani
deprinde număratul şi va începe să numere obiectele din jurul lui.

Puteţi adapta activitatea şi pentru desfăşurarea în aer liber,
încurajând copiii să deseneze pe asfalt.
În cadrul activităţii, urmăriţi dacă copilul este capabil să
folosească deprinderile însuşite în cadrul altor activităţi, cum ar fi cele
de colorat, recunoaştere după imagini etc. Observaţi siguranţa cu
care copilul foloseşte corect deprinderile de folosire a instrumentelor
de scris, capacitatea de redare a semnelor grafice sau uşurinţa în
exprimare. De exemplu îi puteţi cere să aşeze o cifră la locul ei în şirul
numerelor.
Activitatea 18: Stimularea cognitivă II
Prin această activitate, copiii învaţă să recunoască diferenţele
evidente dintre un băieţel şi o fetiţă şi să se identifice cu un gen sau
altul. De asemenea, jocurile în care sunt implicaţi mai mulţi copii le
favorizează acestora dezvoltarea cognitivă şi afectivă.
În orice moment al zilei, când copiii sunt liniştiţi şi dispuşi să
participe la activităţi. Activitatea se poate desfăşura în sala de
activităţi, dar şi în aer liber.
43
A COPILULUI -
PSIHOLOGI
Număr de copii
6-8 copii, fetiţe şi băieţei.
Pentru această activitate puteţi folosi două păpuşi care să
reprezinte un băieţel şi o fetiţă, diferenţiate în mod evident.
Invitaţi copiii în spaţiul destinat activităţilor. Puteţi începe
activitatea prin prezentarea copiilor, prin a-i încuraja să se adreseze
unul altuia pe nume sau prin exersarea unor formule de salut.
Iniţiaţi o discuţie în care copiii să exprime liber trăsături ale
copiilor şi ale adulţilor, ale fetiţelor şi băieţeilor. Puteţi începe de la
îmbrăcăminte, arătând copiilor cum sunt îmbrăcate păpuşile (fetiţele
poartă fustiţe şi băieţeii poartă pantaloni), sau de la faptul că fetiţele
au părul lung şi băieţeii sunt tunşi scurt. Stimulaţi copiii astfel încât să
participe la activitatea de identificare a caracteristicilor fizice de gen.
Solicitaţi unui copil din grup să identifice asemănări şi deosebiri între
el şi un alt copil, grupaţi fetiţele şi băieţeii şi rugaţi-i să se aşeze în
grupul în care sunt copii de acelaşi gen cu el.
Puteţi propune un joc în care copiii să se amestece pentru ca
ulterior să se aşeze pe o băncuţă, băieţeii pe băncuţa din stânga şi
fetiţele pe băncuţa din dreapta.
În cadrul acestei activităţi puteţi exersa şi elementele de schemă
corporală.
44
ucativ 2-4
Ani
Urmăriţi capacitatea copiilor de a-şi spune numele şi de a-şi
numi corect colegii după nume, de a se identifica ca aparţinând unui
gen sau altuia. Urmăriţi, de asemenea, dacă copiii înţeleg sarcina şi
dacă manifestă dorinţa de interacţiune cu alţi copii, de gen diferit.
Activitatea 19: Însuşirea şi consolidarea

deprinderilor de autoservire şi igienă
Fixarea unui scop şi a anumitor reguli, prin care copiii pot realiza
o acţiune ce le produce satisfacţie. Acest tip de activitate îl învaţă
pe copil să creeze legături armonioase cu colegii de joacă, să se
integreze în societate şi să îşi dezvolte personalitatea. De asemenea,
prin această activitate copilul îşi exersează deprinderile motrice, de
autoservire şi igienă.
La finalul unei activităţi în care aţi folosit jucării sau alte obiecte
împreună cu copii.
Număr de copii
4-6 copii.
45
A COPILULUI -
PSIHOLOGI
Anunţaţi copiii că vă pot ajuta să faceţi ordine în camera de
joacă. Pregătiţi diverse materiale şi obiecte folosite la curăţenie,
adaptate vârstei şi nivelului de înţelegere al copilului: cârpe moi şi
curate, prosoape, apă, diverse jucării: aspiratoare, mături etc.
Invitaţi copiii să vi se alăture pentru a strânge jucăriile şi a face
curăţenie în camera de joacă. Întrebaţi-i cum anume crede fiecare
că vă poate ajuta şi lăsaţi-i să îşi aleagă materialele şi obiectele
pentru curăţenie. Asiguraţi-vă că fiecare copil are o sarcină de lucru
şi repetaţi sarcina cu fiecare copil, pentru a vă asigura că fiecare a
înţeles corect ce are de făcut.
Solicitaţi copiilor să strângă şi să aşeze jucăriile în funcţie de
culoare, dimensiune, denumire etc, cu respectarea locului pentru
fiecare în parte. Apoi încurajaţi-i să „şteargă mobila”, să „dea cu
aspiratorul” sau „să măture”. Arătaţi-le fiecare mişcare în parte şi
explicaţi-le de ce este util să păstreze locul de joacă curat şi ordonat.
Solicitaţi să vă denumească fiecare activitate pe care o fac, materialele
şi obiectele pe care le folosesc.
Explicaţi copiilor consecinţele neimplicării în activitate. Ce
se întâmplă atunci când copiii stau într-o cameră dezordonată şi
murdară?
În cadrul acestei activităţi puteţi urmări dacă copilul înţelege
sarcina de lucru, dacă percepe corect mesajele pe care le transmiteţi
46
ucativ 2-4
Ani
şi dacă face corect asocierile cuvânt – obiect. Puteţi urmăriţi şi dacă

copilul recunoaşte şi denumeşte acţiunile pe care le-a practicat
anterior, într-o altă activitate sau pe cele noi, denumite în cadrul
activităţii curente, dacă coordonarea mână-ochi se realizează corect
şi dacă comportamentul copilului este direcţionat de regulile activităţii.
Activitatea 20: Consolidarea deprinderilor

motorii
Prin această activitate, copilul exersează deprinderile motorii şi
înţelege relaţia cauză-efect.
Activitatea se desfăşoară în aer liber, în spaţiul special amenajat
pentru activităţi, atunci când vremea o permite. Activitatea poate dura
30-45 de minute, în funcţie de numărul de copii care participă la
desfăşurarea acesteia.
Resurse necesare
6 sticluţe din plastic, umplute cu nisip, minge.
Pregătiţi sticlele umplute cu nisip şi aşezaţi-le în apropierea
spaţiului unde urmează să desfăşuraţi activitatea. Anunţaţi copiii
47
A COPILULUI -
PSIHOLOGI
că urmează să mergeţi afară, la joacă şi încurajaţi-i să se îmbrace

singuri, în mod adecvat.
Lăsaţi copiii să se mişte liber, câteva minute, în spaţiul de joacă
după care invitaţi-i să vi se alăture pentru desfăşurarea activităţii.
Aşezaţi împreună cu copiii sticluţele în formă de cerc şi explicaţi
sarcina de lucru.
Fiecare dintre copii va rostogoli mingea din mână, pe rând,
astfel încât să răstoarne cât mai multe sticle. Asiguraţi-vă că fiecare
dintre copiii a înţeles ce are de făcut şi începeţi activitatea. Întrebaţi
fiecare copil ce se întâmplă atunci când mingea loveşte sticlele şi
câte sticle a răsturnat. Aşezaţi sticlele în poziţia iniţială şi continuaţi
activitatea cu următorul copil.
Puteţi adapta activitatea şi pe un plan înclinat sau pe suprafeţe
diferite şi explicaţi copiilor despre cum se rostogoleşte mingea
în situaţii diferite. De asemenea, copiii pot lovi mingea cu piciorul,
situaţie în care va trebui adaptată distanţa dintre copii şi sticle.
În cadrul acestei activităţi puteţi observa modul în care copilul
şi-a însuşit deprinderile motorii cu amplitudine mare şi coordonarea
oculo-motorie. În acelaşi timp, urmăriţi dacă copilul înţelege relaţia
cauză-efect (dacă sticlele sunt atinse, se răstoarnă), dacă înţelege
sarcina de lucru, precum şi modul în care copiii relaţionează şi dacă
înţeleg că trebuie să îşi aştepte rândul pentru a participa la activitate.
48
ucativ 2-4
Ani
49
Proiectul ”Mai multe centre de îngrijire pentru copilul tău, mai multe oportunităţi de angajare
pentru tine” este implementat de Direcţia Generală de Asistenţă Socială a Municipiului Bucureşti
(DGASMB), în calitate de beneficiar, având drept parteneri Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi
Sportului (MECTS), Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) şi Bernard Brunhes
International (BBI).
Proiectul este cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
“Dezvoltarea Resurselor Umane” 2007 – 2013, Axa Prioritară 6 –” Promovarea Incluziunii Sociale”,
Domeniul major de intervenţie 6.3.” Promovarea egalităţii de şanse pe piaţa muncii”.
Investeşte în oameni!
www.educatietimpurie.ro
www.antante.org
Titlul Programului: Programul Operaţional Sectorial “Dezvoltarea Resurselor Umane” 2007 – 2013
Titlul Proiectului: ”Mai multe centre de îngrijire pentru copilul tău, mai multe oportunităţi de angajare pentru tine”
Editorul Materialului: Direcţia Generală de Asistenţă Socială a Municipiului Bucureşti
Data publicării: septembrie 2011
“Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene
sau a Guvernului României”

Psihologie Copii 2 4 Ani Parinti Educatori

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Psihologie Copii 2 4 Ani Parinti Educatori

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Consiliul General al Municipiului Bucure[ti

Direc]ia General` de Asisten]` Social` a

Acest program educativ este parte a proiectului ”Mai multe centre

Activitatea 1: Stimulare motorie��������������������������������������������������������������������������4

Activitatea 2: Stimulare psiho-motorie����������������������������������������������������������������7

Activitatea 3: Stimularea psiho – motricităţii������������������������������������������������������9

Activitatea 4: Stimulare psiho – motorie�����������������������������������������������������������12

Activitatea 5: Dezvoltarea atenţiei���������������������������������������������������������������������15

Activitatea 6: Identificarea culorilor������������������������������������������������������������������17

Activitatea 7: Rezolvarea unor probleme simple���������������������������������������������19

Activitatea 8: Exersarea deprinderilor motrice�������������������������������������������������22

Activitatea 9: Dezvoltarea memoriei������������������������������������������������������������������25

Activitatea 10: Stimularea vorbirii ��������������������������������������������������������������������26

Activitatea 11: Dezvoltarea creativităţii şi a imaginaţiei����������������������������������28

Activitatea 12: Stimularea atenţiei, a memoriei voluntare,

Activitatea 13: Consolidarea deprinderilor de igienă personală��������������������33

Activitatea 14: Consolidarea deprinderilor necesare alimentaţiei������������������35

Activitatea 15: Exersarea deprinderilor motrice�����������������������������������������������37

Activitatea 16: Consolidarea deprinderilor de autoservire�����������������������������39

Activitatea 17: Stimularea cognitivă I����������������������������������������������������������������41

Activitatea 18: Stimularea cognitivă I����������������������������������������������������������������43

Activitatea 19: Însuşirea şi consolidarea deprinderilor

Activitatea 20: Consolidarea deprinderilor motorii������������������������������������������47

Copilul îşi nuanţează comunicarea verbală, stimulând astfel

Activitatea 1: Stimulare motorie

vorbească cât mai mult între ei, să se joace împreună şi să respecte

cu ajutorul adultului. Pentru situaţiile în care apar conflicte între

Activitatea 2: Stimulare psiho-motorie

Activitatea 3: Stimularea psiho – motricităţii

cireşele au culoarea roşie, frunzele au culoarea verde etc.

În timpul activităţii urmăriţi dacă copilul se încadrează corect

Activitatea 4: Stimulare psiho – motorie

lor, copilul va învăţa că acele litere, adunate, formează numele lui.

Activitatea 5: Dezvoltarea atenţiei

pisică? Ce culoare are? Cum

Activitatea 6: Identificarea culorilor

Repetaţi cu copilul, cu răbdare, fiecare imagine şi încurajaţi-l să

concentrarea pentru îndeplinirea sarcinilor. În cadrul activităţii, evaluaţi

Activitatea 7: Rezolvarea unor probleme simple

mai multe perspective – înainte de culcare trebuie să se spele, să

Lăsaţi copiii să îşi exprime liber sentimentele faţă de jucării şi urmăriţi

verbul, adjectivul, pronumele, pluralul. De asemenea, urmăriţi dacă

Activitatea 8: Exersarea deprinderilor motrice

găsesc frunzele de care aveţi nevoie. Încurajaţi copiii să colaboreze

La revenirea în creşă, urmăriţi capacitatea copiilor de a reda

Activitatea 9: Dezvoltarea memoriei

şi aşteptaţi ca fiecare copil să răspundă corect. Explicaţi copiilor,

Activitatea 10: Stimularea vorbirii

precis toate părţile, astfel încât să poată fi recunoscute uşor de copii.

dacă îşi respectă rândul pentru a răspunde la întrebări, dacă se ajută

Activitatea 11: Dezvoltarea creativităţii şi a

create şi lipici. Demonstraţi cum se lipeşte fiecare parte componentă

instrumentele de lucru, dacă respectă cerinţele activităţii şi dacă

Activitatea 12: Stimularea atenţiei, a memoriei

animalelor, din mediul înconjurător sau familial, care prezintă acţiuni

deoarece acestea pot crea emoţii puternice copiilor! Încurajaţi copiii

Activitatea 13: Consolidarea deprinderilor de

Activitatea 14: Consolidarea deprinderilor

în perechi, după formă şi utilitate.

Activitatea 15: Exersarea deprinderilor motrice

de cale ferată. Explicaţi copiilor că urmează să vă jucaţi „de-a trenul”

Activitatea 16: Consolidarea deprinderilor de

poezii care să îi pregătească pentru sarcina de lucru.

Activitatea 1: Stimulare motorie��4

Activitatea 2: Stimulare psiho-motorie��7

Activitatea 3: Stimularea psiho – motricităţii��9

Activitatea 4: Stimulare psiho – motorie��12

Activitatea 5: Dezvoltarea atenţiei��15

Activitatea 6: Identificarea culorilor��17

Activitatea 7: Rezolvarea unor probleme simple��19

Activitatea 8: Exersarea deprinderilor motrice��22

Activitatea 9: Dezvoltarea memoriei��25

Activitatea 10: Stimularea vorbirii ��26

Activitatea 11: Dezvoltarea creativităţii şi a imaginaţiei��28

Activitatea 13: Consolidarea deprinderilor de igienă personală��33

Activitatea 14: Consolidarea deprinderilor necesare alimentaţiei��35

Activitatea 15: Exersarea deprinderilor motrice��37

Activitatea 16: Consolidarea deprinderilor de autoservire��39

Activitatea 17: Stimularea cognitivă I��41

Activitatea 18: Stimularea cognitivă I��43

Activitatea 20: Consolidarea deprinderilor motorii��47