7 METODA DRUMUIRII

7.1 Defini•ii •i clasific•ri

Drumuirea este o metod• de îndesire a re•elei geodezice în

vederea determin•rii coordonatelor punctelor de detaliu din teren.
Drumuirea este o linie poligonal• frânt•, în care pozi•ia
reciproc• a punctelor este determinat• prin m•surarea distan•elor
dintre punctele de frângere •i prin m•surarea unghiurilor în punctele
de frângere ale traseului poligonal.
Clasificarea drumuirilor se poate face:
1. În func•ie de num•rul punctelor de sprijin
- drumuire sprijnit• la capete pe puncte de coordonate
cunoscute – 2 puncte de coordonate cunoscute (figura
7.1);
- drumuire sprijinit• la capete pe puncte de coordonate
cunoscute •i orient•ri – 4 puncte de coordonate
cunoscute (figura 7.2);
- drumuire cu punct nodal – câte dou• puncte de
coordonate cunoscute la cap•tul fiec•rei drumuiri •i un
punct de sprijin pentru viz• din punctul nodal (figura 7.3);
- drumuire în vânt – un punct sau dou• de coordonate
cunoscute aflate la unul din capetele drumuirii (figura
7.4).

Figura 7.1 Drumuire sprijinit• la capete pe dou• puncte de

coordonate

147
 Figura 7.2 Drumuire sprijinit• la capete pe dou• puncte de
coordonate cunoscute •i orient•ri

Figura 7.3 Drumuire cu punct nodal

Figura 7.4 Drumuire în vânt

2. În func•ie de forma traseului poligonal

148
- drumuiri întinse – se porne•te din dou• puncte de
coordonate cunoscute •i se opre•te pe alte dou• puncte
de coordonate cunoscute (figura 8.5);
- drumuiri în circuit închis – se porne•te din minim dou•
puncte de coordonate cunoscute •i se închide traseul pe
acelea•i dou• puncte (figura 8.6);

Figura 7.5 Drumuirea întins•

Figura 7.6 Drumuire în circuit închis

7.2 Proiectarea re•elelor de drumuire

Proiectarea re•elelor de drumuire se va face în func•ie de

urm•toarele criterii:
•traseul drumuirilor se va alege de regul• de-a lungul
arterelor de circula•ie, în lungul cursurilor de
149
ap•, de-a lungul canalelor, digurilor, etc., deoarece laturile •i punctele
de drumuire trebuie s• fie accesibile;
•punctele de drumuire se fixeaz• în zone ferite de
distrugere astfel încât instalarea aparatului în
sta•ie s• fie f•cut• cu u•urin••;
•între punctele de drumuire al•turate trebuie s• fie
vizibilitate astfel încât s• se poat• efectua m•surarea distan•elor •i a
unghiurilor f•r• dificultate;
•punctele de drumuire trebuie s• fie alese cât mai aproape
de punctele de detaliu ce urmeaz• a fi m•surate.

Figura 7.7 Proiectarea re•elelor de drumuire

Distan•a dintre punctele de drumuire se determin• în func•ie

de condi•iile concrete din teren, de gradul de acoperire cu vegeta•ie •i
de tipul de aparat cu care se vor face determin•rile. În cazul în care
se vor efectua m•sur•torile cu aparatur• clasic• ( teodolit ) distan•a
medie se recomand• a fi între 100 – 150 m, distan•a minim• fiind între
40 – 50 m, iar cea maxim• 2000 – 3000 m.
Atât unei laturi de drumuire cât •i lungimea total• a traseului
poligonal sunt dependente de situa•ia concret• din teren. Astfel, în
150
intravilan lungimea traseului va fi mai mic• decât în extravilan unde
vizibilitatea este mai mare.

7.3 Opera•ii de teren

Opera•iile de teren care se efectueaz• într – o drumuire sunt:

- marcarea punctelor de drumuire;
- întocmirea schi•ei de reperaj •i descriere a punctelor;
- m•surarea laturilor de drumuire;
- m•surarea unghiurilor verticale.
- m•surarea unghiurilor orizontale;

Marcarea punctelor de drumuire

Se face de regul• cu ••ru•i metalici sau de lemn în func•ie de

locul unde se efectueaz• m•sur•torile (intravilan sau extravilan).

Întocmirea schi•ei de reperaj •i descrierea topografic• a

punctelor

Pentru identificarea ulterioar• a punctelor de drumuire este

necesar s• se întocmeasc• o schi•• de reperaj •i de descriere a
punctelor.
Fiecare punct nou de drumuire trebuie s• fie reperat prin trei
distan•e c•tre puncte fixe din teren.

M•surarea laturilor de drumuire

Dac• m•sur•torile se efectueaz• cu aparate clasice (teodolit)

distan•ele se vor m•sura cu panglica, dus – întors, toleran•a admis•
între cele dou• determin•ri fiind:
T = ±0,003 L
Dac• m•sur•torile se efectueaz• cu sta•ii totale distan•ele se
vor m•sura tot dus – întors, eroarea de m•surare admis• fiind în

151
func•ie de precizia instrumentului folosit (de regul• nu trebuie s• fie
mai mare de 2 – 3 pe, unde pe este precizia de m•surare a
instrumentelor).
Distan•a final• între punctele A •i B este dat• de rela•ia

L AB + LBA
L AB =
2

M•surarea unghiurilor verticale

Unghiurile verticale se m•soar• în fiecare punct de sta•ie în

ambele pozi•ii ale lunetei, atât spre punctul din spate cât •i spre
punctul din fa••. Dac• vizarea se face la în•l•imea aparatului (figura
7.8 a) înainte •i înapoi, unghiul va fi media aritmetic• a
determin•rilor, luând ca sens al unghiului cel de parcurgere a
drumuirii.
Dac• vizarea se face la în•l•imi diferite (figura 7.8 b), nu se va
mai face media decât la diferen•ele de nivel.

a) b)
Figura 7.8 M•surarea unghiurilor verticale: a) la în•l•imea aparatului,
b) la în•l•ime oarecare

În prima situa•ie unghiul este

α=
α AB  + α BA
2

152
În a doua situa•ie diferen•a de nivel este
δhAB = d * tgα AB ,
+ iA − s B
δhBA = d * tgα BA
,
− iB + s A
δhAB + δhBA
δhAB =
2

M•surarea unghiurilor orizontale

Unghiurile orizontale între laturile drumuirii se determin• ca

diferen•• a direc•iilor unghiulare orizontale m•surate în fiecare punct
de sta•ie prin metoda seriilor.

7.4 Drumuirea sprijinit• la capete pe puncte de coordonate

cunoscute •i laturi cu orient•ri cunoscute

Se dau coordonatele punctelor vechi: A, B, C,D (Xi, Yi, Hi)

Se cer: coordonatele punctelor noi: 1, 2 (Xj, Yj, Hj)

Figura 7.9 Drumuire sprijinit• la capete pe puncte de

coordonate cunoscute •i orient•ri cunoscute

153
 Etapa de teren

În prima etap• se face marcarea punctelor de drumuire cu

••ru•i metalici sau de lemn. Fiecare punct nou marcat va fi înso•it de o
schi•• de reperaj •i o descriere topografic•. Schi•a va con•ine minim
trei distan•e de la punctul nou spre reperi stabili de pe teren, iar fi•a
va con•ine date despre tipul materializ•rii, coordonatele punctului,
num•rul punctului •i alte date descriptive despre punct.
În fiecare sta•ie de drumuire se vor m•sura direc•ii unghiulare
orizontale, distan•e •i unghiuri verticale. Ca regul• de m•surare
putem stabili ca prim punct în m•surare s• fie punctul de drumuire din
spate (sta•ia anterioar• sau punctul de orientare), iar al doilea s• fie
punctul de drumuire urm•tor.
De exemplu în sta•ia A proced•m astfel:
•instal•m aparatul(centr•m, cal•m, punem la punct luneta)
deasupra punctului de sta•ie;
• m•sur•m direc•iile unghiulare orizontale în ambele pozi•ii
ale lunetei, prin metoda seriilor c•tre punctele: B, 1;
• m•sur•m unghiurile verticale c•tre punctele B, •i 1;
• m•sur•m distan•ele între laturile de drumuire. Se
recomand• m•surarea cu panglica sau electro – optic. Distan•ele se
vor m•sura dus – întors, eroarea de m•surare fiind în func•ie de
precizia instrumentului utilizat, astfel:
- pentru m•surarea cu panglica toleran•a admis• va fi:
T = ±0.003 L
- pentru m•surarea electro – optic• eroarea de m•surare s•
nu dep••easc• 2 – 3pc, unde pc este precizia de m•surare a
instrumentului.

Etapa de calcule

1.Calculul orient•rilor laturilor de sprijin

154
 YB − YA
θ AB = arctg
XB − XA
YD − YC
θ CD = arctg
X D − XC

2.Calculul orient•rilor provizorii între punctele de drumuire

θ A` 1 = θ AB + ω A
θ12` = θ1`A + ω1
θ 2`C = θ 21` + ω 2
θ CD
`
= θ c`4 + ω c

3.Calculul erorii orient•rii de drumuire

eθ = θ CD
`
− θ CD
eθ ≤ Tθ
Tθ = c n
cθ = −eθ
cθ
kθ =
n
Unde: e• este eroarea, c este aproxima•ia de citire a
aparatului, c• este corec•ia total•, kθ este corec•ia unitar•, iar n
este num•rul de sta•ii de drumuire.

4.Calculul orient•rilor definitive ale punctelor de drumuire

155
 θ A1 = θ A` 1 + kθ
θ12 = θ12` + 2kθ
θ 2C = θ 2`C + 3kθ
θ CD = θ CD
`
+ 4kθ

5. Calculul distan•elor reduse la orizont

D A1 = L A1 sin z A1
D12 = L12 sin z12
D2C = L2C sin z 2C

6. Calculul coordonatelor relative provizorii

∆X A` 1 = D A1 cosθ A1 ∆Y A`1 = D A1 sin θ A1 ∆H A` 1 = D A1tgα

∆X 12` = D12 cos θ12 ∆Y12` = D12 sin θ12 ∆H 12` = D12 tgα
∆X 2` C = D2C cosθ 2C ∆Y2`C = D2C sin θ 2C ∆H 2` C = D2C tgα

7.Calculul erorii •i corec•iei coordonatelor relative

ex = ∑∆X ` − ( X C − X A ) ex = ∑∆X ` − (X C − X A ) eh = ∑∆H ` − (H C − H A )

cx = −ex cx = −ex ch = −eh
cx cx ch
kx = kx = kh =
∑D ∑D ∑D

156
Erorile pe x •i pe y trebuie s• se înscrie în toleran••
e D = e x2 + e 2y ≤ TD
∑D
TD = ±(0.003 ∑D +
ij
ij ) pentru intravilan •i terenuri
5000
cu panta <50
∑D
TD = ±(0.0045 ∑D +
ij
ij ) pentru extravilan •i
1733
terenuri cu panta >50
Th = 0,2 ∑ Dkm
8. Calculul coordonatelor relative compensate

∆X A1 = ∆X A` 1 + k x D A1
∆X 12 = ∆X 12` + k x D12
∆X 2C = ∆X 2` C + k x D2C

∆Y A1 = ∆Y A`1 + k y D A1
∆Y12 = ∆Y12` + k y D12
∆Y2C = ∆Y2`C + k y D2C

∆H A1 = ∆H A` 1 + k h D A1
∆H 12 = ∆H 12` + k h D12
∆H 2C = ∆H 2` C + k h D2C

Verificare

157
 ∑ ∆X = X C − X A
∑ ∆Y = YC − Y A
∑ ∆H = H C −HA

9. Calculul coordonatelor absolute ale punctelor de drumuire

X 1 = X A + ∆X A1
X 2 = X 1 + ∆X 12
X C = X 2 + ∆X 2C

Y1 = YA + ∆Y A1
Y2 = Y1 + ∆Y12
YC = Y2 + ∆Y2C

H 1 = H A + ∆H A1
H 2 = H 1 + ∆H 12
H C = H 2 + ∆H 2C

Verificarea calculului coordontelor punctului C se face prin

compararea coordonatelor determinate prin
calcul cu cele date ini•ial.
ATEN•IE! Explica•iile de mai sus sunt pentru dou• sta•ii noi
(punctele 1 •i 2), dar algoritmul de calcul este acela•i indiferent de
num•rul de sta•ii noi.

7.5 Drumuirea în circuit închis pe punctul de plecare

158
 Figura 7.10 Drumuirea în circuit închis

Se dau coordonatele punctelor vechi: A, B, (Xi, Yi, Hi)

Se cer: coordonatele punctelor noi: 1, 2 (Xj, Yj, Hj)
Se m•soar•: direc•ii unghiulare orizontale, unghiuri verticale
•i lungimile laturilor de drumuire

Etapa de calcule

1.Calculul unghiurilor orizontale

1.1Calculul unghiurilor interioare
Suma unghiurilor într-un poligon teoretic trebuie s• fie:
∑ ω = 200 g * (n − 2) unde n este num•rul unghiurilor
poligonului
În exemplul dat n = 6 deci ∑ ω = 200 * (6 − 2) = 800 g

Suma unhiurilor interioare m•surate în poligon este:

∑ ω ⋅ = ω ⋅A⋅⋅ + ω1 + ω 2 + ω3 + ω 4 + ω5
159
Eroarea de neânchidere pe unghiuri este
eω = ∑ ω ⋅ − ∑ ω
Corec•ia este
cω = − eω
Corec•ia unitar• va fi
c
kω = ω
n
Unghiurile interioare compensate sunt
ω = ω ⋅ + kω
Verificarea compens•rii
∑ ω ⋅ + ∑ kω = ∑ ω
1.2Calculul unghiurilor exterioare
Suma teoretic• a unghiurilor exterioare trebuie s• fie
∑ ω = 200 g * (n + 2)
Compensarea acestora se face dup• algoritmul prezentat la punctul
1.1.

2.Calculul orient•rii laturii de sprijin

Y − YA
θ AB = arctg B
XB − XA
3.Calculul orient•rii laturilor de drumuire
3.1 Calculul orient•rilor utilizând unghiurile interioare
θ A1 = θ AB + ω ⋅A − 400
θ12 = θ1 A − ω1
θ 23 = θ 21 − ω 2
.......................
θ 5 A = θ 54 − ω 5
3.2 Calculul orient•rilor folosind unghiurile exterioare
θ A1 = θ AB + ω ⋅A − 400

160
 θ12 = θ1 A + ω1
θ 23 = θ 21 + ω 2
.......................
θ 5 A = θ 54 + ω 5

4.Calcul distan•e reduse la orizont

Dij = Lij * sinz

5.Calcul coordonate relative •i compensarea lor

5.1 Calcul coordonate relative provizorii
∆X ⋅A1 = D A1 cos θ A1
∆X 12⋅ = D12 cosθ12
⋅
∆X 23 = D23 cosθ 23
∆X 34⋅ = D34 cosθ 34
⋅
∆X 45 = D45 cosθ 45
∆X 5⋅ A = D5 A cosθ 5 A

∆Y A⋅ 1 = D A1 sin θ A1
∆Y12⋅ = D12 sin θ12
∆Y23⋅ = D23 sin θ 23
∆Y34⋅ = D34 sin θ 34
∆Y45⋅ = D45 sin θ 45
∆Y5⋅ A = D5 A sin θ 5 A

∆H A⋅ 1 = D A1tgα A1
∆H 12⋅ = D12 tgα 12
⋅
∆H 23 = D23 tgα 23
∆H 34⋅ = D34 tgα 34

161
 ⋅
∆H 45 = D45 tgα 45
∆H 5⋅ A = D5 A tgα 5 A

5.2Calculul erorilor •i corec•iilor

e x = ∑ ∆X ⋅ = 0
e y = ∑ ∆Y ⋅ = 0
e h = ∑ ∆H ⋅ = 0

Eroarea total• pe X •i Y este: e = e x2 + e 2y

e≤T
e h ≤ Th
Toleran•ele se calculeaz• cu rela•iile:
∑D
T = ±(0.003 ∑D +
ij
ij ) pentru intravilan •i terenuri
5000
cu panta <50
∑D
T = ±(0.0045 ∑D +
ij
ij ) pentru extravilan •i
1733
terenuri cu panta >50
Th = ±0,2 ∑ Dkm
Dac• erorile sunt înscrise în toleran•e se calculeaz• corec•iile
c x = −ex
c y = −e y
c h = − eh
Corec•iile unitare sunt

162
 cx
kx =
∑ Dij
cy
ky =
∑D ij

ch
kh =
∑ Dij
5.3 Calcul coordonate relative compensate

∆X A1 = ∆X A` 1 + k x D A1
∆X 12 = ∆X 12` + k x D12
∆X 23 = ∆X 23` + k x D23
∆X 34 = ∆X 34` + k x D34
∆X 45 = ∆X 45
`
+ k x D45
∆X 5 A = ∆X 5` A + k x D5 A

∆Y A1 = ∆Y A`1 + k y D A1
∆Y12 = ∆Y12` + k y D12
∆Y23 = ∆Y23` + k y D23
∆Y34 = ∆Y34` + k y D34
∆Y45 = ∆Y45` + k y D45
∆Y5 A = ∆Y5`A + k y D5 A

163
 ∆H A1 = ∆H A` 1 + k h D A1
∆H 12 = ∆H 12` + k h D12
∆H 23 = ∆H 23
`
+ k h D23
∆H 34 = ∆H 34` + k h D34
∆H 45 = ∆H 45` + k h D45
∆H 5 A = ∆H 5` A + k h D5 A

6.Calculul coordonatelor absolute ale punctelor de drumuire

X 1 = X A + ∆X A1
X 2 = X 1 + ∆X 12
X 3 = X 2 + ∆X 23
X 4 = X 3 + ∆X 34
X 5 = X 4 + ∆X 45
X A = X 5 + ∆X 5 A

Y1 = Y A + ∆Y A1
Y2 = Y1 + ∆Y12
Y3 = Y2 + ∆Y23
Y4 = Y3 + ∆Y34
Y5 = Y4 + ∆Y45
Y A = Y5 + ∆Y5 A

164
 H 1 = H A + ∆H A1
H 2 = H 1 + ∆H 12
H 3 = H 2 + ∆H 23
H 4 = H 3 + ∆H 34
H 5 = H 4 + ∆H 45
H A = H 5 + ∆H 5 A

Verificarea calculului coordontelor punctuluiAC se face prin

compararea coordonatelor determinate
prin calcul cu cele date ini•ial.
ATEN•IE! Explica•iile de mai sus sunt pentru 5 sta•ii noi (
punctele 1, 2, 3, 4, 5) dar algoritmul de calcul este acela•i indiferent
de num•rul de sta•ii noi.

7.6 Drumuirea cu punct nodal

Se dau coordonatele punctelor vechi: A, B, C, D, E, F (Xi, Yi, Hi)

Se cer: coordonatele punctelor noi: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7 (Xj, Yj, Hj)
Se m•soar•: direc•ii unghiulare orizontale, unghiuri verticale •i
lungimile laturilor de drumuire

165
 Figura 7.11 Drumuirea cu punct nodal

Etapa de calcule

1.Calculul orient•rilor laturilor de sprijin

Y − YA Y −Y YF − YE
θ AB = arctg B θCD = arctg D C θ EF = arctg
XB − X A X D − XC XF − XE

2.Calculul orient•rilor provizorii ale laturilor de drumuire

Drumuirea 1 Drumuirea 2 Drumuirea 3

θ A⋅ 1 = θ AB + ω A θ C⋅ 3 = θ CD + ω C θ E⋅ 5 = θ EF − ω E
θ12⋅ = θ 1⋅ A − ω1 θ 34⋅ = θ 3⋅ C − ω 3 θ 56⋅ = θ 5⋅ E − ω 5
θ 2⋅ N = θ 21⋅ − ω 2 θ 4⋅ N = θ 43⋅ − ω 4 θ 67⋅ = θ 65⋅ − ω 6
⋅[1]
θ NS = θ N⋅ 2 − ω N[1] ⋅[2 ]
θ NS = θ N⋅ 4 − ω N[2] θ 7⋅ N = θ 76⋅ − ω 7
⋅[3]
θ NS = θ N⋅ 7 − ω N[3]

3.Calculul orient•rii ponderate

p θ ⋅[1] + p 2θ NS
⋅[2 ] ⋅[3]
+ p3θ NS
θ NS = 1 NS
p1 + p 2 + p3
Unde
1 1
p1 = = = 0.250 n1 este num•rul de sta•ii în drumuirea 1
n1 4
1 1
p2 = = = 0.250 n2 este num•rul de sta•ii în drumuirea 2
n2 4

166
 1 1
p3 = = = 0.200 n3 este num•rul de sta•ii în drumuirea 3
n3 5

4.Calculul erorilor •i corec•iilor orient•rilor

Drumuirea Eroarea Corec•ia Corec•ia

unitar•
Drumuirea 1 eθ[1] = θ NS
⋅[1]
− θ NS cθ[1] = −eθ[1] c [1]
kθ[1] = θ
n1
Drumuirea 2 eθ[1] = θ NS
⋅[1]
− θ NS cθ[1] = −eθ[1] cθ[1]
kθ[1] =
n1
Drumuirea 3 eθ[3] = θ NS
⋅[2 ]
− θ NS cθ[3] = −eθ[3] cθ[3]
kθ[3] =
n3

5.Calculul orient•rilor compensate

Drumuirea 1 Drumuirea 2 Drumuirea 3
[1]
⋅
θ A1 = θ A1 + kθ θ C 3 = θ C⋅ 3 + kθ[2 ] θ E 5 = θ E⋅ 5 + kθ[3]
θ12 = θ12⋅ + 2kθ[1] θ 34 = θ 34⋅ + 2kθ[2 ] θ 56 = θ 56⋅ + 2kθ[3]
θ 2 N = θ 2⋅ N + 3kθ[1] θ 4 N = θ 4⋅ N + 3kθ[2 ] θ 67 = θ 67⋅ + 3kθ[3]
[1]
θ NS = θ NS + 4kθ[1] ⋅[2 ]
θ NS = θ NS + 4kθ[2 ] θ 7 N = θ 76⋅ + 4kθ[3]
`[3]
θ NS = θ NS + 5kθ[3]

5.Calculul coordonatelor relative provizorii

Drumuirea 1
∆X ⋅A1 = D A1 cos θ A1 ∆Y A⋅ 1 = D A1 sin θ A1 ∆H A⋅ 1 = D A1tgα A1
∆X 12⋅ = D12 cosθ12 ∆Y12⋅ = D12 sin θ12 ∆H 12⋅ = D12 tgα 12
∆X 2⋅ N = D2 N cosθ 2 N ∆Y2⋅N = D2 N sin θ 2 N ∆H 2⋅ N = D2 N tgα 2 N

167
∑ ∆X ⋅ [1]
= ∑ Dij cos θ ij ∑ ∆Y [ ] = ∑ D⋅1
ij sin θ ij ∑ ∆H [ ] = ∑ D tg
⋅1
ij

Drumuirea 2
X C⋅ 3 = DC 3 cos θ C 3
X 34⋅ = D34 cosθ 34
X 4⋅ N = D4 N cosθ 4 N
∑∆X [ ] = ∑D⋅2
ij
YC⋅ 3 = DC 3 sin θ C 3 ∆H C⋅ 3 = DC 3tgα C 3
Y34⋅ = D34 sin θ 34 ∆H 34⋅ = D34 tgα 34
Y4⋅ N = D4 N sin θ 4 N ∆H 4⋅ N = D4 N tgα 4 N
cosθij ∑∆Y [ ] = ∑D⋅2
ij sinθij ∑ ∆H [ ] = ∑ D tgα
⋅2
ij ij

Drumuirea 3
X E⋅ 5 = D E 5 cosθ E 5 YE⋅ 5 = D E 5 sin θ E 5 ∆H E⋅ 5 = DE 5 tgα E 5
X 56⋅ = D56 cosθ 56 Y56⋅ = D56 sin θ 56 ∆H 56⋅ = D56 tgα 56
X 67⋅ = D67 cosθ 67 Y67⋅ = D67 sin θ 67 ⋅
∆H 67 = D67 tgα 67
X 7⋅ N = D7 N cosθ 7 N Y7⋅ N = D7 N sin θ 7 N ∆H 7⋅ N = D7 N tgα 7 N
∑∆X [ ] = ∑D⋅3
ij cosθij ∑∆Y [ ] = ∑ D
⋅3
ij sinθij ∑ ∆H [ ] = ∑ D tgα
⋅3
ij ij

6.Calculul coordonatelor provizorii ale punctului N

Drumuirea 1 Drumuirea 2 Drumuirea 3

X ⋅[1]
N = X A + ∑ ∆X [1]⋅
YN⋅[1] = Y A + ∑ ∆Y ⋅[1]
H N⋅[1] = H A + ∑ ∆H ⋅[1]
X ⋅[2 ]
N = X C + ∑ ∆X [2]⋅
YN⋅[2] = YC + ∑ ∆Y ⋅[2]
H N⋅[2 ] = H A + ∑ ∆H ⋅[2]
X ⋅[3]
N = X E + ∑ ∆X [3]
YN⋅[3] = YE + ∑ ∆Y ⋅[3]
H N⋅[3] = H A + ∑ ∆H ⋅[3

7.Calculul coordonatelor medii ponderate ale punctului N

Coordonata X Coordonata Y Coordonata H

XN⋅[1] p1 + XN⋅[2] p2 + XN⋅[3] p3 YN⋅[1] p1 + YN⋅[2] p2 + YN⋅[3] p3 H N⋅ [1 ] p
XN = YN = H N =
p1 + p2 + p3 p1 + p2 + p3

168
unde ponderile se calculeaz• cu rela•iile:
1 1 1
p1 = p2 = p3 =
∑ D1 ∑ D2 ∑ D3

8.Calculul erorilor •i corec•iilor

Drumuirea Eroarea pe X Corec•ia Corec•ia

pe X unitar• pe X
Drumuirea e [X1] = X N⋅[1] − X N c X = −e x[1]
[1]
c [1]
k X[1] = x
1
∑ D1
Drumuirea e [X2] = X N⋅[2 ] − X N c [X2 ] = −e [x2] [2 ] c x[2]
kX =
2
∑ D2
Drumuirea e [X3] = X N⋅[3] − X N c [X3] = −e x[3] c x[3]
3 k X[3] =
∑ D3
Drumuirea Eroarea pe Y Corec•ia pe Corec•ia
Y unitar• pe Y
Drumuirea eY[1] = YN⋅[1] − YN c y = −e [y1]
[1]
[1] c [y1]
1 ky =
∑ D1
Drumuirea eY[2] = YN⋅[2 ] − YN c [y2 ] = −e [y2] [2 ] c [y2 ]
2 ky =
∑D 2
[3] ⋅[3] [3] [3 ] [3]
Drumuirea eY = Y − YN c y = −e y cy
k y[3] =
N
3
∑D 3

169
 Drumuirea Eroarea pe H Corec•ia Corec•ia
pe H unitar• pe H
Drumuirea e H[1] = H N⋅[1] − H N c H = −e H[1]
[1]
c [1]
1 k H[1] = H
∑ D1
Drumuirea e H[2] = H N⋅[2] − H N c H[2 ] = −e H[2] c [H2 ]
k H[2 ] =
2
∑ D2
Drumuirea e H[3] = H N⋅[3] − H N c H[3] = −e H[3] c H[3]
3 k H[3] =
∑ D3

9.Calculul coordonatelor relative compensate

Drumuirea 1 Drumuirea 2 Drumuirea 3

∆X A1 = ∆X A⋅ 1 + k x[1] D A1
∆X 12 = ∆X 12⋅ + k x[1] D12
∆X 2 N = ∆X 2⋅ N + k x[1] D2 N
∆Y A1 = ∆Y A⋅ 1 + k y[1] D A1
∆Y12 = ∆Y12⋅ + k y[1] D12
∆Y2 N = ∆Y2⋅N + k y[1] D2 N
∆H A1 = ∆H A⋅ 1 + k H[1] D A1
∆H 12 = ∆H 12⋅ + k H[1] D12
∆H 2 N = ∆H 2⋅ N + k H[1] D2 N
∆X C 3 = ∆X C⋅ 3 + k x[2] DC 3 ∆X E 5 = ∆X E⋅ 5 + k
⋅
∆X 34 = ∆X 34 + k x[2 ] D34 ⋅
∆X 56 = ∆X 56 + k x[
∆X 4 N = ∆X 4⋅ N + k x[2 ] D4 N ⋅
∆X 67 = ∆X 67 + k x[
∆YC 3 = ∆YC⋅ 3 + k y[2] DC 3 ∆X 7 N = ∆X 7⋅ N + k
∆Y34 = ∆Y34⋅ + k y[2] D34 ∆YE 5 = ∆YE⋅ 5 + k y[3
∆Y4 N = ∆Y4⋅ N + k y[2 ] D4 N ∆Y56 = ∆Y56⋅ + k [y3]
∆H C 3 = ∆H C⋅ 3 + k H[2] DC 3 ∆Y67 = ∆Y67⋅ + k y[3
⋅
∆H 34 = ∆H 34 + k H[2 ] D34 ∆Y7 N = ∆Y7⋅ N + k y[
∆H 4 N = ∆H 4⋅ N + k H[2] D4 N ∆H E 5 = ∆H E⋅ 5 + k
∆H 56 = ∆H 56⋅ + k
⋅
∆H 67 = ∆H 67 +k
∆H 7 N = ∆H 7⋅ N +

170
10.Calculul coordonatelor absolute

Drumuirea 1 Drumuirea 2 Drumuirea 3

X 1 = X A + ∆X A1 X 3 = X C + ∆X C 3 X 5 = X E + ∆X E 5
X 2 = X 1 + ∆X 12 X 4 = X 3 + ∆X 34 X 6 = X 5 + ∆X 56
X N = X 2 + ∆X 2 N X N = X 4 + ∆X 4 N X 7 = X 6 + ∆X 67
Y1 = Y A + ∆Y A1 Y3 = YC + ∆YC 3 X N = X 7 + ∆X 7 N
Y2 = Y1 + ∆Y12 Y4 = Y3 + ∆Y34 Y5 = YE + ∆YE 5
YN = Y2 + ∆Y2 N YN = Y4 + ∆Y4 N Y6 = Y5 + ∆Y56
H 1 = H A + ∆H A1 H 3 = H C + ∆H C 3 Y7 = Y6 + ∆Y67
H 2 = H 1 + ∆H 12 H 4 = H 3 + ∆H 34 YN = Y7 + ∆Y7 N
H N = H 2 + ∆H 2 N H N = H 4 + ∆H 4 N H 5 = H E + ∆H E 5
H 6 = H 5 + ∆H 56
H 7 = H 6 + ∆H 67
H N = H 7 + ∆H 7 N

171