Oasele şi articulaţiile mâinii

Sunt formate din 27 de oase dispuse în 3 grupe:

1.CARPUL
2.METACARPUL
3.OASELE DEGETELOR

1.CARPUL

- este format din 8 oase dispuse pe două rânduri.

- în primul rând sau proximal, începând de la police spre direcţia degetului mic se găsesc patru
oase: a)scafoidul
b)semilunarul
c)piramidalul
d)pisiformul
- în al doilea rând sau distal, se găsesc în aceeaşi ordine alte patru oase:
e)trapezul
f)trapezoidul
g)capitatul
h)osul cu cârlig
- aceste oase au o formă cubică, fiecare având câte 6 feţe: superioară, inferioară,
anterioară(sau palmară), dorsală, laterală şi medială

1
Prezentarea celor opt oase ale carpului

A. Scafoidul

- este cel mai lateral os al rândului întâi

- prezintă pe faţa lui palmară tuberculul scafoidului.
- se articulează:
● proximal cu radiusul
● distal cu trapezul şi trapezoidul
● medial cu semilunarul şi cu osul capitat.
- acesta se poate palpa pe faţa anterioară, anteromedial faţă de procesul stiloidian al radiusului(
mâna fiind în extensiune)

B. Semilunarul

- îşi datorează numele formei sale

- se articulează:
● proximal cu radiusul
● distal cu osul capitat şi osul cu cârlig
● lateral cu scafoidul
● medial cu piramidalul

C. Piramidalul

- îşi datorează numele formei sale

2
- se articulează:
● proximal cu capul ulnei(prin intermediul unui disc articular)
● distal cu osul cu cârlig
● lateral cu semilunarul
- faţa anterioară a osului prezintă o feţişoară articulară pentru pisiform
- piramidalul poate fi palpat pe partea dorsală, sub procesul stiloidian al ulnei

D. Pisiformul

- este un os lenticular situat înaintea piramidalului cu care se articulează

- se palpează uşor, pe faţa anterioară, deasupra regiunii hipotenare

E. Trapezul

- este primul os din rândul al doilea

- faţa lui anterioară prezintă un şanţ şi tuberculul trapezului
- trapezul se articulează:
● proximal cu scafoidul
● faţa lui inferioară are formă de şa şi se articulează cu metacarpianul I; forma de şa
imprimă anumite caracteristici mişcărilor metacarpianului I şi policelui.
● medial cu trapezoidul şi cu metacarpianul II
- se palpează în fundul tabacherii anatomice

3
F. Trapezoidul

- este foarte neregulat

- se articulează:
● proximal cu scafoidul
● distal cu metacarpianul II
● lateral cu trapezul
● medial cu osul capitat

G. Osul capitat

- este cel mai voluminos os al carpului, prezentând un cap, un col şi un corp

- se articulează:
● proximal cu semilunarul
● distal cu metacarpienii II, III şi IV
● lateral cu scafoidul şi trapezoidul
● medial cu osul cu cârlig

H. Osul cu cârlig

4
- are forma unei piramide de pe a cărei faţă palmară pleacă un cârlig
- se articulează:
● proximal cu semilunarul
● distal cu metacarpienii IV şi V
● medial cu piramidalul
● lateral cu osul capitat
- cârligul osului se poate palpa cu oarecare dificultate sub pisiform

Carpul, privit în totalitate prezintă două feţe:

1. Faţa dorsală, acoperită de muşchii extensori ai mâinii şi degetelor
2. Faţa anterioară sau palmară, concavă, care formează şanţul carpului(prin şanţul carpului trec
tendoanele muşchilor flexori ai mâinii şi ai degetelor)

Şanţul carpian este mărginit de două eminenţe formate astfel:

-cea laterală formată de tuberculul scafoidului şi tuberculul trapezului
-cea medială, de pisiform şi de cârligul osului cu cârlig
Pe viu, acest şanţ este transformat într-un canal de către ligamente.

2. METACARPUL

- constituie scheletul palmei

- este format din 5 oase metacarpiene; numerotarea lor se face lateromedial, de la I la V
- metacarpienii se pot explora uşor, mai ales pe faţa lor dorsală

Caractere generale

Metacarpienii sunt oase lungi şi perechi; prezintă un corp, o bază şi un cap.

A. Corpul este prismatic, triunghiular şi prezintă o faţă dorsală, o faţă laterală şi o faţă medială.
B. Baza este voluminoasă şi se articulează cu oasele carpului şi cu metacarpienii învecinaţi.
C. Capul rotunjit se articulează cu falanga proximală.

Caractere proprii ale metacarpienilor

5
Metacarpianul I:
- este cel mai scurt şi cel mai gros
- baza are formă de şa şi se articulează cu trapezul, dar nu se articulează cu
metacarpianul II.

Metacarpianul II:
- este cel mai lung
- baza se articulează cu trapezul, trapezoidul şi osul capitat, respectiv cu metacarpianul
III

Metacarpianul III:
- baza are un proces stiloidian îndreptat lateral şi se articulează cu osul capitat, respectiv
cu metacarpienii II şi IV

Metacarpianul IV:
- baza se articulează cu osul capitat şi cu osul cu cârlig, respectiv cu metacarpienii III şi
V

Metacarpianul V:
- baza se articulează cu osul cu cârlig, respectiv cu metacarpianul IV

3.Oasele degetelor

- degetele sunt în număr de cinci, numerotate lateromedial de la I la V

- fiecare deget are câte un nume: police, indice, mediu, inelar şi mic
- oasele care formează degete se numesc falange
- se găsesc în număr de 14, deoarece fiecare deget are 3, înafară de police care are numai 2

Falanga proximală are caractere unui os lung, ce prezintă un corp, o bază şi un cap.
a) Corpul, turtit anteroposterior, are o faţă anterioară(palmară) plană şi una dorsală, convexă.
b) Baza prezintă o cavitate articulară pentru capul metacarpianului.
c) Capul prezintă o trohlee pentru falanga mijlocie.

Falanga mijlocie are şi ea corp, bază şi cap.

a) Corpul este asemănător cu cel al falangei proximale, dar mai scurt.
b) Baza prezintă o cavitate de recepţie pentru trohleea de pe capul falangei proximale.
c) Capul prezintă o trohlee pentru falanga distală.

Falanga distală are un corp foarte redus. Baza seamănă cu cea a falangei mijlocii.
Falanga distală se termină cu o tuberozitate dispusă ca o potcoavă ce răspunde unghiei.

6
Articulaţia radiocarpiană

- face parte din articulaţiile elipsoidale

- uneşte radiusul cu rândul proximal al carpului
- i se spune articulaţia radiocarpiană deoarece ulna nu ia parte la formarea ei
- aceasta este separată de oasele carpului prin discul articular al articulaţiei radioulnare distale.

Suprafeţe articulare

- de partea antebraţului găsim o cavitate de recepţie, ovalară, având axul mare orientat
transversal.
- la formarea acesteia iau parte:
● faţa inferioară a epifizei distale radiale
● faţa articulară carpiană
● faţa inferioară a discului articular
- de partea carpului se află o proeminenţă elipsoidală formată din oasele: scafoid, semilunar şi
piramidal, solidarizate prin ligamente interosoase
- faţa articulară carpiană a radiusului este împărţită printr-o creastă antero-posterioară în două
feţişoare:
● scafoidul răspunde feţişoarei laterale
● semilunarul feţişoarei mediale şi discului articular
● piramidalul, numai acestui disc
- suprafeţele articulare sunt încrustate cu cartilaj hialin

Mijloacele de unire

- sunt reprezentate de o capsulă întărită de ligamente

7
a) Capsula articulară
- stratul fibros al acesteia are forma unui manşon care se inseră:
● în sus la periferia suprafeţei articulare radiale şi a discului articular
● în jos, pe periferia elipsoidului carpian la limita cartilajului articular al oaselor carpiene
b) Ligamentele palmare
-au forma literei „V”, fiind constituite din două fascicule, denumite:
1. ligamentul radiocarpian; acesta se inseră în partea superioară pe marginea
anterioară a suprafeţei articulare radiale şi a procesului stiloid radial, pe cînd în partea inferioară
fibrele sale se îndreaptă unele spre semilunar şi piramidal, iar altele spre osul capitat
2.ligamentul ulnocarpian; se inseră pe marginea anterioară a discului articular şi
a fosetei ce separă capul de procesul stiloid ulnar. De acolo, fibrele acestui ligament descind
către oasele carpului, inserându-se pe semilunar, piramidal şi osul capitat.
c) Ligamentul radiocarpian dorsal
- este mai slab dezvoltat decât ligamentele palmare
- se inseră în partea superioară pe marginea posterioară a feţei articulare radiale, iar în
partea inferioară se termină pe faţa posterioară a osului piramidal
d) Ligamentul colateral radial
- se inseră pe vârful procesului stiloid al radiusului şi pe scafoid
e) Ligamentul colateral ulnar al carpului
- se inseră pe procesul stiloid al ulnei, pe de o parte, iar pe de alta, pe piramidal şi
pisiform
- stratul sinovial al capsulei articulare tapetează pe cel fibros şi se termină la nivelul cartilajului
articular care acoperă suprafeţele articulare
- el trimite o prelungire înaintea procesului stiloid al radiusului şi comunică uneori cu sinoviala
articulaţiei radioulnare distale printr-un orificiu situat în discul articular

Articulaţiile intercarpiene

- oasele carpului sunt aşezate pe două rânduri

- în fiecare rând se gasesc patru oase unite între ele prin ligamente
- în plus, cele două rânduri sunt unite şi între ele
- la acest nivel se descriu trei grupe de articulaţii:
● articulaţiile rândului întâi
○ sunt articulaţii plane
○ suprafeţele articulare se află între scafoid, semilunar şi între semilunar-piramidal
○ ele sunt acoperite de cartilaj hialin
○ ca mijloace de unire există
■ două ligamente interosoase
■ două ligamente palmare
■ două ligamente dorsale
○ sinovialele sunt prelungiri provenite din stratul sinovial al capsulei articulare
mediocarpiene
○ articulaţia osului pisiform este tot o articulaţie plană, care diferă de precedentele
printr-un număr mai mare de ligamente ce întăresc capsula

8
 ○ dintre acestea, două sunt mai dezvolate:
■ ligamentul pisometacarpian, care se întinde între pisiform şi baza
metacarpianului V
■ ligamentul pisohamat, care se află între pisiform şi cârligul osului hamat
● articulaţiile rândului al doilea
○ trapezul, trapezoidul, osul capitat şi osul cu cârlig se articulează între ele
formând trei articulaţii plane
○ suprafeţele articulare sunt acoperite de un strat de cartilaj hialin
○ mijloacele de unire sunt reprezentate prin:
■ trei ligamente interosoase
■ trei ligamente palmare
■ trei ligamente dorsale similare celor ale rândului I
○ sinovialele acestor articulaţii sunt prelungiri aparţinând sinovialei articulaţiei
mediocarpiene
● articulaţia mediocarpiană
○ uneşte rândul proximal, exceptând pisiformul, cu rândul distal al carpului

- suprafeţe articulare
★ existenţa a două cavităţi glenoide şi a doi condili
★ rândul proximal prezintă medial o cavitate glenoidă formată de piramidal, semilunar şi
faţa internă a scafoidului; iar lateral un mic condil format de scafoid
★ rândul distal prezintă medial un condil voluminos dormat de osull capitat şi de osul cu
cârlig
○ acesta pătrunde în cavitatea glenoidală a rândului precedent
○ în partea laterală există o cavitate glenoidală formată de trapez şi trapezoid
★ suprafaţa articulară distală se articulează cu cea proximală
○ linia articulară are forma unui S orizontal

- mijloacele de unire:
❖ cele două rânduri ale carpului sunt unite printr-o capsulă laxă, întărită de câteva
ligamente
❖ ligamentul radiat al carpului este un ligament puternic de forma literei V situat pe faţa
palmară
➢ cele două ramuri componente ale ligamentului pornesc de pe colul osului capitat
şi de acolo diverg, ramura externă inserându-se pe scafoid, iar cea internă pe
piramidal
❖ ligamentul dorsal
➢ este slab dezvoltat şi inconstant
➢ fibrele lui îşi au punctul principal de inserţie pe faţa posterioară a piramidalului
➢ de acolo, ele se desprind sub forma a două fascicule
■ unul superior care se îndreaptă spre scafoid
■ unul inferior care se termină pe trapez, trapezoid
❖ stratul sinovial al celulei emite prelungiri ascendente între oasele rândului proximal şi
descendente între oasele rândului distal

9
10