Oasele piciorului

Sunt reprezentate de 26 de oase, dispuse în trei grupe:

● tarsul
● metatarsul
● oasele degetelor.

TARSUL

Tarsul este format din şapte oase dispuse pe două rânduri:

a) un rând posterior cu două oase suprapuse:
● talusul sus şi calcaneul jos;
b) un rând anterior cu celelalte cinci oase:
● navicularul, cuboidul şi trei cuneiforme.
Oasele tarsului pot fi grupate şi în două rânduri antero-posterioare:
● rândul medial: talusul, navicularul şi cele trei cuneiforme
● rândul lateral: calcaneul şi cuboidul.

1
TALUSUL sau ASTRAGALUL

- este situat în vârful masivului tarsian, fiind interpus între oasele gambei, respectiv calcaneu şi
navicular. El este format dintr-un corp, un cap şi un col ce uneşte primele două porţiuni.
Porţiunile talusului sunt bine izolate şi uşor derecunoscut; cu toate acestea este considerat în
întregimeşi comparat cu un cuboid, căruia i se descriu şase feţe.

UNGHIURILE TALUSULUI

- corpul formează cu colul două unghiuri: unghiul de declinaţie şi unghiul de înclinaţie

- acestea se formează prin faptul că, la acesta, colul nu continuă direcţia corpului, ci este
înclinat în jos şi medial
- unghiul de înclinaţie este deschis în jos şi are în medie 115°
- unghiul de declinaţie este deschis medial şi are 158°
- cele două unghiuri se modifică în unele deformări ale piciorului
- unghiul de înclinaţie este cu atât mai deschis, cu cât piciorul este mai plat şi, dimpotrivă, cu
atât mai închis, cu cât piciorul este mai boltit
- unghiul de declinaţie este mai mic şi colul mult deviat medial în piciorul varus.

Orientare
● înainte capul
● în sus trohleea
● lateral faţa articulară triunghiulară.
-feţele talusului sunt: superioară, inferioară, laterală,medială, anterioară şi posterioară.

Faţa superioară
- este formată în cea mai mare parte de corpul talusului
- acesta prezintă o suprafaţă articulară în formă de scripete, numită trohleea talusului
- aceasta are un şanţ antero-posterior, două povârnişuri şi două margini - cea laterală fiind mai
înaltă decât cea medială
- trohleea se continuă pe faţa medială şi pe cea laterală cu câte o feţişoara articulară

Faţa superioară a trohleei

2
- se articulează cu scoaba gambieră (formată de faţa articulară inferioară de pe epifiza distală a
tibiei, de maleola medială şi maleola laterală)
- înaintea trohleii, faţa superioară prezintă o mică suprafaţă neregulată ce aparţine colului

Faţa inferioară
- prezintă, dinainte înapoi, trei feţişoare articulare pentru calcaneu:
a) faţa calcaneană anterioară
b) faţa calcaneană mijlocie
c) faţa calcaneană posterioară
- aceasta este mai mare, alungită şi concavă
- feţele calcaneană posterioară şi cea mijlocie sunt separate printr-un şanţ numit şanţul talusului
orientat oblic postero-anterior şi medio-lateral

Faţa laterală
- prezintă feţişoara maleolară laterală pentru articularea cu maleola fibulei
- de formă triunghiulară, feţişoara are o bază care se continuă cu scripetele talusului şi un vârf
care este ridicat de procesul lateral al talusului
- înaintea şi înapoia acestui proces, faţa este neregulată şi dă inserţii unor ligamente.

Faţa medială
- prezintă şi ea o feţişoară maleolară medială pentru articularea cu maleola tibiei
- se continuă şi ea cu trohleea talusului şi are forma unei virgule
- sub feţişoară se inseră unele ligamente articulare

Faţa anterioară
- prezintă capul talusului
- capul este o proeminenţă rotunjită
- el prezintă faţa articulară navicuIară în jos capul se continuă cu faţa calcaneană anterioară,
descrisă la faţa inferioară a osului.

Faţa posterioară
- prezintă procesul posterior al talusului
- acesta este străbătut de un şanţ prin care trece tendonul muşchiului flexor al halucelui
- şanţul este limitat prin doi tuberculi, unul medial, altul lateral
- tuberculul lateral este puţin mai mare şi are un punct de osificare propriu
- el poate rămâne astfel separat de talus printr-o fisură articulară şi poartă numele de
Os trigonum
(inconstant, la aproximativ 6% din indivizi).

CALCANEUL

3
- este cel mai voluminos os al tarsului
- are o formă prismatică, fiind alungit antero-posterior şi uşor turtit transversal
- are şase feţe

Orientare
● în sus faţa prevăzută cu trei feţişoare articulare
● posterior extremitatea cea mai voluminoasă
● medial faţa prevăzută cu un şanţ adânc

Faţa superioară
- prezintă dinainte înapoi:
a) faţa articulară talară anterioară
b) faţa articulară talară mijlocie
c) şanţul calcaneului când talusul şi calcaneul sunt suprapuşi, şanţul calcaneului şi şanţul
talusului formează un canal numit Sinus tarsi
d) faţa articulară talară posterioară
e) înapoia suprafeţelor articulare precedente, faţa superioară a calcaneului intră în contact cu o
masă adipoasă situată înaintea tendonului Achille
- cele trei feţe articulare răspund feţelor calcaneene de pe faţa inferioară a talusului.

Faţa inferioară
- este neregulată
- prezintă trei proeminenţe
- proeminenţa anterioară se numeşte tuberculul calcaneului şi dă inserţie ligamentului plantar
lung

4
- cele două proeminenţe posterioare, dintre care una este medială iar cealaltă laterală se
prelungesc pe faţa posterioară a osului, formând împreună tuberozitatea calcaneană
- cele două proeminenţe posterioare dau inserţie unor muşchi ai plantei
- pe tuberculul medial se inseră muşchii abductor al halucelui şi flexor scurt al degetelor, iar pe
tuberculul lateral abductorul degetului mic

Faţa laterală
- este subcutanată
- pe ea se găseşte o proeminenţă numită trohleea peronieră sau fibuIară ce separă două
şanţuri:
● unul superior, prin care trece tendonul muşchiului peronier scurt
● altul inferior mai adânc numit şanţul tendonului peronier lung

Faţa medială
- este prevăzută cu marele şanţ calcanean, pe unde trec de la gambă la plantă tendoane, vase
şi nervi
- şanţul calcanean mare este limitat posterior prin tuberozitatea calcaneană, iar anterior printr-o
proeminenţă puternică, numită sustentaculum tali
- pe sustentaculum tali se sprijină talusul:
● faţa superioară a acestei proeminenţe prezintă de altfel faţa talară mijlocie a
calcaneului(serveşte la articularea şi susţinerea talusului)
● pe faţa inferioară, sustentaculum tali prezintă un şanţ pe unde alunecă tendonul
muşchiului flexor lung al halucelui
Notă importantă
Termenul “parele şanţ calcanean” nu este omologat de N.I. Totuşi, el este frecvent folosit în
clinici şi în anatomia topografică. El nu trebuie însă confundat cu termenul Sulcus calcanei, cel
care participă la formarea lui Sinus tarsi şi se află pe faţa superioară a calcaneului.

Faţa articulară cuboidală sau faţa anterioară

- este concavă de sus în jos şi convexă transversal
- este destinată articulaţiei cu cuboidul

Faţa posterioară
- răspunde călcâiului
- jumătatea inferioară a feţei este rugoasă, face parte din tuberozitatea calcaneului şi dă inserţie
tendonului lui Achille
- jumătatea superioară răspunde bursei seroase a tendonului Achille

Călcâiul sau regiunea calcaneană

- este format din tuberozitatea calcaneană şi părţile moi care o acoperă

STUDIUL OASELOR

NAVICULARUL

5
- este un os scurt, turtit dinainte înapoi
- este situat pe partea medială a piciorului, fiind cuprins între capul talusului, cuboid şi cele trei
cuneiforme
- prezintă următoarele elemente:
● Faţa posterioară
- este concavă şi se articulează cu capul talusului
● Faţa anterioară
- prezintă trei feţişoare, destinate articulaţiei cu cele trei cuneiforme
● Faţa dorsală
- face parte din dosul piciorului
● Faţa plantară
- face parte din plantă
● Faţa medială
- prezintă tuberculul navicularului care se poate palpa sub piele
- pe ea se inseră tendonul muşchiului tibial posterior
● Faţa laterală
- prezintă o feţişoară articulară pentru cuboid

CUBOIDUL

- este un os scurt, cu o formă neregulată cuboidală

- este aşezat pe partea laterală a piciorului
- prezintă următoarele elemente:
● Faţa superioară
- face parte din dosul piciorului, unde se poate palpa
● Faţa inferioară
- prezintă tuberozitatea cuboidului înaintea tuberozităţii se găseşte un şanţ profund el
este transformat pe viu într-un canal, prin ajutorul unui ligament
- prin acest canal trece tendonul muşchiului peronier lung
- de pe marginea medio-proximală a feţei plantare a cuboidului se desprinde o apofiză
numită procesul calcanean
- aceasta se articulează cu partea plantară a feţei articulare cuboidiene a calcaneului şi
în acest fel contribuie la susţinerea acestuia
● Faţa posterioară
- serveşte pentru articularea cu calcaneul
● Faţa anterioară
- este subdivizată printr-o creastă verticală în două feţişoare, care se articulează cu
metatarsienii IV, şi respectiv V
● Faţa medială
- prezintă o suprafaţă articulară pentru cuneiformul lateral
● Faţa laterală
- îngustă, este situată pe marginea laterală a piciorului şi palpabilă sub piele

6
CUNEIFORMELE

- sunt trei oase de formă prismatic triunghiulară

- ele contribuie la edificarea bolţii transversale a piciorului
- ocupă spaţiul dintre cuboid şi navicular.

1.Cuneiformul medial
- este cel mai mare, are baza situată plantar, iar marginea ascuţită, face parte din dosul
piciorului
- se articulează:
I. anterior cu metatarsianul I
II. posterior cu navicularul
III. lateral cu metatarsianul II şi cuneiformul intermediar
- faţa medială a osului face parte din marginea medială a piciorului şi dă inserţie muşchiului
tibial anterior

2.Cuneiformul intermediar

- este cel mai mic, are o bază ce face parte din dosul piciorului, iar vârful răspunde plantei
- se articulează:
I. anterior cu metatarsianul II
II. posterior cu navicularul
III. lateral cu cuneiformul lateral
IV. iar medial cu cuneiformul medial

3.Cuneiformul lateral

- are baza orientată spre dosul piciorului, iar vârful răspunde plantei
- se articulează:
I. anterior cu metatarsianul III
II. posterior cu navicularul
III. lateral cu cuboidul
IV. medial cu cuneiformul intermediar şi metatarsianul II

METATARSUL

- este format din cinci oase metatarsiene

- numerotarea lor se face dinspre marginea medială spre cea laterală a piciorului, de la I la V

Caractere generale
- metatarsienii sunt oase lungi şi perechi
- prezintă un corp, o bază şi un cap.

7
1. Corpul
- este prismatic triunghiular, având o faţă dorsală, alta laterală, iar a treia medială
- faţa dorsală face parte din dosul piciorului; celelalte feţe delimitează spaţiile interosoase.

2. Baza
- numită şi extremitate posterioară, se articulează cu oasele tarsului şi cu metatarsienii
învecinaţi.

3. Capul
- numit şi extremitate anterioară, este turtit transversal şi se articulează cu falanga proximală

Caractere proprii ale metatarsienilor

Metatarsianul I
- este cel mai scurt şi cel mai gros
- baza osului se articulează cu cuneiformul medial şi cu metatarsianul II
- pe bază se găseşte o tuberozitate
- care se poate explora prin palpare, pe ea se insera muşchiul peronier lung
Metatarsianul II
- este cel mai lung
- baza lui se articulează cu toate cele trei cuneiforme, respectiv cu metatarsianul I şi III
Metatarsianul III
- baza se articulează cu cuneiformul lateral, respectiv cu metatarsienele II şi IV
Metatarsianul IV
- baza se articulează cu cuboidul şi cu cuneiformul lateral, respectiv metatarsienele III şi V
Metatarsianul V
- baza se articulează cu cuboidul şi cu metatarsianul IV
- baza prezintă lateral o tuberozitate ce se poate palpa sub piele

OASELE DEGETELOR

- degetele sunt în număr de cinci, numerotate de la I la V, de la marginea medială spre cea

laterală a piciorului
- degetul I poartă numele încă de haluce, iar degetul V de deget mic
- oasele care formează degetele se numesc falange
- se găsesc în total 14 falange: fiecare deget are trei, afară de haluce care are numai două
- falangele se prezintă după tipul celor de la mână cu deosebirea că cele de la picior sunt mult
mai reduse în dimensiune
- în acest fel fiecare falangă prezintă un corp, o bază sau extremitate posterioară şi un cap sau
extremitatea anterioară
- falangele halucelui sunt deosebit de puternice

FALANGA PROXIMALĂ
- este turtită transversal, prezintă o suprafaţă ovalară, concavă, pentru articularea cu capul
metatarsianului corespunzător

8
FALANGA MIJLOCIE
- este scurtă, fiind formată aproape numai din bază şi cap
FALANGA DISTALĂ
- este de dimensiuni reduse
- capul este turtit
- pe faţa plantară are o rugozitate numită tuberozitatea falangei distale
- în raport cu pulpa degetului, iar faţa dorsală susţine unghia

OASELE SESAMOIDE
- ca şi la mână, şi la picior vom întâlni oase sesamoide
- acestea se dezvoltă în tendoane şi ligamente
- ele apar regulat dedesubtul capului metatarsianului I, pe ambele laturi ale tendonului flexorului
lungal halucelui

SCHELETUL PICIORULUI ÎN TOTALITATE

- piciorul la om prezintă caractere de diferenţiere foarte importante, caractere ce sunt strâns
legate de procesul de umanizare
- acesta este foarte bine adaptat bipediei şi îndeplineşte două funcţii:
● de susţinere a corpului (de staţiune)
● de mişcare (de locomoţie)
- adaptarea la aceste funcţii se realizează printr-o boltă plantară caracteristică
- bolta plantară are trei stâlpi de sprijin reprezentaţi de:
● tuberozitatea calcaneului posterior
● de capul metatar-sienilor I, II, III antero-medial
● de capul metatarsienilor IV şi V antero-lateral
- stâlpii sunt uniţi prin două arcuri longitudinale:
● arcul lateral format de calcaneu, cuboid şi metatarsienii IV şi V
● arcul medial format de calcaneu, talus, navicular, de cele trei cuneiforme şi primii trei
metatarsieni
- calcaneul reprezintă deci stâlpul posterior, comun pentru cele două arcuri, în timp ce anterior
arcurile diverg spre ceilalţi doi stâlpi
- arcul longitudinal medial este mai înalt şi nu intră în contact cu suprafaţa de sprijin a plantei;
este arcul de mişcare
- arcul longitudinal lateral, mai puţin boltit, atinge suprafaţa de sprijin; este arcul de sprijin.
- arcurile longitudiale sunt unite prin arcuri transversale, mai înalte posterior şi mai turtite
anterior
- asamblarea oaselor tarsului contribuie la alcătuirea scobiturii formate de bolta plantară
- feţele dorsale ale oaselor tarsului sunt, în general, mai largi ca cele plantare
- de asemenea, trabeculele osoase din substanţa spongioasă a tarsului şi a metatarsului sunt
dispuse paralel cu arcurile bolţii plantare, întărind arhitectural bolta
- trohleea talusului conţine trabecule verticale, care materializează liniile de forţă transmise de la
oasele gambei
- de aici trabeculele se grupează în două mănunchiuri principale:

9
 a) unul se îndreaptă postero-inferior şi se continuă în calcaneu cu trabeculele terminate
la nivelul tuberozităţii calcaneului;
b) altul se îndreaptă antero-inferior şi se continuă cu sistemul trabecular al navicularului,
al cuneiformului medial şi al metatarsianului I
- aceste două mănunchiuri trabeculare se sprijină pe doi din cei trei stâlpi ai bolţii:stâlpul
posterior şi cel anteromedial
- din calcaneu porneşte al treilea mănunchi de trabecule, care se continuă cu cel din
cuboid, metatarsianul IV şi V
- acest mănunchi se termină în al treilea stâlp, stâlpul antero-lateral al bolţii
- bolta plantară este menţinută arcuită de ligamente, muşchi şi tendoane, care se
studiază odată cu capitolele respective.

ARTICULAŢIILE PICIORULUI

1. Articulaţia talocrurală sau a gâtului piciorului

- la formarea acestei articulaţii participă oasele gambei împreună cu talusul

- este o trohleartroză sau ginglim

Suprafeţele articulare
- de partea gambei există o formaţiune comparabilă cu o scoabă, formată de extremităţile
inferioare ale tibiei şi fibulei
- la formarea acesteia iau parte faţa articulară inferioară a tibiei, în partea superioară şi cele
două feţe articulare ale maleolelor medială şi laterală, pe cele două laturi
- suprafaţa tarsiană a articulaţiei este reprezentată de faţa superioară a talusului, care îşi oferă
trohleea prelungită pe laturi de cele două feţişoare maleolare (medială şi laterală)
- trohleea talusului este mai largă în partea anterioară decât în cea posterioară
- suprafeţele articulare sunt acoperite cu un strat de cartilaj hialin.

Mijloacele de unire
- sunt reprezentate de o capsulă articulară întărită pe laturi de două ligamente puternice.

Capsula articulară
- stratul fibros al acesteia se insera la periferia cartilajului articular
- cele două maleole rămân extraarticulare
- capsula este subţire şi foarte strânsă pe laturi
- este mult mai laxă, dar rezistentă în partea anterioară şi posterioară
- tendoanele muşchilor extensori aderă intim de capsulă şi în acest fel o feresc de a fi prinsă
între oase în timpul mişcărilor
- ligamentul colateral lateral radiază de la maleola laterală la oasele tarsiene învecinate şi este
constituit din fibre grupate în trei fascicule distincte, denumite în raport cu situaţia lor:
● ligamentul talofibular anterior
● ligamentul calcaneofibular
● ligamentul talofibular posterior

10
Fasciculul anterior sau ligamentul talofibular anterior
- se întinde de la marginea anterioară a maleolei laterale la faţa laterală a colului talusului
Fasciculul posterior sau talofibular posterior
- este pe faţa posterioară a articulaţiei
- el se insera pe foseta de pe maleola laterală
- de la acest nivel se îndreaptă orizontal înapoi şi medial, terminându-se pe tuberculul lateral al
procesului posterior al talusului
- acest fascicul are o situaţie profundă
- este acoperit de tendoanele muşchilor peronieri şi pare îngropat în grosimea capsulei
Fasciculul mijlociu sau ligamentul calcaneofibular
- se insera pe vârful maleolei laterale
- de aici fibrele lui se îndreaptă oblic înapoi şi în jos, terminandu-se pe faţa laterală a
calcaneului Faţa superficiala a ligamentului este acoperită de tendoanele muşchilor peronieri
- el participă la formarea culiselor acestor tendoane şi acoperă ligamentul talocalcanean lateral

Ligamentul colateral medial

- este mai puternic, de forma unei lame triunghiulare şi de aceea se mai numeşte şi ligament
deltoidian
- Ia naştere pe marginile şi pe vârful maleolei mediale şi de acolo se răspândeşte la oasele
tarsiene (talus, calcaneu, navicular)
- i se descriu patru fascicule:
● tibiotalar anterior
● tibionavicular
● tibiocalcanean
● tibiotalar posterior
Fasciculul tibiotalar anterior
- este format din fibre scurte ce se întind de la marginea anterioară şi vârful maleolei mediale la
colul talusului (faţa medială).
Fasciculul tibio-navicular
- este constituit din fibre ce pornesc de pe marginea anterioară şi vârful maleolei şi se insera cu
celălalt capăt pe faţa dorsală şi medială a osului navicular şi pe ligamentul calcaneonavicular
plantar.
Fasiculul tibiocalcanean
- se insera în sus pe vârful maleolei iar în jos pe Sustentaculum tali.
Fibrele anterioare ale acestui fascicul trec în ligamentul calcaneonavicular plantar
Fasciculul tibiotalar posterior
- se insera înapoia vârfului maleolei mediale, pe de o parte, iar pe de alta, pe faţa medială a
talusului (în porţiunea cea mai posterioară)
Ligamentul colateral medial este gros şi are fibrele dispuse în două planuri: unul superficial, altul
profund
- stratul acestora trece retinaculul extensorilor
- pe faţa posterioară vine în raport cu muşchiul tibial posterior, tendoanele flexorilor degetelor şi
cei doi peronieri
- între tendoanele muşchilor flexori se află mănunchiul vasculo-nervos tibial posterior

11
- pe un plan şi mai posterior se găseşte tendonul calcanean
- linia articulară corespunde unui plan orizontal care începe în partea laterală de la maleola
peronieră la 2cm deasupra vârfului acesteia şi se termină în partea medială la 1 cm deasupra
vârfului maleolei tibiale.

12