PRESE HIDRAULICE

ELEV: Teacoe Dan

 PRESE HIDRAULICE

Consideraţii teoretice

Presele hidraulice se caracterizează prin aceea că asigură

deformarea materialului
la viteze de lucru relativ constante chiar dacă forţele au o variaţie mare.
În acelaşi timp ele asigură obţinerea unor forţe de deformare mari
datorită faptului că permit acumularea unei energii potenţiale care poate
fi transformată, la cursele active, în lucru mecanic de deformare, fără a fi
necesare sisteme mecanice de transmitere.
Procesul de prelucrare se realizează sub acţiunea unor forţe care
pot fi considerate că sunt aplicate static.
Acţionarea hidraulică a preselor prezintă următoarele avantaje:
- posibilitatea obţinerii unor cicluri automatizate de lucru şi uşurinţă
în modificare caracteristicelor acestor cicluri;
- realizarea cu uşurinţă a unor forţe şi puteri mari cu mecanisme
hidraulice simple şi de gabarit mic;
- comanda uşoară a energiei mari acumulate şi controlul permanent
asupra forţei disponibile;
- posibilitatea obţinerii unei variaţii continue a vitezei mecanismului
de lucru şi
posibilitatea reglării automate a acesteia în timpul funcţionări,
conform unui ciclu stabilit anterior;
- inversarea uşoară a sensului mişcării, fără solicitări dinamice mari;

- funcţionarea liniştită, lipsită de zgomote şi vibraţii;

- posibilitatea deservirii centralizate a unui grup de prese.
Utilaje şi materiale folosite

În figura 1 este prezentat ansamblul general al unei prese

hidraulice. Pe batiul 5 sunt fixate toate subansamblurile ce alcătuiesc
maşina. În partea superioară este fixat motorul de lucru 1, care prin tija
pistonului 2, antrenează culisorul 3.
 Fig. 1. Vedere de ansamblu a presei hidraulice

Masa 4 este prevăzută cu canale T şi alezaje de trecere, destinate

fixării dispozitivului de presare şi trecerii sistemului de eliminare a
pieselor presate din dispozitiv. Motorul electric 8 antrenează o pompă
care debitează uleiul în reţeaua de conducte 7. Instalaţia electrică a
sistemului de comandă şi acţionare este asamblată în carcasa 6.
Presa P.H. 40 (fig 2) a cărei schemă hidraulică va fi studiată, face
parte din grupa de maşini destinate executării unei mari diversităţi de
prelucrări prin deformare şi tăiere. Pe această maşină se execută
extrudări, ambutisări, reliefări, îndoiri, profilări, îndreptări, decupări,
perforări etc. În afară de acestea pot fi executate asamblări
prin presare. Prin echipare cu dispozitive speciale ca masa rotativă 9,
se lărgeşte mult domeniul de utilizare a maşinii.
Presa P.H. 40 poate fi exploatată în regim singular sau în regim
continuu.
Batiul în formă de C, este executat din

4
 tablă prin sudură, pe el fiind fixate
ghidajele.
Motorul de lucru 1, prin tija pistonului antrenează culisorul 2.
Masa 4 este prevăzută cu canale T, alezaje de trecere şi găuri
filetate. Perna hidraulică aflată sub masa maşinii, permite efectuarea
ambutisărilor de mică şi medie adâncime.
În spaţiul etanş din partea mijlocie a batiului, ce constituie
rezervorul de ulei, este asamblată şi instalaţia de răcire 13 cu ajutorul
căreia este asigurată menţinerea temperaturii agentului hidraulic în
limitele unei bune funcţionări a maşinii. Motorul electric 10 (7,5 kW/1500
rot/min) antrenează pompa cu pistonaşe axiale 11, iar aceasta
debitează uleiul în reţeaua de conducte 12. Instalaţia electrică este
concentrată într-o carcasa laterală.
Pompa hidraulică 8, ce alimentează motorul de lucru principal al
presei lucrează la o presiune de 50…250 bari, debitând între 80…6,5
litri pe minut.
Perna hidraulică are antrenare separată printr-un motor de 2,2
kW, care pune în funcţiune o a doua pompă cu pistonaşe axiale ce
lucrează cu presiunea de 20…250 bari şi debitează 40…2 litri pe minut.
În figura 3 este prezentată schema hidraulică a presei.

Fig. 3. Schema hidraulică a presei P.H. 40

 Întreaga instalaţie hidraulică are rolul de a produce, distribui, regla
şi comanda energia hidraulică necesară acţionării culisorului şi pernei
hidraulice. Instalaţia hidraulică se compune din 3 circuite: circuitul motorului
principal; circuitul pernei hidraulice şi circuitul de comandă. Primele două circuite
lucrează la presiune înaltă (250 bari) iar ultimul lucrează la presiune
joasă (20 bari).
Circuitul motorului principal

Când culisorul este în repaus, pompa 1 (fig 3) debitează ulei prin

distribuitorul 7 către rezervorul central.
După ce se dă comanda prin electromagneţii E 1 sau E2 – sau prin
acţionarea manuală a manetei m – uleiul din circuitul de comandă este
dirijat la unul din capetele distribuitorului 7. Acesta deplasându-se în
direcţia comandată asigură legătura circuitului cu partea superioară sau
inferioară a cilindrului motorului principal în scopul efectuării ridicării sau
coborârii culisorului presei.
Circuitul motorului principal este protejat de supapa 10 de limitare
a presiunii, reglată la 260 bari. Reglarea presiunii din circuitul de lucru
se face cu ajutorul supapei de
precomandă 14 care
pilotează
supapa specială 5.
Manometrul cu
contact 16 permite
urmărirea presiunii din
circuitul de lucru şi
asigură oprirea presei în
cazul când acesta
depăşeşte valoarea limită
prestabilită.
Elementele componente
ale motorului principal
prezentat în figura 4 sunt
următoarele:
1 – Corpul motorului;

Fig. 4. Motorul principal

2 – Capac;
3 – garnitură de etanşare;
4 – Şurub;
5 – Şaibă;
6 – Şaibă de capăt;
7 – Şurub;
8 – Inel de centrare;
9 – Inel port-garnitură;
10 – Garnitură de etanşare;
11 – Tija motorului;
12 – Inel de etanşare;
13 – Garnitură de etanşare;
14 – Capac;
15 – Garnitură de etanşare;
16 – Garnitură de etanşare;
17 – Capac;
18 – Şurub de fixare;
19 – Şurub de fixare;
20 – Şaibă Grower;
21 – Şurub;
22 – Bucşe filetată;
23 – Tije interioară;
24 – Inel de fixare;
25 – Garnitură de etanşare;
26. - Inel distanţier

Circuitul pernei hidraulice

 Fig. 5. Perna hidraulică a presei
În timpul când perna hidraulică, figura 5, este în repaus, pompa 2
(fig. 3) debitează ulei prin distribuitorul 6 în rezervorul central.
Comanda acţionării pernei hidraulice se face prin electromagneţii
E3 şi E4 şi sertăraşul 8. Când este acţionat unul dintre cei doi
electromagneţi, uleiul din circuitul de comandă este dirijat către unul din
capetele sertăraşului distribuitorului 6. Sertăraşul se va deplasa
realizând astfel legătura circuitului cu perna hidraulică. Lichidul va
pătrunde fie în partea superioară, fie în partea inferioară a pistonului
pernei hidraulice determinând efectuarea cursei de coborâre sau de
ridicare a acestuia.
Circuitul de comandă este protejat de supapa de limitare 11,
reglată la 260 bari.
În timpul efectuării ambutisării, când culisorul presei coboară,
pistonul presei hidraulice este împins în jos. Distribuitorul 6 este în
poziţia desenată, în figura 5.3,
poziţia la care uleiul din partea de jos a cilindrului pernei hidraulice este
dirijat spre rezervor prin supapa de pilotaj 4, precomandată. Presiunea
de descărcare este reglată prin supapa de precomandă 13 asamblată în
panoul lateral din circuit. Manometrul 15 indică presiunea în timpul
descărcării. În figura 5.5 se prezintă construcţia pernei presei P.H. 40.

Circuitul de comandă
Pompa 3 debitează ulei în circuitul de comandă. Când acest
circuit este blocat, uleiul de la pompă este dirijat către rezervor prin
intermediul supapei de descărcare 12.
Comanda culisorului poate fi realizată fie electric, fie manual, prin
intermediul inversorului 24.
În cazul comenzii electrice, distribuitorul 24, cuplajul 25 şi
distribuitorul comutator 22 sunt în poziţia desenată în figura 5.2.
Corespunzător acestei poziţii pompa 3 realizează, prin intermediul
sertarelor electromagnetice 8 şi 9, pilotarea distribuitoarelor 6 şi 7.
La comanda manuală poziţia inversorului 24 este schimbată faţă
de cea reprezentată pe desen. Uleiul pătrunde în cilindrul cuplajului
hidraulic 25 şi în capul sertarului distribuitorului comutator 22 pe care îl
deplasează. În acest mod se realizează posibilitatea deplasării manuale
a sertarului distribuitorului pilot 23 şi odată cu acesta – pe principiul
copierii hidraulice – a corpului distribuitorului fixat pe sertarul lui 7.
Cu ajutorul manometrului 17 poate fi controlată presiunea din
circuitul de comandă.
Cu 18, 19 şi 20, în schema generală a presei au fost notate
dispozitivele hidraulice de amortizarea şocurilor.
 În afară de alimentarea circuitului de comandă - descris mai sus –
pompa 3 mai este folosită pentru acţionarea mesei rotative (nefigurată în
desen) cu care poate fi echipată presa.