?

-
ln esen!5, aceasti carte oferi o modalitate de
vindecare a TmprSgtierii mentale cronice care a devenit
o obisnuintd a vietii moderne
DanielGoleman

revolutia atentiei

x.mwffi $m nffim p eitffi r$$ mxtrffi ffi re$ & nxsx $.m

m rnn$rx$X$ fmnm fcxeexX$NatH

B. Alan Wallace

Editura ATMAN
yriryte inawtru'.
revolutia atentiei

dJslr Editura ATMAN

h
A$A f'l pritzttt ia;Mtru..
 Cuprins
Cuvint lnainte I
Prefati 5
Povestea mea 8
MulPmiri 11

Introducere 13
Maleabilitatea atenf iei t7
Zeceetape ale dezvoltirii atenfiei 20
Trei tehnici 2t
Interludii 23

feluri gi aEtePtiri 24

Etapele de inceput:
CON$TIENTIZAREA RESPIRATIEI 29

Etapa intAi: atenfia direcfionati 31

Practica: conqtientizarea respiraliei
qirelaxarea 35
Postura 35
Practica 37
Reflecfii asupra practicii 39
Un mod de viafi axat Pe atenfie 42

Interludiu: iubire plinl de bunitate 47

Alegerea fericirii autentice 48
Echilibrul conativ 9i
Prioritifilor
evaluarea 49
Gisirea timPului 51
Meditalie asupra iubirii pline de bunltate 52
Etapaa doua: atenfiacontinui 55
Practica 58
Conqtientizarearespira{ieigistabilitatea 58
 Reflec{ii asupra practicii
6l
Un mod de viafi axat pe atenfie
64
Interludiu: compasiunea
7t
Meditalie asupra compasiunii
74
Etapa a treia: atenfia perfecfionati
77
Practica: congtientizarea respira{iei
gi intensitatea
81
Reflecfii asupra practicii
82
Un mod de a trii axat pe atenfie
86
Si ne pregitim pentru o expedilie
88
1. Un mediu adecvat
89
2&3. Se avem pufine dorinfe gi
si fim mulpmigi 9L
4. Mai puf ine activitif i
92
5. Disciplina eticd
92
6. Eliminarea gAndurilor compulsive
93
Interludiu: bucuria empatici
95
Medita{ie asupra bucuriei empatice
96
Etapri a patra: atenfia riguroasi
99
Practica: congtientizarea respirafiei
gi semnul dobdndit
104
Reflecfii asupra practicii
r06
Un mod de viafi axat pe atenfie
110
Interludiu: egalitatea
u3
Meditalie asupra stirii de egalitate
tt7
Etapele intermediare:
FIXAREA MINTII
12t
Etapa a cincea: atenfia controlati
r23
Practica: fixarea minfii
in starea sa naturali 129
Reflecfii asupra practicii
131
lnterludiu: tonglen - ,,a dirui gi a primi" t47
Meditafia tonglen 148

Etapa a gasea: atenfia linigtiti 151

Practica: fixarea min{ii
in starea sa naturald -
sondind profunzimile 154
Reflec{ii asupra Practicii r57

Interludiu: visarea lucidl

Practica in timPul zilei 167

Etapa a gaptea: atenfia pe deplin linigtitl I75

Practica: fixarea minlii
in starea sa naturali -
observdnd miqcarea minlii I77
Reflec$i asupra practicii
Conqtientizarea
qi viziunea contemPlativi I78
ExplorAnd nivelul fu ndamental
congtiinfei
relativ al 181

Interludiu: visarea lucidi -

practica ln timpul noPfii 187

Etapele avansate:
CON$TIINTA ITUMINATOARE lel
Etapa a opta: atenfia focalizatl 193
Practica: Congtientizarea congtientizirii t96
Reflecfii asuPra Practicii 198

Interludiu: yoga stirii de vis -

Practica ln timpul zilei 205
Yoga stirii de vis - practica in timpul zilei 209

Etapa a noua: Stabilitatea atenfiei 2TI

Practica: congtientizarea fbri obiect 2t2
Reflecfii asuPra Practicii 2t3
 Interludiu: yoga stirii de vis _
practica ln timpul nopfii
219
Yoga stdrii de vis _
practica in timpul nopfii
222
Etapa azecea,shamatha
practica: rimdndnd 225
in
vacuitatea luminoasi
232
Reflecfii asupra practicii
235
Antrenamentul intreit
236
Concluzie: o privire in viitor
24r
$tiinfa moderni gi potenfialul shamatha
24t
O viafi plind de sens
245
Ciutarea fericirii autentice
246
Ciutarea adevdrului
247
Ciutarea virtufii
248
Anexi
25r
Note
257
 Etapele de inceput:

CONSTIENTIZAREA
t
RESPIRATIEI
 EtapaTntii:
ATENTIA
tt
DIRECTIONATA

Pd-u dintre ceie zece etape ce conduc la

obginerea stlrii de shamatha, este numitb atenlia
direc{ionatd. Semnul care ne arati ci arn parcurs
aceasti etapl este capacitatea de a ne men{ine aten{ia
timp de una-doui secunde asupra obiectului ales
pentru meditalie. Daci acesta este unul complicat,
ca in vizualizirile complexe, timpul necesar pAli
la reugiti poate fi de z:Je sau sipt[mini. Dar daci
obiectul ales este respirafia, putem reuqi din prima.
Capacitatea de a fi congtient este esenliali in
practica shamatha. Conqtien{a in acest context diferl
oarecum de felul in care este prezentati actualmente
de invi{itorii contemporani ai meditaliei. De
exemplu, maeqtrii in vipassana o definesc ca o stare
de aten{ie lipsiti de orice judecatd, clipd de clipi,
cu privire la orice se iveqte. in contextul stirii de
shamatha, totuqi, starea de conStienld se tefetd la
atenfia continui la un obiect familiar, fbri distrageri
sau momente de uitare.
 B. Allan Wallace - Revolutia atentiei

Aceasti primd etape a atenliei direclionate este

obfinute prin puterea auzului. Conform traditiei
budiste, cel mai eficient mod de a obtine noi
cunogtinle este de la un profesor experimentat gi
cunoscitor. int1i auzi invdfitura, apoi urmeazi cititul,
studiul, practica. Puterea auzului se referi atAt la a
asculta inv6{dtura, cdt gi la a citi despre ea, in special
cind nu intdlnim niciun profesor autentic.
Unul dintre primele semne de progres in
practica shamatha este pur gi simplu s6 observim
cAt de haotici ne este mintea.'irr."rie- si rdmdnem
atenfi, dar gAndurile ne fug aiurea, gi alunecdm
intr-o stare de absen![ a focalizlrii. Oamenii
care nu se agazd niciodatd in ticere ciutdnd s6_si
concentreze mentalul pot tr6i cu iluzia ci mintea lor
este calmd gi adunat6. Doar atunci cdnd incercdm
si ne direcliondm atenfia, citre un singur obiect,
timp de cAteva minute, devine vizibil cnt de agitati gi
fragmentati ne este atenfia. Din perspectivi budisti,
o minte neantrenatl suferi de deficit de aten]ie gi
hiperactivitate, fiind astfel disfunc{ionald.
Ca un elefant sdlbatic, o minte neimbldnziti
poate produce daune enorme at6t noui, cAt qi celor
din jurul nostru. in afara oscilafiei dintre deficitul
de atenfie (in care suntem pasivi) gi hiperactivitate
(in care suntem activi), o minte normald neantrenati
revarsi compulsiv un guvoi toxic de gdnduri
ritdcitoare, de care se agafi obsesiv, purtatl dintr_o
poveste intr-alta. Tulburdrile deficit de atenfie/
hiperactivitate gi cele obsesiv/compulsive nu se
limiteazi doar la persoanele bolnave mental; o minte
normali este inclinatd citre asemenea dezechilibre,
de aceea oamenii obignui{i experiment eazd atdt de
 Etapa intai:atenlia direclionattr

multe suferinle mentale! Asemenea tulburiri sunt

simptomele unei minli dezechilibrate.
Aceste doui tendinfe disfunc{ionale par si fie
intrinseci minlii. Hiperactivitatea este caracteizatit
de excitare, agitafie, distragere, in timp ce deficitul
de aten{ie este caracterizat de lene, inerfie, letargie.
CAnd mingile noastre sunt subiectul acestor doui
dezechilibre, avem prea pufin control asupra a ceea ce
se petrece in mentalul nostru. Putem crede in voin!6
liberl, dar cu greu ne putem numi ,,liberi" daci
nu suntem capabili si ne focaliz[m propria aten[ie
la voinfi. Niciun filozof sau cercetitor al cogniliei
nu trebuie s[ ne avertizeze cil nu intotdeauna
comportamentul nostru este ghidat de liber-arbitru
- aceasta devine evident atunci cdnd incercim si ne
menlinem atenfia focalizati asupra unui obiect ales.
Astfel, practica noastri de a men{ine atenfia
focalizat| asupra respira{iei, consti in prelungirea
stirii noastre de conqtien{[ asupra respira{iei.
Deqi aceasta necesiti o minte in alerti, vigilentd, o
asemenea focalizare nu ar trebui si fie tensionatl,
ci echilibrati. Cdnd descoperim cd am fost distragi
de la obiectul meditaliei, va fi poate firesc si ne
adunim cu mai multi putere, focalizdndu-ne cu
mai multi atenfie. Aceasta se observi in expresiile
faciale ale oamenilor care urmlresc si se focalizeze:
buzele se str6,ng, sprtncenele se apropie, fruntea
se rideazl. Ei se concentteazd, dar ca un suc de
portocale - fluiditatea e stoarsd din mintea lor! Daci
wei s[ te concentrezi o perioadi scurti de timp 9i
nu te deranjeazb efectele secundare ale tensiunii gi
oboselii, poli urma strategia de mai sus. Dar dacl
 34 B. Allan \4/allace - Revolulia atenliei

vrei se urmezi calea shamatha, ai nevoie de o solulie

alternativi.
Am descoperit acest fapt prin experienfi. ln
timpul primei mele retrageri shamatha ae iunga
duratd, am fost plin de entuziasm. Am vrut se proht
la maximum de qansa rari pe care o aveam, pentru
cd
meditam in India sub indrumarea lui Dalai iama!
Nu
aveam griji financiare, iar nevoile mele materiale
imi
erau ugor implinite. Tot ce trebuia si fac era
si pun
invifiturile primite in practici. M_am ddruit
antrenament cu toatd puterea. "..rtui
Md trezeam in fiecare diminealila 3.30, excepfie
o singuri dati cind m-am trezit la 3.45 qi am fost
supdrat pe mine ci fusesem neglijent. Entuziast
eram, dar atdt de rigid! Manualele tibetane asupra
meditaliei shamatha pe care le studiasem de_a
lungul anilor sus{ineau ci tipul de atenfie necesar
la inceputul unei asemenea practici era ,,profund
focalizat", aga ci am incercat cAt de mult
am putut
sd opresc mintea din hoindreali. in decurs
de cAteva
sdptimAni, acordAnd multe ore pe zi meditaliei,
mi_
am putut menline atenfia asupra obiectului ales
timp
de jumitate de o16. Am fost incdntat cd
am progresat
atdt de rapid.
Totugi, pe misurd ce. siptdmdnile treceau,
am devenit din ce in ce mai obosit. Mi scurgeam
atAt fizic, cAt qi mental, bucuria practicii a scizut
corespunzitor gi am sim(it ci atenfia mea nu
se mai
tkrz.volta. Ce fusese gregit? M6 striduisem prea
tare.
I)ractica shamatha implici echilibrul minfii,
9i aceasta
include echilibrul intre efortul depus in antrenament
tri rt'lirxare.