ISBN 978-973-0-32086-2

AUTOR

ȚICLE CODRUȚA-IOANA
ATELIERUL DE SCRIERE CREATIVĂ LA GIMNAZIU
AUXILIAR DIDACTIC

ZALĂU, 2020
,,Spune-mi şi voi uita, predă-mi şi îmi voi aminti, implică-mă şi voi învăţa.”

Confucius

1
C U P R I N S:
A R G U M E N T ..................................................................................pg.3
CAPITOLUL I Atelierul de scriere-scrisul propriu-zis......................pg.4-7
CAPITOLUL II Sfaturi tehnice pentru atelierul de scriere.....................pg.7.
II.1.Interviul..................................... ...................................................... pg7.
II.1.2.Îceputurile alternative......................................................................pg7.
II.1.3.Colaborări.........................................................................................pg.7.
II.1.4.Scrierea liberă...................................................................................pg.8.
II.1.5. Cercetarea subiectului...................................................................... pg.8.
II.1.6.Organizarea grafică......................................................................... pg.8.
II.1.7.. Revizuirea...................................................................................... pg.9.
II.1.8.Redactarea și corectura................................................................... pg10.
II.1.9. Publicarea........................................................................................ pg.11.
CAPITOLUL III: Teste de evaluare la clasa a VIII-a,I,II,III,IV.
AnexaI...................................................................................................... pg.13-16.
CAPITOLUL IV:
Teste de evaluare inițială cls. a VII-a,a VI-a,a VIII-a, a V-a
Anexa 2...................................................................................................pg.17-20 .
CAPITOLUL V:
V.1Bareme de notare...............................................................................pg.21-24.
V.2Matricea de specificație pe care se bazează testele claselor V-VIII.....pg.25-28 .
CAPITOLUL VI: Concluzii ................................................................. pg.29-31.
Bibliografie..............................................................................................pg.32.

2
 ARGUMENT

Prezentul material se adresează profesorilor care vor organiza ateliere de scrierere

creativă.Scrierea creativă în baza auxiliarului didactic omonim. Disciplina numită Scrierea
creativă se situează, în această viziune, pe aria curriculară limbă şi comunicare şi profesorii
de materiile respective sunt cei pe a căror pregătire în domeniu contăm plenar, elaborând
conţinuturile şi sugestiile metodologice. Interesul curent pentru scrierea creativă este atât de
mare, în diferite forme şi la diferite niveluri de şcolarizare obligatorie, iar cele mai cotate
universităţi din lume propun formare iniţială şi specializare în acest domeniu, în ideea
dezvoltării creativităţii personale, nu neapărat a pregătirii unor promoţii întregi de scriitori de
ficţiune. Şi pentru că ar fi târziu să începem formarea deprinderilor de scriere creativă,
propun un îndrumător adaptat pentru elevii de gimnaziu. Această viziune asupra formării
personalităţii elevului prin descătuşarea scrisului şi a comunicării în general, explorând texte
de diferite structuri şi abordând diverse teme, este una integratoare. Formarea şi dezvoltarea
capacităţii de a privi şi a reflecta lumea din jur fără a reproduce şi a urma modele nu
urmăreşte educarea artiştilor de profesie, ci eliberarea gândirii, emanciparea spiritului creativ,
gestionarea inteligenţei emoţionale, cunoaşterea de sine şi cultivarea personalităţii.
Dezvoltarea comunicării în masă, interesul crescut pentru schimbul de mesaje şi implicarea
oricui în reţelele de socializare face scrierea creativă mai necesară ca oricând, pentru că
oamenii care ştiu să comunice eficient deja deţin cheia succesului personal şi profesional.
Atelierul de scriere, ca parte a demersului didactic, se va construi dintr-o serie de sarcini,
toate centrate pe producerea unui text coerent .Descifrând, în context, semnificaţia atelierului,
am putea să spunem că acesta constituie un proces tehnologic clar şi generează un produs
finit bine proiectat – textul scris de elevi.
În cadrul atelierelor de scriere, elevii îşi dezvoltă următoarele competenţe: utilizarea
diverselor strategii de informare şi documentare, în vederea abordării eficiente a comunicării
scrise; aranjarea în pagină a textului propriu; corectitudinea lingvistică a comunicării scrise;
producerea actelor de comunicare scrisă.
Astfel, în clasele aV-a ,VI -a,aVII-a,aVIII-a în cadrul atelieror de scriere, preconizate
pentru un an de studii, elevii vor compune câte un text, ghidaţi iniţial de profesor, iar ulterior
structurându-şi ei înşişi lucrările.
Scrierea unui text de ficţiune, ca parte a demersului didactic, presupune stimularea
imaginaţiei, armonizarea elementelor întregului şi raportarea lor la parametrii de timp şi
spaţiu. Acest text nu trebuie să fie o repovestire a unor opere citite sau a unor filme vizionate.
Fiecare elev îşi va scrie textul individual, după ce va acumula suficiente idei pentru acesta.

3
CAPITOLUL :I
Atelierul de scriere - scrisul propriu-zis

• se vor pregăti, împreună cu profesorul, câte cinci subiecte;

• va fi nevoie de pregătirea în prealabil a patru sau cinci teme despre subiecte care sunt
antrenante şi prezintă importanţă pentru elev în acel moment;
• aceste teme să fie legate de natura umană, să descrie evenimente şi sentimente comune pe
care elevul le-a trăit la şcoală.
Se prezintă subiectele profesorului
• Profesorul începe prin a scrie cele cinci subiecte pe o coală de hârtie;
• I se explică elevului că urmează să scrie împreună lucrări scurte despre teme cunoscute.
Elevul îşi identifică subiectele
• I se cere elevului să facă acelaşi lucru: să întocmească o listă de patru sau cinci subiecte care
prezintă importanţă pentru el, despre care ar dori să scrie un text scurt.
Se intervievează elevul pentru a se decide despre ce să scrie prima dată
• După ce şi-a întocmit o listă, elevul este intervievat astfel încât să-şi identifice subiectul
care pare să îl intereseze cel mai mult.
• Va fi ajutat prin adresarea următoarelor întrebări:
- „Ce te interesează cel mai mult în legătură cu acest subiect?”
- „De ce ai ales acest subiect?”
- „Povesteşte-mi detalii despre …“
Elevul intervievează profesorul
• I se cere elevului să pună şi el întrebările care i-au fost adresate lui înainte.
• Profesorul răspunde la întrebări şi-i explică elevului de ce un anumit subiect îl interesează
mai mult decât altele; poate din cauza prospeţimii lui, caracterului său vioi, a subtilităţii lui,
sau poate datorită amplorii lui.
Construieşte un ciorchine
• Profesorul construieşte un ciorchine cu detalii despre subiectul ales.
• Se trece subiectul ales în centrul într-un cerc, apoi înscrie subgrupe de subiecte ca şi cum ar

4
fi sateliţii subiectului principal, şi adaugă subgrupe la fiecare dintre ele.
Elevul îşi construieşte ciorchinele
• I se cere elevului să se gândească la subiectul ales şi să construiască şi el ciorchinele.
• După şapte-opt minute i se cere elevului să-şi arate ciorchinele şi va fi intervievat din nou
pentru a fi ajutat să îşi găsească ,,povestea”.
• S-ar putea ca el să fi enumerat mai multe detalii decât pot fi incluse într-o lucrare scurtă;
deci, după discutarea detaliilor, i se propune elevului să-şi marcheze părţile mai importante şi
mai coerente ale ciorchinelui său.
Elevul intervievează profesorul în legătură cu ciorchinele acestuia
• Elevul va pune întrebări profesorului despre detaliile din ciorchine pentru ca a-l ajuta să-şi
găsească povestea.
• Profesorul va însemnează clar pe ciorchine acea parte despre care s-a hotărât că va scrie.
Amândoi scriu
• I se va explica elevului faptul că vor scrie schiţe care pot fi schimbate înainte de a fi arătate
şi altora.
• Lucrul cel mai important este să-şi pună ideile pe hârtie. I se va recomanda elevului să scrie
fără oprire sau fără să se întoarcă pe tot parcursul intervalului alocat (aproximativ 30 minute).
• I se va spune, de asemenea, că trebuie să scrie pe fiecare al doilea rând, pentru că acel spaţiu
va fi necesar pentru a adăuga sau a corecta anumite lucruri.
• Profesorul va proceda la fel, pentru a modela acest lucru.
Pentru exemplificare, profesorul îi va arăta elevului o lucrare care comunică ceva, dar
care poate fi îmbunătăţită într-o oarecare măsură
• S-ar putea să fie nevoie ca profesorul să pregătească acest lucru dinainte, deoarece este
nevoie de o lucrare care comunică idei reale, dar care are ceva ce poate fi îmbunătăţit prin
revizuire, cum ar fi limbajul prea simplu, care ,,spune” mai degrabă decât ,,arată” ceva.
• Profesorul îşi va citi sau îşi va arăta lucrarea şi îi va cere elevului să spună în primul rând ce
îi place, iar apoi i se va cere ajutorul pentru îmbunătăţirea ei.
• Dacă elevul va atrage atenţia asupra unui aspect care poate fi îmbunătăţit, atunci i se cere
sprijinul în găsirea şi altor modalităţi de îmbunătăţire (alte cuvinte, alt mod de descriere a
acţiunii etc).
• De asemenea, elevului i se va atrage atenţia asupra diferenţei dintre comentariile pozitive,
constructive, care ajută la îmbunătăţirea scrisului şi comentariile negative, care descurajează.
• Comentariile pozitive presupun sublinierea părţilor care au plăcut – cele mai bine descrise,
cele mai vii, mai surprinzătoare – şi specificarea calităţilor lor. Ele mai presupun întrebări
5
despre părţile confuze sau ambigue, despre care se caută mai multe informaţii.
• Este de asemenea important ca profesorul să sublinieze ideea de ,,proprietate”, adică faptul
că răspunderea ultimă pentru produsul scris revine autorului.
• Ceilalţi îşi pot exprima părerile, care sunt valoroase pentru scriitor, dar decizia de a schimba
ceva o ia întotdeauna acesta din urmă.

Elevul îşi citeşte lucrarea

• I se cere elevului să-şi citească lucrarea, după care profesorul va comenta prima dată
aspectele care i-au plăcut sau pe care le-a apreciat în mod deosebit, iar apoi cele care cer
clarificare.
• Elevul poate însemna pe text locurile unde au fost propuse îmbunătăţiri, astfel încât mai
târziu să le poată cântări şi să ţină seamă de ele atunci când îşi revizuieşte textul.
Vor fi scrise variantele prelucrate ale lucrărilor
• Cei doi vor scrie din nou timp de cca. cincisprezece minute, pentru a crea o nouă versiune
mai bună decât prima, folosind ideile şi sugestiile primite.
Cititul la perete
• Înainte de a citi lucrarea cu voce tare, i se cere elevului s-o citească cu faţa la perete, cu
voce tare, ascultându-i sonoritatea şi schimbând cuvintele care nu sună bine sau renunţând la
cele care pot fi omise.
Publicarea
• Se recomandă celebrarea textului scris de elev (şi – de ce nu – şi a celui scris de profesor).
• Elevul îşi va citi lucrarea în faţa unor invitaţi (membri ai familiei, prieteni etc).
• Aceştia vor fi informaţi despre faptul că, după ascultarea textului, vor fi rugaţi să
menţioneze un aspect care le-a plăcut în lucrare, şi de asemenea, fiecare să adreseze o
întrebare autorului.
• Publicarea poate să se întâmple şi în formă de carte, mai ales dacă textul se ilustrează,
capătă o copertă, o dedicaţie etc.
• Această „carte” poate fi făcută cadou, poate deveni parte a unei colecţii şcolare ori a unei
colecţii proprii a elevului de astfel de produse realizate de acesta de-a lungul „carierei” de
şcolar şi nu numai.
Atenţie!
• Aspectele esenţiale ale unui atelier de scriere sunt: timpul, simţul proprietăţii şi
demonstraţia.
• Timpul: Şedinţele de scriere trebuie programate la intervale regulate astfel încât elevul să
6
ştie că va avea posibilitatea să scrie, să fie ajutat la scris şi să îşi poată împărtăşi ideile cu
alţii.
• Simţul proprietăţii: Elevului trebuie să i se ofere şansa de a-şi alege singur subiectele şi/sau
modul de abordare a acestora.
• În discuţiile menite să-l ajute să îşi îmbunătăţească scrisul, simţul proprietăţii asupra lucrării
trebuie respectat, lăsându-i libertatea de a alege sfatul pe care doreşte să-l urmeze.
• Demonstraţia: Scrisul, compunerea, după cum am mai spus, este o ,,îndeletnicire de atelier”,
cu accent pe procesul creaţiei. Profesorul trebuie să demonstreze fiecare etapă a procesului,
astfel încât elevul să ştie cum se procedează.
CAPITOLUL: II
Sfaturi tehnice pentru atelierul de scriere
Etapele procesului de redactare:
• Trecerea în revistă - este procesul de adunare a informaţiei şi de colectare a gândurilor.
Analizăm ideile de care dispunem în legătură cu subiectul, şi începem să planificăm un mod
de a le scrie. În acest putem folosi următoarele tehnici:
II 1. 1.Interviul este o tehnică de trecere în revistă care necesită un partener.
Fie că scriitorul deja şi-a grupat ideile sau nu, deseori ajută dacă o altă persoană îi
pune scriitorului întrebări referitoare la subiect, cum ar face un reporter, cu scopul de a ajuta
scriitorul să-şi identifice povestea. Ea va pune întrebări de genul: „De ce ai ales acest
subiect?” „Ce te interesează cel mai mult în legătură cu această temă?”Întrebările se vor referi
la detalii, lucruri la care scriitorul poate nu s-a gândit că ar putea interesa cititorii.
II 1. 2. Începuturi alternative
Dacă descriem o excursie cu cortul, este important să ştim de unde începe povestirea:
de la împachetatul care precede excursia, de la sosirea la locul de camping sau de la
momentul când ne-au atacat ursii? Scriitorii tineri pot avea greutăţi în a se decide de unde să
înceapă o povestire, şi drept urmare adultul pot să le recomande să scrie câteva (2-3)
începuturi alternative, care pornesc povestirea în mod diferit. Apoi copiii cântăresc fiecare
început – poate discutând fiecare variantă cu
un partener - înainte de a se decide cum să înceapă.
II.1. 3. Colaborări
Când introducem un nou mod de scriere - să zicem o poezie sau un basm - cea mai
bună modalitate s-ar putea să fie să le oferim copiilor să compunem o lucrare împreună
înainte de a începe să scrie fiecare singur. Aceasta metodă este foarte potrivită pentru cei
mici. Părintele poate contribui mult (contribuţia sa poate să ajute la ghidarea lucrării într-o

7
direcţie pozitivă). Dacă micii scriitori au dificultăţi la început, adultul le poate oferi nişte
întrebări care să îi ghideze:
- Unde se întâmplă acţiunea poveştii?
- Este într-un oraş mare sau într-un sat?
- Cine va fi personajul principal: o fetiţă sau un magician bătrân? O fetiţă. Bine. Atunci cine o
poate descrie?
- Şi care este problema acestei fetiţe?
II 1.4 . Scrierea liberă
Înseamnă doar începutul scrierii - de obicei pentru o perioadă de timp fixă, fără
recitirea a ceea ce s-a scris şi fără a schimba păreri sau a ne concentra pe convenţii. Motivul
care se ascunde în spatele acestei modalităţi de scriere este că ideile ne vin în timp ce scriem.
De fapt, în timp ce scriem deseori ne surprindem punând pe hârtie idei neaşteptate.
Dacă scrierea liberă este folosită în etapa trecerii în revistă, putem s-o folosim pentru a ne
inventaria ideile în legătură cu un anumit subiect - apoi putem scrie o versiune nouă care
exploatează cele mai bune idei care au apărut în timpul scrierii libere.
II.1. 5. Cercetarea subiectului.
Elevii pot scrie lucrări sau povestiri despre experienţe personale inventate poate. Dar
când descriu ,,lumea de acolo” ar putea fi necesară găsirea unor informaţii în legătură cu
subiectul. Ei se pot informa citind despre subiect. Sau pot intervieva „experţi” în materie. Sau
pot urmări cu atenţie fenomenul şi pot aduna detalii preţioase.
II.1.6 Organizarea grafică (ciorchinele, tabelul T, diagrama Venn, harta conceptelor) oferă
scriitorilor o modalitate de expunere şi organizare a ideilor.
a) Ciorchinele este o tehnică de încredere care poate fi utilizată în etapa trecerii în
revistă a ideilor.
Într-un cerc în mijlocul unei foi scriem un cuvânt sau două care să definească
subiectul. Apoi, pe măsură ce ne gândim la ,,ramuri” ale acelui subiect, le trecem în cercuri
mai mici pe lateral, legate de subiectul principal prin linii. Aceste subiecte-ramură pot
avea ,,subiecte-mlădiţă”.
Un subiect poate avea numeroase ramuri, o ramură numeroase mlădiţe, şi curând,
pornind de la o idee, vom umple o pagină cu gânduri legate de acel subiect.
Exemplificare: tabelul este un instrument grafic de comparare a două aspecte
ale unui concept.
Un elev care se pregăteşte să scrie un eseu despre educaţia multiculturală, în care să
exprime o poziţie pro sau contra, poate mai întâi să facă o listă a asociaţiilor pozitive sau
8
negative care îi vin în minte, ca în exemplul de mai jos:

Conotaţii pozitive Conotaţii negative

Mândrie etnică Lipsă de loialitate faţă de majoritate

b) Diagrama Venn este un instrument de comparare a două lucruri care au trăsături

distincte, dar şi trăsături comune.
De exemplu, dacă elevul se pregăteşte să scrie despre Egipt şi Malaezia, poate
construi o diagramă Venn (două cercuri mari care se intersectează) pentru a nota apoi
asemănările şi deosebirile dintre cele două ţări, asemănările urmând să fie trecute în zona de
intersecţie.
c) Schiţarea este procesul de transpunere pe hârtie a ideilor. Va fi nevoie să îi
încurajăm pe copii să se gândească la redactare ca proces care începe cu schiţarea.
Iată nişte moduri de a face acest lucru:
- Marchează hârtia cu antetul ,,schiţă” sau foloseşte hârtie de birou reciclată: ambele
modalităţi lasă de înţeles că versiunile lucrărilor nu sunt finale.
- Atrage atenţia elevului să scrie pe fiecare al doilea rând. Acest lucru îi va permite să
adauge material ulterior.
- Arată-i elevului cum să folosească săgeţi, carate şi porţiuni alipite pentru a indica pe
versiunea pe care lucrează cum va trebui rescrisă lucrarea. Fără a i se arăta, el nu va şti cum
să facă însemnări relevante pe lucrare şi cum să folosească materialul pentru a produce
varianta finală.
- Aminteşte-i să nu acorde atenţie în acest stadiu ortografiei sau caligrafiei. Un avantaj
mare al elaborării mai multor versiuni-schiţă este că ne putem concentra doar asupra ideilor
acum şi mai apoi putem să revenim asupra formei şi acurateţei. E nevoie să explicăm aceste
lucruri elevului, iar modul în care tratăm stadiile iniţiale sau finale ale lucrărilor lor trebuie să
fie consecvent cu aceste explicaţii.
II 1. 7. Revizuirea
După ce lucrarea este scrisă în forma de schiţă, putem să începem să o îmbunătăţim.
Elevii vor fi ajutaţi să îşi revadă lucrarea de către persoane care le vor spune ce le
place în legătură cu aceasta şi probabil vor pune întrebări pentru a-i ajuta să se concentreze
asupra punctelor tari ale lucrării şi asupra modalităţilor de îmbunătăţire a acesteia.
Următoarele întrebări sunt utilizate deseori, iar după un timp, ei îşi vor pune singuri

9
aceste întrebări:
- La ce se referă în principal lucrarea?
- Totul în lucrare se referă la tema principală?
- Există vreun loc unde e nevoie să mai adaugi informaţii?
- Poţi să omiţi anumite cuvinte ca să scoţi mai clar în evidenţă punctele principale?
- Cuvintele pe care le-ai folosit descriu (în detaliu) sau povestesc (generalităţi vagi)?
- Ţi-ai organizat lucrarea astfel încât să conduci cititorul de la un punct la altul într-o
ordine logică?
- Introducerea îţi este clară?
- Concluziile pe care le-ai tras sunt convingătoare şi relevante?
Bineînţeles, scriitorii tineri nu ştiu exact ce înseamnă aceste întrebări şi nici nu îşi vor
pune de la început întrebări de acest gen referitoare la propriile lor lucrări. Deci profesorului
îi revin două sarcini:
- prima este să predea nişte mini-lecţii (lecţii scurte) pentru a conştientiza scriitorii tineri de
importanţa acestor paşi spre o lucrare bună.
- a doua sarcină presupune organizarea unor serii de şedinţe în cadrul cărora fiecărui scriitor i
se vor pune astfel de întrebări de către auditoriu şi chiar scriitorul la rândul său va putea să
adreseze aceste întrebări altor scriitori, ajungând astfel să îşi pună el însuşi aceste întrebări
până la urmă.
II 1. 8. Redactarea sau corectura
Odată ce o lucrare a fost schiţată şi revizuită, este pregătită pentru a fi corectată.
Bineînţeles, corectura va fi lăsată la urmă, pentru că paragrafe întregi sau chiar pagini
pot fi scoase sau adăugate în stadiul de revizuire. Elevii trebuie învăţaţi să îşi corecteze
lucrările. Aici se vizează trei aspecte:
- grija copilului ca lucrarea să fie corectă;
- observarea greşelilor;
- cum trebuie corectate greşelile.
O atitudine responsabilă a tânărului scriitor faţă de ceea ce scrie se dezvoltă cel mai
eficient prin publicarea lucrărilor. Copiii vor acorda atenţie sporită acurateţei odată ce îşi dau
seama că ceea ce scriu nu este pentru a obţine o notă, ci că lucrarea lor va fi judecată de alţii
care nu vor putea urmări ideea din lucrare dacă ea va fi plină de greşeli de ortografie,
gramatică sau nu va fi scrisă citeţ.
După ce elevul a învăţat să fie atent la diferite greşeli pe care le face şi la modul în
care le poate corecta, pasul următor va fi ca el să-şi corecteze propriile lucrări. Se recomandă
10
ca profesorul să ofere elevilor o listă cu posibile greşeli, pentru a-i ghida în corectarea
lucrărilor. Fiecare punct din această listă a greşelilor trebuie introdus cu grijă, explicat şi
exersat înainte de a-i lăsa să o folosească singuri.
În cursul unei perioade mai lungi (chiar de câţiva ani) pot fi introduse mai multe liste
de acest gen, pe măsură ce se adaugă noi puncte de corectat la repertoriul de greşeli deja
existent al elevilor.
Odată ce se introduce lista, copiii ar trebui să exerseze folosirea ei cu un partener (un
frate, un coleg) pentru a-şi corecta lucrările reciproc înainte de a-şi propune să folosească
lista singuri.
Rostul acestei activităţi este de mobilizare a elevilor să înveţe să corecteze în public şi
în mod conştient, astfel încât până la urmă să li se formeze deprinderea de a folosi tehnicile
de corectare, în scopul utilizării acestor instrumente cu uşurinţă şi în mod automat.
II 1. 9. Publicarea
Este stadiul final al procesului scrierii şi într-o mare măsură reprezintă motorul
întregii acţiuni. Iată câteva tehnici de utilizat în publicare:
- Citirea lucrării din scaunul autorului. Un obiectiv important al oricărui efort de
publicare este ca tânărul scriitor să se aşeze în faţa familiei, a prietenilor pe un scaun special,
„scaunul autorului”, rezervat anume pentru acest scop. Scaunul autorului trebuie să fie plasat
în colţul de citit, unde ceilalţi pot să stea confortabil în jur, fără să le fie distrasă atenţia şi să
se concentreze asupra lucrării care se citeşte.
- Dacă ţinem cont de câteva idei călăuzitoare, acest mod de a schimba impresii va fi
foarte fructuos. Elevii vor trebui să exerseze cititul lucrării înainte de a fi ascultaţi de grup.
(Un mod atractiv de a face acest lucru este să ,,citească cu faţa la perete” înainte de a citi în
faţa întregului grup.)
- Publicarea cărţilor. Nu tot ce va scrie un elev se va publica, ceea ce nici nu este de
aşteptat. Multe lucrări nu ajung nicăieri. Şi nici nu este timp să se treacă cu fiecare lucrare
prin toate etapele care conduc la publicare. Dar, ocazional, pentru unele lucrări foarte reuşite
scrise de un elev, publicarea reprezintă încununarea eforturilor acestuia de a scrie.
- Cărţile publicate ar trebui expuse cu mândrie, citite şi discutate în familie, iar apoi
incluse în bibliotecă. Pot fi depuse şi la biblioteca şcolii sau ele se pot schimba între copii.
Copiii, fraţii mai mari scriu cu plăcere cărţi pentru cei mai mici, iar dacă ei îşi citesc propriile
opere vor fi foarte mândri de realizarea lor şi de reacţia de apreciere a mezinilor.
- Cărţile pot fi publicate ca manuscrise individuale ori ca o colecţie de lucrări ale unor
copii şi adulţi scrise pe aceeaşi temă: o carte de glume, poveşti de iarnă, poveşti despre
11
animale îndrăgite, volume de poezii şi altele. Revistele şcolare sunt o altă modalitate de
publicare. Aceste reviste sunt mijloace care îi încurajează pe copiii-elevi să practice scrisul
sub multe forme: noutăţi, articole sportive, recenzii de filme sau de carte, păreri exprimate în
articole, sfaturi, articole cuprinzând sugestii. Revistele literare ale claselor pot include
poveşti, poezii, cuvinte încrucişate. Ziarele şi revistele literare pot fi distribuite în şcoală sau
chiar vândute în cartier.

12
CAPITOLUL III-TESTE DE EVALUARE
Anexa 1
TESTE DE EVALUARE
clasa a VIII – a I,II,III,IV.
I.
Se dă textul:

”Oaspeţii caselor noastre, cocostârci şi rândunele,

Părăsit-au a lor cuiburi şi-au fugit de zile rele;
Cârdurile de cocoare, înşirându-se-n lung zbor,
Pribegit-au urmărite de al nostru jalnic dor.

Vesele verde câmpie acu-i tristă, veştejită

Lunca bătută de bruma acum pare ruginită;
Frunzele-i cad, zbor în aer şi de crengi se dezlipesc
Ca frumoasele iluzii dintr-un suflet omenesc.

Din tuspatru părţi a lumii se ridică-nalt pe ceruri,

Ca balauri din poveste, nouri negri plini de geruri.
Soarele iubit s-ascunde, iar pe sub grozavii nori
Trece-un card de corbi iernatici prin văzduh croncănitori.

Ziua scade; iarna vine, vine pe crivăţ călare!

Vântul şuieră prin hornuri răspândind înfiorare.
Boii rag, caii nechează, câinii latră la un loc,
Omul, trist, cade pe gânduri şi s-apropie de foc.”

(Vasile Alecsandri, Sfârşit de toamnă)

1. Identifică în text 2 cuvinte formate prin derivare (unul cu sufix şi unul cu prefix) şi un cuvânt
format prin conversiune. 6 puncte
2. Precizează rolul virgulei din versul “Boii rag, caii nechează, câinii latră la un loc.” 6
puncte
3. Precizează sinonimele următoarelor cuvinte: rele, dor, se ridică. 6 puncte
4. Selectează două figuri de stil diferite şi numeşte-le. 6 puncte
5. Prezintă, pe scurt, semnificatia titlului poeziei. 6 puncte
6. Argumentează în 4-5 rânduri că modul de expunere predominant în text este descrierea. 6 puncte
7. Precizează rima şi măsura versurilor din prima strofă. 6 puncte
8. Găseşte în text o imagine vizuală şi o imagine auditivă. 6 puncte
9. Precizează valoarea morfologică şi funcţia sintactică a următoarelor cuvinte: noastre, cocostârci,
jalnic. 6 puncte
10. Dezvoltă într-o compunere de 15 rânduri că textul de mai sus este un pastel. 26 puncte

13
Se acordă 10 puncte pentru redactare şi 10 puncte din oficiu.

II.
Se dă textul:.

Vara s-a dus…

Palid, şi fără vlagă, moare
Colo-n apus,
Mâhnitul soare…

Pustii sunt toate…

Când vine toamna cu vălu-i alb de brumă,
Holdele-s moarte,
Pădurea-i goală, izvoru-n maluri jalnic sună…

S-a stins farmecul nopţii…

Nu mai răsare luna-n taină…
S-au îmbrăcat natura-ntreagă… cu-a morţii
Neagră haină…

(Toamna – Dimitrie Anghel)

1. Transcrie din 2 cuvinte folosite cu sens figurat. 6 puncte

2. Numeşte 3 termeni care fac parte din familia lexicală a cuvântului pustiu. 6 puncte
3. Explică rolul punctelor de suspensie din primul vers. 6 puncte
4. Transcrie din textul de mai sus trei structuri specifice descrierii. 6 puncte
5. Transcrie din text doua figure de stil diferite. 6 puncte
6. Precizează măsura şi rima primei strofe. 6 puncte
7. Explică în 5 rânduri semnificaţia titlului. 6 puncte
8. Alcătuieşte un enunţ în care cuvântul jalnic să aibă o altă valoare morfologică decât cea din
text. 6 puncte

9. Precizează funcţia sintactică şi cazul următoarelor cuvinte din text: pustii, goală, nopţii.
6 puncte
10. Redactează o compunere de 10-15 rânduri în care să-ţi exprimi opinia despre
semnificaţiile poeziei. 26 puncte

Se acordă 10 puncte pentru redactare şi 10 puncte din oficiu.

14
III.
Se dă textul:

Ce zarvă e în lumea porumbilor în zori,

Şi câtă bucurie în jurul casei voastre:
Priveşte, vin păunii cu crestele albastre
Şi cozile învoalte ca un ghiveci de flori
.
Şi-n urma lor, curate şi lucii ca zăpada,
Păşind pe cărăruia cu albe romăniţe,
Coboar-acum alaiul de mândre păuniţe,
Că de-atât alb, deodată s-a-nveselit ograda.

Şi s-a trezit măgarul zbierând duios la soare,

Vroind să spună parcă ce vede şi-nţelege;
Dar trist îşi pleacă fruntea ca Midas, vechiul rege,
Văzând albasta-i umbră culcată la picioare.

(Pastel – Dimitrie Anghel)

1. Precizează rima şi măsura poeziei. 6 puncte

2. Identifică în text două figure de stil diferite şi numeşte-le. 6 puncte
3. Prezintă semnificaţia titlului în relaţie cu conţinutul textului citat. 6puncte
4. Indică două caracteristici ale operei lirice care pot fi identificate în text. 6puncte
5. Precizează rolul cratimelor din versul Că de-atât alb, deodată s-a-nveselit ograda.
6 puncte
6. Comentează în 3-5 rânduri semnificaţia titlului. 6 puncte
7. Precizează 2 argumente care să justifice că în textul dat modul de expunere predominant
este descrierea. 6 puncte
8. Precizează valoarea morfologică a următoarelor cuvinte: ce (ce zarvă), voastre, culcată.
6 puncte
9. Precizează funcţia sintactică a următoarelor cuvinte: porumbilor, de flori, ce (ce vede).
6 puncte
10. Redactează o compunere de 10-15 rânduri în care să-ţi exprimi opinia despre
semnificaţiile poeziei. 26 puncte
Se acordă 10 puncte pentru redactare şi 10 puncte din oficiu.

15
IV.
Se dă textul:
Cu legănări abia simţite şi ritmice, încet-încet,
Pe pajiştea din faţa casei, caişii, zarzării şi prunii,
Înveşmîntaţi în haine albe se clatină în faţa lunii,
Stînd gata parcă să înceapă un pas uşor de menuet.

Se cată ram cu ram, se-nchină, şi-n urmă iarăşi vin la loc,

Cochetării şi graţii albe, şi roze gesturi, dulci arome,
Împrăştie în aer, danţul acesta ritmic de fantome,
Ce-aşteaptă de un an de zile minuta asta de noroc.

Ce e de spumă, sus pe ramuri, se face jos de catifea,

Şi astfel umbrele căzute pe pajişte par mantii grele
Zvîrlite de dănţuitorii ce au rămas numa-n dantele,
În parcul legendar în care s-a prefăcut grădina mea.

Pe gura scorburilor vîntul plecat a deşteptat un cînt,

Şi-nvoalte mîneci horbotate se-ntind uşoare să salute
Preludiul acestei stinse şi dulci orchestre nevăzute,
Şi-apoi cu reverenţe pomii s-au înclinat pîn’ la pămînt.
Ghirlănzi de flori îi leagă-n treacăt şi-un arc sub fiecare ram
Bolteşte-albastre perspective, sub care alte cete ninse
Coboară pe pămînt din ceruri, venind cu candele aprinse
Să facă şi mai albă noaptea acestui alb epitalam.

Aşa-s în clipa asta toate, dar mîine albii cavaleri,

Despodobiţi de-atîtea graţii, ce le-mprumută luciul lunii,
Vor deveni ce-au fost de-a pururi: caişii, zarzării şi prunii,
Banalii pomi din faţa casei, ce-i ştiu de-atîtea primăveri.
(Balul pomilor – Dimitrie Anghel)

1. Identifică în text 3 figuri de stil diferite şi arată semnificaţia lor. 6 puncte

2. Precizează sinonimele următoarelor cuvinte: se-nchină,fantome,candele. 6 puncte
3. Transcrie din text 3 structuri specifice descrierii. 6 puncte
4. Identifică în text 2 imagini artistice diferite. 6 puncte
5. Menţionează 3 termeni din familia lexicală a cuvântului a simţi. 6 puncte
6. Explică rolul cratimei din structura aşa-s . 6 puncte
7. Identifică în text 3 cuvinte folosite cu sens figurat. 6 puncte
8. Exprimă-ţi opinia în 4-5 rânduri despre semnificaţia titlului. 6 puncte
9. Precizează valoarea morfologică şi funcţia sintactică a următoarelor cuvinte: abia, acesta
(dansul
acesta), de flori ( ghirlănzi de flori), toate (aşa-s în clipa asta toate). 6 puncte
10. Identifică în text 3 cuvinte derivate. 6 puncte

16
11. Scrie o compunere de 15-20 de rânduri în care să evidenţiezi semnificaţiile poeziei citate.
20 puncte
Se acordă 10 puncte pentru redactare şi 10 puncte din oficiu
CAPITOLUL: IV
TESTE DE EVALUARE INIŢIALĂ ,BAREME DE NOTARE ȘI MATRICEA DE
SPECIFICAȚIE PE CARE SE BAZEAZĂ TESTELE CLS.V-VIII.
Anexa 2
NUME ................................................
PRENUME ................................
TEST DE EVALUARE INIŢIALĂ
Clasa a VII-a
Pentru rezolvarea corectă a cerinţelor din Partea I si Partea a II-a se acordă 78 de
puncte.
Pentru redactarea întregii lucrări se acordă 12 puncte.
Din oficiu se acordă 10 puncte.
Timpul efectiv de lucru este de 45 de minute.
I. (48 de puncte) Citeşte cu atenţie textul următor:
„Priveghiuri lungi de toamnă. În sfeşnic lumânarea
Se luptă-n întuneric, tot scăpătându-şi zarea,
Precum se luptă somnul cu jalea ce te-apasă
În liniştea ploioasă...

Deodată triste glasuri sporesc mocnita jale,

Bat fâlfâieri greoaie deasupra casei tale...
Se face iar tăcere... –şi te străbat fiorii:
Ne lasă şi cucorii!

„Fugiţi, fugiţi departe, întârziate stoluri,

Să nu v-apuce-n câmpuri îngheţul de la poluri!...”
Suspină trist în urmă, foşnindu-şi frunza moartă,
Salcâmul de la poartă...” (Ştefan Octavian Iosif – Salcâmul)
A. Limba română
1. Desparte în silabe următoarele cuvinte: priveghiuri, fâlfâieri, întârziate. – 6 p.
2. Transcrie din prima strofă un cuvânt ce conţine un triftong şi două cuvinte ce conţin
diftongi. – 6 p.
3. Menţionează valoarea morfologică a următoarelor cuvinte din text: lumânarea, te, trist.
– 6 p.
4. Precizează cazul şi funcţia sintactică a următoarelor cuvinte subliniate din versul:
„Deodată triste glasuri sporesc mocnita jale” – 6 p.
5. Motivează folosirea cratimei în structura: „Se luptă-n întuneric”. – 6 p.
B. Înţelegerea textului
1. Precizează care este anotimpul descris de poet, indicând două construcţii semnificative.
– 6 p.
2. Transcrie, din text, două figuri de stil diferite şi precizează-le. – 6 p.
3. Identifică imaginea artistică din versul: „Deodată triste glasuri sporesc mocnita jale”.
– 6 p.
II. (30 de puncte)
Realizează o compunere de 8-10 rânduri (aproximativ 70-100 de cuvinte) în care să foloseşti
3 cuvinte alese de tine din textul dat la Partea I. Dă un titlu sugestiv acestei compuneri.

17
Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucrări (respectarea normelor de ortografie,
de punctuaţie si de exprimare, respectarea limitelor de spaţiu indicicat.

NUME ................................................

PRENUME ........................................

TEST DE EVALUARE INIŢIALĂ

Clasa a VI-a
Pentru rezolvarea corectă a cerinţelor din Partea I si Partea a II-a se acordă 78 de
puncte.
Pentru redactarea întregii lucrări se acordă 12 puncte.
Din oficiu se acordă 10 puncte.
Timpul efectiv de lucru este de 45 de minute.
(48 de puncte) Citeşte cu atenţie textul următor:
,, A fost odată un împărat evlavios şi bun. El avea trei feciori. Pe lângă multe bunătăţi ce
făcuse oamenilor din împărăţia lui, a ridicat şi o monastire de care să se ducă pomina. A
împodobit-o cu aur, cu pietre nestemate şi cu tot ceea ce meşterii din acea ţară au socotit mai
scump şi mai frumos. O mulţime de stâlpi de marmură şi poleiţi erau prin biserică şi pe
dinaintea ei. Zugrăvelile cele mai preţioase, policandre de argint şi suflate cu aur, candele
din argintul cel mai bun şi mari cât doniţa, cărţile cele mai alese erau zestrea monastirii
aceleia. Cu cât se bucura împăratul de frumuseţea ei, cu atât se întrista că nu putea să o
săvârşească deplin, căci turnul se surpa.
„Cum se poate, zise împăratul, să nu pot sfârşi astă sfântă bisrică? Iată, am cheltuit toată
starea, şi ea nu este încă târnosită”...” (Petre Ispirescu – Pasărea
măiastră)
A. Limba română
1. Desparte în silabe următoarele cuvinte: niciodată, evlavios, deplin. – 6 p.
2. Menţionează trei termeni din familia lexicală a cuvântului om. – 6 p.
3. Menţionează valoarea morfologică şi cazul a următoarelor cuvinte: împărat, el, avea. – 6 p.
4. Găseşte câte un sinonim pentru următoarele cuvinte din text: bun, frumuseţea, se întrista.
– 6 p.
5. Construieşte un enunţ în care substantivul „împărat” să aibă funcţie sintactică de atribut.
— 6 p.
B. Înţelegerea textului
1. Identifică modurile de expunere prezente în text. – 6 p.
2. Identifică o figură de stil din fragmentul dat. – 6 p.
3. Menţionează două trăsături care să ilustreze că textul face parte dintr-un basm. – 6 p.
II. (30 de puncte)
Realizează o compunere de 5-7 rânduri (aproximativ 50-70 de cuvinte), în care să foloseşti 3
cuvinte alese de tine din textul dat la Partea I. Dă un titlu sugestiv acestei compuneri.
Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucrări (respectarea normelor de ortografie,
de punctuaţie si de exprimare, respectarea limitelor de spaţiu indicate).

18
 NUME ................................................
PRENUME ........................................

TEST DE EVALUARE INIŢIALĂ

Clasa a VIII-a
Pentru rezolvarea corectă a cerinţelor din Partea I si Partea a II-a se acordă 78 de
puncte.
Pentru redactarea întregii lucrări se acordă 12 puncte.
Din oficiu se acordă 10 puncte.
Timpul efectiv de lucru este de 45 de minute.
I. (48 de puncte) Citeşte cu atenţie textul următor:

„Atât de tristă-i dimineaţa Abia o brumă fără milă

Acum când plânge-o toamnă nouă, Şi vara mi-a fugit departe,
Când cade din copaci viaţa Răsar, movilă de movilă,
Şi frunze galbene mă plouă. În jur de mine frunze moarte.

O lume-ntreagă simţi cum moare Ce taină le-a desprins în şoapte

Într-o tulpină ce se-ndoaie, Mai multe azi ca altădată,
În orice zvon e-o aşteptare Ce visuri au murit azi-noapte
Şi-un vis în fiecare foaie. Cu-atâta frunză spulberată?”

(Octavian Goga – Toamnă nouă)

A. Limba română
1. Menţionează trei termeni din familia lexicală a substantivului frunză. – 6 p.
2. Precizează mijloacele interne de îmbogăţire a vocabularului prin care s-au format cuvintele
subliniate din versurile: „În orice zvon e-o aşteptare”; „Ce visuri au murit azi-noapte”. – 6 p.
3. Explică folosirea cratimei în secvenţa „ ce se-ndoaie”. – 6 p.
4. Menţionează valoarea morfologică şi cazul cuvintelor subliniate: „Şi frunze galbene mă
plouă” . 6p.
5. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate din versul: „Ce visuri au murit
azi-noapte.” 6p
B. Înţelegerea textului
1. Precizează măsura şi rima versurilor din fragmentul dat. – 6 p.
2. Transcrie, din text, două figuri de stil diferite. – 6 p.
3. Menţionează două trăsături care să justifice faptul că textul aparţine unei opere lirice. – 6 p.
II. (30 de puncte)
Realizează o compunere de 8-10 rânduri (aproximativ 70-100 de cuvinte) cu titlul Peisaj de
toamnă, în care să foloseşti ca mod de expunere descrierea.
În compunerea ta, trebuie:
- să respecţi convenţiile specifice descrierii, ca mod de expunere;
- să ai un stil şi un conţinut adecvate situaţiei imaginate.
Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucrări (respectarea normelor de ortografie,
de punctuaţie si de exprimare, respectarea limitelor de spaţiu indicate)

19
NUME ................................................

PRENUME ........................................

TEST DE EVALUARE INIŢIALĂ

Clasa a V-a

Pentru rezolvarea corectă a cerinţelor din Partea I si Partea a II-a se acordă 78 de

puncte.
Pentru redactarea întregii lucrări se acordă 12 puncte.
Din oficiu se acordă 10 puncte.
Timpul efectiv de lucru este de 45 de minute.
I. (48 de puncte) Citeşte cu atenţie textul următor:

„Cică odată în pădure murise o căprioară. O pisică sălbatică vine şi se suie pe ea să se mai
hodinească la soare. Dar trece un urs pe acolo şi vede pisica deasupra căprioarei. Ce se
gândeşte nenea Martin?
- Bre, da straşnică lighioană-i asta! Aşa de mică ş-a omorât cogiamite fiară. Ia să mă sui
în copac şi să mă uit şi eu ce-o mai face.
Alături, lângă căprioară, era culcat în frunze un porc mistreţ. Când se mai încălzeşte,
porcul începe să dea din coadă. Pisica ţâşt!... socoteşte că e şoarece şi sări pe coada
porcului, trăgând de ea. Porcul guiţă odată tare. Pisica de frică svrr!... pe copac în sus. Iar
ursul:
- Hait! a omorât căprioara, a omorât porcul, acum vine să mă mănânce şi pe mine. Şi de
frică i se înmoaie labele lui nenea Martin şi cade udubâşt!... jos din copac, rămânând pe loc
nemişcat.”
(*** - Animale viteze)
A. Limba română
1. Desparte în silabe următoarele cuvinte: sălbatică, căprioară, hodinească. – 6 p.
2. Scrie următoarele substantive la numărul plural: mistreţ, fiară, şoarece. – 6 p.
3. Precizează timpul următoarelor verbe: murise, vede, a omorât. – 6 p.
4. Menţionează felul (părţi de vorbire) următoarelor cuvinte: pădure, vine, ea. – 6 p.
5. Scrie opusul următoarelor cuvinte: sălbatică, mică, frică. – 6 p.
B. Înţelegerea textului
1. Identifică personajele prezente în text. – 6 p.
2. Precizează locul unde se desfăşoară acţiunea din fragmentul dat. – 6 p.
3. Scrie ideea principală din primul alineat al fragmentului dat. – 6 p.
II. (30 de puncte)
Realizează o compunere de 5-7 rânduri (aproximativ 50-70 de cuvinte), în care să foloseşti
3 cuvinte alese de tine din textul dat la Partea I. Dă un titlu sugestiv acestei compuneri.
Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucrări (respectarea normelor de ortografie,
de punctuaţie si de exprimare, respectarea limitelor de spaţiu indicate).

20
 CAPITOLUL: V
TEST DE EVALUARE INIŢIALĂ
V.1.BAREM DE EVALUARE
Limba română
Clasa a VI a

 Se punctează oricare alte formulări/ modalităţi de rezolvare corectă a cerinţelor.

 Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit prin barem.
 Nu se acordă fracţiuni de punct.
 Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la 10 a
punctajului total.
PARTEA I (48 de puncte)
A.
1. câte 2 puncte pentru despărţirea corect a cuvintelor în silabe 3x2p=6
puncte
2. câte 2 puncte pentru menţionarea fiecărui termen din familia lexicală 3x2p=6
puncte
3. câte 1 punct pentru indicarea fiecărei valori morfologice si a fiecărui caz pentru cuvintele
date (de exemplu,împărat – substantiv comun, N; el – pronume, N; avea –verb)
6x1p=6puncte
4. câte 2 puncte pentru menţionarea fiecărui sinonim 3x2p=6puncte
5. construirea unui enunţ în care cuvântul indicat să aibă funcţia sintactică de atribut 6 puncte
B.
1. câte 3 puncte pentru menţionarea celor două moduri de expunere din text . 2x3p=6 puncte
2. transcrierea unei figuri de stil din text 6 puncte
3. câte 3 puncte pentru prezentarea celor două trăsături specifice basmului 2x3p= 6 puncte
PARTEA a II-a (30 de puncte)
• câte 2 puncte pentru utilizarea oricăruia dintre cei 3 termeni aleşi din textul de la Partea I.
3x2p=6puncte
• alegerea unui titlu sugestiv 4 puncte
• conţinut ideatic adecvat cerinţei – 15p/ tratare ezitantă, superficială a cerinţei 5p.
15 puncte
• coerenţă şi echilibru al compoziţiei. 5 puncte
Redactarea întregii lucrări: 12 puncte
• respectarea limitelor de spaţiu indicate 3 puncte
• respectarea normelor de exprimare si de ortografie 6 puncte
(0-1 greseli – 6p; 2-3 greseli – 4p; 4-5 greseli – 2p; peste 6 greseli – 0p)
• respectarea normelor de punctuaţie 3 puncte
(0-1 greseli – 3p; 2-3 greseli – 2p; 4-5 greseli – 1p; peste 6 greseli – 0p)

21
 TEST DE EVALUARE INIŢIALĂ

BAREM DE EVALUARE
Limba română
Clasa a VII -a

Se punctează oricare alte formulări/ modalităţi de rezolvare corectă a cerinţelor.

Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit prin barem.
Nu se acordă fracţiuni de punct.
Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la 10 a
punctajului total.
PARTEA I (48 de puncte)
A.
1. câte 2 puncte pentru despărţirea corect a cuvintelor în silabe
3x2p=6 puncte
2. câte 2 puncte pentru transcrierea cuvintelor ce conţin elementele fonetice cerute
3x2p=6 puncte
3. câte 2 puncte pentru indicarea fiecărei valori morfologice pentru cuvintele date (de
exemplu, lumânarea – substantiv comun; te – pronume personal; trist –adverb)
3x2p=6 puncte
4. câte 2 puncte pentru precizarea fiecărei funcţii sintactice şi a cazului (de exemplu,
deodată-c.c.t,caz Ac; glasuri –subiect,N; mocnita –atribut adj,Ac)
3x2p=6 puncte
5. explicarea rolului cratimei din secvenţa dată – 6p/ explicare superficială, ezitantă – 2p
6 puncte

B.
1. câte 2 puncte pentru precizarea fiecărei cerinţe (anotimpul şi cele două construcţii)
3x2p=6 puncte
2. câte 3 puncte pentru transcrierea fiecărei figuri de stil din text 2x3p= 6 puncte
3. precizarea imaginii artistice din structura dată 6 puncte
PARTEA a II-a (30 de puncte)
• câte 2 puncte pentru utilizarea oricăruia dintre cei 3 termeni aleşi din textul de la Partea II
3x2p=6 puncte
• alegerea unui titlu sugestiv 4 puncte
• conţinut ideatic adecvat cerinţei – 15p/ tratare ezitantă, superficială a cerinţei 5p 15 puncte
• coerenţă şi echilibru al compoziţiei 5 puncte
Redactarea întregii lucrări 12 puncte
• respectarea limitelor de spaţiu indicate 3 puncte
• respectarea normelor de exprimare si de ortografie 6 puncte
(0-1 greseli – 6p; 2-3 greseli – 4p; 4-5 greseli – 2p; peste 6 greseli – 0p)
• respectarea normelor de punctuaţie 3 puncte
(0.1 greseli – 3p; 2-3 greseli – 2p; 4-5 greseli – 1p; peste 6 greseli – 0p)

22
 TEST DE EVALUARE INIŢIALĂ

BAREM DE EVALUARE
Limba română
Clasa a VIII a

Se punctează oricare alte formulări/ modalităţi de rezolvare corectă a cerinţelor.

Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit prin barem.
Nu se acordă fracţiuni de punct.
Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la 10 a
punctajului total.
PARTEA I (48 de puncte)
A.
1. câte 2 puncte pentru menţionarea fiecărui termen din familia lexicală 3x2p=6 puncte
2. câte 3 puncte pentru fiecare mijloc de îmbogăţire a vocabularului precizat 2x3p=6 puncte
3. explicarea rolului cratimei din secvenţa dată – 6p/ explicare superficială, ezitantă – 2p
6 puncte
4. câte 1 punct pentru indicarea fiecărei valori morfologice si a fiecărui caz pentru cuvintele
date (de exemplu: frunze-substantiv comun, N; galbene-adjectiv, N; mă-pronume personal,
Ac.) 6x1p=6 puncte
5. câte 2 puncte pentru precizarea fiecărei funcţii sintactice a cuvintelor date (de exemplu,
visuri -subiect; au murit –predicat verbal; azi-noapte-c.c.t) 3x2p=6 puncte
B.
1. câte 3 puncte pentru precizarea fiecărei cerinţe (măsura şi rima) 2x3p=6 puncte
2. câte 3 puncte pentru transcrierea fiecărei figuri de stil din text 2x3p= 6 puncte
3. câte 3 puncte pentru prezentarea celor două trăsături specifice operei lirice 2x3p= 6 puncte
PARTEA a II-a (30 de puncte)

• pentru respectarea convenţiilor specifice descrierii 10 puncte

• conţinut ideatic adecvat cerinţei – 15p/ tratare ezitantă, superficială a cerinţei 5. 15 puncte
• coerenţă şi echilibru al compoziţiei 5 puncte
Redactarea întregii lucrări: 12 puncte
• respectarea limitelor de spaţiu indicate 3 puncte
• respectarea normelor de exprimare si de ortografie 6 puncte
(0-1 greseli – 6p; 2-3 greseli – 4p; 4-5 greseli – 2p; peste 6 greseli – 0p)
• respectarea normelor de punctuaţie 3 puncte
(0-2greseli – 3p; 2-3 greseli – 2p; 4-5 greseli – 1p; peste 6 greseli – 0p)

23
 TEST DE EVALUARE INIŢIALĂ

BAREM DE EVALUARE
Limba română
Clasa a V a

 Se punctează oricare alte formulări/ modalităţi de rezolvare corectă a cerinţelor.

 Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit prin barem.
 Nu se acordă fracţiuni de punct.
 Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la 10 a
punctajului total.
PARTEA I (48 de puncte)
A.
1. câte 2 puncte pentru despărţirea corect a cuvintelor în silabe 3x2p=6 puncte
2. câte 2 puncte pentru fiecare cuvânt scris la plural 3x2p=6 puncte
3. câte 2 puncte pentru fiecare timp precizat 3x2p=6 puncte
4. câte 2 puncte pentru indicarea fiecărei valori morfologice pentru cuvintele date (de
exemplu,pădure – substantiv comun; ea– pronume; vine –verb) 3x2p=6 puncte
5. câte 2 puncte pentru menţionarea fiecărui antonim 3x2p=6 puncte

B.
1.identificarea tuturor personajelor-6puncte, identificarea parţială 3puncte- 6 puncte
2. precizarea locului unde se desfăşoară acţiunea- 6 puncte
3. transcrierea ideii principale 6-puncte;transcrierea superficială 3 puncte.- 6 puncte
PARTEA a II-a (30 de puncte)
• câte 2 puncte pentru utilizarea oricăruia dintre cei 3 termeni aleşi din textul de la Partea I
3x2p=6 puncte
• alegerea unui titlu sugestiv 4 puncte
• conţinut ideatic adecvat cerinţei – 15p/ tratare ezitantă, superficială a cerinţei 5p 15 puncte
• coerenţă şi echilibru al compoziţiei 5 puncte

Redactarea întregii lucrări: 12 puncte

• respectarea limitelor de spaţiu indicate 3 puncte
• respectarea normelor de exprimare si de ortografie 6 puncte
(0-1 greseli – 6p; 2-3 greseli – 4p; 4-5 greseli – 2p; peste 6 greseli – 0p)
• respectarea normelor de punctuaţie 3 puncte
(0-1greseli – 3p; 2-3 greseli – 2p; 4-5 greseli – 1p; peste 6 greseli – 0p)

24
 V.2 .MATRICEA DE SPECIFICAŢIE
pe care se bazează testul iniţial pentru clasa a V-a

Competenţe

1.2 1.4 2.2 3.2 3.3 3.4 4.1 4.3 4.4

Conţinuturi
silaba x x

părţi de
vorbire si
categorii x
gramaticale x
specifice
acestora
sensul unor
cuvinte în x x x x
diferite
contexte
transcrierea
unui x x
fragment
dintr-un text
scriere
imaginativă x x x x

25
 V.2 MATRICEA DE SPECIFICAȚIE
pe care se bazează testul iniţial pentru clasa a VI-a

Competenţe

1.4 2.2 3.2 3.3 3.4 4.1 4.3 4.4

Conţinuturi
silaba x x

sesizarea
corectitudinii x x
formelor
lexicale
sensul unor
cuvinte în x x x x
diferite
contexte
valori
morfologice x x
sintaxa
propoziţiei x x x
figuri de stil
x x
recunoaşterea
modalităţilor x x x
de organizare
a textului epic
scriere
imaginativă x x x x

26
 V.2 MATRICEA DE SPECIFICAŢIE

pe care se bazează testul iniţial pentru clasa a VII-a

Competenţe

1.4 2.2 2.3 3.3 3.4 4.1 4.3 4.4

Conţinuturi
silaba
x x
valorificarea
categoriilor x
fonetice
sensul unor
cuvinte în x x x x
diferite
contexte
valori
morfologice x x
sintaxa
propoziţiei x x x
figuri de stil şi
imagini artistice x x
scriere
imaginativă x x x x

27
 V.2.MATRICEA DE SPECIFICAŢIE
pe care se bazează testul iniţial pentru clasa a VIII-a

Competenţe
2.2 3.3
1.4 3.2 3.4 4.1 4.3 4.4 4.5
Conţinuturi
valorificarea
categoriilor x x
semantice şi
fonetice
sensul unor
cuvinte în x x x x
diferite
contexte
valori morfologice
x x
sintaxa propoziţiei
x x
figuri de stil şi
imagini artistice x x
recunoaşterea
proce-deelor de x x x
expresivi-tate în
textul liric;
scriere
imaginativă x x x x x

28
VI. Concluzii:
Datele şi concluziile unor cercetări şi studii recente din domeniul psihologiei învăţării şi
dezvoltării evidenţiază relevanţa şi semnificaţia metodelor şi procedeelor interactive,
comparativ cu metodele aşa zis tradiţionale, preponderent expozitive. Procesul de reevaluare
şi restructurare a metodelor didactice nu presupune abandonarea metodelor clasice, ci
restructurarea şi revitalizarea acestora, într-un spirit modern, în vederea realizării obiectivelor
preconizate de reforma şcolară. Metodele moderne, active stimulează implicarea elevilor în
activitatea de învăţare, le dezvoltă gândirea critică şi capacitatea de adaptare la viaţă.
Performanţele obţinute de elevi în activitatea şcolară reprezintă un răspuns la
metodele didactice utilizate de învăţător pentru a realiza o instruire diferenţiată şi
personalizată.
Metodele moderne au tendinţa de a se apropia cât mai mult de metodele cercetării
ştiinţifice, antrenând elevii în activităţi de investigare şi cercetare directă a fenomenelor (I.,
Nicola, 1996).
Reforma în învăţământul românesc are un caracter complex, multidimensional,
deoarece vizează deopotrivă toate componentele învăţământului: domeniul finalităţilor
educaţiei (ideal, scop, obiective), structura învăţământului, conţinuturile de învăţare,
optimizarea metodologiei didactice, a strategiilor de predare-învăţare, reforma sistemului de
evaluare.
Pe baza bibliografiei de specialitate, precum şi a experienţei practice, acumulată în
munca instructiv-educativă cu elevii, în această lucrare îmi propun să demonstrez că
utilizarea unor metode moderne care accelerează însuşirea cunoştinţelor, formarea
priceperilor şi deprinderilor, a capacităţilor, contribuind la dezvoltarea tuturor proceselor
psihice. Totodată, consider că atelierele de creație moderne duc la formarea capacităţilor de
autoinstruire ce permit achiziţionarea şi prelucrarea independentă a informaţiilor.
Tema aleasă vizează demersurile desfăşurate de mine la clasă pentru inovarea şi
modernizarea strategiilor de predare-învăţare în vederea creşterii motivaţiei şi interesului
elevilor pentru învăţarea şcolară, pentru valorificarea potenţialului creativ şi intelectual al
fiecărui copil.
Metodele moderne interactive au menirea de a fi un instrument important care să
permită trecerea din planul ,,design-ului instrucţional’’ într-unul complex, al acţiunii de
predare. Acestea ridică gradul de interes din partea elevilor în ceea ce priveşte participarea
29
activă la lecţie, stimulând elevii în realizarea conţinuturilor şi aplicarea lor în viaţa reală.

Domeniul în care profesorul are o deplină libertate de alegere, selectare, inovare este
cel al metodelor de învăţământ, al mijloacelor didactice şi al formelor de organizare a
activităţii de predare-învăţare.
Profesorul trebuie să fie capabil de a utiliza o anumită metodă modernă activizatoare
la o anumită lecţie şi la momentul potrivit din cadrul orei, urmărind participarea activă a
elevilor pe parcursul întregii lecţii. Pentru aceasta, cadrul didactic trebuie să deţină
competenţe cognitive, dar şi metodologice.
În ultimii ani au apărut multe studii, s-au derulat cercetări care au pus în evidenţă
superioritatea metodelor activ-participative în raport cu cele expozitive care îl transformau pe
elev într-un receptor pasiv.
Metode şi procedee, precum conversaţia euristică, jocul de rol, problematizarea,
observarea, sunt metode şi procedee interactive care îl determină pe elev să se implice activ
în redescoperirea cunoştinţelor, să analizeze, să compare, să argumenteze, să rezolve situaţii
problematice.
S-a constatat că implicarea activă a elevilor în procesul predării-învăţării are
consecinţe directe atât în planul dezvoltării proceselor intelectuale (gândirea creatoare,
operativitatea gândirii, analiza, sinteza, generalizarea, spiritul de observaţie, imaginaţia,
memoria logică), precum şi al celor motivaţional- afectiv-volitive (motivaţia intrinsecă,
calităţile voinţei, emoţii superioare, intelectuale).
Totodată am în vedere valenţele activ-participative în planul formării şi dezvoltării
unor capacităţi şi competenţe de comunicare şi relaţionare psihosociale (sociabilitatea,
spiritul de echipă, inteligenţa emoţională, capacităţi de autocunoaştere şi autoevaluare).
Implementarea acestor instrumente didactice moderne presupune un cumul de calităţi
şi disponibilităţi din partea cadrului didactic: receptivitate la nou, adaptarea stilului didactic,
mobilizare, dorinţă de autoperfecţionare, gândire reflexivă şi modernă, creativitate,
inteligenţa de a accepta noul şi o mare flexibilitate în concepţii.
Uneori considerăm educaţia ca o activitate în care continuitatea e mai importantă
decât schimbarea. Devine însă evident că trăim într-un mediu a cărui mişcare este nu numai
rapidă ci şi imprevizibilă, chiar ambiguă. Nu mai ştim dacă ceea ce ni se întâmplă este “bine”
sau “rău”. Cu cât mediul este mai instabil şi mai complex, cu atât creşte gradul de
incertitudine.
Datorită progresului tehnologic şi accesului sporit la cunoaştere şi la resurse ne putem
30
propune şi realiza schimbări la care, cu câtva timp în urmă nici nu ne puteam gândi. Trebuie,
deci, să ne modificăm modul în care gândim prezentul şi viitorul educaţiei pe care îl dăm
generaţiei următoare având în vedere aceste aspecte. Nu ne mai putem permite o unitate
şcolară “muzeu”, orientată spre trecut, care pune accent pe cunoştinţe, ci avem nevoie de o
şcoală ce-i pregăteşte pe copii pentru viitor, punând accent pe competenţele sociale şi de
comunicare.
E bine ca profesorul să modeleze tipul de personalitate necesar societăţii cunoaşterii,
personalitate caracterizată prin noi dimensiuni: gândire critică, creativă, capacitate de
comunicare şi cooperare, abilităţi de relaţionare şi lucru în echipă, atitudini pozitive şi
adaptabilitate, responsabilitate şi implicare.
Un învăţământ modern, bine conceput permite iniţiativa, spontaneitatea şi
creativitatea copiilor, dar şi dirijarea, îndrumarea lor, rolul profesorului căpătând noi valenţe,
depăşind optica tradiţională prin care era un furnizor de informaţii.
În organizarea unui învăţământ centrat pe copil, profesorul devine un coparticipant
alături de elev la activităţile desfăşurate. El însoţeşte şi încadrează copilul pe drumul spre
cunoaştere.Utilizarea metodelor interactive de predare – învăţare în activitatea didactică
contribuie la îmbunătăţirea calităţii procesului instructiv - educativ, având un caracter activ –
participativ şi o reală valoare activ – formativă asupra personalităţii elevului.
Creierul funcţionează asemenea unui computer, acesta din urmă a fost proiectat şi
creat după modelul de funcţionare al creierului. Pentru ca un computer să înceapă să
funcţioneze trebuie să apăsăm butonul de pornire. În cazul în care profesorul este „activ”,
butonul „pornire” al creierului este activat. Unui computer îi este necesar pentru a fi în stare
de funcţionare de un soft adecvat pentru a interpreta datele introduse şi creierul nostru are
nevoie să facă unele conexiuni cu ideile ancoră deja cunoscute. Când învăţarea este „pasivă”,
creierul nu face aceste legături. Un computer nu reţine informaţia procesată decât dacă
acţionăm butonul „salvare”. Creierul nostru trebuie să testeze informaţia sau să o explice
altcuiva pentru a o stoca.
Profesorii îşi inundă elevii cu propriile lor gânduri profunde şi bine organizate.
Profesorii recurg prea des la explicaţii şi demonstraţii de genul „hai-să-ţi-arăt-cum”.
Desigur că, prezentarea poate face o impresie imediată asupra creierului, dar în absenţa unei
memorii excepţionale, elevii nu pot reţine prea mult pentru perioada următoare. Un profesor,
oricât de strălucit orator ar fi, nu se poate substitui creierelor elevilor şi deci nu poate face
activitatea care se desfăşoară individual în mintea fiecăruia.
Elevii înşişi trebuie să organizeze ceea ce au auzit şi văzut într-un tot ordonat şi plin
31
de semnificaţii. Dacă elevilor nu li se oferă ocazia discuţiei, a investigaţiei, a acţiunii şi
eventual a predării, învăţarea nu are loc.
VII :B I B L I O G R A F I E
1. Ion Coteanu ,,- Gramatica de baza a limbii române’’, Editura Albatros, 1996;
2. Iorgu Iordan- ,,Stilistica limbii române.’’ Ediţie definitivă. Bucureşti: Editura Ştiinţifică,
1975 ;
3. Lucian Blaga- ,,Trilogia culturii.’’ Bucureşti: Humanitas, 1994. Vol. 1: Orizont şi stil;
4.Apud Santiago Ramon y Cajal.,, Drumul către ştiinţă.’’ Bucureşti: Editura Politică, 1967;
5.Immanuel Kant.,, Critica raţiunii pure.’’ Trad. de Nicolae Bagdasar şi Elena Moisuc,
Bucureşti: Editura Politică1969;
6.Alexandru Metea -,, Gramatica de la A la Z,’’ 1997, Timisoara, Editura de Vest, passim;
7. Tatiana Slama-Cazacu - ,,Psiholingvistica,’’ 1999, Editura All educational, Bucuresti;
8. Andrei Şerbănescu. ,,Cum se scrie un text.’’ Ed. a 2-a. Iaşi: Polirom;
9.Apud Gille Ferreol, Noel Flageul.,, Metode şi tehnici de exprimare scrisă şi orală.,, Trad.
de Ana Zastroiu. Iaşi: Polirom, 1998;
10. Apud Daniela Rovenţa-Frumuşani.,, Introducere în teoria argumentării. ‚’Bucureşti:
Editura Universităţii, 1994;
11.Tatiana Slama-Cazacu. ,,Limbaj şi context. Problema limbajului în concepţia exprimării şi
a interpretării prin organizări contextuale.’’ Bucureşti: Editura Ştiinţifică, 1959;
12.Elena Dragoş.,, Introducere în pragmatică.’’ Cluj-Napoca: Casa Cărţii de Ştiinţă, 2000;
13 .Barbu Berceanu, Iulian Panaitescu. ,,Prezentarea lucrărilor ştiinţifice. Metodologia
activităţii autorului.’’ Bucureşti: Editura Ştiinţifică, 1968;
14. Cornel Florea.,, Ce cercetăm, cum cercetăm.’’ Bucureşti: Editura Ştiinţifică şi
Enciclopedică, 1983;
15. Nicolae Gherghel. ,,Cum să scriem un articol ştiinţific’’. Bucureşti: Editura Ştiinţifică,
1996;
16 .Cf. Umberto Eco.,, Cum se face o teză de licenţă: disciplinele umaniste.’’ În româneşte de
George Popescu. Constanţa: Pontica, 2000;
17. Apud N. Mihăescu.,, Abateri de la exprimarea corectă.’’ Bucureşti: Editura Ştiinţifică,
1963;
18.Noica, C. (1992) - ,,Simple introduceri la bunatatea timpului nostru‚’’Humanitas,
București.

32