Referat

Despre: Divinitatea la daci ( cultul lui Zamolxe ) / fata in fata

cu crestinismul, la romani.- De la Sf. Andrei, la cele 5 culte

Religia la geto-daci
Religia geto-dacilor, că a tuturor popoarelor din
antichitate, constituie unul dintre subiectele cele mai
pasionante, atât prin fascinaţia subiectului în sine, cât mai
ales prin aura creată în jurul lui de către o literatură de tot
felul. Deşi istoriografia noastră (dar nu numai) a reuşit
achiziţii notabile, ea este totuşi destul de departe de a avea şi
a ne oferi o imagine a religiei geto-dacice cât mai completă şi
general acceptată.
Zeul Zamolxis
Marele Zeu. Tot în urma cercetărilor mai noi s-a ajuns la
concluzia că geto-dacii credeau într-un zeu suprem, reprezen-
tat ca persoană bărbătească, uneori având barbă, iar alteori,
nu. În unele reprezentări acesta apare în maiestate, adică
aşezat pe tron, iar în altele, în chip de călăreţ, având în mâna
stingă un arc. Un şarpe coboară spre capul calului. Mai este
însoţit şi de un vultur cu corn. Vulturul ţine în cioc un peşte
atunci când simbolizează singur divinitatea amintită, iar în
gheare ţine un iepure. Acest zeu este stăpânul cerului, al
apelor şi al pământului, patronul aristocraţiei militare. El
putea avea însă atribute uraniene, solare şi soteriologice,
asemenea altor divinităţi similare din lumea tracă sau cea
grecească.
 Numele adevărat al divinităţii supreme geto-dace pare
să rămână în continuare necunoscut, dacă nu se acceptă
opinia scriitorilor antici că acesta ar fi fost cel de Gebeleizis.
Putem reţine însă ca oricare va fi fost mumele străvechi al
divinităţii supreme geto-dace, acel nume a fost înlocuit cu
acela de Zalmoxis, în perioada mai nouă, monoteistă.

Zalmoxis (ori Salmoxis, Zamolxis, Samolxis, Zamolxe ) a fost

considerat de mulţi autori români ca şi zeul suprem din
panteonul geto-dacic. Unii consideră chiar că a facilitat
convertirea geto-dacilor, priviţi ca strămoşii neamului român,
la creştinism; această teorie este mai ales vehiculată de
mediul creştin-ortodox român, fiindcă ar arăta predispoziţia
românilor pentru creştinism.Această idee se află în opoziţie
cu opinia mai multor cercetători mai recenţi cu metode mai
ştiinţifice care afirmă că religia geţilor ar fi fost politeistă,
precum erau şi religiile celorlalte popoare indo-europene şi
că geţii nu reprezintă excepţia istorică.

Cultele
Unele epistole ale Sf. Ap. Pavel[19] aflăm că regiunile sud-
dunărene, învecinate cu noi, au fost evanghelizate direct de
Sf. Ap. Pavel şi de ucenicii săi, fapt ce ne îndreptăţeşte să
presupunem că misionari creştini au trecut şi în nordul
Dunării, pe teritoriul ţării noastre de astăzi. Din „Istoria
bisericească” a marelui istoric bisericesc, Eusebiu de
Cezareea, aflăm că Sf. Ap. Andrei a propovăduit şi în Sciţia
Minor (Dobrogea de azi) – „Când Sf. Apostoli şi ucenici ai
Mântuitorului nostru s-au împrăştiat peste tot pământul
locuit […] Andrei (a luat) Sciţia …”[20];

Proiect realizat de: Mitu Iustina