Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Referinţe critice
Ion Barbu
Dupa melci
„Fizionomie
„Fizionomie personală de om al soarelui
soarelui de calcaluri, înaintare de kurd
kurd descălecat. Un nu
știu ce nomad în pupilele
pupilele boabe de strugu
strugurr veșted. Linii
Liniile
le feț ei angu
anguloase,
loase, ochii
ochii vegetal
vegetali,i,
sporiți într-o tensiu
tensiune
ne dincolo de co
conturul
nturul lucruri
lucrurilor,
lor, ochi eangui
eangui,, cufundaț i în vis, ai omu
omuluilui
ce doarme cu pleoapele întrdeschis
întrdeschise!
e! "#. $ălinescu
$ălinescu-- %storia literaturii rom&ne'(, Ion Barbu
rămâne în istoria literaturii
literaturii române
române ca un poetpoet disputat și astăzi. Până când și Blaga și
Arghezi sunt
sunt rezervați față de poezia lui. lui. Poezia lui și-a creat greu o cale
cale de înțelegere din
partea cititorului,
cititorului, dar
dar și a criticului.
criticului.
e
e formație matematician
matematician cu spiritul său !grec", el va
continua „ să propun eisten
eistențe substanț ial indefinite)
indefinite) ocoliri temătoare
temătoare în *urul c&torva
c&torva cupole-
restr&nse perfecț iunii polie
poliedrale!
drale! "%.+arbu-ag
"%.+arbu-agini
ini de proză#. Perfecțiunile poliedrale cuprinse
în metaforă sunt
sunt cele cinci !e$isten
!e$istențe perfecte".%tetraedul,
perfecte".%tetraedul, cubul, octaed
octaedrul,
rul, icosaedrul
icosaedrul și
dodecaedrul#
dodecaed rul# singurele cu formă regulată, cunoscute sub numele !figurile lui Platon".
'lterior &ovinescu va reveni asupra refle$elor parnasiene în poezia lui din prima perioadă
de c
crea activităț ii lui %on +arbu e reprezentată
reație( „rima fază a activită reprezentată prin ciclul versurilor
versurilor publi
publicate
în „1burătorul!, versuri de formă parnasiană, de factură largă, cu strofe cu arcuri puternice cate
de granit, cu un vocabular dur, nou însă, cu ton grav de gong masiv, într-un cuv&nt, o muzică
împietrită, a cărei notă distinctă
distinctă a fost îndată înregistrată. 2aterialui
2aterialui întrebuinț at era mai mult
comic) lava, munț ii, copacii, banchiz
banchizele,
ele, bazaltul, granitul, sileul,/
sileul,/ dar sub această carapa
carapace
ce
de crustaceu
crustaceu se zbătea totuși, un suflet
suflet frenetic
frenetic.. acă în versurile parnasiene se simț ea
influența lu
luii 3e
3eredia
redia și Leconte
Leconte d de
e Lisle'
Lisle' de iincontestabilă
ncontestabilă noutate verbală, în conț inut
diferenț ierea ei se arată totală
totală.. oezia lui +arbu nu era nici pur formaformală
lă ca cea a lui 3eredia,
nici îmbibată de recele pesimism al poeziei lui Leconte de Lisle, sub forma ei, geologică
aproape, se frăm&ntă un suflet înflăcărat, lavă incandesce
incandescentă,ntă, care prin nostalgia sferelor
senine
seni ne își aruncă pri
prin
n spaț ii tentacole
tentacolele
le lichide'
lichide'"4. "4. Lovin
Lovinescu
escu 5$ritice
5$ritice'(
'(
)ot
)ot el remarcă dualitatea dinamic-st atic, temă reluată și de *ianu( „6semenea zeului
dinamic-static, zeului %anus
el are două feț e. 7 dualitate fundamentală
fundamentală o străbate, asemenea oricîrui
oricîrui poet obsedat de
absolut.!
)udor *ianu,
*ianu, într-o completă imagine asupra poeziei barbiene, studiază problema naturii
parnasiene
parnasien e atât din
din punct de vedere
vedere al coconnținutului, cât și al a
aspectelor
spectelor formale, ară
arătând
tând că
din dinamismul
dinamismul îngemănat cu obiectivitatea
obiectivitatea percepției poetice rezultă o poezie
poezie aparte, de o
mare originalitate) „8răsăturile
„8răsăturile capitale ale poeziei
poeziei parnasiene ne apare numai parț ial în
prima produc
producț ie a lui %on +arbu.
+arbu. Unele din ele
ele lipsesc. 6 6ltele
ltele le iau locul,
locul, indic&nd llegături
egături cu
modele poetice
poetice deosebite. 0ntrebuinț area formei fie a sonetulu
sonetuluii se produce în întreaga
operă a lui +arbu
+arbu numai în acest
acest moment'. oezoeziile
iile din „1burăto
„1burătorul!
rul! au o preciziune
preciziune și o
energie a conturu
conturului
lui care fac din ele niște obiecte spaț iale!"8
iale!"8.. 9ianu-%on
9ianu-%on +arbu(. ife
iferen
rențel
ele
e
se conturează
conturează încă de la viziunea antichității( „'pe c&nd Leconte
viziunea asupra antichită Leconte de Lisle și 3eredia
cultivă mai cu seamă
seamă #recia mitologică,
mitologică, %on +arbu
+arbu evocă #recia m misterelor
isterelor eleusiene
eleusiene și a
culturilor orgiastice ale lui ion:sos!. *
*ersurile
ersurile de o conciziune și o eleganță clasică clasică au mai
remarcabil simț plastic( „0ntocmai ca acele
întâi un remarcabil acele soluț ii care cristalizează
cristalizează în întregime
întregime c&nd
le amestecăm cu o singură picătură dintr-o licoare străinstrăină,ă, tot astfel în poeziile de care ne
ocupăm nimic nu răm&ne nedeterminat și fluent, totul cristalizează și capătă formă. 8otul 8otul
este apoi văzut) desfacerea
desfacerea bolț ii albastre peste întinderea
întinderea lavei în fuziune a păm&ntului
păm&ntului
primitiv,, spasmul încremenit
primitiv încremenit al munț ilor, crengile cris
crispate
pate către licoarea
licoarea opalină a ce cerului,
rului,
imensitățile verzi și stătătoare ale ocean
oceanului
ului nordic,
nordic, fabulosul
fabulosul ofiral banchiz
banchizelor
elor etc. %ată
at&tea viziuni, desigur,
desigur, fantastice. ar care implică o funcț ie intensivă a ochiului!."8
ochiului!."8.9ia
.9ianu-%on
nu-%on
+arbu(
Prin analiza
analiza elementelor
elementelor formale,
formale, sensul
sensul original
original al poeziei detașează evident)
poeziei barbiene se deta
„7biectivitatea
„7biectivitatea parnasiană
parnasiană aducea o respi
respingere
ngere a orcărei porniri
porniri de in
interven
tervenț ie subiectivă a
poetului'+arbu este mai retoric.
poetului'+arbu retoric. Unele din procedeelere
procedeeleretoricei
toricei clasice su
sunt
nt folosite cu
eviden
evidență în poem
poemeleele ac
acestui
estui cciclu
iclu.. 6șa de pil
pildă
dă pros
prosopop
opopeea,
eea, din
din speț a pein care
care unei
abstracțiuni i se atribuie
atribuie o vorbire ca în „Ființ a! care plocamplocamă)„u
ă)„u sunt dec&t o fraz
frază
ă în marea
simfonie!.. 6lteori intoducerea e abrupto
simfonie! abrupto)) „6i biruit. 7 dungă-n miezul
miezul zi
zilei-
lei- Și-o mare de
cenușă-n asasfin
fințit!. 6lteori,
6lteori, în fifine,
ne, invoca
invocația „$
„$astel
astelul
ul tău d
dee gheață l-am ccuno
unoscut,
scut, #&ndir
#&ndire!
e!
arnasieniiii nu se eprimă
arnasien eprimă așa niciodată.!
niciodată.! "8.
"8. 9i
9ianu-op,cit'(
anu-op,cit'(
0n „upă melci!%on
melci!%on +arbu descoperă poezia
poezia magicului, a ritualul
ritualului,
ui, în ipostazele ei cele mai
umile și naive) desc&ntecul infantil- dar și în acest caz înzestrate cu o semnifica
semnificaț ie cosmi
cosmică-
că-
zice atei ălinescu- 6stfel înc&t n-am greși dacă am afirm
afirmaa că „upă melc
melci!
i! este poemul
unei aventuri a cunoa
cunoașterii, cu ad&nci rezonanț e ontolo
ontologice'"2atei
gice'"2atei $ălinescu
$ălinescu-- 0nsemnări'(
0nsemnări'(
Sursa: http://articole.famouswhy.ro/despre_io
http://articole.famouswhy.ro/despre_ion_barbu/
n_barbu/