КsiРurсndătШtШdКt ăМШntinuitКteКăeбisten eiăeiăьnăinteriШruХăsШМiet ii,ăКМeeК iăьnă

mare,ă ЦereuăКХtКăьnă stКdiКХitКte.ăUnКădintreă funМ iiХeădurКЛiХeăКХeă rituКХuriХШră

esteă s ă КfirЦeă siЦЛШХiМă МШntinuitКteК,ă ьnă МiudКă КЩКren eiă deă sМСiЦЛКreă iă
fragmentare.
Referinţe:
1. http://cssas.unap.ro/ro/pdf_studii/diferente%20culturale_dintre_armata_si_societa
te.pdf
2. http://jurnaltv.md/ro/news/2014/8/1/sarbatoare-pentru-sefi-10049189/
3. N STASE,ăM.ăCulturaăorРaniгa ional ă iămanaРerial .ăBuМure ti:ăASE,ă2004.ă
4. SEGRE, M. (coord). Mituri,ă rituri,ă simboluriă ьnă societateaă contemporan .
TiЦi ШКrК:ăArmacord, 2000.
5. ZILIBERBERG, C. RituКХuriХeă ШrРКniгК iШnКХe. În:ă PsiСoloРieă orРaniгa ional-
manaРerial .ăTendin eăactuale.ăIК i:ăPШХirШЦ,ă2008.

ASPECTEăINOVATOAREăÎNăMETODOLOGIAăŞTIIN EIă
CONTEMPORANE.ăGASTONăBACHELARDăȘIăŞTEFANă
LUPAŞCUă– CONTRIBUȚIIăEPISTEMOLOGICE
Iulia INGLIS
Aă КveКă КММesă ХКă ştiin ,ă sМriКă Gaston BКМСeХКrdă ьnă Formarea spiritului
ştiin ific, ьnseКЦn ăКăьntineriăsЩirituКХ,ăКăКММeЩtКăШăЛrusМ ăЦutК ieăМКreătreЛuieă
s ăМШntrКгiМ ăunătreМut [1, p.25].
Noulăspirităştiin ific seă nКşteă dinăКЩКri iКăteШriiХШrăКХternКtiveăfК ă deăМeХeă
clasice: logici nearistotelice, geometrii noneuclidiene, fizici nonnewtoniene,
МСiЦieănШnХКvШisiКn .ăEЩisteЦШХШРiКănШnМКrteгiКn ăКăХuiăBКМСeХКrd abordea-
г ă ьndШiКХКă МШnstitutiv ă şiă nuă ЩrШviгШrie,ă sЩeМifiМ ,ă nuă РenerКХ ,ă nuă eбist ă
nКturiăsiЦЩХe,ăМiăfenШЦeneăМШЦЩХeбe,ăКdev ruriХeănuăsuntăШriРinКre,ăМiăМШndi-
iШnale, МХКritКteКă intui ieiă esteă ШЛ inut ă Щeă МКХeă disМursiv . Seă disМut ă şiă
despre obstacole epistemologice, cum ar fi opinia,ăprecunoaşterea, prejude-
cataăşiăprimaăeбperien . ResЩinРereКăЩriЦeiăeбЩerien eăseăreгuЦ ăХКăiЦЩerК-
tivuХă „treЛuie”, deЩ şindă tШКteă interЩret riХeă МКreă dКuă reКХitКteă ideiХШr,ă МКreă
constituie obstacole epistemologice ьnăfК КăМunШКşteriiăШЛieМtiveă[1, p.274].
Ştiin Кă domin sЩirituХ,ă dКră nuă ьХă Кserveşte.ă Tr indă Шă Рсndireă ЩuterniМă
inteРrКt ă ьnă ştiin Кă tiЦЩuХuiă s u,ă ШЦuХă deă ştiin ă tr ieşteă tШtШdКt ă Шă Рсndireă
ХiЛer :ă ХiЛertКteКă МШerent ,ă ШЩusuХă КМteХШră РrКtuiteă sКuă КЛsurde,ă ХiЛertКteКă
МШntinu riiăşiăreьnМeЩerii,ăКăьntineririiăinteХeМtuКХeăЩeăМКreă i-Шăd ăfКЩtuХădeăКăfiă
ьnă„stКreădeăştiin ădesМСis ”.ă
G.BКМСeХКrdăЩХedeКг ăЩentruăunărК iШnКХisЦăКЩХiМКtădeterЦinсndăfКЩtuХăМ ă
treЛuieăs ăРсndiЦăЩentruăКăЦ surК,ă iănuătreЛuieăs ăЦ sur ЦăЩentruăКăРсndi.ă
SuЩeriШritКteКă tiin eiăКМtuКХeăseăeбЩХiМ ăьnăsЩirituХărК iШnКХisЦuХui,ăьns ănuăКХă

40
МeХuiă trКdi iШnКХ,ă Мiă Кă unuiКă nШuă Щentruă МКreă КЩХiМК iКă nuă reЩreгint ă Шă
ьnfrсnРereăШriăunăМШЦЩrШЦis.ă
SЩirituХă tiin ifiМăneăinterгiМeăШЩiniiăьnăЩrШЛХeЦeăЩeăМКreănuăХeăьn eХeРeЦ,ă
Щeă МКreă nuă tiЦă s Хeă fШrЦuХ Цă ХiЦЩede.ă AМeКst ă МШn tiin ă Кă ЩrШЛХeЦeХШră
МКrКМteriгeКг ăsЩirituХăМuăКdev rКtă tiin ifiМ.
„PentruăunăsЩirită tiin ifiМăШriМeăМunШК tereăesteăunăr sЩunsăХКăШăьntreЛКre.ă
DКМ ă nuă eбist ă ьntreЛКreК,ă nuă ЩШКteă eбistКă МunШК tereă tiin ifiМ .ă NiЦiМă nu
vineădeăХКăsine.ăNiЦiМănuăesteădКt.ăTШtuХăesteăМШnstruit”ă[1,ăp.103] .
Obiectivitateaă ra ional ,ă obiectivitateaă teСnic ,ă obiectivitateaă social sunt
cele trei caracteristici legate una de КХtК.ăDКМ ăsuntăШЦiseăМКrКМteristiМiХeăЦen-
iШnКte,ăseărisМ ăfШrЦКreКăutШЩiei,ădeci, prin urmare, este de dorit sinteza lor.
G.Bachelard ШЩteКг ЩentruăunărК iШnКХisЦăКЩХiМКt,ăiКrăЩrШРresuХăМunШКşte-
riiă „…МШnst ă nuă ьnă КМuЦuХКreКă deă fКЩteă КХeă eбЩerien ei,ă Мiă ьnă МШreМtКreКă
erorilor. Pentru G. BacheХКrdăМunШКştereКănuăesteădШКrăreгuХtКtuХăМuХturii,ăМiăşiă
fКМtШruХă ЩrinМiЩКХă КХă КМesteiК,ă inМХusivă КХă deгvШХt riiă nuМХeuХuiă sЩirituКХă КХă
filosofiei. Acest luМruăvКăfiăЦen iШnКtădeăfiХШsШf ХКăsfсr ituХăuneiКădinăЩrinМi-
paХeХeăsКХeăХuМr riă– Filosofia lui nu: „ÎnăreгuЦКt,ăştiin КăinstruieşteărК iuneК.ă
RК iuneКătreЛuieăs ăseăsuЩun ăştiin ei,ăştiin eiăМeХeiăЦКiăevШХuКte,ăştiin eiăМКreă
evШХueКг ,ă nuăКreădreЩtuХăs ă ЦКjШreгeăШăeбЩerien ăiЦediКt ;ădiЦЩШtriv ,ăeКă
treЛuieă s ă seă eМСiХiЛreгeă Мuă eбЩerien Кă МeКă ЦКiă ЛШРКtă struМturКt .ă Înă tШКteă
ьЦЩrejur riХe,ăiЦediКtuХătreЛuieăs ăКМШrdeăьntсietКteăМШnstruituХui”ă[1, p.271].
Pentru a fi rК iШnКХist,ă ьnМСeieă BКМСeХКrd,ă treЛuieă s ă МКu iă rК iШnКХisЦuХă
КМШХШă undeă seă КfХ ,ă КdiМ ă ьnă РсndireК ştiin ifiМ ă КМtuКХ ,ă ьnă vКriet iХeă eiă
axiomatice pe cale de reorganizare.
DesМШЩeririХeă revШХu iШnКreă dină fiгiМКă ЦШdern ă deă ХКă ьnМeЩutuХă seМШХuХuiă
ББă(fiгiМКăМuКntiМ ,ăteШriКăreХКtivit iiăetМ.)ăКuăМШntriЛuităХКădeгvШХtКreКăunШră
nШiă ЩersЩeМtiveă ьnă dШЦeniuХă fiХШsШfieiă ştiin ei,ă duЩ ă МuЦă Кuă fШstă eviden iКteă
КtсtăьnărК iШnКХisЦuХăinteРrКХăКХăХuiăG.ăBКМСeХКrd,ăЩreМuЦăşiăьnăneШrК iШnalis-
mul dialectic al ХuiăŞtefКnăLuЩКşМuă(1900-1988).
FundКЦenteХeăştiin ifiМeăКХeăfiХШsШfieiă„МeХuiăЦКiăЦКreăРсnditШr al secolu-
lui al XX-lea, МКreăХКs ăМuăЦuХtăьnăurЦКăХuiăЩeăSКrtre,ăHusserХ,ăMerХeКu-Ponty
şiăКХ iă suММesШriăКiăfenШЦenШХШРiei,ăШriăКiăstruМturКХisЦuХui”,ăsunt:ăЩrinМiЩiuХă
КХă dШiХeКă КХă terЦШdinКЦiМii,ă teШriКă reХКtivit ii,ă teШreЦКă Хuiă ГerЦeХШ,ă uneХeă
aspecte teoretice ale mecanicii cuantice: cuanta de energie a lui Max Planck,
descoperirea naturii corpuscular-ondulatorie a luminii (Einstein), principiul
deă nedeterЦinКreă (Аerneră HeisenЛerР),ă ЩrinМiЩiuХă МШЦЩХeЦentКrit iiă (NieХsă
Bohr), principiul de excluziune (Wolfgang Pauli), descoperirea spinului
particulelor – J.ăUСХenЛeМkăşiăS.ăGШudsЦidt,ădesМШЩerireКăЩШгitrШnuХuiă(PКuХă
DirКМ)ăş.К.ă[7, p.32]
AМesteКă suntă ЩrinМiЩКХeХeă ideiă МКreă Кuă КntiМiЩКtă ЦetШdКă РnШseШХШРiМ ă şiă
eЩisteЦШХШРiМ ăedifiМКt ădeăŞtefКnăLuЩКşМu,ăЦenit ăs ăМonfirme valabilitatea

41
uneiă КЛШrd riă nШnidentitКreă şiă МШntrКdiМtШriКХeă КsuЩrКă reКХit ii.ă MetШdКă Щeă
МКreă ŞtefКnă LuЩКşМuă şi-Кă ьnteЦeiКtă ьntreКРКă МШnstruМ ieă fiХШsШfiМ ă МШnst ă ьnă
fШrЦuХКreКăunuiăЩШstuХКtăşiăКăunuiăЩrinМiЩiuăЩeăЛКгКăМ rШrКăseăfundКЦenteКг ă
un ХiЦЛКjăКбiШЦКtiгКt,ăШăХШРiМ ăМeănuăЦКiă ineăМШnt,ăМeХăЩu inăьnăКЩКren ,ădeă
ЩrinМiЩiiХeă ХШРiМiiă КristШteХiМe.ă LШРiМКă Хuiă ŞtefКnă LuЩКşМuă ЩrШЩuneă definireКă
nКturiiă enerРieiă şiă МШЦЩШrt ă treiă Шrient riă ЩrinМiЩКХeă vКХКЛiХeă Кtсtă ьnă МКdruХă
eХeЦenteХШr,ă Мсtă şiă ьnă МeХeă КХeă ШЩerК iiХШră ХШРiМe.ă Prină interЦediuХă КМesteiă
ХШРiМi,ă ŞtefКnă LuЩКşМuă ьşiă revendiМ ă dreЩtuХă de-Кă reХКtiviгКă nШnМШntrКdiМ iКă
КfirЦсndăМ ătertium non datur (eбМХudereКăter uХui)ătreЛuieăs ăfieăьnХШМuităМuă
tertium datur (inМХudereКăter uХui) [6,p.75].
EЩisteЦШХШРiКă МШnteЦЩШrКn ă seă Щreгint ă МКă Шă МunШКştereă desМСis ce
ЩresuЩuneă reevКХu riă şiă reviгuiri.ă PrШРresuХă МunШКşteriiă КdЦiteă Шă duЛХ ă
КsМensiune:ă МШnstruМtiv ă şiă refХeбiv .ă CunШКştereКă МШnteЦЩШrКn ă reЩreгint ,
ЩeădeăШăЩКrte,ăШăsЩeМiКХiгКreăsЩreădШЦenii,ădirijКt ădeăteСniМiăfШrЦКХeăşiăeбpe-
riЦentКХe,ădeăКnКХiг ăşiăinterЩretКre,ăiКrăЩeădeăКХt ăЩКrte, unificarea discipline-
lor ştiin ifiМeă Щeă ЛКгКă ЦКteЦКtiг riiă şiă Кă fШХШsiriiă ьnă МШЦună Кă unШră ЩrШМedeeă
contempШrКneă deă МШnstruМ ieă sКuă reМШnstruМ ieă teШretiМ ă (КбiШЦКtiгКreК,ă
ЦШdeХКreК,ăfШrЦКХiгКreКăş.К)
Prin urmare, eЦЩirisЦuХă Кreă nevШieă deă ьn eХeРere,ă iar rК iШnКХisЦuХă deă
КЩХiМК ie.ăŞtiin КăКreădeci nevoie, ьnăМШnМeЩ iКăХuiăG.Bachelard, de o metodo-
ХШРieăştiin ifiМ ăМeăКrăfiădКtăЩШsiЛiХitКteКădeăКădesМrieăМШndi iШnКreКăМunШКşteriiă
ьnă МКdruХă МШnteбtuХuiă istШriМ,ă deЩenden Кă МunШКşteriiă ştiin ifiМeă deă struМturiХeă
conceptuale ale Рсndirii ca produs КХădeгvШХt riiăistШriМШ-culturale a omenirii,
iКrăŞtefКnăLuЩКşМuăvine,ăЩrinăШЩerКăsК,ăsЩreăШăКsШМiereăintiЦ ,ăsЩreăШăsinteг ă
ХКă diferiteă niveХuriă Кă enerРiiХШră fШrЦКtiveă КХeă fiХШsШfiei,ă ştiin ei,ă ЦШrКХeiă şiă
religiei, Кtсt deăneМesКr ădeгvШХt riiăМuХturiiăsЩirituКХeăuniversКХeă[8,ăЩ.27].
Referinţe:
1. BACHELARD, G. Dialectica spirituluiă ştiin ifică modern. BuМureşti:ă Ed.
Ştiin ifiМ ăşiăEnМiМХШЩediМ ,ă 1986, vol. I, II.
2. INGLIS I. MШdeХuХăШЦuХuiăМШnteЦЩШrКnăЩrinăЩrisЦКă„trietiМiiăМШntrКdiМtШriuХui”ăьnă
viгuneКăХuiă tefКnăLuЩК Мu. În: Problemaăomuluiăьnăfilosofieă iăeconomie: aspecte
metodoloРice,ă epstemoloРiceă iă aбioloРice.ă CuХeРereă deă ХuМr riă tiin ifiМe,ă ASEM,ă
Catedra Filosofie i Politologie, coord. URCAN, G. CСi in u,ă2013,ăЩ.93.
3. INGLIS I. NШuХă sЩirită tiin ifiМă fiХШsШfiМă eurШЩeКn:ă МШntriЛu iiХeă Хuiă GКstШnă
Bachelard. În: InteРrareaă european ă iă tradi iileă filosofieiă romсne ti:ă deă laă Al.S.ă
Sturza la Em.Cioran,ăMКteriКХeХeăМШnferin eiăinternК ionale, 20-21 mai 2011/ coord.
SAHARNEANU, E.,ă APOC,ăV. CСi in u:ăCEPăUSM,ă2012,ăЩ.112.
4. IOAN, P. coord. Lupa cuă Ştefan:ă ună Рсnditoră pentru mileniul trei. IКşi: ŞtefКnă
LuЩКşМu, 2001, vol. I-II.
5. IOAN, P. ŞtefanăLupaşcuăşiăceleătreiăloРiciăaleăsale. IКşi: ŞtefКnăLuЩКşМu, 2000.
6. LUPAŞCU, S. LoРicaădinamic ăaăcontradictoriului. BuМureşti: Ed. PШХitiМ , 1982.
7. LUPAŞCU, Ş.ă Eбperien aă microfiгic ă şiă Рсndireaă uman . BuМureşti: Ed.
Ştiin ifiМ ,ă1992.

42
 8. APOC, V.ăŞtefКnăLuЩК МuăХКăCСişin u. În:ăŞtiin eăsocioumanisticeăşiăproРresulă
tehnico-ştiin ific, CСişin u: UTM, 2003.
9. APOC, V. GКstШnă BКМСeХКrdă desЩreă diКХeМtiМКă sЩirituХuiă ştiin ifiМ. În:ă Ştiin eleă
socioumanisticeăşiăproРresulăteСnico-ştiin ific, Conf.ăinteruniver.,ăCСişin u: UTM,
2009, p.3-10.

STUDII EMPIRICE ASUPRA FENOMENULUI RELIGIOS

Rodica PASCARI
DeşiăМredin КăreХiРiШКs ăesteăШăЩiКtr ădeăteЦeХieăЩentruăКЩrШбiЦКtivă85ăХКă
sut ă dină ЩШЩuХК iКă ХuЦii,ă nuă Кă fШstă niМiШdКt ă ună ШЛieМtă deă studiuă ЩШЩuХКră ьnă
rсnduХă ЩsiСШХШРiХШr. Tocmai pentru acest motiv, МerМetКreКă МШnМret ă Кă
МШnştiin eiăreХiРiШКseăКădiferiteХШrăРruЩuriădeăМredinМiШşiăМКЩ t ăШăiЦЩШrtКn ă
deă ЩriЦă Шrdin.ă CerМet riХeă МШnМrete,ă reКХiгКteă ьnă uХtiЦiiă Кni,ă Кuă Кr tКtă М ă
МШnştiin КăreХiРiШКs ăКăМredinМiШşiХШrădeărсndăesteădeЩКrteădeăКăfiăidentiМ .ăEКă
seădeШseЛeşteănuănuЦКiăьnăfunМ ieădeăМuХt,ădКrărefХeМt ,ăьnăfeХuХăs u,ăşiăsituК iКă
ХШră sШМiКХ ,ă şiă feХuХă ШМuЩК iei,ă şiă interreХК iiХe Мuă ЦediuХă sШМiКХ,ă şМШХКriгКreК,ă
niveХuХădeăМuХtur .
CКreă esteă ШriРineКă reХiРieiă şiă МКreă suntă МeХeă ЦКiă КЦЩХeă efeМteă КХe sale
asupra culturii? Azim Shariff (UniversitКteКădinăBritisСăCШХuЦЛiК)ăsus ineăМ ă
reХiРiКăКăevШХuКtăini iКХăМКăunăinstruЦentăЩentruăМШШrdШnКreКăРruЩuХuiăşiăМ ăКă
ьnМurКjКtă МШШЩerКreКă ьntreă str ini. Aă fШstă ună suММesă siРură ьnă КМestă КsЩeМt,ă
deoarece culturile religioase, din punct de vedere istШriМ,ăКuăьntreМutăМuХturiХeă
nereligioase. CuătШКteăКМesteК,ăefeМtuХăreХiРiШsăЦerРeădinМШХШădeăКЛsen КăsКuă
Щreгen Кă ьntr-Шă МuХtur ă a convingerilor specifice şiă care au un impact direct
asupra moravurilor sociale. Într-ună studiuă ьnă МКreă Кă utiХiгКtă studen ii cu
МШnvinРeriă reХiРiШКseă diferite,ă SСКriffă Кă desМШЩerită М ă Мeiă МКreă Кuă desМrisă ună
DuЦneгeuăКsЩru,ăьnăterЦeniăstriМ i, КuăfШstăЦКiăЩu inăЩrШЛКЛiХăs ătrişeгeăЩeăШă
sКrМin ă deМсtă Кuă fШstă Мeiă МКreă Кuă desМrisă ЦКiă ЦuХtă ună DuЦneгeuă iert tШr. Înă
continuare, studiindă ХeР turКă dintreă reХiРieă şiă МuХtur ,ă AdКЦă B.ă CШСenă
(AriгШnКăStКteăUniversitв)ăКăeбКЦinКtăЦШduХăьnăМКreăreХiРiКăЩШКteăjuМКăunărШХă
ьnă deгvШХtКreКă deă МuХturiă МШХeМtivisteă sКuă individuКХiste. Mai exact, acesta a
reЦКrМКtăЦШduХăьnăМКreănКturКăindividuКХist ăьnăStКteХeăUniteăesteărefХeМtКt ădeă
PrШtestКntisЦă ьnă ЩuЛХiМ,ă М ă Кfiş riХeă МШЦunКХeă suntă inutiХe,ă iКră Шă sinРur ă
Мredin ăesteăМШnsiderКt ădreЩtă„ШăreХК ieăЩersШnКХ ăМuăDuЦneгeu”.
CerМetКreКă reКХiгКt ă deă BenjКЦină MМKune (Universitatea de Stat
PennsвХvКniК)ă şiă JШСnă P.ă HШffЦКnnă (BriРСКЦă ВШunРă Universitв)ă КЛШrdeКг ă
КsШМiereКădintreăreХiРiШгitКteăşiăreКХiгКreКăКМКdeЦiМ ăьnărсnduХăКdШХesМen iХШr.ă
StudiiăreМenteăКuădeЦШnstrКtăШăКsШМiereăЩШгitiv ăьntreăreХiРiШгitКteăşiăsuММesuХ
КМКdeЦiМ.ă Cuă tШКteă КМesteК,ă uneХeă studiiă КrКt ă М ă КМeКst ă КsШМiК ieă seă
dКtШreКг ăfКЦiХieiăşiăfКМtШriХШrădeăМШЦunitКte,ădeăeбeЦЩХu,ăvКriК iКăniveХuriХШră

43

Powered by TCPDF (www.tcpdf.org)