Comitetul Economic şi Social European

CCMI/041
Dezvoltarea industriei
europene a textilelor şi a
încălţămintei

Bruxelles,7 februarie 2008

RAPORT DE INFORMARE
al
Comisiei consultative pentru mutaţii industriale (CCMI)
privind
dezvoltarea industriei europene a textilelor şi a încălţămintei

_____________

Raportor: dl Cappellini
Co-raportor: dl Garczynski
_____________

Administrator: Cólera Rodriguez

CCMI/041 - CESE 1572/2007 fin EN – DMAN/ac

99 rue Belliard - B-1040 Brussels - Tel. +32 (0)2 546 90 11 - Fax +32 (0)2 513 48 93 - Internet http://www.eesc.europa.eu

RO
 -1-

La 17 şi 18 ianuarie 2007, în conformitate cu articolul 31 din Regulamentul de procedură, Comitetul

Economic şi Social European a hotărât să însărcineze Comisia consultativă pentru mutaţii industriale
cu elaborarea unui raport de informare privind

Dezvoltarea industriei europene a textilelor şi a încălţămintei.

Membrii şi expertul, în colaborare cu raportorul şi coraportorul, au fost însărcinaţi cu pregătirea

lucrărilor Comitetului pe această temă.

Grupul de studiu: Preşedinte: dl Lasiauskas (I-LT)

„Dezvoltarea industriei
europene a textilelor şi a Raportor: dl Cappellini (III-IT)
încălţămintei”
Coraportor: dl Garczynski (Cat. I-PL)

Membri: Dnii
Booth (Cat. II-UK)
Pop (Cat. III-RO)
Schallmeyer (II-DE)

Expert: Pierluigi Montalbano (pentru raportor)

Grupul de studiu s-a întrunit de două ori la:

- 19 septembrie 2007;
- 3 decembrie 2007.

Raportul a fost adoptat de Comisia consultativă pentru mutaţii industriale la 4 februarie 2008.

* *

În paralel cu şedinţele menţionate, membrii grupului de studiu au lansat o serie de iniţiative

suplimentare, pentru a analiza mai în profunzime chestiunile-cheie abordate în acest raport. Cea mai
importantă dintre acestea a constat într-o audiere publică privind „Evoluţia industriei europene a
textilelor şi confecţiilor”, care a avut loc la 30 octombrie 2007, lângă Oporto, la Centrul tehnologic
din Portugalia pentru industriile textilelor şi confecţiilor (CITEVE - Vila Nova de Famalicão,
Portugalia), şi la care au participat numeroase organizaţii reprezentative importante. Au fost
organizate, de asemenea, numeroase misiuni şi vizite ale anumitor centre locale de producţie, cum ar
fi districtul Sora din Italia, specializat în textile, şi Asociaţia naţională a producătorilor italieni de
încălţăminte (ANCI – Milano, Italia). Membrii grupului de studiu au colaborat şi cu reprezentanţii
Comisiei (în special ai DG Întreprinderi, DG Ocuparea Forţei de Muncă şi DG Comerţ), precum şi cu
cercetătorii Fundaţiei din Dublin, şi au iniţiat legături cu asociaţii locale ale IMM-urilor din industria
modei şi a textilelor (de exemplu CNA Federmoda, Confartigianato Federazione Nazionale Moda,

CCMI/041 - CESE 1572/2007 fin EN – DMAN/ac .../...

 -2-

UnionTessile-Confapi), reprezentanţi ai Comitetului Regiunilor şi ai ACTE (Asociaţia colectivităţilor

textile europene), cu unele dintre cele mai importante regiuni specializate în acest sector, cu asociaţii
ale consumatorilor (ca de exemplu Asociaţia portugheză pentru protecţia consumatorilor – DECO), cu
Institutul italian de promovare industrială (IPI), ca şi cu reprezentanţi ai Departamentului Statelor
Unite pentru comerţ, textile şi îmbrăcăminte. Prezentul raport de informare va fi de altfel completat cu
o analiză statistică a situaţiei din acest sector, analiză care va fi actualizată în mod regulat 1.

1. Concluzii şi recomandări

1.1 Industria textilelor, a confecţiilor şi încălţămintei (TCI) din UE-27 reprezintă o parte
esenţială a sectorului european de prelucrare, atât în termeni de volum total de producţie,
cât şi de creare de valoare adăugată, dar mai ales în ceea ce priveşte ocuparea forţei de muncă.
Cu toate acestea, sectorul trece printr-o etapă descendentă, care reflectă necesitatea adoptării
unor măsuri de diversificare a sectorului şi de repoziţionare a acestuia pe piaţa mondială,
expusă unei concurenţe acerbe.

1.2 Liberalizarea comerţului internaţional în acest sector, care se va finaliza o dată cu expirarea
memorandumului de înţelegere UE-China la 31 decembrie 2007, trebuie, aşadar, să fie
neapărat însoţită de instrumente adecvate de monitorizare a fluxurilor, precum şi de
„sisteme de avertizare timpurie” specifice, fiind necesară, de asemenea, identificarea de
instrumente care să poată proteja întreprinderile europene de practicile concurenţiale
neloiale.

1.3 În plus, Comisia consultativă pentru mutaţii industriale a CESE împărtăşeşte îngrijorarea
Parlamentului European2 în privinţa menţinerii în numeroase ţări terţe a unor bariere tarifare
şi non-tarifare ridicate, şi solicită Comisiei asigurarea unor condiţii mai bune de acces pe
pieţele acestor ţări a produselor europene textile şi de încălţăminte.

1.4 În acelaşi timp, CCMI recunoaşte rolul fundamental pe care ţările emergente din Asia şi noile
state independente din Europa Centrală şi de Est (şi în primul rând Federaţia Rusă) îl joacă în
evoluţia dinamicii cererii internaţionale, ca şi poziţia centrală pe care relaţiile euro-asiatice
o ocupă de curând în promovarea unei producţii europene cu valoare adăugată ridicată.

1.5 CCMI subliniază şi importanţa esenţială a respectării drepturilor fundamentale ale

lucrătorilor, aşa cum sunt definite acestea în standardele minime şi fundamentale de
muncă ale Biroului Internaţional al Muncii (ILO), ratificate de majoritatea statelor
membre. CCMI consideră „dumpingul social” ca intolerabil şi propune instituirea unor
standarde tehnice, sociale şi de mediu obligatorii, în vederea consolidării pe plan
internaţional a modelului social european, în deplină concordanţă cu Strategia de la
Lisabona.

1
Aceasta va fi publicată în curând sub forma unei broşuri şi va fi disponibilă pe site-ul internet al CCMI.

2
Propunere de rezoluţie comună privind viitorul sectorului textil după 2007, adoptată de Parlamentul European la
13.12.2007.

CCMI/041 - CESE 1572/2007 fin EN – DMAN/ac .../...

 -3-

1.6 Pentru a depăşi cu succes constrângerile unui lanţ fragmentat al valorii, alcătuit în principal
din întreprinderi mici şi microîntreprinderi, este necesară în acest sector o revizuire totală
a politicii de asociere şi de lucru în reţea, prin sporirea cooperării în cadrul lanţului, cu
punerea în special a accentului asupra rolului IMM-urilor, precum şi prin consolidarea
sinergiilor dintre diferitele etape ale procesului de producţie, ca şi dintre producţie şi
lanţurile de distribuţie şi de aprovizionare. În acest sens, se dovedeşte deosebit de
importantă întărirea dialogului euromediteraneean şi adoptarea de măsuri concrete pentru
instituirea unui sector integrat care să includă întreprinderi aflate de o parte şi de alta a
Mediteranei, aceasta fiind în conformitate cu propunerile Parlamentului European, de creare
a unei zone euromediteraneene de producţie în sectorul textilelor 3.

1.7 Într-un sector în care dintre cele 3,2 milioane de lucrători (reprezentând aproximativ 9,3%
din totalul locurilor de muncă din sectorul de prelucrare) majoritatea sunt femei (aproximativ
65% din totalul angajaţilor), pierderea continuă de locuri de muncă din ultimul deceniu
impune adoptarea urgentă a unor răspunsuri concrete şi rapide. În consecinţă, este esenţial să
se asigure o creştere a standardelor de pregătire actuale şi să se investească în crearea
de noi profiluri profesionale de înaltă calificare. În acest sens, CCMI subliniază
necesitatea promovării culturii şi educaţiei ştiinţifice, stimulării spiritului antreprenorial la
tineri şi a interesului acestora pentru studiile şi carierele ştiinţifice, prin intermediul unor
campanii media de sensibilizare, precum şi necesitatea punerii în practică a unor iniţiative
specifice de încurajare a unei implicări sporite a tinerilor în acest sector.

1.8 Necesitatea anticipării mutaţiilor industriale cu care sectorul va trebui să se confrunte în

următorii ani este la fel de importantă. În acest scop, partenerii sociali ar trebui să se
implice mai mult, pentru a disemina cele mai bune practici şi abordările inovatoare la
nivel european. Politica europeană de achiziţii publice este importantă şi din punctul de
vedere al locurilor de muncă şi al dimensiunii sociale, contractele de achiziţii reprezentând
circa o cincime din PIB-ul UE-27. Într-adevăr, întreprinderile din acest sector ar putea
beneficia în mod substanţial de pe urma unei noi politici de achiziţii publice care să
stimuleze inovarea, în special în sectoarele în care textilele tehnice sunt utilizate cel mai
mult, adică în principal în sănătate, apărare şi transporturi 4.

1.9 Având în vedere faptul că UE-27 constituie un lider mondial în tehnologie şi inovaţii în
procesele de producţie din industria textilelor, a confecţiilor şi a încălţămintei, trebuie
subliniată necesitatea unor investiţii care să menţină acest avantaj comparativ de-a lungul
timpului, extinzând conceptul de inovare la toate progresele tehnologice care au un impact,
direct sau indirect, asupra sectorului. În acest scop, este esenţială promovarea dezvoltării
unor centre de excelenţă şi consolidarea parteneriatelor tehnologice (inclusiv TIC) dintre
platformele tehnologice deja existente şi cele nou create, precum şi dintre aceste platforme şi

3
„Dialogul euromediteraneean privind viitorul sectorului de textile şi de confecţii (2004-2006)” - Raport al
copreşedinţilor grupurilor de lucru, iulie 2006.

4
Pentru mai multe informaţii referitoare la acest punct, a se consulta Ghidul privind soluţiile inovatoare în domeniul
achiziţiilor publice – 10 elemente de bună practică (Documentul de lucru al serviciilor Comisiei SEC(2007) 280, 23.2.2007).

CCMI/041 - CESE 1572/2007 fin EN – DMAN/ac .../...

 -4-

principalele politici şi programe europene de cercetare şi dezvoltare (mai înainte de toate cel
de-al 7-lea Program Cadru), în vederea suplimentării resurselor disponibile. Pe lângă aceasta,
sectorul are nevoie de o nouă imagine. Promovarea acestei noi imagini ar trebui să
presupună proiecte-pilot destinate asigurării unei cooperări strânse între centrele de concepţie
şi cele de cunoaştere din sectorul TCI la toate nivelurile (comunitar, naţional şi regional).
Astfel de proiecte-pilot ar trebui (în special în cazul IMM-urilor) să faciliteze accesul la
credite şi să aibă drept consecinţă un accent sporit pe tehnologie şi inovaţie.

1.10 Având în vedere cele menţionate mai sus, , trebuie subliniat faptul că, deşi numeroasele
iniţiative din partea principalelor organisme instituţionale (UE, state membre, regiuni)
şi private (angajatori, uniuni sindicale, consumatori etc.) s-au dovedit esenţiale în ceea ce
priveşte reorientarea şi revigorarea sectorului, ca răspuns la presiunea rezultată din
concurenţa la nivel mondial, nu a existat nicio coordonare orizontală sau verticală a
acestora, care să valorifice în mod sistematic avantajele scontate. În consecinţă, ar fi utilă
extinderea rolului şi responsabilităţilor CCMI în acest sector, în ceea ce priveşte
monitorizarea dialogului dintre partenerii sociali şi alte părţi interesate, precum şi
asigurarea capacităţii de a transpune dialogul în practică. Aceste responsabilităţi ar
trebui să cuprindă diferitele domenii ale politicilor comunitare (întreprinderile, aspectele
sociale, comerciale şi vamale, relaţiile externe) care afectează sectorul textilelor, al
confecţiilor şi încălţămintei şi ar trebui completate prin elaborarea unui raport anual de
informare destinat diverselor instituţii europene şi naţionale şi altor organisme economice
interesate (de exemplu Federal Trade Commission şi US Customs).

1.11 În plus, ţinând cont de alte aspecte esenţiale pentru acest sector, precum combaterea
contrafacerii şi protecţia drepturilor intelectuale, a mediului şi a dezvoltării durabile, protecţia
consumatorilor etc., CCMI susţine, în ultimă instanţă, adoptarea de norme europene privind
originea, trasabilitatea şi etichetarea produselor de import şi de export, pentru a scoate în
evidenţă etapele esenţiale ale producţiei de valoare adăugată în cadrul lanţului valoric, precum
şi introducerea unor procedee şi a unei producţii orientate spre performanţă energetică şi
utilizarea de energii regenerabile5.

1.12 Cu referire precisă la protecţia consumatorului, CCMI confirmă necesitatea furnizării către
consumatori a unor informaţii clare şi inteligibile privind produsul. Măsurile adoptate nu
trebuie considerate o alternativă la protecţia juridică naţională sau comunitară, ci mai degrabă
un instrument suplimentar de asigurare a unor condiţii echitabile consumatorilor şi
furnizorilor de bunuri şi servicii.

1.13 CCMI este preocupată de birocraţia excesivă rezultată din adoptarea Regulamentului
REACH (în special cu privire la IMM-uri), deşi recunoaşte că necesitatea de a proteja
mediul poate oferi noi oportunităţi sectorului. Acestea ar putea rezulta fie în urma
adoptării unor procese de producţie durabile ecologic, chiar şi în sectoare care se bazează în
mod esenţial pe utilizarea de produse chimice, fie din dezvoltarea de textile ecologice. Şi în

5
Pentru informaţii suplimentare, a se vedea: www.bess-project.info

CCMI/041 - CESE 1572/2007 fin EN – DMAN/ac .../...

 -5-

acest caz, o campanie de informare bine orientată poate juca un rol important în ceea ce
priveşte consolidarea importanţei caracterului durabil atât al producţie, cât şi al marketingului.

2. Definirea sectorului

2.1 Prezentul raport de informare priveşte producţia din macrosectorul textilelor, al

confecţiilor şi al încălţămintei, astfel cum este definit acesta în Nomenclatorul statistic al
activităţilor economice din Comunitatea Europeană, (NACE REV. 1.1), subsecţiunile DB şi
DC (diviziunile 17, 18 şi 19) şi subsecţiunea DG, diviziunea 24.7. 6. Acest macrosector
acoperă un număr mare de activităţi şi produse de prelucrare din domeniul textilelor, al
confecţiilor, al blănurilor şi pielăriei, precum şi diferite procedee industriale, activităţi ale
întreprinderilor şi structuri de piaţă7.

2.2 Deşi standard, prezenta definiţie nu ia în considerare o întreagă serie de activităţi, precum
cercetarea şi dezvoltarea, concepţia, distribuţia, vânzarea cu ridicata şi cu amănuntul, în
pofida faptului că acestea reprezintă verigi esenţiale în cadrul lanţului valoric global al
sectorului. Natura şi caracteristicile specifice ale acestor activităţi le diferenţiază şi le separă
de industria prelucrătoare care este discutată în prezentul document (acestea figurează în
cadrul altor categorii NACE). Cu toate acestea, este important să se menţioneze faptul că
impactul socio-economic al sectorului în ansamblu este mai mare decât ar rezulta doar în
urma analizei sectorului de prelucrare.

3. Privire de ansamblu asupra sectorului

3.1 Sectorul textilelor, al confecţiilor şi al încălţămintei constituie o componentă esenţială a

industriei de prelucrare din UE-27. Cu un număr de aproximativ 250 000 de întreprinderi şi
o cifră de afaceri de circa 240 miliarde EUR, acesta reprezintă aproape 4% din totalul valorii
adăugate a întregii industrii de prelucrare din UE-27 (aproximativ jumătate din aceasta
provine doar din segmentul textilelor). Acest sector, unicul din UE în care femeile sunt
majoritare (64,5%), şi care are 3,2 milioane de angajaţi, acoperă 9,3% din locurile de muncă
din industria prelucrătoare a UE-27, majoritatea lucrătorilor fiind angajaţi în sectorul
confecţiilor (aproximativ 1,5 milioane). UE reprezintă principala piaţă-ţintă şi principalul
exportator din acest sector, cu o cotă mondială de aproape 20% (date din 2005).

3.2 Din punctul de vedere al producţiei regionale specializate, Italia este în continuare principalul
producător şi furnizor de valoare adăugată şi de locuri de muncă în acest sector (numai Italia
furnizează mai mult de jumătate din cifra de afaceri a sectorului şi peste 25% din totalul
locurilor de muncă). Majoritatea întreprinderilor textile şi de confecţii, în special cele

6
Diviziunea 17: industria produselor textile; diviziunea 18: industria confecţiilor, argăsirea şi vopsirea blănurilor;
diviziunea 19: tăbăcirea şi finisarea pieilor; fabricarea de articole de voiaj, marochinărie, harnaşamente şi încălţăminte;
diviziunea 24.7: fabricarea fibrelor artificiale.
7
Acesta cuprinde pregătirea şi filarea fibrelor textile naturale, sintetice şi artificiale; producţia de ţesături, finisarea
textilelor şi a confecţiilor (spălarea, imprimarea ţesăturilor, vopsirea, plastifierea etc); fabricarea articolelor din materiale textile
şi a articolelor tricotate şi croşetate (adică industria articolelor de îmbrăcăminte); fabricarea covoarelor şi mochetelor şi a
textilelor de uz gospodăresc - industriale şi tehnice, inclusiv a „textilelor tehnice”; fabricarea articolelor de încălţăminte.

CCMI/041 - CESE 1572/2007 fin EN – DMAN/ac .../...

 -6-

producătoare de îmbrăcăminte şi blănuri, sunt situate în Emilia Romagna, Lombardia şi

Toscana, iar peste 30% dintre întreprinderile producătoare de încălţăminte sunt situate în
regiunea Marche8. Cu toate acestea, sectorul joacă un rol important în majoritatea statelor
membre, în special în Germania, lider mondial în domeniul textilelor tehnice şi industriale,
Regatul Unit, Franţa şi Spania.

3.3 În acelaşi timp, acesta contribuie în mod semnificativ la o producţie mai specializată în
România, Portugalia, Lituania şi Estonia, precum şi în Slovacia, Ungaria, Slovenia adică, în
termeni generali, în majoritatea regiunilor din Europa Centrală şi de Est 9. Exemple de grupuri
(„clustere”) specializate de producţie sunt:

 pentru textile, regiunile nord-estice şi centrale (România), Norte (Portugalia), Lodzkie

(Polonia) şi Severozapaden (Bulgaria) şi Severovýchod (Republica Cehă);
 pentru confecţii, Norte (Portugalia), Severen tsentralen (Bulgaria), Lodzkie (Polonia),
partea de nord-est a României, Yuzhen tsentralen (BG);
 pentru încălţăminte, Norte (Portugalia), partea de vest şi partea de nord-vest a României
şi La Rioja (Spania)10.

3.4 Deşi e alcătuit dintr-un un ansamblu eterogen de produse şi procedee industriale – dintre care
unele se bazează mai mult pe capital (precum segmentul textilelor), iar altele pe forţa de
muncă (de exemplu, segmentele confecţiilor şi al încălţămintei) – sectorul textilelor, al
confecţiilor şi încălţămintei înregistrează, în ansamblu, o tendinţă descendentă a
producţiei (o medie de -40% în perioada 2000-2007). Totalul locurilor de muncă a scăzut cu
20% faţă de 2000, în timp ce în cursul ultimului deceniu industriile confecţiilor şi
încălţămintei au pierdut aproximativ 50% din valoarea lor adăugată 11. Segmentul
încălţămintei s-a dovedit în mod special vulnerabil faţă de înfruntarea cu noii
concurenţi, în principal China şi Vietnam. Deşi acest segment acoperă aproximativ 1% din
totalul forţei de muncă (aproape 360 000 de lucrători), acesta produce doar 0,5% din totalul
valorii adăugate a sectorului de prelucrare din UE-27, ceea ce se datorează dependenţei
ridicate de factorul forţei de muncă şi de productivitate, care este cu aproximativ 40% mai
redusă faţă de restul industriilor europene 12. Acest lucru îngreunează răspândirea inovaţiilor,
expunând mai mult întreprinderile din sector concurenţei internaţionale 13.

8
Pentru mai multe informaţii privind producţia regională din Italia, vezi site-ul internet al Institutului italian pentru
comerţ exterior (www.ice.gov.it).
9
Întreprinderi europene – fapte şi cifre, ediţia 2006.
10
Acestea sunt grupuri cu un grad înalt de specializare. Pentru mai multe detalii privind metodologia adoptată, vezi Observatorul
European al Grupurilor („clusterelor”) (http://www.clusterobservatory.eu/).
11
Sursa: Studiul privind competitivitatea, situaţia economică şi locul de producţie în industria textilă şi a confecţiilor, a
încălţămintei, a pielii şi a mobilei, Institutul francez de modă (Institut Français de la Mode), mai 2007. De remarcat faptul că
termenul utilizat de Eurostat (STS) este „producţie”; cu toate acestea, el se referă în mod precis la valoarea adăugată.
12
Raportul CE (2005) intitulat „Analiza economică şi de competitivitate a sectorului de încălţăminte în UE-25”.
13
Pentru mai multe informaţii privind cele mai bune practici în ceea ce priveşte procesele inovatoare de producţie din
subsectorul încălţămintei, vezi site-ul web „Fashion to Future” (www.fashiontofuture.eu).

CCMI/041 - CESE 1572/2007 fin EN – DMAN/ac .../...

 -7-

3.5 Impactul liberalizării comerţului a constituit, în mod clar, un factor esenţial în

accelerarea tendinţei descendente din acest sector, însă nu a fost, după cum s-a
constatat, factorul decisiv. Alţi factori esenţiali au fost reprezentaţi de dinamica europeană
de creştere şi de evoluţiile conexe ale consumului privat, transformările din domeniul
distribuţiei şi al aprovizionării, ca urmare a noilor standarde ecologice şi a protecţiei sănătăţii,
creşterea costurilor energiei şi ale transportului pentru întreprinderi, ceea ce face ca salariul să
nu mai constituie factorul esenţial în stabilirea preţurilor finale ale bunurilor, precum şi
evoluţiile ratelor de schimb, care penalizează în prezent exporturile comunitare 14. Sectorul
textilelor, al confecţiilor şi încălţămintei reflectă direct ceea ce se întâmplă la un nivel mai
amplu în toate industriile europene, unde se observă o mutaţie generală în ocuparea forţei de
muncă de la industrie către servicii. Se observă, de asemenea, o restructurare semnificativă a
industriei datorată schimbărilor demografice. „O treime din întreprinzătorii din UE, în special
cei care conduc întreprinderi familiale, se vor retrage în următorii zece ani. Conform
estimărilor, aceasta ar putea afecta până la 690,000 de IMM-uri şi 2,8 milioane de joburi în
fiecare an”15. Dacă nu se iau în considerare cu atenţie aceste tendinţe, efecte negative extinse
vor apărea probabil la toate nivelurile, afectând competitivitatea întregii industrii din UE cu
efecte secundare asupra ocupării forţei de muncă.

3.6 Sectorul a fost capabil să răspundă, prin iniţierea unui proces intens de restructurare,
modernizare şi inovare tehnologică, devenind mai competitiv şi din ce în ce mai specializat
în fabricarea de produse prelucrate cu o valoare adăugată ridicată.

3.7 Fără a pretinde în niciun fel că această abordare ar fi exhaustivă, CCMI consideră, totuşi, că
ar fi util să se acorde prioritate unor chestiuni principale şi unor aspecte importante,
considerate esenţiale pentru dezvoltarea viitoare a sectorului TCI, cu scopul de a oferi
orientări şi alternative specifice de acţiune.

4. Liberalizarea comerţului, obstacole în calea comerţului şi instrumente de promovare

14
Transformările structurale, restructurarea companiilor şi anticiparea transformărilor în sectorul european al IMM-
urilor, document de fundal, Forumul „Restructurare şi ocuparea forţei de muncă” (26/27.11.2007 - Bruxelles).
15
Comunicarea Comisiei „Aplicarea Programului comunitar de la Lisabona pentru creştere economică şi locuri de
muncă: transferul afacerilor - continuitate printr-un nou început”, COM(2006) 117 fin, punctul 1.1.

CCMI/041 - CESE 1572/2007 fin EN – DMAN/ac .../...

 -8-

4.1 Aspectul liberalizării se află, desigur, în continuare în centrul dezbaterii. În raport cu alte
sectoare de prelucrare, sectorul TCI a fost reglementat timp de o perioadă mai îndelungată de
către concurenţa internaţională, datorită primului Acord multifibre, apoi a Acordului privind
textilele şi articolele de îmbrăcăminte (ATC) 16 şi, în sfârşit, datorită Memorandumului de
înţelegere (Memorandum of Understanding - MoU) adoptat de UE şi China17, care expiră la
31 decembrie 2007. Această dezbatere a devenit din nou actuală şi se axează, în special,
asupra „produselor sensibile” şi întreprinderilor care produc articole prelucrate ce implică
procedee axate pe forţa de muncă şi care sunt concentrate, cu precădere, în anumite ţări şi
regiuni ale UE18. Într-adevăr, după cum a subliniat Centrul European de Monitorizare a
Schimbărilor (European Monitoring Centre on Change)19 al Fundaţiei din Dublin, întregul
sector este în continuare vulnerabil faţă de noii concurenţi, în primul rând faţă de China.

4.2 Deoarece Memorandumul de înţelegere cu China expiră la 31 decembrie 2007, este

absolută nevoie de aprofundarea urgentă a dezbaterii publice privind cele mai eficiente
instrumente de promovare comercială, pentru a identifica măsurile de protecţie a
comerţului liber, care pot proteja, în egală măsură, interesele operatorilor europeni din acest
sector cât mai eficient posibil, luând pe deplin în considerare acordurile multilaterale şi
urmărind obiectivul confirmat de către Comisie 20 de a facilita comerţul liber şi accesul pe
piaţă, prin promovarea concurenţei loiale între ţările partenere.

4.3 Ca regulă generală, CCMI sprijină folosirea de instrumente adecvate de apărare

comercială (măsuri anti-dumping, anti-subvenţionare şi de salvgardare) pentru a susţine
competitivitatea şi interesele producătorilor europeni şi ale lucrătorilor faţă de bunurile
importate în condiţii neloiale, care sunt subvenţionate sau asociate cu perturbări grave ale
pieţei, dăunătoare economiei europene. În acest context, făcând trimitere la comentariile
făcute anterior în Avizul privind provocările şi şansele Uniunii Europene în contextul
globalizării21, ar trebui să se pună un accent deosebit pe accesul pe piaţă şi reciprocitatea
schimburilor comerciale, luând pe deplin în considerare principiile fundamentale ale OMC
şi respectând pe deplin acordurile puse în aplicare de către Comisie în 2006 cu privire la
China şi Vietnam, în ceea ce priveşte încălţămintea din piele. De altfel, CCMI împărtăşeşte
îngrijorarea Parlamentului European22 în privinţa menţinerii în numeroase ţări terţe a
unor bariere tarifare şi non-tarifare ridicate, şi solicită Comisiei ca, prin politica comercială

16
ATC al OMC a fost semnat în ianuarie1995 şi a înlocuit sistemul anterior, bazat pe Acordul multifibre din 1974.
17
Adoptat în iunie 2005, acest acord temporar stabileşte limitele cantitative privind creşterile exportului anumitor
articole de îmbrăcăminte precum tricouri, pulovere, pantaloni, rochii, bluze, sutiene, feţe de masă, ţesături din bumbac,
aşternuturi de pat, fibre din in.
18
Luând în considerare în special faptul că încheierea memorandumului de înţelegere UE-China nu coincide cu
încheierea acordului între China şi SUA, expunând piaţa europeană în mod considerabil timp de 12 luni.
19
EMCC - Centrul European de Monitorizare a Schimbărilor al Fundaţiei Europene pentru Îmbunătăţirea Condiţiilor de
Viaţă şi de Muncă: Textilele şi pielăria în Europa: sfârşitul unei ere sau un nou început?, mai 2004
(http://www.eurofound.europa.eu/emcc/publications/2004/sf_lt_1.pdf).
20
Pentru mai multe informaţii, vezi „Europa globală: concurenţa în lume” – COM(2006) 567 final.
21
Avizul REX/228 – CESE 804/2007: Provocările şi şansele Uniunii Europene în contextul globalizării.

CCMI/041 - CESE 1572/2007 fin EN – DMAN/ac .../...

 -9-

a UE, să asigure condiţii mai bune de acces pe pieţele acestor ţări a produselor europene
textile şi de încălţăminte.

4.4 Cu toate acestea, CCMI consideră că aceste măsuri ar trebui să fie însoţite de sisteme
eficiente de monitorizare a fluxurilor de produse „sensibile” provenite din unele ţări
importatoare, precum şi de mecanisme adecvate de „avertizare timpurie”, ceea ce se poate
realiza atât prin actualizarea sistemului statistic de monitorizare ex post folosit în prezent de
către DG Impozitare, cât şi prin extinderea sistemului dublu de monitorizare ex-ante la toate
produsele „sensibile”, precum şi la alte ţări partenere, pe lângă China. CCMI este, cu toate
acestea, conştientă de faptul că eficienţa globală a sistemului necesită instituirea unor
instrumente de „avertizare timpurie”, pe baza metodologiilor inerent anticipative, care pot
prevedea tendinţele viitoare şi pot interveni prin adoptarea de măsuri oportune, dacă este
cazul.

4.5 CCMI consideră de asemenea importantă demararea unei acţiuni continue de evaluare
comparativă şi cooperare cu autorităţile din SUA, în special în ceea ce priveşte regulile
privind originea, etichetarea şi tarifele 23, dar şi în privinţa regulilor care guvernează achiziţiile
publice în sectoare-cheie ale industriei naţionale.

4.6 În acelaşi timp, CCMI recunoaşte rolul fundamental pe care ţările emergente din Asia şi noile
state independente din Europa Centrală şi de Est (şi în primul rând Federaţia Rusă) îl joacă în
evoluţia dinamicii cererii internaţionale, ca şi poziţia centrală pe care relaţiile euro-asiatice
o ocupă de curând în promovarea unei producţii europene cu valoare adăugată ridicată. Aşa
cum Comisia a subliniat deja24, CCMI este conştientă de faptul că pieţele din Asia trebuie
văzute ca reprezentând mai mult decât o ameninţare la adresa întreprinderilor europene din
sector, deoarece evoluţia lor rapidă şi mutaţiile la nivelul modelelor de consum, care
favorizează întreprinderile exportatoare de bunuri de consum cu valoare adăugată mare, le
transformă în oportunităţi.

5. Lanţurile globale, reţelele şi întreprinderile mici şi mijlocii

5.1 La fel ca majoritatea lanţurilor complexe din industria europeană, lanţurile de valori şi de
aprovizionare din sectorul textilelor, al confecţiilor şi încălţămintei sunt din ce în ce mai
interconectate cu principalele „reţele” de producţie globale. Astfel cum a subliniat UNIDO,
sectorul TCI corespunde modelului orientat spre cumpărător 25, în cazul căruia mărcile

22
Propunere de rezoluţie comună privind viitorul sectorului textil după 2007, adoptată de Parlamentul European la
13.12.2007.

23
Principalele măsuri care guvernează sectorul TCI în Statele Unite includ Cerinţele în materie de documentaţie şi
etichetare a textilelor, Regulile privind originea textilelor şi Tarifele pentru textile (Textiles documentary and labelling
requirements, Textile rules of origin, Textile tariffs).

24
Pentru mai multe informaţii, vezi studiul privind viitoarele oportunităţi şi provocări în relaţiile comerciale şi de
investiţii UE-China 2006-2010, DG Comerţ, februarie 2007.

25
UNIDO (2003) – „Lanţul global de valori: şansele de stimulare a dezvoltării ţărilor în curs de dezvoltare”.

CCMI/041 - CESE 1572/2007 fin EN – DMAN/ac .../...

 - 10 -

importante şi distribuitorii de frunte joacă un rol esenţial în crearea de reţele locale de

producţie în multe ţări exportatoare, de obicei în ţările în curs de dezvoltare. Acest lucru
plasează marile întreprinderi multinaţionale într-o poziţie dominantă în acest lanţ, faţă de
furnizorii de dimensiuni mici şi mijlocii, care participă în etapele iniţiale şi intermediare ale
lanţurilor de aprovizionare şi sunt, astfel, complet blocate.

5.2 Lipsa normelor europene specifice şi prevalenţa întreprinderilor mici – în UE-27 peste
78% din întreprinderile din sector au mai puţin de 10 angajaţi, în timp ce IMM-urile în
ansamblu furnizează 72% din totalul locurilor de muncă din sector, producând 74% din
valoarea adăugată totală (date Eurostat din 2004) – stimulează dependenţa furnizorilor de
clienţii majori, în special în regiunile în care sectorul TCI reprezintă principala industrie
prelucrătoare26. Acest lucru cauzează dificultăţi majore atunci când este vorba de adoptarea de
măsuri pentru a sprijini inovarea şi actualizarea tehnologică, crearea de capacităţi de reţea şi
interconectarea cu lanţuri globale de valori.

5.3 Pe lângă aceasta, sectorul se confruntă cu o serie de constrângeri care îi afectează

dezvoltarea, atât în termeni de producţie, aprovizionare şi distribuţie, cât şi de potenţial
de exploatare a tehnologiei: concentrarea geografică puternică a producţiei, în districte şi
reţele, natura fragmentară a pieţei europene şi lipsa unui sistem de promovare a
parteneriatelor regionale.

5.4 Nu reprezintă o coincidenţă faptul că grupurile regionale europene, care realizează o

producţie deosebit de specializată de textile, de confecţii şi de încălţăminte, sunt mai expuse
concurenţei globale, lucru datorat faptului că inovarea are un rol redus în activităţile
acestora27. În plus, lipsa unui lanţ veritabil european de valori şi a unei reţele europene care să
consolideze în cadrul sectorului principalele descoperiri tehnologice, realizate de către diferite
poluri inovatoare28, limitează impactul benefic al cercetării şi dezvoltării asupra
productivităţii.

5.5 În consecinţă, este necesar, astfel cum CESE a subliniat deja 29, să se pună accent, alături de
abordări interactive la nivel comunitar şi naţional, pe conceptul de reţea de valori şi de
aprovizionare, precum şi pe dezvoltarea reţelei de distribuţie sau mai degrabă pe conceptul de
industrie în reţea şi de interacţiune între întreprinderi. Într-adevăr, este esenţială lansarea de
parteneriate regionale care să poată stimula interconectarea dintre întreprinderile din
sector şi concurenţa la nivel internaţional. Aceste reţele trebuie să ia în mod serios în
26
Avizul CESE privind dezvoltarea lanţului de valori şi de aprovizionare în contextul european şi global (CCMI/037 –
CESE 599/2007, raportor: dl van Iersel, coraportor: dl Gibellieri).
27
Aşa cum au indicat datele Observatorului European al Grupurilor („cluster-urilor”), pe baza tabloului de bord
european regional privind inovarea 2005 (MERIT), principalele grupuri de producţie dispun de prea puţine inovaţii, în special în
Europa de Est.
28
În acest context, un exemplu specific de reţea de poli de inovare este proiectul european INNOTEX (finanţat din cel
de-al 6-lea PC şi iniţiativa europeană INNOVA) privind dezvoltarea unei platforme a bunelor practici în rândul grupurilor de tip
„cluster” pentru inovaţii antreprenoriale în sectorul textilelor tehnice. Proiectul implică o serie de grupuri regionale din Estonia,
Regatul Unit, Spania şi Danemarca.
29
Avizul CESE privind dezvoltarea lanţului de valori şi de aprovizionare în contextul european şi global (CCMI/037).
În plus, în acest aviz, CESE recomandă folosirea mai degrabă a termenului de „reţele” decât de „lanţuri”, primul fiind fără
îndoială mai efemer decât cel de-al doilea.

CCMI/041 - CESE 1572/2007 fin EN – DMAN/ac .../...

 - 11 -

considerare rolul IMM-urilor în crearea de valoare adăugată în cadrul lanţului european

al textilelor, confecţiilor şi încălţămintei, urmărind, în ultimă instanţă, consolidarea rolului
acestora în interiorul lanţului şi valorificarea potenţialului de dezvoltare. În acelaşi timp,
trebuie reamintit faptul că succesul sectorului, care se confruntă cu o concurenţă dusă la
extrem, depinde în mod direct de capacitatea de a conferi produselor o identitate locală şi de a
menţine organizarea acestuia ferm înrădăcinată în societatea locală, după cum o dovedeşte în
mod clar experienţa italiană.

5.6 Conştientă de faptul că lanţul de valori al sectorului trebuie cel puţin să abordeze dimensiunea
euromediteraneeană pentru a fi eficientă, CCMI consideră, în sfârşit, deosebit de importantă
lansarea Dialogului euromediteraneean privind viitorul sectorului de textile şi de
confecţii30, care vizează crearea unei platforme pentru definirea strategiilor industriale
comune şi exploatarea deplină a potenţialului pieţei euromediteraneene.

6. Imaginea, inovarea şi cercetarea

6.1 Un aspect esenţial care ar trebui subliniat este imaginea sectorului comunitar de
prelucrare în general şi a celui TCI în special, respectiv o producţie convenţională în scădere,
în realitate existând, însă, o inovare substanţială care promite perspective bune de dezvoltare,
oportunităţi de angajare pentru tinerii calificaţi şi avantaje considerabile faţă de concurenţii
care folosesc forţă de muncă slab plătită. Se impune prin urmare organizarea unei campanii la
mai multe niveluri (comunitar, naţional şi regional), care să îmbunătăţească această imagine şi
să inducă o atmosferă de optimism în rândul diferiţilor operatori, clustere şi reţele de
întreprinderi implicate, atmosferă care să încurajeze efectuarea investiţiilor necesare pentru
orientarea sectorului către o producţie inovatoare, foarte competitivă la scară internaţională.

6.2 Aşa cum CCMI31 a subliniat deja, industria europeană este în continuare lider mondial în
ceea ce priveşte folosirea tehnologiilor, moda şi inovarea, în special pe pieţele pentru
textile tehnice32, industriale şi nefilate (de exemplu filtre industriale, textile geologice,
produse de igienă şi produse pentru industria autovehiculelor sau pentru sectorul medical
etc.), precum şi pe piaţa confecţiilor de înaltă calitate, care conţin un element creativ
important.
6.3 Cu toate acestea, aceste avantaje concurenţiale sunt mai degrabă dinamice decât statice. Prin
urmare, ele nu sunt subînţelese şi trebuie consolidate. Inovarea tehnologică şi cea non-
tehnologică în ceea ce priveşte produsele şi procesele, precum şi aplicarea rezultatelor
cercetării ştiinţifice cu un impact ridicat asupra sectoarelor de confecţii şi de încălţăminte,

30
„Dialogul euromediteraneean privind viitorul sectorului de textile şi de confecţii (2004-2006)” - Raport al
copreşedinţilor grupurilor de lucru, iulie 2006.
31
Aviz CCMI privind viitorul sectorului de textile şi de confecţii în Uniunea Europeană extinsă (CCMI/009, adoptat de
CCMI la 7 iunie 2004, raportor: dl Nollet, coraportor: dl Diederich), aviz complementar la avizul cu acelaşi nume al CESE
(raportor: dl Pezzini).
32
„Textilele tehnice” sunt folosite din în ce mai mult în următoarele domenii: confecţii, tehnici agricole, construcţii,
tehnici geologice, tehnice de uz gospodăresc, tehnici industriale, tehnici medicale, tehnici de transport, tehnici de mediu, tehnici
de ambalaj, tehnici pentru sistemele de protecţie, tehnici sportive. Pentru mai multe informaţii privind folosirea textilelor tehnice,
vezi COM(2003) 649 final – anexa B.

CCMI/041 - CESE 1572/2007 fin EN – DMAN/ac .../...

 - 12 -

trebuie să răspundă mai eficient la nevoile în creştere din domeniu, de deservire a

consumatorului şi întreprinderii. Pentru a realiza acest lucru, accentul asupra inovării
trebuie extins asupra unor evoluţii tehnologice care par a nu prezenta interes pentru
acest sector, precum performanţa energetică, trasabilitatea şi personalizarea produselor,
mediul, aprovizionarea şi distribuţia, textilele tehnice etc.

6.4 În acest scop, CCMI consideră că este esenţială promovarea inovării, stimularea
investiţiilor şi parteneriatelor tehnologice (inclusiv TIC), în special prin implicarea
întreprinderilor mici care ocupă un loc de frunte şi promovarea integrării acestora în
platformele tehnologice europene existente în aceste sectoare şi în sectorul textilelor tehnice,
precum şi prin dezvoltarea unor centre de excelenţă. Ar trebui acordat un sprijin deosebit, în
această privinţă, fabricării şi folosirii de noi tipuri de fire, fibre textile şi materii prime, în
general, precum şi dezvoltării cercetării interdisciplinare. În acest sens, merită menţionate
iniţiativele lansate de către Comisie ca răspuns la propunerile grupului la nivel înalt privind
cercetarea şi inovarea, precum şi cel de-al şaptelea program cadru pentru cercetare şi
dezvoltare (în special programul Cooperare şi programul Capacităţi) 33.

6.5 Dificultăţile legate de inovare în sectorul TCI se află în relaţie directă cu problema mai amplă
a lipsei unei mase critice de profesionişti cu capacităţi tehnice/ştiinţifice în măsură să
stimuleze procesul de diseminare a inovaţiei. Într-adevăr, aşa cum a subliniat Comisia
Europeană34, tinerii din Europa nu mai optează pentru cariere sau studii ştiinţifice, deoarece
consideră că acestea nu mai prezintă un interes suficient. Acest fapt, alături de tendinţa
demografică, explică problemele pe care le au fabricanţii în a găsi pe piaţa locurilor de muncă
persoane cu profilul profesional şi tehnic necesar. Ţinând seama de această situaţia, CCMI
subliniază necesitatea promovării culturii şi educaţiei ştiinţifice, în vederea stimulării
spiritului antreprenorial la tineri şi pentru a le trezi interesul pentru studiile şi carierele
ştiinţifice. Acest obiectiv poate fi realizat prin campanii de sensibilizare în mass-media şi
proiecte-pilot având drept obiectiv organizarea unor reţele ale principalelor muzee europene,
precum şi prin circuite europene ale ştiinţei organizate în funcţie de diferite orientări
tematice35.

6.6 O imagine a sectorului mai marcată de inovare ar ajuta, de asemenea, întreprinderile din
sector să se angajeze într-un proces de producţie care necesită tehnologii specializate, şi să-şi
consolideze capacitatea de a dobândi acces la credite pentru noi proiecte de investiţii. Astfel,
sunt necesare măsuri active care să îmbunătăţească imaginea sectorului, prezentând
caracterul inovator al acestuia, potenţialul de creştere şi avantajele specifice ale
finanţării iniţiativelor destinate diseminării proceselor de producţie de înaltă tehnologie.

33
În primul caz, tehnologiile informaţionale şi de comunicaţii, nanoştiiinţele, nanotehnologiile, materialele şi noile
tehnologii de producţie pot contribui la integrarea micro şi nanotehnologiilor şi a sistemelor informaţionale atât în materialele
noi, cât şi în cele convenţionale, precum şi la dezvoltarea de soluţii de înaltă tehnologie pentru IMM-uri. În ceea ce priveşte
programul Capacităţi, activităţile orizontale, precum acţiunile de consolidare a legăturii dintre IMM-uri şi asociaţiile de IMM-uri,
universităţi şi centre de cercetare ar putea ajuta IMM-urile, având în vedere că acestea exploatează rezultatele cercetării.
34
Planul de acţiune „Ştiinţă şi societate”, Comisia Europeană, 2004.
35
In this connection, the success of the Israeli programme Think Industry should be highlighted.

CCMI/041 - CESE 1572/2007 fin EN – DMAN/ac .../...

 - 13 -

În conformitate cu recomandările grupului la nivel înalt 36, CCMI recunoaşte nevoia de

întreprindere a unor acţiuni precis orientate, pentru a facilita accesul la credite al IMM-urilor
din sector. Într-adevăr, IMM-urile se confruntă cu nu număr din ce în ce mai mare de
dificultăţi în ceea ce priveşte accesul la finanţarea necesară pentru activităţile zilnice.

6.7 Având în vedere dificultăţile structurale cu care se confruntă întreprinderile din sectorul
european al TCI (în special, întreprinderile mici şi mijlocii) în ceea ce priveşte accesul la
finanţare pe termen lung, rolul potenţial al „capitalului de risc” 37 ca alternativă la
împrumuturile bancare ar trebui evaluat cu atenţie. Cu toate acestea, aşa cum CESE a propus
deja38, acest lucru necesită un cadru legislativ de referinţă care să fie sigur şi transparent, şi să
facă trimitere precisă şi la tranzacţiile din sectorul privat 39.

7. Ocuparea forţei de muncă şi dimensiunea socială

7.1 CCMI se declară de acord cu principalii actori instituţionali în ceea ce priveşte necesitatea de
a susţine procesul de restructurare din sector, prin adoptarea unor politici care să reducă
orice efect negativ în privinţa ocupării forţei de muncă. Printre soluţiile posibile propuse
de grupul la nivel înalt se numără crearea unui număr de centre de monitorizare (naţionale şi
comunitare)40, consolidarea dialogului social sectorial dintre toţi actorii (inclusiv organizaţiile
de IMM-uri), crearea unor unităţi în care angajaţii care şi-au pierdut locul de muncă să poată
urma cursuri de reconversie profesională şi să poată dobândi noi calificări, crearea unor
cursuri specifice de pregătire în vederea îmbunătăţirii calificărilor profesionale, cursuri axate
pe inovare şi mutaţii industriale, şi destinate mai ales IMM-urilor 41, precum şi elaborarea unor
standarde de calificare comune.
În ceea ce priveşte această ultimă chestiune, CESE subliniază necesitatea revizuirii şi
promovării sistemului de recunoaştere a calificărilor profesionale deja în vigoare în statele

36
„Textilele europene şi confecţiile într-un mediu omogen” - Raportul grupului la nivel înalt şi primele recomandări,
iunie 2004.
37
Pentru mai multe informaţii, vezi Cartea verde „Spiritul antreprenorial în Europa”, COM(2003) 27 final.
38
Pentru mai multe informaţii, a se vedea avizul CESE privind consecinţele economice şi sociale ale evoluţiei pieţelor
financiare (ECO/202 – CESE 1262/2007; raportor: dl Derruine).
39
Avizul CESE referitor la Cartea verde privind consolidarea cadrului european pentru fonduri de investiţii,
COM(2005) 314 final (INT/285 – CESE 403/2006, raportor: dl Grasso).
40
Aşa cum s-a propus în 2004 (a se vedea nota de subsol 36), grupul la nivel înalt recomandă crearea de centre care să
asigure formare profesională la toate nivelurile şi să actualizeze calificările şi competenţele lucrătorilor din acest sector.
41
Un interes deosebit în ceea ce priveşte pregătirea profesională în sectorul textilelor şi confecţiilor îl prezintă
activitatea CITEVE (Centrul tehnologic din Portugalia pentru industriile textilelor şi confecţiilor). Prin instituirea de sisteme de
pregătire şi cursuri, centrul îşi propune să ajute întreprinderile să se adapteze schimbărilor tehnologice şi evoluţiilor de pe piaţă,
cu acordarea unei atenţii corespunzătoare nevoii de dezvoltare a sectorului resurselor umane. Pentru informaţii suplimentare, a se
vedea www.citeve.pt.

CCMI/041 - CESE 1572/2007 fin EN – DMAN/ac .../...

 - 14 -

membre42, prin adoptarea unei abordări inovatoare care să permită valorificarea noilor
capacităţi care îşi fac apariţia în sectorul TCI 43.

7.2 Prin urmare, CESE consideră necesară elaborarea unui registru paneuropean al celor mai
bune practici, fie că acestea sunt utilizate în instituţii sau în micile întreprinderi, ca şi
crearea unor centre speciale de performanţă. Până la adoptarea de către instituţiile
europene a unor instrumente mai eficiente şi adaptate, atât acum, cât şi pe viitor, nevoilor
specifice ale sectorului TCI, rolul instrumentelor existente este esenţial, cel al Fondului Social
European pentru gestionarea schimbărilor economice şi sociale, iar cel al Fondului european
de ajustare la globalizare pentru sprijinirea surplusului de lucrători la care s-a ajuns ca urmare
a schimbărilor ce afectează modelele comerţului mondial. Un rol la fel de important îl joacă
programele de schimburi de studenţi, Socrate şi Erasmus.

7.3 CCMI subliniază şi importanţa esenţială a respectării drepturilor fundamentale ale

lucrătorilor, aşa cum sunt definite acestea în setul de standarde minime de lucru al Biroului
Internaţional al Muncii (ILO), ratificate de majoritatea statelor membre. Faptul că unele ţări
nu au adoptat aceste standarde ar trebui să impulsioneze Comisia să adopte măsuri specifice
pentru a restricţiona comerţul cu aceste ţări, cu respectarea pe deplin a regulilor multilaterale
OMC44, şi să refuze tolerarea „dumpingului social”. CCMI se declară de acord cu ideea ca
toate statele semnatare să respecte şi să aplice pe deplin setul de standarde minime de lucru,
ca şi cu instituirea unor standarde tehnice, sociale şi de mediu obligatorii, în vederea
consolidării pe plan internaţional a modelului social european, în deplină conformitate
cu Strategia de la Lisabona.

7.4 CESE solicită cu insistenţă întreprinderilor să îşi asume responsabilităţile sociale, în

termeni de locuri de muncă şi recalificare, dincolo de obligaţiile legale, şi să sprijine
Comisia în activitatea de instituire a unei alianţe europene pentru responsabilitatea socială a
întreprinderilor, aşa cum s-a propus recent 45.

7.5 Politica europeană a achiziţiilor publice este importantă şi în ceea ce priveşte locurile de
muncă şi dimensiunea socială, contractele de achiziţii reprezentând circa o cincime din PIB-ul
UE-27. Într-adevăr, autorităţile publice reprezintă încă operatori esenţiali pe piaţă şi deţin
instrumente eficiente de stimulare a investiţiilor private în inovare, creştere economică şi

42
Pentru informaţii suplimentare privind chestiunea calificărilor profesionale, vezi portalul web al CEDEFOP (Centrul
European pentru Dezvoltare şi Formare Profesională - European Centre for the Development of Vocational Training), care
reprezintă agenţia europeană de promovare a educaţiei şi pregătirii profesionale în UE-27.
43
Activitatea comună a ţărilor şi instituţiilor europene în acest scop a condus la elaborarea şi adoptarea de către Comisie
a unui cadru unic pentru transparenţa calificărilor şi a competenţelor, cunoscut ca Europass (Decizia nr. 2241/2004/CE).
44
Pentru mai multe informaţii, vezi REX/141 – CESE 313/2004: Sistemul generalizat de preferinţe (raportor: dl
Pezzini).
45
Pentru informaţii suplimentare, vezi „Punerea în aplicare a parteneriatului pentru creştere economică şi locuri de
muncă: transformarea Europei într-un pol de excelenţă în ceea ce priveşte responsabilitatea socială a întreprinderilor”,
COM(2006) 136 final, şi Cartea verde privind promovarea unui cadru european al responsabilităţii sociale a întreprinderilor,
COM(2001) 366 final.

CCMI/041 - CESE 1572/2007 fin EN – DMAN/ac .../...

 - 15 -

locuri de muncă, în conformitate cu obiectivele de la Lisabona 46. Mai precis, întreprinderile

din sectorul textilelor, confecţiilor şi încălţămintei ar putea beneficia în mod substanţial de pe
urma unei noi politici de achiziţii publice care să stimuleze inovarea, în special în
sectoarele în care textilele tehnice sunt utilizate cel mai mult, adică în principal în sănătate,
apărare şi transporturi47 În această privinţă, ar putea fi potrivită lansarea de proiecte-pilot la
nivel european.

8. Protecţia proprietăţii intelectuale, combaterea pirateriei şi a contrafacerilor

8.1 În sfârşit, ar trebui menţionate contrafacerea, pirateria şi încălcările articolului 25

alineatul (2) din Acordul privind aspectele comerciale ale drepturilor de proprietate
intelectuală, acestea constituind ameninţări permanente la adresa unui număr mare de
întreprinzători europeni, din motive care nu au nici o legătură cu echitatea, capacitatea
antreprenorială şi respectul drepturilor lucrătorilor.

8.2 Într-un context general în care punctele forte ale întreprinderilor europene din sectorul
textilelor, al confecţiilor şi al încălţămintei constau în inovare, concepţie şi imagine, protecţia
proprietăţii intelectuale reprezintă un element esenţial pentru asigurarea competitivităţii
internaţionale a industriei în cauză.

8.3 Strâns legate de protecţia drepturilor de proprietate intelectuală sunt contrafacerea şi

pirateria, care afectează nu numai întreprinderile, ci şi protecţia consumatorilor (vezi punctul
9.1). Din nefericire, în ultimii ani se observă o creştere constantă a numărului acestor practici
ilegale. În 2006, numărul produselor contrafăcute a crescut cu 30% faţă de anul anterior 48, cu
un total de 30 de milioane de articole confiscate.

8.4 Soluţiile tehnice de combatere a contrafacerilor ar trebui să promoveze „etichetarea

inteligentă” în cazul culorilor, tipurilor de ţesături şi de fibre, şi „etichetarea tehnică” în cazul
confecţiilor. În plus, CCMI consideră că sunt necesare norme mai eficiente privind
identificarea originii produsului, alături de sisteme adecvate de trasabilitate şi de
etichetare, care vor identifica precis etapele esenţiale ale producţiei cu valoare adăugată în
lanţul de valori. În consecinţă, CCMI sprijină elaborarea unui proiect de regulament european
privind indicarea ţării de origine a anumitor produse.

46
„Punerea în aplicare a programului comunitar de la Lisabona: mai multă cercetare şi inovare – investiţiile în creştere
economică şi locuri de muncă: o abordare comună”, COM(2005) 488 final.
47
Pentru mai multe informaţii referitoare la acest punct, a se consulta Ghidul privind soluţiile inovatoare în domeniul
achiziţiilor publice – 10 elemente de bună practică (Documentul de lucru al serviciilor Comisiei SEC(2007) 280, 23.2.2007).
48
Pentru mai multe informaţii, vezi Rezumatul activităţilor comunitare uzuale privind contrafacerea şi pirateria, 2006 –
DG Impozitare.

CCMI/041 - CESE 1572/2007 fin EN – DMAN/ac .../...

 - 16 -

9. Protecţia consumatorilor şi mediul

9.1 CCMI recunoaşte faptul că contrafacerea constituie o practică ilegală, care afectează nu
numai întreprinderile, ci şi sănătatea consumatorilor, întrucât aceştia sunt din ce în ce mai
expuşi la riscuri şi la fraudă. CCMI recunoaşte în special nevoia unei conştientizări în
privinţa potenţialelor efecte ale anumitor produse, care nu sunt conforme standardelor
comunitare de sănătate şi de mediu, asupra sănătăţii consumatorilor. În consecinţă, este
necesar să fie îndeplinite obiectivele prevăzute în noua strategie a Comisiei privind
consumatorii, care consolidează mijloacele de protecţie disponibile prin aplicarea politicilor
prevăzute şi asigurarea protecţiei pe baza unui sistem de monitorizare. Acesta din urmă este
conceput pentru a împiedica plasarea pe piaţă a produselor nesigure, sau exercitarea oricărui
fel de presiune asupra consumatorilor, prin publicitate, etichetare, certificate sau declaraţii de
conformitate incoerente sau înşelătoare.

9.2 CCMI recunoaşte, de asemenea, necesitatea de a oferi consumatorilor informaţii clare şi

cuprinzătoare privind produsele. Consumatorului trebuie să i se furnizeze toate informaţiile
relevante într-un limbaj simplu şi obişnuit. Măsurile adoptate nu trebuie considerate o
alternativă la protecţia juridică naţională sau comunitară, ci mai degrabă un instrument
suplimentar de asigurare a unor condiţii echitabile consumatorilor şi furnizorilor de bunuri şi
servicii49.

9.3 În ceea ce priveşte durabilitatea ecologică, sectorul TCI pune o serie de probleme diferite:
pe lângă protecţia sănătăţii lucrătorilor şi consumatorilor menţionate mai sus, utilizarea
raţională a materiilor prime, a energiei şi apei, eliminarea deşeurilor şi combaterea risipei,
dezvoltarea centrelor de reciclare şi de purificare, pentru protecţia mediului.

9.4 În această privinţă, Regulamentul REACH şi noua politică comunitară în domeniul

produselor chimice merită o menţiune specială. Deşi se declară de acord cu obiectivul general
de protecţie a mediului, CCMI se teme că birocraţia excesivă impusă de către acest program
întreprinderilor europene, şi în special IMM-urilor, ar putea provoca efecte negative în
termeni de competitivitate50. În acelaşi timp, CCMI recunoaşte faptul că, pe de altă parte,
nevoia de protecţie a mediului oferă sectorului TCI şansa de a-şi consolida poziţia la
nivel internaţional, în calitate de industrie care poate produce într-un mod durabil din
punct de vedere ecologic, şi nu în ultimul rând în sectoare care se bazează în mod esenţial pe
utilizarea produselor chimice, şi de a garanta un mod de producţie care protejează mediul,
prin crearea de ţesături ecologice, în vederea prevenirii eroziunii, protejării apelor, reducerii
poluării atmosferice etc. Şi aici, o campanie de informare bine orientată poate juca un rol

49
Avizul CESE referitor la Cartea verde privind revizuirea acquis-ului în domeniul protecţiei consumatorilor,
COM(2006) 744 final (INT/336 – CESE 984/2007, raportor: dl Adams).
50
Pentru informaţii suplimentare privind impactul Regulamentului REACH asupra sectorului TCI, vezi studiul
comandat – la sugestia grupului la nivel înalt - de DG Întreprinderi şi industrie, şi intitulat „Analiza impactului potenţial al
REACH asupra reţelelor de aprovizionare din sectorul european al textilelor (Analysis of the Potential Impacts of Reach on
European Textile Supply Chains), decembrie 2005, studiu realizat de EnviroTex Gmbh. A se vedea şi CCMI/010 – CESE
242/2004 fin. rev., raportor: dl Sears, coraportor: dl Hosman / NAT/224 - CESE 524/2004; raportor: dl Braghin / NAT/275 -
CESE 850/2005; raportor: dl Braghin.

CCMI/041 - CESE 1572/2007 fin EN – DMAN/ac .../...

 - 17 -

esenţial în consolidarea importanţei caracterului durabil atât al producţie, cât şi al

marketingului.

10. Guvernanţa

10.1 Întrucât există o multitudine de actori şi iniţiative diferite, de analize şi rapoarte, în momentul
de faţă nu există în mod clar o imagine exhaustivă a potenţialului sectorului şi nici o imagine
de ansamblu sau o monitorizare veritabilă a factorilor exogeni şi endogeni ai transformărilor
structurale. Ceea ce lipseşte în special este capacitatea generală de a oferi răspunsuri
corespunzătoare şi rapide, mai degrabă decât simple comentarii teoretice. Ca urmare, există
un sentiment general de nesiguranţă în rândul operatorilor din sector cu privire la
viitorul textilelor europene, al confecţiilor şi al încălţămintei. Cu toate că au fost lansate
numeroase iniţiative individuale de către organisme instituţionale şi private, acestea au dus
lipsa unei coordonări orizontale şi verticale, în vederea valorificării, în mod sistematic, a
rezultatelor aşteptate în cadrul sectorului.

10.2 În consecinţă, recomandările făcute în ultimii ani de către grupuri la nivel înalt ale
reprezentanţilor din acest sector, măsurile luate de către CE în cadrul recentului program
industrial strategic şi a iniţiativelor şi propunerilor anterioare ale CESE referitoare la aceste
probleme necesită un nou impuls, prin extinderea participării şi cooperării statelor
membre, a întreprinderilor mici şi mijlocii, a autorităţilor locale şi a centrelor de
cercetare.

10.3 În consecinţă, CCMI recunoaşte din nou necesitatea de a implica toţi factorii interesaţi în
dialogul constructiv, inclusiv instituţiile comunitare, naţionale şi, în special, de la nivel
regional şi local, precum şi sectorul privat, ca şi asociaţiile de IMM-uri, partenerii sociali şi
consumatorii. Având în vedere experienţa acumulată în acest domeniu şi rolul său
instituţional specific, CCMI ar putea constitui un instrument eficient de legătură şi de
coordonare a diferitelor organisme implicate. În acest scop, CCMI îşi exprimă speranţa că
va fi capabilă să îndeplinească un rol permanent şi continuu de monitorizare, facilitând
consolidarea dialogului în acest sector şi transpunerea aşteptată a dezbaterii în practică.
În legătură cu aceasta, CCMI, în colaborare cu Comitetul Regiunilor, sprijină iniţiativele
regionale mai ales în zonele în care sectorul TCI predomină, în vederea facilitării
guvernanţei locale a procesului şi constituirii de reţele europene ale celor mai mari centre
regionale de producţie în sectorul TCI, obiectivul final fiind o mai mare implicare a acestora
în lanţurile globale ale valorii şi în inovare.

10.4 CCMI este conştientă de faptul că prezentul raport de informare nu acoperă întregul spectru al
aspectelor grave abordate de către principalii actori instituţionali, ca şi de către alţi actori, în
cadrul diferitelor studii şi dezbateri publice. Alte provocări şi probleme majore rămân în
discuţie. Exemple în acest sens sunt domenii precum dezvoltarea durabilă, strâns legată de
performanţa energetică a întreprinderilor din sector, subcontractarea, acordurile privind
integrarea pieţei mediteraneene, precum şi necesitatea creşterii investiţiilor în acest sector,
prin identificarea instrumentelor financiare de sprijinire a creşterii economice şi de facilitare a

CCMI/041 - CESE 1572/2007 fin EN – DMAN/ac .../...

 - 18 -

intrării pe piaţă a unor noi întreprinzători. Cu toate acestea, CCMI consideră că lansarea
unui dialog constructiv în vederea rezolvării principalelor probleme menţionate
anterior, ca şi elaborarea unui set specific de recomandări, care să fie adresate actualei
Preşedinţii slovene a UE şi viitoarei Preşedinţii franceze a UE, reprezintă cu certitudine
un pas în direcţia potrivită. În plus, aceasta îşi propune să joace în viitorul apropiat un rol de
frunte, în calitate de forum principal de dialog între diferitele părţi interesate în proces,
stimulând astfel lansarea unor iniţiative specifice.

Bruxelles, 4 februarie 2008.

Preşedintele Secretarul general al

Comisiei consultative pentru mutaţii industriale Comitetului Economic şi Social European

Joost VAN IERSEL Patrick VENTURINI

CCMI/041 - CESE 1572/2007 fin EN – DMAN/ac .../...